1. nr. 10, noiembrie 2011
R E V I S T A
S-a deschis cel mai
modern centru de
afaceri privat din Iaşi
Mediul de afaceri
din Buzău, susţinut
cu fonduri Regio
Interviu
cu Adina
ŞTEFĂNESCU
Director, Direcţia
Gestionare Program, MDRT
Director, Direcţia
Gestionare Program, MDRT
Centrul de prelucrări mecanice Bocşa,
dezvoltat printr-un proiect Regio
Microîntreprindere dezvoltată cu fonduri
europene la Târgu Jiu (Gorj)
Structură de afaceri
pentru IMM-urile
din Capitală,
construită cu fonduri
Regio
TÎRGU MUREŞ, UN ORAŞ PE CALEA DEZVOLTĂRII

2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
www.inforegio.ro
ROMÂNIA, SUB UMBRELA PROTECTOARE A
MECANISMELOR EUROPENE DE IEŞIRE DIN CRIZĂ
Germania şi Franţa şi-au asumat
conştiicios rolul de pompier al Europei
Unite, grav afectate de noul val al
crizeieconomico-financiare.Dupăluni
de negocieri bilaterale, dar şi în cadru
mai larg, european, motoarele Uniunii
Europene propulsează noi seturi de
soluţii, agreate de liderii adunaţi sub
egida Consiliului European.
Pentru România, aflată în afara zonei
euro, este esenţială includerea sa în
aria extinsă de mecanisme folosite de
grupul celor 17 state care au adoptat
euro. Deşi există voci, inclusiv în
mediul de afaceri, care militează
public chiar pentru asumarea unui rol
de lider al celor zece state din afara
zonei euro, România are o nevoie
strategică de a milita pentru un
cadru decizional abordat în interiorul
instituţiilor europene.
Mecanismul de stabilitate convenit
la nivelul Uniunii Europene nu afec-
tează, deocamdată, România decla-
ra, recent, preşedintele Traian
Băsescu, după Consiliul European din
octombrie. Miza noastră depăşeşte
cu mult cele câteva miliarde de
euro reprezentate de contribuţiile
naţionale. Euro-grupul, formalizat
de Tratatul Lisabona, arată că este
nevoie ca România să îşi intensifice
pregătirile de aderare la Euro,
o garanţie suplimentară pentru
stabilitatea noastră, în contextul
respectării criteriilor de convergenţă
la nivel european. Exemplul Greciei,
care a generat probleme imense la
nivelul Uniunii, este suficient pentru
a înţelege că respectarea regulilor şi
sănătatea mecanismelor economico-
financiare sunt condiţii absolut
necesare pentru orice stat care
adoptă moneda euro.
Liderii UE au luat, în urma Summit-
ului de la Bruxelles, la sfârşitul lunii
octombrie 2011, o serie de măsuri
concrete ca reacţie la provocările
lansate de efectele crizei economico-
financiare. Alături de recapitalizarea
băncilor şi de ajutorul acordat
Greciei, majorarea capacităţii
Fondului European de Stabilitate
Financiară (FESF) va genera un plus
de încredere în capacitatea UE de
a gestiona situaţia de criză. Astfel,
capacitatea FESF va creşte de la 440
de la miliarde la 1.000 miliarde de
euro. Cea mai importantă inovaţie
o constituie crearea unui nou cadru
de supraveghere macroeconomică
pentru depistarea dezechilibrelor
şi riscurilor emergente, inclusiv a
decalajelor în materie de concurenţă.
Responsabilitatea fiscală va fi, de
asemenea, consolidată în temeiul
unui Pact de Stabilitate şi Creştere
mai puternic.
Pe baza propunerii Comisiei Europene,
Consiliul European a convenit cu
privire la adoptarea Pactului Euro Plus
- un instrument comun de coordonare
a politicilor economice şi fiscale ale
statelor membre din UE, prin care se
monitorizează disciplina bugetară,
stabilitatea macroeconomică şi
politicile de promovare a creşterii.
România a ales să se alăture statelor
semnatare a pactului Euro Plus,
deşi nu face, încă, parte din zona
euro. Pentru o creştere economică
durabilă, România trebuie să redevină
competitivă, iar reformele structurale
trebuie continuate. Este necesar
ca România să continue procesul
european de convergenţă pentru a
profita din plin de avantajele Pieţei
Unice. Acest proces trebuie să se
finalizeze logic cu adoptarea monedei
euro cât mai curând, chiar dacă
orizontul asumat pentru 2015 s-ar
putea îndepărta, în contextul crizei.
Pentru România, presiunea sub care
se află Euro nu reprezintă o veste
bună, dar are avantajul unor reforme
făcute la timp, care o pregătesc
mai bine pentru noul val de criză,
fapt confirmat şi de oficialii FMI.
Respectareacriteriilordeconvergenţă
şi a regulilor jocului european ne
poate ajuta, însă, să traversăm
mai bine perioada de turbulenţe
care se reinstalează asupra Uniunii
Europene.
Editorial
REDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFU
REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU
REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU
EDITOR FOTO: Daniel PALADE
GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L
Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58
40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro
COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU
Dan CĂRBUNARU

3. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 3
Sumar
REGIO ÎN ROMÂNIA
04 Mecanismul Permanent de Stabilitate,
garanţia salvgardării proiectului Europei Unite
06 Interviu cu Adina ŞTEFĂNESCU
Director, Direcţia Gestionare Program, MDRT
08 Tîrgu Mureş, un oraş pe calea
dezvoltării
10 Mediul de afaceri din Buzău,
susţinut cu fonduri Regio
11 S-a deschis cel mai modern centru
de afaceri privat din Iaşi
13
Structură de afaceri pentru
IMM-urile din Capitală, construită cu
fonduri Regio
15 Centrul de prelucrări mecanice Bocşa,
dezvoltat printr-un proiect Regio
17 Microîntreprindere dezvoltată cu fonduri
europene la Târgu Jiu (Gorj)
19 Medicină performantă realizată
cu investiţii Regio la Piteşti (Argeş)
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
21 SLIM - noi instrumente pentru dezvoltare regională (Suedia)
23 Noi impulsuri de dezvoltare pentru afacerile
din Slovenska Bistrica (Slovenia)
25 AGENDĂ
26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4
MECANISMUL PERMANENT DE STABILITATE,
GARANŢIA SALVGARDĂRII PROIECTULUI EUROPEI UNITE
LIDERII UNIUNII EUROPENE AU LUAT
O SERIE DE DECIZII CRUCIALE PENTRU
VIITORUL PROIECTULUI EUROPEAN.
SUMMIT-UL DE LA BRUXELLES, DE LA
SFÂRŞITUL LUNII OCTOMBRIE 2011,
A GENERAT, DUPĂ LUNGI SERII DE
CONSULTĂRI, UN RĂSPUNS DIRECT ŞI
CONCRET LA PROVOCĂRILE LANSATE
DE EFECTELE CRIZEI ECONOMICO-
FINANCIARE.
Summit-ul de la Bruxelles, de la
sfârşitul lunii octombrie 2011,
a generat o serie de măsuri la
provocările lansate de efectele
crizei economico-financiare. Recapi-
talizarea băncilor şi ajutorul pen-
tru Grecia, degrevată de o parte
semnificativă din datoria acumulată,
precum şi majorarea capacităţii
Fondului European de Stabilitate
Financiară (FESF) vor genera un
plus de încredere în forţa UE de a
gestiona situaţia de criză. Astfel,
capacitatea FESF a crescut la 1.000
miliarde de euro, de la 440 miliarde.
Liderii UE au hotărât, printre altele,
şi luarea unor măsuri de consolidare
a disciplinei bugetare, a guvernării
în zona euro, subliniind rolul pe care
Banca Centrală Europeană îl va avea
în continuare pentru a susţine ţări
în situaţii fragile, precum Italia şi
Spania.
NOU CADRU DE SUPRAVEGHERE
MACROECONOMICĂ
Cu ocazia reuniunii de la Bruxelles din
perioada 28-29 octombrie 2011,
şefii de stat şi de guvern ai UE au
adoptat măsuri importante pen-
tru consolidarea monedei euro.
Aceştia au adoptat Raportul fi-
nal al Grupului operativ privind
guvernanţa economică şi au con-
venit asupra necesităţii unui meca-
nism permanent de criză pentru
zona euro. „Este una dintre cele
mai importante decizii pe care
le-am luat în ultimele luni”, a
declarat Herman Van Rompuy,
preşedintele Consiliului European.
Apariţia unui nou cadru de suprave-
ghere macroeconomică facilitează
depistarea dezechilibrelor şi
a riscurilor emergente, inclu-
siv a decalajelor în ceea ce pri-
veşte concurenţa. Responsabili-
tatea fiscală a fost, la rândul ei,
consolidată în temeiul unui Pact de
stabilitate şi creştere (PSC) mai
puternic. Conform noilor norme
introduse în PSC, sancţiunile pro-
gresive pot fi aplicate mai devreme,
în cadrul procesului de suprave-
ghere bugetară. Pe lângă crite-
riul referitor la deficit a fost intro-
dus şi cel care se referă la datoria
publică. Procesul de reformare a
Pactului de Stabilitate şi Creştere a
început încă din martie 2010, atunci
când au apărut primele probleme în
economia elenă. Printr-o serie de
legi privind guvernanţa economică
în UE, s-a întărit supravegherea
preventivă a politicilor economice
şi fiscale din statele membre. Un
instrument pus în practică începând
cu anul 2011 este „semestrul euro-
pean” care oferă cadrul unui control
al Comisiei Europene asupra politici-
lor economice şi fiscale înainte
ca acest politici să fi adoptate de
statele membre. Mai mult, Consi-
liul European a convenit, în tim-
pul summitului din decembrie 2010,
asupra instituirii unui mecanism
permanent pentru soluţionarea
crizei care să garanteze stabilitatea
sectorului financiar în zona euro.
Acest mecanism ar urma să devină
funcţional din 2013. Preşedintele
Herman Van Rompuy va fi cel care va
iniţia consultări cu statele membre,
în vederea unei modificări limitate
a tratatului, necesară pentru insti-
tuirea unui astfel de mecanism.
EFORTURILE UE DE A
GESTIONA CONSECINŢELE
CRIZEI
Din cauza consecinţelor majore asu-
pra Uniunii Europene, instituţiile
comunitare au încercat constant să
se implice în acţiuni pentru sprijini-
rea sustenabilităţii sectorului finan-
ciar şi, în acelaşi timp, pentru încu-
rajarea creşterii economice.
Planul european de redresare
economică, conceput în 2008, a
adus mai multe soluţii prin care
statele membre şi UE pot ajuta
economia reală. Măsurile aplicate
au schimbat deja modul în care
este dirijată politica economică şi
Regio în România
Preocupări europene
sursa:www.consilium.europa.eu
Dan CÃRBUNARU

5. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 5
monetară, introducând organisme
şi instrumente noi.
De la începutul acestui an, funcţio-
nează Sistemul european de supra-
veghere financiară, înfiinţându-se
Autoritatea Bancară Europeană,
Autoritatea Europeană pentru
Asigurări şi Pensii Ocupaţionale şi
Autoritatea Europeană pentru Valori
Mobiliare şi Pieţe.
Pentru statele membre din afara
zonei euro, în vederea acordării de
asistenţă financiară, UE a utilizat un
instrument deja existent, şi anume
Mecanismul comunitar de asistenţă
financiară pe termen mediu.
Pentru a oferi asistenţă state-
lor membre din zona euro, UE a
creat două instrumente tempo-
rare, ce vor fi înlocuite, în 2013,
cu Mecanismul european de sta-
bilitate permanent. Primul dintre
acestea, Mecanismul european de
stabilizare financiară, a fost înfiinţat
în 2010, cu scopul de a acorda
asistenţă financiară din partea Uni-
unii cu garanţii de la bugetul UE (de
acesta beneficiind până în prezent
Irlanda şi Portugalia). Liderii euro-
peni au ajuns, în primăvara anului
2011, la o înţelegere în privinţa
înfiinţării unui mecanism de sprijin
financiar care ar putea conduce la
rezolvarea crizei datoriilor din zo-
na euro. În cadrul summitului de la
finele lunii martie, de la Bruxelles,
miniştrii din zona euro au acceptat,
la solicitarea Germaniei, renego-
cierea termenelor limită pentru
aducerea contribuţiilor la fond.
Hotărârea a fost impusă de con-
textul dificultăţilor financiare din
Portugalia, care a refuzat sugesti-
ile de a cere ajutor din partea UE
şi FMI, după modelul Greciei şi
Irlandei.
Programul de înfiinţare a unui fond
permanent, Mecanismul European
pentru Stabilitate, este dedicat
oricărui stat care se confruntă cu
dificultăţi financiare. Principala
provocare a negocierilor, care au
durat luni de zile, a fost stabilirea
ţărilor care vor contribui la fondul
de 700 de miliarde de euro. Acor-
dul viza ca suma de 80 de miliarde
de euro să fie furnizată de ţările
din zona euro, în timp ce diferenţa
de 620 de miliarde de euro să fie
acoperită cu garanţii.
Cel de-al doilea instrument, Fondul
european de stabilitate financiară,
este orientat către furnizarea de
asistenţă statelor membre din zona
euro. Iniţial, a fost prevăzut un
volum de fonduri de până la 440 de
miliarde de euro, dar, la Summitul
Consiliului European din octom-
brie 2011, s-a stabilit extinderea
bugetului până la 1.000 de mili-
arde de euro.
PACTUL EURO PLUS,
INSTRUMENT DE
COORDONARE A POLITICILOR
ECONOMICE
La sfârşitul anului trecut, Comisia
Europeană a prezentat o serie de
propuneri privind o supraveghere
sporită a politicilor fiscale, a politici-
lor macroeconomice şi a reformelor
structurale din statele membre.
Consiliul European a sprijinit această
iniţiativă şi a convenit cu privire la
adoptarea Pactului Euro Plus, care
urmăreşte o coordonare mai bună a
politicilor economice.
La ultima reuniune din 2010,
summitul Consiliului European
din luna decembrie, liderii euro-
peni reuniţi la Bruxelles au con-
venit asupra unui amendament la
Tratatele UE, care stipulează că
„Statele Membre a căror monedă
este euro pot crea un mecanism de
stabilizare care să fie activat dacă
este indispensabil a păstra stabili-
tatea zonei euro în întregul ei.
Acordarea oricărei asistenţe finan-
ciare solicitate va fi supusă unei
condiţionalităţi stricte”. Termenul
până la care cele 27 de state mem-
bre UE trebuie să ratifice preve-
derea este 1 ianuarie 2013, şi, după
cum declara cancelarul german,
Angela Merkel, este un pas dintr-un
„proces lung” de edificare a unei
politici economice comune în UE.
Regio în România
Măsuri pentru stabilitate
sursa: www.consilium.europa.eu

6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6
Interviu
CONTRACTAREA, PRIMUL PAS ÎN OBŢINEREA REZULTATELOR
PERFORMANTE ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII FONDURILOR EUROPENE
Un proiect bine conceput oferă garanţia finalizării lui în termenele
şi condiţiile stabilite prin contractul de finanţare
CARE ESTE STADIUL
CONTRACTĂRII LA NIVELUL
POR?
Încă de la începutul perioadei de
programare, echipa AM POR şi-a
propus obţinerea de rezultate per-
formante prin mobilizarea tuturor
resurselor disponibile (financiare,
umane, etc.). Ne apropiem de fina-
lul anului 2011 şi, bineînţeles, că ne
facem bilanţul anual, dar şi bilanţul
de la începutul perioadei de progra-
mare până în prezent. La data de
31 octombrie 2011, numărul con-
tractelor semnate, era de 2.219, în
valoare totală de aproximativ 4,5
miliarde de euro. Dintre acestea,
aproximativ 1.150 de contracte au
fost semnate în cursul anului 2011,
ceea ce demonstrează implicarea
eficientă a colectivului Direcţiei
Gestionare Program. Dacă am face o
raportare procentuală, pentru toate
axele prioritare, putem aprecia
valoarea contractelor semnate şi a
celor aflate în faza precontractuală
la 83,5 %, raportat la valoarea FEDR
şi a bugetului de stat alocate.
Regio este un program „viu”, cu o
evoluţie permanentă. Pentru a-i
uşura existenţa, am luat măsuri de
modificare şi adaptare a prevederi-
lor contractuale la noile acte nor-
mative sau la modificările celor
existente, emise pentru creşterea
gradului de utilizare a fondurilor
europene. De pildă, s-a constatat
că, după semnarea contractelor,
unii beneficiari amânau demara-
rea lucrărilor, ceea ce a determi-
nat aplicarea unor măsuri pentru
a-i impulsiona în această direcţie.
Astfel, dacă un beneficiar primeşte
prefinanţarea şi timp de patru luni
nu solicită nicio rambursare, atunci
banii îi sunt retraşi. Măsura s-a
dovedit foarte bună, pentru că i-a
mobilizat pe beneficiari, dar, pen-
tru noi, ca şi direcţie, înseamnă un
imens volum de muncă, pentru că
trebuie încheiate acte adiţionale
care prevăd modificarea amintită,
în aceeaşi perioadă de vârf de con-
tractare. Numărul mare de acte
adiţionale încheiate este deter-
minat şi de faptul că beneficia-
rii stabilesc prin contract anu-
mite termene de realizare şi, pe
măsură ce implementează proiec-
tul, constată că au nevoie de mai
mult timp. De exemplu, la proiecte-
le pentru infrastructura şcolară
am avut foarte multe solicitări de
acte adiţionale pentru prelungirea
perioadei de implementare. Au fost
cazuri când pentru un contract am
încheiat, din două în două luni, câte
un act adiţional de prelungire a pe-
rioadei de implementare. Rezulta-
tele pe care le avem în prezent nu ar
fi fost posibile dacă nu s-ar fi orga-
nizat, prin axa de asistenţă tehnică,
cursuri de instruire şi schimburi de
experienţă, pe domenii de maxim
interes, cu beneficiarii fondurilor,
dar şi cu personalul din AM POR şi
Organismele Intermediare.
CARE ESTE DOMENIUL CEL MAI
SOLICITAT LA CONTRACTARE
ŞI DE CE? ÎN PLUS, CARE SUNT
DOMENIILE UNDE CONTRACTAREA
A MERS MAI GREU?
Domeniul destinat sprijinului micro-
întreprinderilor a constituit do-
meniul cu depunerea cea mai
accelerată de cereri de finanţare.
A fost o creştere incredibilă din
punct de vedere al numărului cere-
rilor de finanţare depuse, imediat
după ce, în mai 2010, Comitetul de
Monitorizare a luat decizia de elimi-
nare a contribuţiei proprii a bene-
Interviu cu doamna Adina Ştefănescu
Director, Direcţia Gestionare Program, MDRT

7. 7NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011
Interviu
ficiarului şi susţinerea în procent
de 100% a cheltuielilor eligibile din
fondurile europene. Deşi această
situaţie a condus la o distorsionare
a posibilităţilor noastre de a verifi-
ca în timp util cererile depuse, am
alocat mai multe resurse pe acest
domeniu (în special resurse umane
calificate) şi am reuşit să ajungem
la o rată de contractare de 100% pe
anumite regiuni.
Elaborarea şi depunerea de proiecte
nu este însă controlabilă pe piaţa
consultanţilor şi a potenţialilor
beneficiari. Prin intermediul acestui
interviu, transmit celor interesaţi
să depună noi proiecte că nu mai
sunt bani pentru finanţări, situaţie
valabilă aproape în toate domeni-
ile de intervenţie. Excepţie de la
aceasta fac doar câteva domenii,
din anumite regiuni unde încă se
mai depun proiecte pe listele de
rezervă, deoarece apelurile rămân
deschise până la atingerea nivelu-
lui de 150% din valoarea bugetu-
lui alocat, după care se suspendă
depunerea. Pe de altă parte, vorbim
despre axa care sprijină dezvoltarea
durabilă a oraşelor. Aici au fost două
situaţii – oraşele poli de dezvoltare
urbană şi cele poli de creştere s-au
mobilizat mai greu să contracteze
proiecte, pentru că banii le erau
alocaţi prin hotărâre de guvern. În
schimb, oraşele centre urbane au
concurat între ele pentru a obţine
finanţare pe proiectele propuse.
Această concurenţă a apărut din
regula care se aplică în cadrul Regio
pentru depunerea proiectelor, res-
pectiv primul venit, primul servit.
Anul acesta, însă, observăm o ac-
celerare a contractării în cazul po-
lilor de creştere şi de dezvoltare.
Dacă la finele anului 2010, aveam
rate de contractare de 15% la polii
de creştere, de 13% la polii de
dezvoltare şi de 64% la centre ur-
bane, în 2011 procentele referi-
toare la contractare şi precontrac-
tare sunt de 37%, 55% şi, respec-
tiv, 109%, pe cele trei domenii de
intervenţie. La Comitetul de Moni-
torizare din luna noiembrie a anului
în curs vom propune măsuri de uti-
lizare a respectivelor sume pentru
alte activităţi decât cele eligibile
în prezent. De exemplu, ar putea
fi incluse în această axă şi proiecte
de reabilitare termică, mai ales că
foarte multe primării sau asociaţii
de locatari au în vedere astfel de
investiţii.
AU AVUT LOC REALOCĂRI DE
FONDURI LA NIVELUL DOMENI-
ILOR DE INTERVENŢIE? ANTICIPAŢI
MĂSURI SIMILARE ÎN PERIOADA
URMĂTOARE?
Anul trecut la reuniunea Comitetu-
lui de Monitorizare din luna mai s-a
luat o astfel de măsură. Am por-
nit de la observaţia că nu s-au de-
pus suficiente proiecte pe dome-
niul destinat siturilor industriale şi
s-a formulat propunerea de realo-
care de fonduri. Am primit aviz fa-
vorabil din partea Comisiei Euro-
pene (CE), în august 2011, perioa-
da de trei luni dintre luarea deciziei
şi primirea avizului fiind utilizată
de potenţialii beneficiari pentru
întocmirea proiectelor tehnice, ac-
tivitate ce poate dura până la şase
luni. Fondurile s-au realocat către
microîntreprinderi, către reabilita-
rea infrastructurii de turism, a
obiectivelor de patrimoniu cultural
şi către obiectivele de interes social
(spitale).
CARE ESTE RATA DE ABSORBŢIE
A REGIO? CE MĂSURI S-AU
LUAT PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
ACESTEIA?
Ne aflăm la 24 % rată de absorbţie.
Măsurile care au fost luate pe par-
cursul acestui an încep să dea re-
zultate. Nimeni nu îşi mai permite
să întârzie implementarea unui
proiect, pentru că riscă să returneze
banii deja utilizaţi. Beneficiarii
trebuie să înţeleagă faptul că tim-
pul trece şi, dacă nu îşi îndeplinesc
activităţile stabilite prin contractul
de finanţare poate exista chiar riscul
pierderii sumelor alocate programu-
lui de către Uniunea Europeană.
Pe lista de rezervă se află foarte
multe proiecte bune, în mare parte
deja evaluate din punct de vedere

