1.
Eficiență și rezultate în terapia
logopedică online
Lect.univ.dr.Viorel Agheană
Prof.univ.dr.Emerit Doru Vlad Popovici
Conferinţa Internaţională
„Theories of Change in Digital Wellbeing. Evidence
based practices across the disciplines”
9-11 June 2022 - Arad, Romania

2.
Comunicarea verbală eficientă și corectă este importantă pentru orice persoană, iar orice
tulburare de comunicare afectează diferite aspecte ale vieții personale și sociale ale unui
individ. Nu numai logopații înșiși, dar și familiile lor ar putea fi afectate de impactul
tulburărilor de comunicare (Prizant&Meyer, 1993).
Terapia logopedică online sau telepractica logopedică reprezintă utilizarea tehnologiei cu
scopul oferirii serviciilor de terapie prin intermediul internetului. Telepractica este o metodă
de furnizare de servicii prin care specialiștii logopezi utilizează tehnologiile de telecomunicații
pentru a oferi intervenție, servicii de evaluare și consiliere pentru persoanele cu tulburare de
limbaj (Taylor et al., 2014). Este o formă de interacţiune faţă în faţă între terapeut şi pacient
care prinde viață datorită programelor de comunicare video şi audio.

3.
Evident că această metodă poate fi în anumite
privințe mai rapidă decât abordarea tradițională,
permite furnizarea de programe de terapie creative
de către terapeuți și promovează participarea a
pacienților în ședințe de terapie prin
videoconferințe, trimiterea de imagini digitale sau
chiar utilizarea rețelelor sociale. Această metodă
poate fi o soluție eficientă în terapia logopedică şi
poate, de asemenea, să fie folosită ca metodă
complementară de lucru, dacă terapia se desfășoară
față în față (Towey, 2010). Telepractica poate fi
utilizată cu succes în zonele rurale sau slab
dezvoltate economic, unde nu există acces la servicii
de terapie logopedică, dar și de specialiști care au nu
număr foarte mare de clienți (Bradford et al., 2018).

4.
Terapia logopedică la distanță se poate desfășura prin
două forme: asincronă și sincronă. În terapia asincronă
participanții nu se află în același spațiu real sau virtual
simultan. Acest tip de colaborare este de obicei este
facilitat de mijloace cum ar fi email, grupuri de discuții,
WhatsApp etc. Terapia logopedică asincronă permite
participanților să se conecteze și să consulte materialele
sau sarcinile în orice moment şi să folosească oricând
resursele puse la dispoziția lor de către logopezi.
Utilizarea unui modelului hibrid, adică combinarea
tehnologiei sincrone și asincrone, a fost menționată în
majoritatea publicațiilor despre telepractică în terapia
tulburărilor de limbaj (Keck & Doarn, 2014). Combinarea
celor două forme oferă pe de o parte un anumit echilibru
psiho-emoțional părților implicate în procesul de terapie
dar și flexibilitate in ceea ce privește mijloacele de
atingere a obiectivelor terapiei.

5.
Studiu privind utilizarea terapiei logopedice online
Unul din scopurile acestui studiu a fost de a explora perspective despre utilizarea telepracticii logopedice
din perspectiva specialiștilor iar concluziile acestuia pot ajuta la o înțelegere mai profundă a
oportunităților și obstacolelor cu care se confruntă.
Acest studiu calitativ a fost realizat în anul 2021. Chestionarul a fost creat pe platforma Cognito Forms
(https://www.cognitoforms.com/) care de altfel a colectat și datele cercetării. Selecția participanților la
studiu a fost aleatoare, pe baza chestionarului distribuit online pe diferite platforme: Facebook,
WhatsApp sau mail. În total au fost 244 de participanți care activează ca logopezi în diferite localități
din România.

