Atractii din Tara Hategului

1. Casa Vulcanilor
Drumul Vulcanilor
Situri

2. Casa Vulcanilor este un loc unde puteți afla despre
vulcanii care dominau Insula Hațegului de acum 65 de
milioane de ani și ale căror urme se găsesc astăzi în
comuna Densuș, aflată în satul Densuș, la 3km de
faimoasa biserică de piatră și la 300m de drumul asfaltat.
Casa Vulcanilor pe
scurt:
300 de voluntari implicați
direct
200 de zile de lucru
20 mc de pământ galben,
15 mc de nisip, 5000 litri de
apă folosite
30 mc de cob frământat cu
picioarele
noi descoperiri științifice
despre vulcanii de la
Densuș
premiul publicului pentru
Cel mai Bun Proiect de
Voluntariat al Anului la
Gala Națională a
Voluntarilor
premiul CarpatCement
pentru cel mai bun proiect
educațional
premiul Arii Naturale
Protejate 2014, acordat de
finanțator
proiect finalist la Cel mai
Bun Proiect de Voluntariat
pentru Tineret la Gala
Națională a Voluntarilor

3. Drumul Vulcanilor
Deși pare greu de crezut, în Țara
Hațegului au existat vulcani…. și asta cu
foarte mult timp in urmă, înainte de
nașterea munțiilor Carpați, pe vremea
când aceste locuri erau insule scăldate
de o mare tropicală.
Puteți vedea urmele vulcanilor pe traseul
marcat „Drumul Vulcanilor”. Acesta
pornește din centrul comunei Densuș (în
fața primăriei), parcurge trei kilometri
apoi se desparte în două trasee
secundare:
• unul care pornește spre
nord peste râul Densuș unde puteți
observa contactul dintre vulcani și
fundul mării. Mai departe traseul
urcă o pantă domoală printr-o
pădure de fag și carpen și ajunge
pe platoul de deasupra satelor
Densuș și Ștei, de unde se poate
admira întreaga Țară a Hațegului și
unde există un punct de observare
păsări răpitoare;
• al doilea traseu continuă
pe drumul principal spre satul Ștei,
având câteva puncte de observație
geologice cu obiective precum
„pietrele care fierb” sau bombe
vulcanice „false”.
Zona vulcanică Densuș-Ștei este
plină de surprize. Falezele sale sunt
o dovada a numeroase erupții și
adesea în pereții acestor faleze
vulcanice se pot vedea minerale
colorate și bombe vulcanice.

4. Depozitele
continentale cu ouă
de dinosaurieni
Tuştea sunt
o rezervaţie
paleontologică în
suprafaţă de 0,6 ha,
situată pe teritoriul
localităţii Tuştea,
Comuna General
Berthelot,
adăpostind ouă de
dinosaurieni, oase
de embrioni si oase
de dinosaurieni
adulţi.
Cercetarile au
inceput aici in
anii ’70 si sunt
continuate si
astazi de
studenti ai
Universitatii
din Bucuresti.
Cuiburi cu oua de
dinozauri pot fi
vazute la Centrul
de vizitare al
Geoparcului din
Hateg si la
Centrul de vizitare
din comuna
General Berthelot
.
Depozitele continentale
de dinosaurieni de la
Sînpetru
sunt o rezervaţie
paleontologică în
suprafaţă de 5 ha,
situată pe teritoriul
satului Sînpetru.
Straturile bogate în
resturile scheletice ale
reptilelor se gasesc pe
ambii versanţi ai Văii
Sibişelului . De-a lungul
anilor au fost
descoperite fragmente
scheletice aparţinând
dinozaurilor , la care se
adaugă numeroasele
resturi de chelonieni şi
crocodilieni.
In satul
Sanpetru se
mai afla si
Punctul de
informare
”Casa
dinozaurilor
pitici”.

5. Zimbri

6. La doar 4 km de oraşul Haţeg se găseşte Rezervaţia
de Zimbri din Pădurea Slivuţ, cunoscuta si ca
Padurea Hategului. Aici ai şansa rară de a putea
admira aceste frumoase şi maiestuoase animale pe
cale de dispariţie – zimbri (da, cu un singur „i”  ).
Rezervaţia Haţeg-Slivuţ este primul loc de pe
teritoriul României unde zimbrul european şi-a făcut
reapariţia. Acest fapt s-a întâmplat acum 46 de ani,
la 12 noiembrie 1958, când o pereche de zimbri a
fost adusă din Polonia.