8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8
TÎRGU MUREŞ,
UN ORAŞ PE CALEA
DEZVOLTĂRII
TREI PROIECTE AMPLE AU
ABSORBIT ÎNTREAGA ALOCARE
FINANCIARĂ A ACESTUI POL DE
DEZVOLTARE URBANĂ
CU O ISTORIE DE PESTE ŞAPTE
SECOLE, ATESTATĂ DOCUMENTAR,
CU O MULTICULTURALITATE A CĂREI
AMPRENTĂ ESTE OMNIPREZENTĂ,
AŞEZAT ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI,
LA CONFLUENŢA UNOR IMPORTANTE
CĂI DE COMUNICAŢIE, ORAŞUL TÎRGU
MUREŞ ESTE UNUL DINTRE CEI 13 POLI
DE DEZVOLTARE URBANĂ AI ROMÂNIEI.
ALOCAREA FINANCIARĂ DE CARE
DISPUNE ÎN CADRUL PROGRAMULUI
OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA
PRIORITARĂ 1, SUBDOMENIUL POLI
DE DEZVOLTARE URBANĂ, ESTE DE
14,86 MILIOANE EURO.
OBIECTIVE ŞI O VIZIUNE
DE DEZVOLTARE
Viziunea autorităţilor locale asu-
pra dezvoltării oraşului are la
bază câteva obiective majore
care urmăresc îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi de siguranţă a
cetăţenilor, dezvoltarea din punct
de vedere economic şi ca centru
administrativ, promovarea ca oraş
Cãtãlina JINGOIU
Interviu
tehnic şi financiar. De exemplu, pe
infrastructură şcolară sunt depuse de
trei ori mai multe proiecte decât alo-
carea financiară. De altfel, pe acest
domeniu, mai sunt cinci-şase con-
tracte de încheiat pentru a atinge o
rată de contractare de 100%. Dar, în
baza legislaţiei de anul acesta, care
ne permite să alocăm până la 20%
şi chiar 30% peste alocarea iniţială,
am supracontractat deja pe anu-
mite domenii. De exemplu, pentru
infrastructura rutieră am ajuns la o
rată de contractare de 124,3%. După
calculele pe care le-am făcut, ne
propunem să supracontractăm şi pe
celelalte domenii, aşa cum ar fi cel
al sprijinirii IMM-urilor. Pe de altă
parte, suntem optimişti în ceea ce
priveşte o realocare pe programe.
Regio, fiind cel mai performant pro-
gram, are toate şansele să benefi-
cieze de o realocare. Evaluăm teh-
nic şi financiar toate proiectele până
la limita de 135% faţă de alocarea
disponibilă. Dacă vom avea posibili-
tatea de a beneficia de fonduri supli-
mentare de pe alte programe, vrem
să fim pregătiţi. În Spania, de pildă,
a durat aproximativ cinci luni până
când s-a aprobat o astfel de realo-
care între programe.
CE OBIECTIVE VEŢI URMĂRI ÎN
2012 PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI
RATA DE ABSORBŢIE?
Ceea ce ne dorim, pentru perioada
următoare, este să punem accent
pe implementare. Vrem să venim
mai mult în sprijinul beneficiarilor,
pentru că implementarea este cea
mai grea etapă, iar anul 2012 va fi
anul implementării. Sperăm ca anul
viitor să se finalizeze majoritatea
proiectelor aflate în derulare.
LA NIVELUL BENEFICIARILOR
(AUTORITĂŢI PUBLICE LOCALE
SAU ÎNTREPRINZĂTORI PRIVAŢI),
CARE SUNT PRINCIPALELE
PROBLEME CARE ÎMPIEDICĂ, ÎN
DIFERITE ETAPE, IMPLEMENTAREA
UNUI PROIECT?
De foarte multe ori, documentele
anexate la cererea de finanţare nu
sunt clare sau nu răspund rigorilor.
Aş dori să precizez, în acest sens,
că există proiecte foarte bune din
punctul de vedere al obiectivelor
comunităţii locale, dar care, în re-
dactarea lor, nu ţin cont de regu-
lile ghidului solicitantului sau al
legislaţiei în vigoare. La polul opus
am identificat proiecte slabe ca şi
conţinut, dar foarte bine întocmite
de consultanţi.
SUNTEM ÎNTR-O PERIOADĂ
A DISCUŢIILOR REFERITOARE
LA URMĂTOAREA PERIOADĂ
DE PROGRAMARE. CUM
SE PREFIGUREAZĂ ACEASTA?
Noi, prin Direcţia Gestionare Pro-
gram, ne propunem să simplificăm
foarte mult procedurile de evalu-
are, în viitoarea perioadă de progra-
mare, în principal, prin admiterea
declaraţiilor pe propria răspundere
a beneficiarilor în legătură cu anu-
mite aspecte privind eligibilitatea.
Pentru perioada viitoare de progra-
mare vom avea deja experienţa a
şapte ani de implementare a fon-
durilor structurale şi sperăm ca lu-
crurile să meargă mult mai bine.
Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

9. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 9
Regio în România
Dezvoltare urbană
multicultural, centru universitar şi
de cercetare, inovare şi transfer
de tehnologie, precum şi dezvol-
tarea ca centru medical-farmaceu-
tic de interes naţional, regional şi
internaţional. Prin Planul Integrat
de Dezvoltare Urbană (PIDU) sunt
propuse politici, programe şi proiec-
te consecvente acestor obiective.
De altfel, până la acest moment,
Primăria Tîrgu Mureş a semnat con-
tracte pentru absorbţia integrală a
sumei ce i-a fost alocată munici-
piului ca pol de dezvoltare urbană.
Este vorba despre trei proiec-
te ample care prevăd reabilitarea
unui număr important de artere
de circulaţie, reabilitarea reţelei
de apă şi creşterea siguranţei prin
asigurarea unui sistem de moni-
torizare video. La întocmirea PIDU,
autorităţile au avut în vedere ne-
voia de îmbunătăţire a infrastruc-
turii de transport şi de alimentare
cu apă la nivelul municipiului Tîrgu
Mureş pentru a facilita mobilitatea
populaţiei, creşterea eficienţei acti-
vităţilor economice, crearea unor
condiţii pentru extinderea schim-
burilor comerciale şi, implicit, a
investiţiilor productive în vederea
stimulării dezvoltării economice du-
rabile. În perspectivă, se urmăreşte
ca municipiul Tîrgu Mureş să devină
un oraş mult mai atractiv pentru lo-
cuitorii săi şi pentru investitori.
INFRASTRUCTURA,
O PRIORITATE
Investiţiile majore în infrastructură
au fost structurate în două proiecte
distincte. Primul dintre ele, semnat
în mai 2011, prevede reabilitarea
unui număr de 19 străzi pe o lungime
totală de 12 kilometri. Modernizarea
reţelei stradale, care include cele
19 artere, ar urma să conducă la
îmbunătăţirea condiţiilor de trafic,
fluidizarea circulaţiei pe una dintre
cele mai aglomerate rute de ieşire
din oraş către Drumul European 60.
Totodată, ca impact preconizat, po-
luarea aerului şi cea fonică vor avea
parametri în scădere, ca urmare a
acestor investiţii. Valoarea totală a
acestui proiect este de 37,5 milioa-
ne de ei, din care contribuţia FEDR
este de 24 milioane de lei, iar cea a
Guvernului României, de 5,3 milioa-
ne de lei.
Investiţiile în infrastructura rutieră
sunt completate prin cel de-al doi-
lea proiect major din PIDU – de
altfel, proiectul cu cea mai mare
valoare financiară – care include,
pe lângă modernizarea unui număr
de 32 de străzi, cu o lungime totală
de 10,5 kilometri, şi reabilitarea
reţelelor de alimentare cu apă exis-
tente pe 27 din cele 32 de străzi.
Prin proiect sunt prevăzute lucrări
de modernizare a reţelei de apă-
canal, lucrări de refacere a carosa-
bilului, a trotuarelor şi a zonelor
verzi, lucrări de semnalizare rutieră
şi amplasarea de coşuri de gunoi.
Contractul de finanţare pentru
aceste ample investiţii a fost sem-
nat în luna octombrie 2011 şi asigură
o finanţare totală de 40,4 milioane
de lei, din care 31,8 milioane de lei
reprezintă fonduri nerambursabile
pe care le primeşte Municipiul Tîrgu
Mureş. Investiţiile sunt prevăzute să
se desfăşoare pe o perioadă de 39
de luni de la semnarea contractu-
lui, durata efectivă de execuţie a
lucrărilor fiind de trei ani.
MAI MULTĂ SIGURANŢĂ
PENTRU CETĂŢENI
Un al treilea proiect aflat deja la
jumătatea perioadei de imple-
mentare urmăreşte să crească gra-
dul de siguranţă şi calitatea vieţii
cetăţenilor prin monitorizarea video
a zonelor care prezintă pericol social
şi un grad de infracţionalitate ridi-
cat. Astfel, în 25 de puncte din trei
zone cu grad de infracţionalitate
ridicat – cartierele Mureşeni, Dâmbu
şi zona Calea Sighişoarei - Bulevardul
Pandurilor - Valea Rece - vor fi ampla-
sate camere de supraveghere. Moni-
torizarea se va realiza prin dispece-
ratul unic 112. Prin acest proiect se
urmăreşte creşterea siguranţei copi-
ilor în şcolile şi grădiniţele aflate
în zone de risc, diminuarea fur-
turilor, a tâlhăriilor, dar şi creşterea
siguranţei călătorilor în gara din
Tîrgu Mureş. Valoarea totală a
proiectului este de 3,5 milioane
de lei din care valoarea finanţării
nerambursabile este de 2,68 mili-
oane de lei, perioada de derulare
fiind de 12 luni.