6.
Chestionarul fost elaborat pe baza analizei literaturii de specialitate și a cuprins 27 întrebări închise, cu răspunsuri
la alegere (semideschise) și deschise despre implementarea telepracticii logopedice, avantaje, dezavantajele,
provocările și oportunitățile de utilizare a acestuia tehnologie. De asemenea, intervievații au fost rugați să explice
experiențele lor de utilizare a acestei tehnologii și provocările care cu care s-au confruntat și principalele
oportunități de dezvoltare și utilizare această tehnologie.
Prin acest studiu am încercat să urmărim dacă utilizarea telepracticii logopedice:
• a avut un impact asupra profesioniștilor;
• a schimbat modul în care se desfășoară terapia logopedică;
• a afectat rezultatele obținute în terapia logopedică și gestionarea numărului de cazuri existente.
Ne-a interesat, de asemenea, să identificăm problemele si dificultățile cu care s-au confruntat logopezii în
desfășurarea terapiei online.
Sondajul a generat date cantitative și calitative care au fost analizate iar statisticile descriptive au fost realizate
folosind Microsoft Excel.

7.
Rezultate
După cum sa menționat anterior la studiu au participat 244 de logopezi care profesează în România
Caracteristicile participanților la cercetare sunt prezentate în cele ce urmează:
Table 1 Personal data
Age of participants
n=244
%
20-30 11,4
30-40 29,1
40-50 36,8
50-60 15,9
60- 6,8
Gender
n=244
Women 97,8
Men 22
Studii
n=244
Licence 25,1
Master degree 63,6
Ph. degree 11,3
După cum arată Tabelul 1, majoritatea a participanților au fost
femei (97,8%) iar în ceea ce privește vârsta 65,9% dintre
logopezi au vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani. Studiile
absolvite sunt relevante pentru nivelul de pregătire al
logopezilor și am constatat că într-o proporție semnificativă
aceștia au absolvit un program de master (63,6%) sau chiar
doctorat (11,3%) ceea ce indică o formare academică
substanțială dar și dorința de perfecționare in carieră, mai ales
pentru faptul că in România, pentru a profesa în domeniul
logopediei, sunt necesare în principiu doar studiile de licență
de specialitate.

8.
Modul in care logopezii își desfășoară activitatea a fost un alt aspect pe care l-am luat in
considerare. Dintre participanții la sondaj, marea majoritate (79,5%) lucrează în cabinete
școlare, deci sunt cadre didactice in învățământul preuniversitar din România. Doar 9%, adică
22 de logopezi din 244 își desfășoară activitatea in cabinete individuale, alți 6,5% in instituții
nonguvernamentale și 4,5 profesează in zona medicală.
Table 2 Work setings
n=244 %
Cabinet școlar 79,5
Cabinet individual 9
Instituție medicală 4,5
Asociații, fundatii 6,5

9.
Un alt aspect care ne-a interesat a fost cel legat de tipurile de dispozitive
folosite atât de către logopezi, cât și de către logopați, dar și a
infrastructurii pe care s-a desfășurat terapia. Astfel 53,3% dintre logopați
folosesc dispozitivele mobile în terapie, față de doar 16 % dintre
logopezi. Pe de altă parte, utilizarea unor dispozitive informatice mai
puternice și mai versatile sunt necesare în elaborarea, desfășurarea și
susținerea unor activități de terapie logopedică de calitate: 84% dintre
logopezi utilizând laptopul sau calculatorul desktop pentru terapie.
Nevoia de a avea o infrastructură de calitate a reieșit și din faptul că 91%
folosesc conexiuni rapide (Wireless/cable) și doar 9% conexiuni
suportate de datele mobile. Totuși, calitatea conexiunii video cu subiecții
în timpul terapiei nu este întotdeauna cea mai bună, majoritatea
consideră că acesta este doar acceptabilă (46%; n=244). Dintre
respondenți, 36,3% au o calitate a conexiunii video bună și foarte bună
și doar 17,3% au considerat că acesta este slabă și foarte slabă. Pe de
altă parte, calitatea conexiunii video depinde de calitatea infrastructurii
de internet si de dotările tehnice ale ambilor participanți: terapeut și
subiect al terapiei.
Table 3 Tehnical settings for telepratice
Care sunt echipamentele cele mai des folosite de către subiecții aflați
în terapie?
n=244
%
Laptop/calculator 46,7
Telefon 38,2
Tableta 15,1
Care sunt echipamentele cele mai des folosite de către
dumneavoatră?
n=244
Laptop/calculator 84
Telefon 11,3
Tableta 4,7
Ce tip de conexiune de internet folosiți?
n=244
Wireless 75,9
Conexiune cablu 15,1
Date telefon 9
Cum apreciați calitatea conexiunii video cu subiecții în timpul terapiei?
n=244
Forte slabă 4,2
Slabă 13,1
Acceptabilă 46,3
Bună 25,2
Foarte bună 11,1