7. Mănăstirea Prislop

8. Deşi este în Transilvania, Mănăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească. Cum
de s-a întâmplat acest lucru?
La mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean
Moise Vodă Basarab. La mijlocul secolului XVI, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A
vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop
s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i
dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”.
Arsenie Boca s-a implicat în restaurarea monumentului, care a devenit din 1950 aşezământ pentru maici. Din
1959, lăcaşul monahal a fost transformat într-un azil de bătrâni, însă 17 ani mai târziu a redevenit mănăstire.
Părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Prislop în 4 decembrie 1989, iar mănăstirea unde se află locul
său de veci a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din toate zonele ţării.

9. Biserica de la Densuș

10. Se mai vehiculează o altă părere în ceea
ce priveşte minunata biserică din deal,
care este înconjurată de un cimitir. Se
spune că actualul aşezământ ar fi fost un
templu roman creştinizat, construit între
secolele XIV şi XV, fiind şi prima biserică
de pe teritoriul Daciei străvechi.

11. Biserica de la
Sântămărie

12. Biserica de la Sântămărie Orlea a fost construită în stilul
cistercian al epocii romanice târzii. Ca toate bisericile
cisterciene, a fost dedicată Fecioarei Maria şi este o construcţie
simplă, de dimensiuni impresionante însă. Este cea mai mare
biserică medievală din Ţara Haţegului.
La început biserica avea în interior zece picturi murale cu
motivul crucii. Odată cu schimbările confesionale ale
comunităţii, a devenit ortodoxă şi a fost repictată într-un stil ce
îmbină elementele bizantine cu cele occidentale.
Mai târziu, fiind transformată în biserică reformată, picturile
au fost acoperite cu var.
Astăzi frescele din biserică sunt scoase la lumină şi sunt
considerate a fi unele din cele mai reuşite picturi medievale de
la noi din ţară. Veţi vedea că în unele locuri frescele bizantine
sunt şterse, lăsând la vedere şi stratul de pictură mai veche.

13. Mănăstirea Colț
Cetatea Colț

14. Mănăstirea și cetatea Colț
sunt înconjurate de
fascinante povestiri și un
mister aparte. Castelul,
subiect al romanului
"Castelul din Carpați" al lui
Jules Verne, avea rol de
refugiu, a fost construit în
jurul anului 1280..
Pe drumul ce duce de la
localitatea hunedoreana
Râu de Mori spre Râușor,
una dintre porțile de intrare
în Parcul Național Retezat,
se afla ruinele cetății Colț, și
biserica cu același nume.
Cetatea nu are acoperiș, iar
din zidurile, cândva semete,
au mai ramas câteva bucăți,
pe care nu se mai vede nici
tencuiala. Cu un plan
neregulat, în formă de stea,
adaptat reliefului dur pe
care a fost înălțată în anul
1280, Cetatea Colț este cea
mai puternică cetate
cnezală din Transilvania.
Biserica a fost construită la
începutul secolului al XIV-
lea, între anii 1310-1315 și
se remarcă din două
elemente deosebite: în
primul rând prin
amplasarea unui turn peste
altar și apoi prin resturile de
pictură murală din interior.
Înca de la inceput, biserica
de aici a fost ortodoxa.
Cetatea Colț dateaza din
secolul al XVI-lea și a fost
construită în scopuri de
apărare de către familia
Kendeffy. Amplasată pe un
colț de stâncă, cetatea
impresioneaza prin tainica
sa impozanță.

15. Ulpia Traiana
Sarmizegetusa

16. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost capitala provinciei romane Dacia. Situată la o distanță de 40 de km
de Sarmizegetusa Regia, capitala anterioară a regatului dac, colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată
după cucerirea acestuia de către împăratul Traian, între anii 108-110. Conform unui monument epigrafic, orașul a fost
fondat din porunca împăratului de către generalul guvernator Decimus Terentius Scaurianus.
Sub Hadrian i-a fost adăugat și numele
Sarmizegetusa, iar în timpul
împăratului Alexandru Sever a
devenit metropolis. Așezarea a
cunoscut o perioadă de dezvoltare care
a durat până în a doua jumătate a
secolului al III-lea, când a avut
loc retragerea aureliană. În acest
interval s-a construit pe bază de
materiale variate, precum piatra locală
de râu și stâncă, marmura, cărămida și
țigla. Cea mai impunătoare clădire,
amfiteatrul, avea o capacitate de cca.
5000 de persoane.