10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10
Regio în România
Idei de afaceri
ÎNTR-UN ORAŞ CU O ECONOMIE ÎN
CREŞTERE, AŞA CUM ESTE BUZĂUL,
CREAREA UNUI MEDIU CARE SĂ ÎNCURAJEZE
DEZVOLTAREA INIŢIATIVELOR PRIVATE
ŞI SĂ SUSŢINĂ FIRMELE ÎNCEPĂTOARE,
ESTE UN OBIECTIV IMPORTANT ŞI CU O
CONTRIBUŢIE MAJORĂ ASUPRA STĂRII
ECONOMIEI LOCALE.
Crearea de structuri de afaceri este
apanajul autorităţilor locale, al
instituţiilor cu rol în sprijinirea me-
diului de afaceri (aşa cum este, de
pildă, Camera de Comerţ, Industrie
şi Agricultură), al organizaţiilor pa-
tronale, dar, la fel de bine, iniţiativa
poate veni şi dinspre mediul privat.
Proiectul pe care vi-l prezentăm
în continuare este edificator fiind
un model de bună practică pentru
modul în care mediul de afaceri se
poate dezvolta cu iniţiative venite
din interiorul său.
O ECONOMIE ÎN EXPANSIUNE
În municipiul Buzău există peste
8.000 de societăţi comerciale cu
capital mixt şi privat. Dintre aces-
tea, 400 sunt companii contro-
late de investitori străini veniţi din
spaţiul european sau de pe alte
continente. Pentru a răzbate prin
hăţişurile legislaţiei şi fiscalităţii,
toţi aceşti investitori au nevoie de
sprijin care se poate traduce în con-
siliere, instruire, pregătire etc. Ana-
lizele de piaţă, realizate la nive-
lul anului 2009, arătau că una din-
tre direcţiile de acţiune rezultă
din necesitatea extinderii reţelei
de centre de afaceri care vor con-
tribui la pregătirea şi implementa-
rea unor planuri de afaceri, vor oferi
servicii de iniţiere în afaceri, mar-
keting, management, consultanţă
şi asistenţă privind organizarea
sistemului informaţional. Pornind
de la aceste analize, în 2009, firma
S.C. ACTIV EXPERT CONSULTANŢĂ
ŞI SERVICII S.A. a iniţiat un proiect
care urma să valorifice potenţialul
de dezvoltare economică, mai ales
în sectorul serviciilor. Proiectul de
investiţii consta în extinderea, eta-
jarea şi mansardarea unui sediu în
vederea îmbunătăţirii serviciilor de
consultanţă pe care beneficiarul le
oferea. Proiectul a primit finanţare
prin programul Regio, contractul cu o
perioadă de implementare de 14 luni
fiind semnat în august 2009. Bugetul
total al investiţiei a fost de 3,1 mili-
oane lei, din care 1,5 milioane au
reprezentatfinanţarenerambursabilă
de la Uniunea Europeană şi Guvernul
României. La o lună după semnarea
contractului de finanţare, beneficia-
rul semna deja contractul de lucrări
pentru prima fază a investiţiei -
lucrările de construcţii. În urma pro-
cedurilor de achiziţie publică a fost
selectată o firmă locală din dome-
niul construcţiilor care s-a ocupat
de lucrările de extindere, etajare
şi mansardare prevăzute în proiect.
Timp de un an s-au derulat aceste
lucrări, după care beneficiarul a tre-
cut la achiziţia publică de dotări şi
echipamente pentru noul centru de
afaceri. Astfel, la data de 15 octom-
brie 2010, cu trei zile mai devreme
faţă de data de finalizare prevăzută
în contract, S.C. ACTIV EXPERT
CONSULTANŢĂ ŞI SERVICII S.A. finali-
za implementarea proiectului.
SPRIJIN PENTRU
ZECE FIRME LOCALE
Prin proiect, S.C. ACTIV EXPERT
CONSULTANŢĂ ŞI SERVICII S.A. se
angajase să atragă în cadrul noii
structuri un număr de 10 firme şi să
sprijine dezvoltarea lor. Agenţilor
economici le erau puse la dispoziţii
spaţii de birouri şi servicii de spri-
jin pentru afaceri, oferte de instru-
ire complete şi coerente în dome-
niul accesării fondurilor structurale,
servicii de consultanţă şi cursuri de
pregătire. Firmele care au fost atrase
şi sunt găzduite de centrul de afa-
ceri au creat, până la acest moment,
22 de noi locuri de muncă, ceea ce
înseamnă o îndeplinire a unuia din-
tre indicatorii de performanţă din
proiect.
MEDIUL DE AFACERI DIN BUZĂU, SUSŢINUT
CU FONDURI REGIO
Cãtãlina JINGOIU

11. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 11
Regio în România
Dezvoltare economică
IDEEA DUPĂ CARE A FOST CONSTRUITĂ
LA IAŞI CEA MAI NOUĂ STRUCTURĂ DE
AFACERI ESTE ACEEA A UNUI CENTRU
MODERN, CU SPAŢII GENEROASE ŞI TOATE
FACILITĂŢILE NECESARE UNEI FIRME.
Centrul de afaceri Ideo va stimula
dezvoltarea economică durabilă,
la nivel local şi regional, prin
crearea de noi locuri de muncă,
atragerea investiţiilor şi creşterea
competitivităţii şi adaptabiltăţii
IMM-urilor. Iniţiatorul proiectului
este S.C. TESTER GRUP S.R.L. Iaşi.
Firma ieşeană a obţinut, prin Pro-
gramul Operaţional Regional, Axa
Prioritară 4, o finanţare de 16,6
milioane de lei, la care s-a adăugat
contribuţia de 2,5 milioane de lei
a Guvernului României, valoarea
totală a proiectului fiind de 35,4
milioane de lei.
SPAŢIU DE AFACERI, CU
TOATE FACILITĂŢILE
Construcţia centrului de afaceri
Ideo a fost demarată în august 2010
pe un amplasament aflat pe prin-
cipala cale de acces în Iaşi dinspre
Târgu Frumos. Terenul este situat la
200 de metri de pasajul Canta, la 10
minute de mers cu maşina de Gara
Iaşi şi 30 de minute faţă de Aero-
portul Internaţional Iaşi. Lucrările,
derulate de un consorţiu format
din trei firme, au început în august
2010. Prin proiect a fost prevăzută
o clădire cu subsol, parter şi patru
etaje, cu o parcare de 183 de lo-
curi, cu sistem crescut de eficienţă
energetică şi finisaje de o calitate
superioară. Construcţia, inaugurată
la sfîrşitul lunii octombrie 2011,
pune la dispoziţia antreprenorilor
spaţii de birouri care se întind pe o
suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi,
săli de conferinţă şi săli de training,
precum şi spaţii pentru desfăşurarea
unor întâlniri de afaceri. Funcţiunile
principale sunt completate cu altele
conexe, respectiv un restaurant, un
centru de copiere, un oficiu bancar,
o firmă de curierat, spaţii tehnice şi
administrative.
80% DIN SPAŢIU A FOST
CONTRACTAT ÎNAINTE DE
DESCHIDEREA CENTRULUI
În cadrul Centrului Ideo îşi vor
desfăşura activitatea 44 de firme
cu diferite profiluri de activitate,
de la consultanţă şi management
în afaceri, la relaţii publice şi co-
municare. De altfel, contractele de
închiriere au început să fie semnate
încă din luna martie 2011, în pre-
zent fiind deja contractat 80% din
spaţiul disponibil. Firmele primesc
spaţii cu o suprafaţă cuprinsă între
40 şi 140 de metri pătraţi, dotate cu
mobilier şi internet. O altă opţiune
este cea de office-sharing care
oferă posibilitatea ca un spaţiu mai
mare să fie compartimentat pentru
mai multe birouri. Firmele găzduite
în Centrul de afaceri Ideo au ac-
ces la baze de date şi beneficiază
S-A DESCHIS CEL MAI MODERN CENTRU DE AFACERI
PRIVAT DIN IAŞI
„INCUBATORUL DE AFACERI” A FOST SUSŢINUT CU O FINANŢARE REGIO
ÎN VALOARE DE 16,6 MILIOANE DE LEI
LA SFÂRŞITUL LUNII OCTOMBRIE 2011,
Elena OCEANU

12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12
Regio în România
Structură complexă
de asistenţă pentru relaţionarea cu
alte firme sau clienţi. De altfel, o
dată pe lună, managerii firmelor cu
sediul în centru vor avea ocazia să
se întâlnească şi să schimbe idei de
afaceri.
INCUBATOR DE AFACERI
Proiectul a fost gândit ca o structură
complexă bazată pe două com-
ponente majore. Prima dintre ele
este o componentă care vizează
firmele mature care vor avea biro-
uri în centru. O parte din aceste
firme vor avea ca obiect de activi-
tate consultanţa în afaceri şi vor fi
sprijinite să dezvolte soluţii pentru
firme începătoare. De altfel, a doua
componentă a proiectului vizează
formarea unei comunităţi de start-
up-uri (firme aflate la început de
drum) care vor beneficia de suport
pentru demararea unor planuri de
afaceri. Firmele noi vor beneficia,
pentru început, de spaţiu gratuit în
cadrul centrului. Practic, oricine are
o idee de afacere poate propune un
plan de afaceri viabil şi poate primi
sprijinul necesar pentru implemen-
tarea lui. Companiile tinere vor găsi
suport, în cadrul Centrului, pentru
contabilitate şi audit, consultanţă şi
administrarea afacerilor, marketing
şi management pentru resursele
umane, asistenţă legală, dar şi
consultanţă IT.
PROVOCAREA
PENTRU
START-UP-URI
Imediat după inaugurarea centru-
lui de afaceri, compania S.C. TES-
TER GRUP S.R.L. a lansat concur-
sul destinat start-up-urilor care
vor fi găzduite în noua structură.
Fiecare participant poate intra
în competiţie propunând un plan
de afaceri sustenabil. La finalul
competiţiei, vor fi selecţionate
15 start-up-uri care vor primi
găzduire gratuit în Centrul Ideo,
timp de un an. Pe lângă birourile
puse la dispoziţie în mod gratu-
it, firmele debutante vor fi spri-
jinite cu asistenţă şi consiliere
pentru implementarea planurilor
de afaceri propuse. Alte 15 firme
noi vor beneficia de spaţiu gra-
tuit timp de o jumătate de an,
după care, timp de alte şase luni
vor plăti o chirie subvenţionată
(60 de euro pentru încă trei luni
şi 90 de euro pentru ultimele
trei luni dintr-un an). La sfârşitul
primului an de activitate, toate
start-up-urile vor fi evaluate, iar
dacă şi-au îndeplinit planurile
de afaceri vor putea rămâne în
centrul de afaceri încă un an
fără a plăti chirie. Firmele care
nu reuşesc să-şi implemente-
ze planurile de afaceri vor intra
într-un nou program de stimulare
şi sprijin pentru realizarea ideilor
de afaceri propuse iniţial.de asistenţă pentru relaţionarea cu
44de firme
vor avea sediul
în Centrul
Ideo

13. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 13
În sprijinul companiilor
Regio în România
FIIND CEL MAI MARE CENTRU UNIVERSI-
TAR AL ROMÂNIEI, CAPITALA SE
CONFRUNTĂ CU UN FENOMEN CONTINUU
DE MIGRARE A POPULAŢIEI TINERE DIN ALTE
ZONE CĂTRE ACEST ORAŞ, ÎN CĂUTAREA
UNOR OPORTUNITĂŢI DE ANGAJARE.
TOCMAI DE ACEEA, PENTRU MEDIUL DE
AFACERI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE
CARE CONDUC LA CREAREA DE NOI LOCURI
DE MUNCĂ SUNT EXTREM DE IMPORTANTE.
Iată una dintre ipotezele de lu-
cru de la care porneşte şi iniţiativa
companiei S.C. RPF DEVELOPMENT
S.R.L. de a dezvolta un proiect care,
prin modul în care a fost gândit, va
avea o contribuţie importantă în
crearea de locuri de muncă pentru
oameni cu înaltă calificare.
INVESTIŢII PENTRU
DEZVOLTARE
S.C. RPF DEVELOPMENT S.R.L. este
o companie cu experienţă în dez-
voltarea de proiecte imobiliare,
membră a RPF Group deţinut de mai
mulţi investitori americani. În 2010,
compania a început să analizeze po-
sibilitatea construirii unui centru de
afaceri în Bucureşti. Iniţiativa a lu-
at forma unui proiect Regio, cu o
valoare totală de aproape 14 milioa-
ne de lei, a cărui finanţare a fost
deschisă odată cu semnarea con-
tractului, în septembrie 2010. Ideea
care stă la baza iniţiativei este aceea
de a crea spaţii adecvate pentru
găzduirea şi dezvoltarea IMM-urilor
din domeniul serviciilor speciali-
zate, astfel încât acestea, la rân-
dul lor, să creeze locuri de muncă în
domenii pentru care există cerere
mare de forţă de muncă. În al doilea
rând, s-a avut în vedere faptul că
un centru de afaceri este mult mai
atractiv pentru firme decât spaţiile
de birouri convenţionale. Avanta-
jele sunt evidente: cursuri gratu-
ite de training specializat pentru
angajaţi, asistenţă juridică şi IT gra-
tuite, evidenţă contabilă fără cos-
turi din partea IMM-urilor, etc.
AMPLASAMENT UŞOR
ACCESIBIL
Proiectul constă în construirea şi
dotarea unui imobil de birouri cu
o suprafaţă totală desfăşurată de
aproximativ 1.600 metri pătraţi,
prevăzut cu panouri fotovoltaice
şi conexiune la internet. Spaţiul
care va găzdui centrul de afaceri
este situat în sectorul 3, pe strada
Moţilor, nr. 15 A, o arteră centrală
aflată în vecinătatea bulevardului
Mihai Bravu, cu acces facil la trans-
portul rutier (cu autoturismul, tram-
STRUCTURĂ DE AFACERI PENTRU IMM-URILE DIN CAPITALĂ,
CONSTRUITĂ CU FONDURI REGIO
Cãtãlina JINGOIU
14milioane de lei
este valoarea
totalã a
proiectului

14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14
Regio în România
Sprijin pentru IMM-uri
vaiul sau metroul). Noua structură va
avea, pe lângă birouri, săli de întâl-
nire, o sală de mese şi o bucătărie,
un secretariat cu recepţie, spaţii de
depozitare şi spaţii tehnice.
CLĂDIREA ESTE APROAPE
DE FINALIZARE
În prezent, proiectul este în curs de
implementare, astfel încât lucrările
de construire a centrului se află în
etapa de realizare a finisajelor ex-
terioare. Imediat după parcurge-
rea acestei etape, beneficiarul va
contracta furnizorii de dotări şi,
în acelaşi timp, va iniţia discuţiile
cu reprezentanţi ai unor IMM-
uri, interesaţi să se mute în noua
structură de afaceri.
Compania care construieşte noul
centru de afaceri preconizează că
spaţiul va putea găzdui 15 IMM-uri.
Cea mai mare parte a birourilor (75%
din spaţiul disponibil) va fi oferită
întreprinderilor mici şi microîntre-
prinderilor, un procent de 15% ur-
mând să fie destinat întreprinde-
rilor mijlocii. Spaţiile vor fi ocupate
în cel mult doi ani de la finalizarea
implementării proiectului, adică cel
târziu în anul 2014.
PESTE 50 DE NOI
LOCURI DE MUNCĂ
În acelaşi timp, beneficiarul va face
demersurile necesare pentru a putea
asigura o serie de servicii gratuite
IMM-urilor atrase în cadrul struc-
turii. Ulterior, după ce toate IMM-
urile beneficiare îşi vor muta sediile
în noul centru, vor fi programate se-
siuni de training pe teme de dezvol-
tare pe orizontală a IMM-urilor. Unul
dintre cele mai importante obiec-
tive ale proiectului este crearea, de
către IMM-urile găzduite în centrul
de afaceri, a unui număr de 54 de
noi locuri de muncă.
Crearea şi ocuparea unei structuri
moderne de sprijinire a afacerilor
– Centrul de afaceri „RPF Develop-
ment” - pe criterii de eficienţă
energetică şi în cadrul căreia să fie
sprijinit accesul IMM-urilor la
societatea informaţională.
Sprijinirea IMM-urilor atrase prin fa-
cilitarea accesului la servicii pro-
fesionale şi la procesul de formare
profesională continuă.
Creşterea gradului de ocupare
a forţei de muncă la nivel regional
(în special absolvenţi de studii
superioare).
Ce îşi propune beneficiarul:
332211

15. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 15
Regio în România
CENTRUL DE PRELUCRĂRI MECANICE
BOCŞA ESTE O FIRMĂ CARE
ASIGURĂ SERVICII ŞI PRODUSE SPECIFICE
- PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AŞCHIERE
A METALELOR, NEMETALELOR,
LEMNULUI, TRATAMENTE TERMICE, ROŢI
DINŢATE, AXE ŞI MATRIŢE - PENTRU UN
PORTOFOLIU DE CLIENŢI DE PE PIAŢA
DIN CARAŞ SEVERIN.
Compania asigură inclusiv proiec-
tarea pentru piesele pe care le pro-
duce, iar experienţa şi calitatea pro-
duselor au făcut ca, în cele aproape
două decenii de activitate, firma
să-şi stabilizeze locul său pe piaţă.
SCENARIUL DEZVOLTĂRII
SUSŢINUT CU FONDURI
REGIO
Cum însă pentru orice întreprinzător
investiţiile aduc progresul, unul din-
tre cele mai importante momente în
dezvoltarea Centrului de prelucrări
mecanice Bocşa a fost cel în care
s-a reuşit achiziţionarea unei linii
moderne de utilaje.
Dotarea cu utilaje s-a realizat
printr-un proiect finanţat prin Regio.
În 2008, administratorul Centrului,
Viorel Pantiuc, a început să lucreze
la cererea de finanţare, sprijinit de
o firmă de consultanţă. Un an mai
târziu a semnat contractul pentru
finanţare nerambursabilă în valoare
de 490.000 lei, valoarea totală a
investiţiei fiind de circa 830.000
lei. Prin cererea de finanţare, Cen-
trul de prelucrări mecanice Bocşa
şi-a propus achiziţionarea unei linii
tehnologice pe bază de comandă
numerică, performanţele acesteia
constând în obţinerea într-un timp
mai scurt a unor produse de o cali-
tate superioară.
CREDIT DE LA BANCĂ
PENTRU COFINANŢARE
Ca să asigure finanţarea investiţiei
până la momentul rambursării fon-
durilor europene, administratorul
firmei a apelat la un credit bancar
pentru care a garantat, în proporţie
de 60%, cu active proprii, diferenţa
de 80 % din garanţii fiind acoperită
de Fondul Naţional de Garantare
CENTRUL DE PRELUCRĂRI MECANICE BOCŞA,
DEZVOLTAT PRINTR-UN PROIECT REGIO
COMPANIA A ACHIZIŢIONAT O LINIE MODERNĂ
DE UTILAJE
4.500este numãrul
pieselor realizate
lunar, faþã de
900, înainte de
investiþie.
Investiţii şi progres
Cãtãlina JINGOIU

16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16
Regio în România
Instalaţii noi
a Creditelor pentru IMM-uri. Con-
tractul de finanţare pentru proiec-
tul de investiţii de la Bocşa a fost
semnat în martie 2009. Timp de
două luni s-au pregătit şi derulat
achiziţiile prevăzute în proiect,
pentru ca în luna mai, Centrul de
prelucrări mecanice să primească
deja maşinile şi cuptorul. Instalarea
şi punerea în funcţiune a acestora
s-au realizat în ultimele două luni
şi jumătate din contract, proiectul
fiind încheiat în iulie 2009.
REZULTATELE INVESTIŢIEI
Implementarea proiectului a condus
lacreareaacincinoilocuridemuncă.
Centrul de prelucrări mecanice
Bocşa a angajat, imediat după fi-
nalizarea investiţiei, doi bărbaţi şi
trei femei, completându-şi astfel
schema de personal şi ajungând la
un număr de 10 angajaţi. În primele
două luni după implementarea pro-
iectului numărul comenzilor primi-
te de firma din Bocşa a crescut,
cele mai multe solicitări fiind pen-
tru produsele lucrate de maşinile
pe bază de comandă numerică. Ast-
fel, după cum precizează adminis-
tratorul firmei, în lunile iulie şi au-
gust 2009, Centrul de prelucrări
mecanice Bocşa a avut încasări,
din comenzile realizate, în valoare
totală de 92.000 euro.
UTILAJE MODERNE,
CLIENŢI CÂŞTIGAŢI
Centrul de prelucrări mecanice
Bocşa dispune acum de toată gama
de maşini-unelte necesare realizării
pieselor, organelor de maşini (axe,
lagăre, flanşe, cuplaje, roţi de lanţ,
roţi dinţate etc.), ceea ce a ajutat
firma să nu mai piardă comenzi, aşa
cum se întâmpla înainte de imple-
mentarea proiectului Regio. Prin
achiziţionarea noii linii tehnologice
a crescut productivitatea compa-
niei. Astfel, dacă prin utilizarea
echipamentelor clasice firma produ-
cea piese în valoare de 4 euro/oră,
în prezent, prin utilizarea noilor
echipamente producţia a crescut,
realizând piese în valoare de 25 de
euro/oră.
Cuptorul
achiziþionat
asigurã tratamente
termice pânã la
1.280grade Celsius

17. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 17
FONDURILE EUROPENE POT
CONSTITUI UN SUPORT REAL PENTRU
DEZVOLTAREA ŞI CONSOLIDAREA PE PIAŢĂ
A AGENŢILOR ECONOMICI. MAI ALES
ÎNTR-O PERIOADĂ DE CRIZĂ ECONOMICĂ,
AŞA CUM AU FOST ULTIMII TREI ANI, ÎN
ROMÂNIA, FINANŢĂRILE ACORDATE, ÎN
CADRUL UNOR PROGRAME EUROPENE,
MEDIULUI PRIVAT AU REPREZENTAT O
GURĂ DE OXIGEN PENTRU FIRME.
Regio susţine sectorul economic
prin finanţări acordate în funcţie de
diferitele domenii de activitate, dar
unul dintre cele mai bune instru-
mente de susţinere a mediului privat
este domeniul major de intervenţie
4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîn-
treprinderilor”.
INVESTIŢII
REGIO = DEZVOLTARE
La Târgu Jiu, o investiţie Regio care
a susţinut dezvoltarea unui agent
economic din domeniul întreţinerii
şi reparaţiilor auto, este un exem-
plu clasic al faptului că firmele au
identificat fondurile europene ca pe
o oportunitate în vreme de criză.
S.C. TOTAL AUTOMOBILE S.R.L. a
derulat, timp de 15 luni, un proiect
care a urmărit dezvoltarea aces-
tei microîntreprinderi şi diversi-
ficarea activităţii prin achiziţia şi
operaţionalizarea unei linii teh-
nologice specifice domeniului său
de activitate. În mai 2009, firma
gorjeană a semnat un contract în
valoare de peste 300.000 lei, din
care circa 180.000 lei au repre-
zentat finanţarea Regio acordată
proiectului de dezvoltare.
ACHIZIŢIA UNEI
LINII TEHNOLOGICE
COMPLETE
Prin proiectul Regio s-a urmărit
achiziţia unor echipamente şi utila-
je specifice sectorului de reparaţii şi
întreţinere auto. Este vorba despre
o linie tehnologică formată din nouă
componente, dintre care cea mai
importantă şi prima achiziţionată a
fost o cabină de vopsit auto. În ur-
ma unei selecţii de oferte, aceasta
a fost achiziţionată de beneficiar
în baza unui contract în valoare de
peste 113.000 lei şi a fost pusă în
funcţiune în toamna anului 2009.
Într-o a doua etapă, S.C. TOTAL AU-
TOMOBILE S.R.L. a achiziţionat, tot
printr-o procedură de selecţie de
oferte, celelalte opt echipamente
necesare dezvoltării activităţii
specifice. Este vorba, printre al-
tele, despre elevatoare, o maşină
de echilibrat roţi, dar şi un stand
MICROÎNTREPRINDERE DEZVOLTATĂ CU FONDURI
EUROPENE, LA TÂRGU JIU
Regio în România
Soluţii salvatoare
d ltă ii ti ităţii
15 luni
a durat
implementarea
proiectului
Elena OCEANU
S.C. TOTAL AUTOMOBILE S.R.L. DIN TÂRGU JIU S-A RETEHNOLOGIZAT
ÎNTR-O PERIOADĂ DIFICILĂ PENTRU ECONOMIE