10.
Platforma cea mai utilizată in terapia online de către logopezii care au participat
la acest sondaj este Google Meet (56,7%; n=244). O altă platformă utilizată într-
o măsură semnificativă este Zoom, 18,1% dintre logopezi au declarat că o
folosesc. 22,5% folosesc alte modalități de conectare cu subiecții terapiei, cum
ar fi WhatsApp sau Webex.
Table 4 Telepractice platforms
Care este platforma pe care o utilizați cel
mai des
n=244
%
Google Meet 56,7
Zoom 18,1
Microsoft Teams 4,5
Whatsapp 9
Webex 3,2
Altele 8,5

11.
Pentru majoritatea subiecților terapiei logopedice la
distanță este necesar asigurarea unui anumit suport și am
vrut să știm, în urma unor aprecieri globale, câți dintre
subiecții terapiei au nevoie de suport în timpul terapiei
(membrii familiei). Astfel, doar 23,1% dintre logopați au
nevoie de puțin suport sau deloc, majoritatea având
nevoie de un membru al familiei sau o persoană de suport
pentru a-l asista in timpul terapiei.
Table 5 Difficulties in telepratice
Vă rugăm să apreciați global câți dintre subiecții terapiei au nevoie de
suport în timpul terapiei (membrii familiei)
n=244
%
-25% 23,1
25-50% 27
50-75% 20,4
75-100% 29,5
Cât de des se întrerupe conexiunea în timpul terapiei?
n=244
niciodată 25
o dată 25,7
de câteva ori 47,1
permanent 2,2
Subiectii terapiei sunt distrași de mediul de acasă?
n=244
niciodată 5,2
uneori 58,5
permanent 36,3
La întrebarea „Cât de des se întrerupe conexiunea în timpul terapiei?” 25% dintre logopezii participanți au declarat că nu se întrerupe niciodată;
25,7, conexiunea se întrerupe cel puțin o dată; 47% spun că se conexiunea se întrerupe de câteva ori pe sesiune; iar pentru 2,2% dintre logopezi
conexiunea se întrerupe permanent. Constatăm că la majoritate dintre terapeuți apar diferite probleme tehnice legate de conexiunea cu
pacienții.
Un alt aspect care ne-a interesat a fost cel legat de interferența mediului de acasă în terapia logopedică online. Situația care reiese in urma
sondajului arată că mediul de acasă poate distorsiona cursivitatea și calitatea terapiei logopedice: 36% dintre logopați sunt distrași permanent
de mediul de acasă, 58%, uneori și doar 5,2% pot să participe la terapie fără a fi tulburați de ceea ce se întâmplă in locuință.