17. Lacurile Glaciare

18. Peste 50 de lacuri glaciare se află pe teritoriul de aproape
40.000 de hectare al Parcului Naţional Retezat. Potrivit
directorului Parcului Naţional Retezat, Zoran Acimov,
majoritatea lacurilor glaciare din zona centrală a rezervaţiei
pot fi vizitate de turişti. Mai puţin accesibile sunt lacurile de la
periferia ariei protejate, care nu se află pe traseele amenajate,
dar şi cele din rezervaţia ştiinţifică Gemenele, unde accesul
oamenilor este restricţionat pentru a nu afecta ecosistemul.
Cele mai atractive lacuri glaciare din Parcul Naţional Retezat
sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile
misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul
Porţii, situat la cea mai mare altitudine, Bucura, cel mai întins
lac glaciar, dar, spune Zoran Acimov, fiecare lac, tău, sau ochi
de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în
imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor.

19. Bucuraeste cel mai întins lac glaciar din Retezat şi din România. Are o suprafaţă de
aproape nouă hectare, iar în ciuda faptului că se află la peste 2.000 de metri altitudine este o zonă
accesibilă. Cel mai scurt traseu montan spre Bucura poate fi străbătut în mai puţin de două ore.
Turiştii pornesc pe el din Poienii Pelegii, pe o cărare cu mii de "trepte" de piatră, lăsate astfel de
natură, care întâi traversează pădurea de conifere şi apoi un platou montan acoperit de jnepeniş.
Pe potecile de munte aproape invizibile, călătorii urcă apoi două coame abrupte se strecoară
printre stânci şi blocuri de piatră prăbuşite din înălţimile Bucurei şi coboară apoi spre lacul de la
poalele celor mai înalte vârfuri din Retezat. La Bucura găsesc loc de campat şi, la nevoie, ajutor de
la salvamontiştii din refugiul construit pe marginea lacului.

20. Poiana Pelegii

21. Poiana Pelegii este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis,
din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.
Pentru a te plimba prin Poiana Pelegii ai nevoie doar de o pereche de bocanci. La o oră şi jumătate de mers din Poiana Pelegii, se
poate ajunge la Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din ţară.
Înconjurată de munţi, păduri şi cascade, Poiana Pelegii este un centru al Retezatului, locul de unde pornesc o mare parte din
traseele pe munte. Şi chiar dacă turiştii nu se încumetă să pornească din poiană pe potecile care i-ar putea duce spre lacurile
glaciare, spre peşteri ori spre vârfurile masivului, Poiana Pelegii este în sine o destinaţie deosebită.

22. Lacuri de acumulare

23. Barajul Gura Apelor este construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de Hațeg şi este cel mai mare baraj de
anrocamente din Europa.
Construcţia barajului a început în 1975. Dimensiunile lui sunt impresionante şi le întrec de trei ori pe cele ale piramidei lui
Keops. Are 168 de metri înalţime şi o capacitate de aproximativ 225 milioane de metri cubi de apă.
Pe cursul râului Mare a fost construită o salbă de 10 hidrocentrale. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare-Retezat are ca rol
atât producerea de energie electrică, cât și regularizarea cursului râului și atenuarea undelor de viitură. Ultima verigă finalizată
este formată din lacul de acumulare, barajul și hidrocentrala de la Sântămăria-Orlea. Lacul de acumulare de la Orlea asigură
alimentarea cu apă a aproape jumătate din județul Hunedoara.

24. Barajul Sântămărie-Orlea, în poza din dreapta, este situat lângă comuna cu același
nume, fiind practic alipit de Hațeg.
Accesul este facil, iar scenariul este spectaculos, în special la apus.
Puteți, de asemenea, sa vizitați și barajul de la Păclișa, situat la aproximativ 10 km de
Hațeg.

25. Surse:
//dragdehateg.org
//tarahategului.ro
//adevarul.ro
//hateggeoparc.ro
//hdtravel.ro
//amfostacolo.ro
//danielchirita.com