18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18
Oportunitate de dezvoltare
pentru reglajul direcţiei autovehi-
culelor. Procedurile de achiziţie s-au
derulat în primăvara anului 2010.
REZULTATE PALPABILE
Această investiţie, încheiată în au-
gust 2010, a permis beneficiaru-
lui de finanţare Regio să creeze
condiţii optime pentru desfăşurarea
activităţilor sale specifice. Servici-
ile oferite de S.C. TOTAL AUTOMO-
BILE S.R.L., prin atelierul retehnolo-
gizat, sunt: verificări, reglaje şi
reparaţii ale sistemelor de direcţie
ale maşinilor, reparaţii mecanice şi
vopsitorie auto. Proiectul Regio a
fost, pentru întreprinzătorul privat
care l-a derulat, o bună oportuni-
tate de dezvoltare. Astfel, bene-
ficiarul a reuşit să angajeze încă
patru persoane, iar cifra de afaceri
şi profitul companiei au crescut.
În plus, capacitatea de vopsitorie
auto este una ecologică ceea ce a
sprijinit întreprinzătorul privat să
respecte normele de mediu şi să
contribuie la protejarea acestuia.
Regio în România
PROMOVAREA
PROIECTULUI
Pe parcursul derulării proiectu-
lui Regio, beneficiarul a asigu-
rat publicitatea investiţiei prin
comunicate de presă privind în-
ceputul şi încheierea activităţilor
din proiect. De asemenea, a edi-
tat, tipărit şi difuzat 500 de
fluturaşi publicitari şi a amplasat
un banner prin care a promovat
această investiţie. Echipamen-
tele achiziţionate şi instalate au
fost inscripţionate, în locuri vizi-
bile, cu însemnele Regio.
UTILAJE ACHIZIŢIONATE
CU FONDURI REGIO
1 Cabină de vopsit auto
2 Elevator auto
3 Elevator cu 4 coloane
4 Stand reglaj direcţie
5 Echipament de spălat sub
presiune
6 Maşină de echilibrat roţi
şi maşină pentru anvelope
7 Compresor de aer şi butelie
8 Detector de jocuri încastrat
9 Uscător cu ciclu de
refrigerare

19. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 19
DINCOLO DE INVESTIŢIILE CARE SE
DERULEAZĂ, ÎN ROMÂNIA, PENTRU
MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII
SANITARE DIN SISTEMUL PUBLIC, LA FEL
DE IMPORTANTĂ ESTE ŞI PREOCUPAREA
PENTRU SUSŢINEREA MEDICINEI ÎN
SISTEM PRIVAT.
Cele două sisteme se pot completa,
pot compensa lipsurile dintr-o zonă
sau alta şi pot asigura, per ansam-
blu, o gamă de servicii medicale
care să contribuie la îmbunătăţirea
stării de sănătate a populaţiei. Dacă
în sistemul public, cele mai mari
proiecte de modernizare sunt deru-
late de autorităţile publice locale,
în sistemul privat lucrurile devin
mai simple în sensul că ideea de
concurenţă îi determină pe propri-
etarii de cabinete, clinici sau spitale
să fie într-o permanentă competiţie
pentru îmbunătăţirea serviciilor
medicale.
Prin Programul Operaţional Regio-
nal, Axa Prioritară 4, domeniul ma-
jor de intervenţie 4.3 „Sprijinirea
dezvoltării microîntreprinderilor”
s-au alocat sume considerabile
proiectelor care vizează dezvol-
tarea microîntreprinderilor. Astfel,
cabinetele sau clinicile medicale
private au putut solicita fonduri,
prin proiecte, pentru dotarea cu
aparatură performantă, astfel încât
acestea să-şi poată dezvolta servici-
ile medicale şi să aducă un plus de
performanţă activităţilor pe care le
desfăşoară. Un astfel de proiect,
cu efecte cuantificabile deja, vă
prezentăm în cele ce urmează.
O INVESTIŢIE NECESARĂ
S.C. TECNO DOCTOR ENDOSCOPY
S.R.L. este o firmă înfiinţată în anul
2006 pentru administrarea unui
cabinet medical din Piteşti speciali-
zat în diagnosticarea şi tratarea
unor afecţiuni din domeniile gas-
troenterologiei, medicinei genera-
le, bolilor infecţioase şi realiza-
rea colonoscopiilor. În primii pa-
tru ani de la înfiinţare, cabinetul
medical a funcţionat cu o parte din
aparatură închiriată. Pe măsură ce
activitatea medicală a cabinetului
a devenit tot mai importantă pen-
tru comunitatea locală, s-a impus
ca o necesitate dezvoltarea ser-
viciilor medicale, prioritară fiind
achiziţia de aparatură performantă.
O estimare simplă a administra-
torului cabinetului arăta, însă, că
pentru achiziţia de echipamente şi
aparatură de calitate, ar fi fost ne-
voie de o investiţie minimă de cir-
ca 100.000 euro, investiţie care nu
putea fi susţinută din profitul pe
care îl realiza cabinetul medical.
Pentru a depăşi această problemă,
administratorul societăţii s-a gândit
MEDICINĂ PERFORMANTĂ
REALIZATĂ CU INVESTIŢII REGIO LA PITEŞTI (ARGEŞ)
Regio în România
Aparatură medicală
Cãtãlina JINGOIU
6 luni
a durat
implementarea
proiectului

20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20
Activitate diversificată
Regio în România
să doteze cabinetul folosind resurse
financiare europene prin intermedi-
ul Regio.
FONDURILE
NERAMBURSABILE,
SOLUŢIA SALVATOARE
Proiectul privind dotarea cabinetu-
lui a început să capete formă în vara
anului 2009, sub supravegherea unui
consultant în domeniu, şi a fost de-
pus spre evaluare în luna noiembrie
a aceluiaşi an. Aproape un an mai
târziu, în octombrie 2010, a fost
semnat contractul de finanţare,
proiectul cu o valoare totală de
573.335 lei având o perioadă de im-
plementare de o jumătate de an.
Finanţarea nerambursabilă alocată
în cadrul proiectului, în valoare de
462.367 lei, a fost un sprijin impor-
tant, fiind, de fapt, sursa principală
din care a fost acoperită investiţia.
Prin proiect au fost achiziţionate o
trusă performantă de videoendosco-
pie şi o unitate electrochirurgicală
pentru endoscopie. Pentru a asigu-
ra finanţarea investiţiei, anterior
rambursării, beneficiarul a apelat la
un credit bancar. Un sprijin impor-
tant în obţinerea acestui credit a
fost garantarea, în proporţie de 80%
a creditului, prin Fondul Naţional
de Garantare pentru IMM-uri.
ACTIVITATE EXTINSĂ
ŞI ÎMBUNĂTĂŢITĂ
Achiziţia de aparatură performantă
a permis cabinetului medical, ad-
ministrat de S.C. TECNO DOCTOR
ENDOSCOPY S.R.L. să îşi diversi-
fice activitatea. Dacă înainte de
derularea investiţiei erau asigu-
rate trei tipuri de servicii medicale,
după implementarea proiectului,
numărul acestora a ajuns la opt.
Acest lucru a condus, în mod au-
tomat, la creşterea numărului de
angajaţi de la unu la trei, dar şi la
creşterea numărului de pacienţi. Nu
în ultimul rând, a crescut calitatea
serviciilor medicale oferite, ceea
ce se răsfrânge şi asupra creşterii
competitivităţii pe piaţa serviciilor
medicale din municipiul Piteşti.
ACTIVITATE
MEDICALĂ
DIVERSIFICATĂ
Ca urmare a dotării cu aparatură
medicală performantă, cabine-
tul administrat de S.C. TECNO
DOCTOR ENDOSCOPY S.R.L.
asigură acum o paletă largă de
servicii medicale, printre care:
- diagnosticarea afecţiunilor di-
gestive şi examene radiologice;
- diagnosticarea precoce a can-
cerului digestiv;
- evaluarea preoperatorie a unor
leziuni gastrice;
- extracţie de corpi străini;
-instalaredeproteze(esofagiană,
pilorică, biliară).
creşterea performanţelor economice ale firmei
creşterea numărului locurilor de muncă
creşterea calităţii serviciilor medicale
diversificarea serviciilor medicale oferite
creşterea competitivităţii pe piaţa serviciilor medicale din Piteşti
creşterea numărului de pacienţi
Rezultatele
proiectului
Regio

21. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 21
Proiect premiat
Bani europeni în Uniunea Europeană
SYSTEM MANAGEMENT FOR INNO-
VATIVE PLATFORMS AND CLUSTER
ORGANISATIONS (SLIM) ESTE UN
PROIECT DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
ŞI SE BAZEAZĂ PE DEZVOLTAREA
CAPACITĂŢILOR, PROCESELOR DE ÎN-
VĂŢARE ŞI A UNOR NOI METODE ŞI
INSTRUMENTE PENTRU DEZVOLTAREA
REGIONALĂ, PRIN INTERMEDIUL PLAT-
FORMELOR ŞI A ORGANIZAŢIILOR DE TIP
CLUSTER.
În ansamblu, proiectul SLIM are pes-
te 15 astfel de organizaţii şi un to-
tal de aproximativ 700 de compa-
nii şi 60.000 de angajaţi. Obiecti-
vul proiectului este creşterea
eficienţei în ceea ce priveşte ino-
varea, ocuparea forţei de muncă şi
dezvoltarea de noi companii în regi-
une. Proiectul SLIM, căruia i-a fost
aprobată co-finanţarea din Fon-
dul European pentru Dezvoltare
Regională, va trece prin mai multe
etape, ce vor fi realizate în continu-
are în perioada 2007-2013. Există,
de asemenea, şi o colaborare cu
agenţii naţionale, precum Agenţia
pentru Creşterea Economică şi
Regională şi Agenţia pentru Sisteme
de Inovare.
UN MODEL DE SUCCESS,
RĂSPÂNDIT ÎN EUROPA
O evaluare a proiectului SLIM indică
rezultate pozitive, în ceea ce
priveşte mediile noi şi inovatoare,
precum şi afacerile noi sau locurile
de muncă. Modelul proiectului s-a
răspândit şi spre alte zone din Euro-
pa, promovând iniţiativele durabile
regionale şi creşterea economică.
Acest proiect a primit premiul
RegioStars 2011 din partea UE.
Obiectivul Premiilor RegioStars este
acela de a identifica cele mai bune
practici în dezvoltarea regională şi
de a evidenţia proiecte originale şi
inovatoare, care ar putea fi o sursă
de inspiraţie pentru alte regiuni.
Fundaţia suedeză Compare Testlab a
fost finanţată parţial din Fondul Eu-
ropean pentru Dezvoltare Regională
(FEDR) şi este un beneficiar direct
al proiectului SLIM (System Mana-
gement for Innovative Platforms).
Compare reuneşte întreprinderi
mici şi mijlocii şi studenţi, consti-
tuindu-se într-unul dintre punctele
esenţiale ale regiunii în ceea ce
priveşte inovarea, formarea şi ocu-
parea forţei de muncă, creşterea
economică şi competitivitatea.
Premisa de la care s-a pornit în
acest proiect a fost aceea că spri-
jinirea întreprinderilor, mai ales a
IMM-urilor, este principala modali-
tate prin care politica de coeziune
poate ajuta stimularea economiilor
regionale.
SLIM - NOI INSTRUMENTE
PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (SUEDIA)
Dan CÃRBUNARU