12.
Un alt aspect care ne-a interesat a fost cel legat progresul logopaților
in perioada în care s-a desfășurat terapia logopedică online. Astfel,
65,8% dintre logopezi au menționat că au existat progrese in terapie,
27,4% stagnare și doar 6,8% au menționat regresul logopaților în
acestă perioadă. Tipul de terapie cel mai des utilizat în acesta
perioada a fost de tip mixt (sincron/asicron) în proporție de 56,8% și
sincronă (38,7%; n=244). Doar 4,5% dintre logopezi au utilizat terapia
asincronă, dar în acest caz, lipsa suportului direct și a feedback-ului
absolut necesar in desfășurarea terapiei logopedice va avea drept
rezultat o calitate extrem de slabă a actului terapeutic.
Un aspect demn de menționat a fost și modul în care s-a desfășurat
colaborarea cu familia logopatului pe parcursul terapiei online. Un
procent substanțial de 66% dintre logopezi au apreciat colaborarea
cu familia bună și foarte bună, 29,5% ca fiind satisfăcătoare și doar
4,5% slabă.
Table 6 Intervention Progress in telepratice
Cum apreciați progresul logopatilor in această perioadă?
n=244
%
regres 6,8
stagnare 27,4
progrese minore 43,1
progres substanțial 22,7
Care este tipul de terapie cel mai des utilizată în acesta perioada?
n=244
terapia sincrona (video-audio, de exemplu pe Zoom) 38,7
terapia asincronă (activități desfășurate individual de subiect cu sau
fără suport)
4,5
mixtă (o combinație dintre cele două) 56,8
Cum apreciați colaborarea cu familia logopatului in acesta perioadă?
n=244
foarte slabă -
slabă 4,5
satisfăcătoare 29,5
bună 48,7
foarte bună 17,3
Numărul de subiecti aflați in terapie
n=244
a scazut 20,4
a ramas la fel 65,9
a crescut 13,7
Aceste rezultate arată parcursul pozitiv în ceea ce privește colaborarea logopedului cu familia în timpul terapiei logopedice desfășurate
online. În același timp, schimbarea modului de desfășurare a terapiei nu pare să fi afectat substanțial numărul de subiecți aflați în
terapie: doar 20,4% dintre logopezi au raportat o scădere a numărului de subiecți, pentru 65,9% numărul a rămas la fel, iar la 13,7%
dintre logopezi, numărul acestora chiar a crescut.

13.
Provocări
Rezistența utilizatorilor la utilizarea tehnologiei și inovație
a reieșit si din analiza datelor calitative ale chestionarului.
Acestă rezistența ar putea fi legată de lipsa de încredere în
eficacitatea legată de utilizarea tehnologiei sau abilitățile
tehnologice reduse. Unul din participanții la sondaj
menționează și „lipsa interacțiunii fizice a dus la scăderea
calității activității terapeutice. Obligatoriu am avut nevoie
de cursuri de formare pentru lucrul online, timp mai mare
pentru realizarea materialelor, căutarea jocurilor online,
multa munca și timp pierdut cu eficienta minima”. Un alt
domeniu de îngrijorare în ceea ce privește terapia online se
datorează provocărilor de natură tehnică și a mediului de
acasă: „corectarea limbajului s -a făcut mai dificil uneori
din cauza conexiunii proaste nu am putut respecta de
fiecare dată un orar fix de lucru copiii erau uneori
neatenți din cauza altor persoane aflate în casă etc.”

14.
După cum au remarcat majoritatea participanților la
sondaj, absența contactului fizic va face ca terapia
logopedică să fie dificil de finalizat. În acest sens, unul
dintre participanți a indicat: „cele mai semnificative
situații privind terapia consta in atenția care a scăzut in
mod major, interacțiunea tactilă cu copilul care nu a mai
avut loc iar in terapie este foarte importantă cât și
conexiunea logoped -copil care a dispărut odată cu orele
online.”
Intervievații au considerat că interacțiunea cu unii
pacienți, de exemplu, cei cu tulburare de deficit de
atenție/hiperactivitate (ADHD)și în general copiii cu
dizabilități face dificilă utilizarea acestei metode. După
cum a subliniat unul dintre participanți: „activitatea
logopedică nu se poate desfășura prin intermediul
camerei, mai ales atunci când, grupa ta de logopați este
formata din elevi cu dizabilități.”