22. JUMĂTATE DINTRE IMM-URI
REZISTĂ MAI MULT DE UN AN
PE PIAŢĂ
Sprijinirea antreprenorilor, atra-
gerea investitorilor şi sporirea ca-
pacităţii de producţie a regiunilor
sunt vitale pentru îmbunătăţirea
performanţelor economice şi pen-
tru impulsionarea firmelor care au
un ritm mai scăzut de dezvoltare.
În UE se înfiinţează anual aproxima-
tiv 1,2 milioane de întreprinderi –
aproximativ 10% din numărul total
al acestora – şi doar jumătate din-
tre ele supravieţuiesc. Repartizarea
lor nu este unitară. Spre exemplu,
în Italia, Spania şi Marea Britanie
numărul firmelor nou înfiinţate este
de două ori mai mare decât media
din UE.
IMM-URILE, „GIGANŢII”
UNIUNII EUROPENE
IMM-urile sunt adevăraţii giganţi ai
economiei europene, reprezentând
99% din numărul total de întreprin-
deri şi până la două treimi din tota-
lul locurilor de muncă din sectorul
privat în UE.
Cu toate acestea, au adesea
dificultăţi în accesarea de capital şi
de cunoştinţe, confruntându-se cu
schimbări structurale ale pieţelor
şi, frecvent, cu lipsa de experienţă.
Politica de coeziune a UE are ca
scop abordarea acestor dificultăţi
printr-o combinaţie de măsuri, pre-
cum sprijinul direct pentru investiţii
şi furnizarea de servicii de sprijin în
afaceri, traininguri, un mediu ino-
vator etc.
www.inforegio.ro22
Suport pentru economie
Bani europeni în Uniunea Europeană
http://ec.europa.eu/
regional_policy
Sursa:
Poveste de succes
„Eu lucrez ca software designer
în Karlstad, Suedia. Am studiat
ingineria civilă şi tehnologia
informaţiei timp de patru ani
şi jumătate la Universitatea
Karlstad. Am avut primul contact
cu compania Tieto cu ocazia unui
simpozion de afaceri pe care
FundaţiaComparel-aorganizat(n.r.
„Compare Testlab” este o fundaţie
susţinută din fonduri FEDR). Graţie
suportului de care a beneficiat
Fundaţia Compare din partea
UE, am putut contacta compania
Tieto şi am obţinut slujba la care
am visat.”
Rikard Boström
software designer
28 de ani, student

23. 23
Parc industrial
Bani europeni în Uniunea Europeană
NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011
SLOVENSKA BISTRICA ESTE UNA DIN-
TRE CELE MAI MARI MUNICIPALITĂŢI
DIN REGIUNILE ADMINSTRATIVE ALE
SLOVENIEI, DAR ŞI UNA DINTRE
CELE MAI DEFAVORIZATE. SITUAT
ÎN PARTEA ESTICĂ A SLOVENIEI, LA
INTERSECŢIA DRUMURILOR CE LEAGĂ
ORAŞELE MARIBOR, CELJE ŞI PTUJ,
SLOVENSKA BISTRICA ARE 30.000
DE LOCUITORI.
Construită pe ruinele unui oraş ro-Construită pe ruinele unui oraş ro-
man cunoscut sub numele de Civi-man cunoscut sub numele de Civi-
tas Negotiana, localitatea are untas Negotiana, localitatea are un
potenţial tradiţional orientat sprepotenţial tradiţional orientat spre
comerţ. Prin urmare, apariţiacomerţ. Prin urmare, apariţia
unei iniţiative care să susţină dez-unei iniţiative care să susţină dez-
voltarea mediului de afaceri avoltarea mediului de afaceri a
răspuns foarte bine nevoilor perăspuns foarte bine nevoilor pe
care economia locală le are.care economia locală le are.
CLIMAT INVESTIŢIONAL
FAVORABIL
Pe de altă parte, climatulPe de altă parte, climatul
investiţional oferit de comuni-investiţional oferit de comuni-
tatea din Slovensktatea din Slovenska Bistrica estea Bistrica este
unul favorabil. Cele mai impor-unul favorabil. Cele mai impor-
tante activităţi economice sunttante activităţi economice sunt
fabricarea produselor alimentare,fabricarea produselor alimentare,
producţia de lemn, în special, şi deproducţia de lemn, în special, şi de
metal (aluminiu) şi construcţiile,metal (aluminiu) şi construcţiile,
ponderea lor fiind de două treimiponderea lor fiind de două treimi
din întreaga activitate economică adin întreaga activitate economică a
oraşului. În ceea ce priveşte avan-oraşului. În ceea ce priveşte avan-
tajele pe care investitorii le pottajele pe care investitorii le pot
avea în această zonă, putem enu-avea în această zonă, putem enu-
mera: preţurile rezonabile pen-mera: preţurile rezonabile pen-
tru achiziţia de terentru achiziţia de terenuri situate înuri situate în
zone industriale (47 de euro/mp),zone industriale (47 de euro/mp),
poziţionarea la intersecţia unorpoziţionarea la intersecţia unor
căi de comunicaţie importante,căi de comunicaţie importante,
dar şi o infrastructură publicădar şi o infrastructură publică
bine dezvoltată.bine dezvoltată.
Astăzi, oraşul găzduieşte 1.767Astăzi, oraşul găzduieşte 1.767
de companii, incluzând 382 de re-de companii, incluzând 382 de re-
taileri, 323 firme de producţie,taileri, 323 firme de producţie,
278 de servicii publice sau semi-278 de servicii publice sau semi-
publice şi 219 activităţi comer-publice şi 219 activităţi comer-
ciale. Numărul mare de activităţiciale. Numărul mare de activităţi
economice demonstrează putereaeconomice demonstrează puterea
climatului investiţional şi că zonaclimatului investiţional şi că zona
încă are potenţial neutilizat pen-încă are potenţial neutilizat pen-
tru noii investitori.tru noii investitori.
INFRASTRUCTURA,
DEZVOLTATĂ CU SPRIJINUL
FEDR
Unul dintre obiectivele fundamen-Unul dintre obiectivele fundamen-
tale ale municipalităţii din Slovenskatale ale municipalităţii din Slovenska
Bistrica a fost dezvoltarea uniformăBistrica a fost dezvoltarea uniformă
a oraşului. În acest scop, s-aua oraşului. În acest scop, s-au
derulat numeroase investiţii carederulat numeroase investiţii care
au vizat dezvoltarea infrastruc-au vizat dezvoltarea infrastruc-
turii publice, ca o condiţie de bazăturii publice, ca o condiţie de bază
pentru o economie nouă şi solidă.pentru o economie nouă şi solidă.
Pe de altă parte, autorităţilePe de altă parte, autorităţile
din Slodin Slovenska Bistrica au reali-venska Bistrica au reali-
zat mai multe proiecte pentruzat mai multe proiecte pentru
îmbunătăţirea nivelului de trai alîmbunătăţirea nivelului de trai al
întregii populaţii.întregii populaţii.
Cel mai important dintre acesteaCel mai important dintre acestea
a fost cel din 2005, care s-a axata fost cel din 2005, care s-a axat
pe investiţii în infrastructura zo-pe investiţii în infrastructura zo-
nei de afaceri din Bistrica şi carenei de afaceri din Bistrica şi care
a fost realizat cu ajutorul Fondu-a fost realizat cu ajutorul Fondu-
lui European pentru Dezvoltarelui European pentru Dezvoltare
Regională. Valoarea totală a aces-Regională. Valoarea totală a aces-
tui proiect a fost de 3,2 milioanetui proiect a fost de 3,2 milioane
de euro, investiţia municipalităţiide euro, investiţia municipalităţii
fiind de 1,5 milioane de euro.fiind de 1,5 milioane de euro.
Amploarea investiţiilor a avutAmploarea investiţiilor a avut
efecte benefice pentru întreagaefecte benefice pentru întreaga
regiune. În perioada 2007 - 2010,regiune. În perioada 2007 - 2010,
spre exemplu, municipalitatea aspre exemplu, municipalitatea a
continuat investiţiile în drumuri şicontinuat investiţiile în drumuri şi
sisteme de furnizare a apei, tot cusisteme de furnizare a apei, tot cu
ajutorul Fondului European pen-ajutorul Fondului European pen-
tru Dezvoltare Regionatru Dezvoltare Regională. Ca re-lă. Ca re-
NOI IMPULSURI DE DEZVOLTARE PENTRU AFACERILE
DIN SLOVENSKA BISTRICA (SLOVENIA)
Dan CÃRBUNARU

24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24
Oportunităţi de afaceri
Bani europeni în Uniunea Europeană
zultat, oraşul are acum reţele dezultat, oraşul are acum reţele de
alimentare cu apă care pot fi ex-alimentare cu apă care pot fi ex-
ploatate eficient, fără pierderi,ploatate eficient, fără pierderi,
iar calitatea apei potabile s-aiar calitatea apei potabile s-a
îmbunătăţit.îmbunătăţit.
Planurile pentru dezvoltare sePlanurile pentru dezvoltare se
extind până în 2015, când cos-extind până în 2015, când cos-
turile totale ale proiectelor seturile totale ale proiectelor se
estimează că ar ajunge la pesteestimează că ar ajunge la peste
33 milioane euro, dintre care 2133 milioane euro, dintre care 21
milioane euro vor fi asiguraţi dinmilioane euro vor fi asiguraţi din
Fondul de Coeziune.Fondul de Coeziune.
OPORTUNITĂŢILE OFERITE
DE ZONA DE AFACERI
Un important proiectUn important proiect de sprijini-de sprijini-
re a zonei de afaceri a început înre a zonei de afaceri a început în
2004, iar lucrarea a fost finalizată2004, iar lucrarea a fost finalizată
în februarie 2006. Este vorba des-în februarie 2006. Este vorba des-
pre crearea unui parc industrial alpre crearea unui parc industrial al
oraşului Bistrica care se întinde peoraşului Bistrica care se întinde pe
o suprafaţă de 270.000 mo suprafaţă de 270.000 m22
şi careşi care
a permis crearea a 211 noi locuria permis crearea a 211 noi locuri
de muncă. Parcul industrial estede muncă. Parcul industrial este
situat în apropiere de autostradăsituat în apropiere de autostradă
şi de rutele autobuzelor, ocupăşi de rutele autobuzelor, ocupă
un teren nepoluat, plat, ferit deun teren nepoluat, plat, ferit de
inundaţii. Acest lucru îl face ide-inundaţii. Acest lucru îl face ide-
al pentru amenajarea de reţele deal pentru amenajarea de reţele de
utilităţi - de pildă, o nouă staţieutilităţi - de pildă, o nouă staţie
de tratare a deşeurilor care estede tratare a deşeurilor care este
construită foarte aproape.construită foarte aproape.
Zona de afaceri cuprinde loturiZona de afaceri cuprinde loturi
de dimensiuni diverse, care potde dimensiuni diverse, care pot
fi adaptate şi combinate pen-fi adaptate şi combinate pen-
tru a răspunde cererii investi-tru a răspunde cererii investi-
torilor. Rezidenţii acestei zonetorilor. Rezidenţii acestei zone
sunt companii precum Impol (alu-sunt companii precum Impol (alu-
miniu), Hosekra (acoperişuri),miniu), Hosekra (acoperişuri),
Bigrad, Ko-Glas, dar şi o serie deBigrad, Ko-Glas, dar şi o serie de
întreprinderi mici. Acest proiect aîntreprinderi mici. Acest proiect a
fost realizat de administraţia dinfost realizat de administraţia din
Slovenska Bistrica împreună cuSlovenska Bistrica împreună cu
Centrul de Informaţii din locali-Centrul de Informaţii din locali-
tate care a ajutat la întocmireatate care a ajutat la întocmirea
documentaţiei necesare pentrudocumentaţiei necesare pentru aa
răspunde cererăspunde cererilor de ofertă.rilor de ofertă.
http://ec.europa.eu/
regional_policy
Sursa:
ŞOMAJUL S-A REDUS
LA JUMĂTATE
Sosirea unor noi com-
panii confirmă faptul că
autorităţile au luat o deci-
zie bună când au hotărât să
sprijine economia locală.
Şomajul a scăzut de la 24% în
1994 la 14% astăzi, iar PIB-
ul zonei a cunoscut o creştere
substanţială.
Municipalitatea studiază,
în prezent, oportunitatea
de a extinde parcul industri-
al pe terenurile agricole de la
nord şi nord-vest, în imediata
vecinătate a oraşului. Evaluările
arată că această extindere ar
trebui să aducă aproximativ 20
de companii şi 400 de noi locuri
de muncă.
Impactul sprijinului asigu-
rat prin folosirea fondurilor
publice a făcut ca infrastruc-
tura să fie modernizată şi bine
întreţinută, fapt ce s-a dovedit
benefic pentru mediul de afaceri,
dar şi pentru municipalitate.
Având susţinerea financiară a
Uniunii Europene, Slovenska
Bistrica a reuşit să se dezvolte
şi să îşi asigure îmbunătăţirea
condiţiilor de infrastructură,
pregătind-o pentru schimbările
economice şi sociale ale anilor
următori. Ajutorul Uniunii Eu-
ropene va conta foarte mult
pentru a menţine acest trend,
precum şi pentru dezvoltarea
similară a altor zone.

25. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 25
Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,
cod poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2,
cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website:
www.adrbi.ro
www.regioadrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1,
Bucureşti
Tel: 0372 144 003
Fax: 0372 144 001
Website: www.mdrt.ro
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI
OPERAŢIONAL REGIONAL
BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 22-23 NOIEMBRIE 2011
Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional 2007-2013 (CM POR), cu participarea doamnei Angela
Martinez Sarasola, şef de unitate în cadrul DG Regio, şi a doamnei Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului
În cadrul CM POR vor fi analizate măsurile întreprinse pentru accelerarea implementării POR, stadiul implementării, gradul de absorbţie,
previziuni financiare şi vor fi discutate posibile realocări financiare pe domenii de intervenţie şi regiuni de dezvoltare. De asemenea, vor
avea loc analize punctuale, pe fiecare axă prioritară a programului. Comitetul de Monitorizare este structura naţională cu rol decizional
şi strategic în implementarea POR. CM POR are rolul de a asigura eficacitatea şi calitatea implementării programului.
REGIUNEA CENTRU, ROMÂNIA, 7 DECEMBRIE 2011
Întâlnire de lucru cu membrii CRESC şi reprezentanţii autorităţilor publice locale din Regiunea Centru
privind stadiul implementarii proiectelor finanţate prin Regio
Reuniunea are pe agendă discuţii privind implementarea proiectelor contractate prin POR la nivelul Regiunii Centru, o analiză
privind stadiul implementării programului, la nivelul Regiunii Centru, la 1 decembrie 2011, şi dezbateri cu mass-media referitoare la
implementarea POR. Comitetul Regional de Evaluare Strategica şi Corelare (CRESC) Centru reprezintă organismul consultativ în cadrul
căruia sunt discutate şi analizate priorităţile de investiţii publice la nivel regional, cu finanţare din fonduri comunitare sau bugete
locale, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei de dezvoltare a regiunii. CRESC Centru este alcătuit din 24 de membri, administraţia
publică locală şi mediul economico-social din regiune fiind reprezentate în proporţii egale.
ALBA IULIA, ROMÂNIA, 15 DECEMBRIE 2011
Conferinţa Regională privind implementarea Regio în Regiunea Centru – Analiza privind parcursul anului 2011
şi perspective pentru 2012
La conferinţă vor participa reprezentanţi ai beneficiarilor şi partenerilor din regiune (reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai unor
Organisme Intermediare aferente altor programe cu finanţare europeană, consultanţi). Va fi prezentat stadiul implementării POR la nivelul
Regiunii Centru şi obiectivele ADR Centru pentru anul 2012. De asemenea, participanţii vor discuta despre fundamentarea modului de
elaborare a portofoliului de proiecte regionale destinat următoarei perioade de programare în concordanţă cu Strategia Europa 2020.
VARŞOVIA, POLONIA, 28 NOIEMBRIE 2011
Cea de-a cincea conferinţă privind Planul strategic european pentru tehnologii energetice (Planul SET)
Conferinţa este organizată de Comisia Europeană în colaborare cu Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului Superior şi Ministerul Economiei
din Polonia, sub patronajul Preşedinţiei Poloneze a Consiliului European. La eveniment participă înalţi reprezentanţi din industrie,
cercetare, finanţare şi politică. În cadrul conferinţei se va discuta despre finanţarea şi dezvoltarea rapidă a tehnologiilor-cheie
identificate în Planul SET, tehnologii care ajută la reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, va fi adoptată o rezoluţie privind
susţinerea acestor tehnologii în următoarea etapă de programare, 2014-2020.
BERLIN, GERMANIA, 30 NOIEMBRIE - 2 DECEMBRIE 2011
Cea de-a 17-a conferinţă EDUCA
Aceasta este cea mai mare conferinţă, la nivel mondial, în domeniul e-learning. Evenimentul se adresează corporaţiilor, sectorului
educaţional şi sectoarelor de servicii publice. Tema din acest an a evenimentului Online Educa Berlin este „Noile culturi de învăţare”.
Conferinţa se bucură de prezenţa unor specialişti în domeniul tehnologiei avangardiste de învăţare. Dezbaterile se vor axa pe întrebări
de genul: Cum ar trebui să învăţăm? Avem nevoie de o nouă cultură a învăţării? Sunt vechile metode depăşite? Într-o lume a schimbărilor
tehnologice rapide, este suficient să punem accentul pe formare sau este nevoie să încurajăm adaptabilitatea pe care numai educaţia
o poate aduce? În cadrul conferinţei Online Educa Berlin vor avea loc prezentări, sesiune interactive bazate pe schimb de experienţă,
ateliere de lucru. În fiecare an, conferinţa atrage peste 2.000 de participanţi din peste 100 de ţări ale lumii.

26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26
Să mai şi zâmbim!
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotografie pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor fi
premiate!
ZOOM REGIO
â
Sursa: http://www.openeurope.org.uk
C cu finanţare europeană
173.274 DE EURO
AU FOST ALOCAŢI
STAŢIUNII DE
GOLF DE LUX -
Monte da Quinta
Club din Algarve
(Portugalia), unde
oaspeţii pot alege
între „confortul
oferit de o grădină
şi piscină private
sau confortul oferit
de apartamente de
lux.” Staţiunea mai
conţine un centru
spa de lux, un club
de sănătate, mai
multe restaurante
şi baruri, magazine
şi un coafor.
40.000 DE EURO PENTRU AFACERI
CU ANIMALE! Guvernul regional din
Andaluzia (Spania) a finanţat cu 40.131
euro, din fondurile UE alocate, compania
Animals Rompeolas, specializată în
închirierea de animale exotice, cum ar
fi tigri, elefanţi, cămile, ponei pitici şi
şerpi pentru reclame şi evenimente. De
asemenea, compania închiriează cămile
turiştilor pentru drumeţii montane.
2.500 DE EURO PENTRU
PETRECEREA TIMPULUI
LIBER. Preşedintele
Consiliului de supraveghere
al Porsche, Wolfgang
Porsche, a primit 2.500
euro, din fondurile UE
alocate dezvoltării rurale,
pentru o mică proprietate
în Bavaria, Germania, unde
merge la vânătoare în
timpul liber.

27. NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 27
Să mai şi zâmbim!
- Ce hărţuire sexuală,
doamna Jeni? V-am
întrebat dacă puteţi
să-mi faceţi nişte cópii...
- Să recapitulăm: eu îl orbesc cu
laserul, tu-l asurzeşti cu vuvuzela,
iar Popescu îi dă lovitura de graţie
cu cifrele pe primul trimestru...
Sursa:MihaiBălescu,Manager.ro
DONKEYPEDIA!
Ca parte a
„Anului european
al dialogului
intercultural” a
Uniunii Europene,
Comisia Europeană a
finanţat cu
7 MILIOANE DE
EURO UN PROIECT
DE EDUCAŢIE
PRIN ARTĂ numit
„Donkeypedia”,
în care un măgar
călătoreşte prin
Ţările de Jos,
iar copiii de
şcoală primară îl
întâmpină. Scopul
proiectului a fost
„crearea unei
reflectări a tuturor
identităţilor
europene. Care sunt
asemănările, care
sunt diferenţele?
Ce anume face ca
Europa să fie unică?
Donkeypedia va
încerca să facă acest
sentiment tangibil
prin interacţiunea
şi în dialogul cu
împrejurimile, în
timp ce, mersul
pe jos prin
mai multe ţări
europene permite
colectarea de date
pentru a susţine
această imagine de
unicitate.”
Măgarul, numit
Asino, a creat şi a
scris pe un blog în
timpul călătoriei
sale.
O informaţie de
pe blog spune:
„Am pornit foarte
devreme astăzi,
Cristian a dormit
într-un pat,
într-o casă. A fost o
dimineaţă nebună
când m-am trezit.
M-am trezit sub un
castan, dormind
în nisip. Când am
deschis ochii, am
văzut animale care
se uitau la mine.
Mi-era jenă! Acum
înţeleg puţin modul
în care oameni din
culturi diferite se
pot simţi în Ţările
de Jos.”
Câştigătorul „Rebus Europa”
din numărului 8 al revistei:
ADRIAN ŞTEFAN, Brăila
Scos la tablă la ora de
Geometrie, Popescu primeşte
următoarea problemă:
Într-un triunghi dreptunghic o latură are
3 cm, iar cealaltă latură are
4 cm. Găseşte x, e fiind ipotenuza
triunghiului. Rezolvarea
a fost simplă şi
rapidă...
Uitati-o aici e!
3cm
4 cm

28. Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Website: www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: noiembrie 2011