15.
Avantaje și oportunități
Într-o notă pozitivă, respondenții au comentat rolul terapiei
logopedice online în facilitarea implicării și contactului sporit
cu familiile și îngrijitorii, în special cu părinții (Tabelul 6).
Exemple de comentarii primite pe această temă includ: „s-a
îmbunătățit mult legătura logoped-familie logopat, s-a putut
realiza mai des si ușor evaluarea progresului, primirea de
feedback audio-video individual, necesar in stabilirea
performantei recuperatorii individuale” iar un alt participant
spune că terapia online a avut „un impact pozitiv, copiii
participă alături de părinți, iar aceștia din urmă sunt interesați
de evoluția copilului și continuă unele exerciții. E bine!”.
Așa cum s-a văzut mai sus, 65,8% dintre logopezi au menționat
că au existat progrese in terapie iar în același timp,
schimbarea modului de desfășurare a terapiei nu pare să fi
afectat substanțial numărul de subiecți aflați în terapie,
numărul acestora rămas la fel sau chiar a crescut

16.
Concluzii
Concluziile sondajului oferă un instantaneu în timp al răspunsului profesiei în faza de început al răspândirii
telepracticii logopedice în România. Analiza datelor indică faptul că pandemia COVID-19 și dezvoltarea terapiei la
distanță a avut un impact consistent asupra profesiei și a modului in care se desfășoară terapia.
În mediul de învățare online este dificil pentru specialistul logoped să comunice cu subiecții cu dizabilități.
Sondajul confirmă faptul că numai printr-o bună colaborare cu părinții sau tutorii în terapia logopedică online se
pot atinge obiectivele terapeutice, iar părinții devin parteneri activi în actul terapeutic. Este clar că includerea
părinților/tutorilor are un impact pozitiv asupra teleterapiei logopedice, atât în asistarea în utilizarea
tehnologiilor, cât și în gestionarea exercițiilor la domiciliu. Mai mult, este clar că timpul câștigat în felul acesta a
oferit mai mult timp de petrecut în familie și, în unele cazuri, o mai bună organizare pentru efectuarea
exercițiilor zilnice recomandate, cu impact pozitiv asupra prognosticului utilizatorului. De asemenea, telepractica
logopedică oferă un mijloc de a continua să furnizeze servicii acolo unde terapia în față în față nu poate fi
utilizată, astfel ar putea exista beneficii pe termen mai lung.

17.
Răspunsurile la sondaj indică faptul că au existat schimbări atât pozitive, cât și negative în practică, dar majoritatea
logopezilor au raportat că au existat modificări care au fost benefice pentru practica logopedică și pentru subiecții terapiei,
iar aceste achiziții și le-ar dori continuate și în viitor. Va fi important să se examineze dacă aceste schimbări pozitive se
mențin în timp. De asemenea, va fi de interes să se monitorizeze dacă problemele specifice devin mai mult sau mai puțin
semnificative dacă acest sondaj este repetat ulterior.
Deși logopedia online ridică o serie probleme care au fost menționate in acest sondaj, se pare că există foarte multe
schimbări pozitive și câștiguri în ceea ce privește metodologia terapeutică care ar trebui menținute și dezvoltate. Este clar
că tehnologia digitală și colaborarea cu familia in terapia online au avut un rol semnificativ în răspunsul terapeutic și este
probabil ca acest fenomen să continue și în viitor.
Considerăm că cerințele necesare pentru implementarea și utilizarea telepracticii logopedice ar trebui să includă
dezvoltarea unei baze academice de formare pentru utilizarea telepracticii, stabilirea regulilor dar și a unor orientări
practice și metodologice, precum și furnizarea de infrastructură tehnică, dacă acesta este necesară. Telepractica logopedică
ar putea deveni mai mult decât o tehnică de lucru, ci chiar un domeniu specific al logopediei unde s-ar putea analiza și
discuta natura telepracticii și utilizarea acesteia pentru diferite deficiențe.

18.
Limitări ale studiului
Ca și în cazul tuturor sondajelor, există limitări care
ar trebui luate în considerare la interpretarea
rezultatelor. Trebuie să fim precauți în presupunerea
că acești respondenți sunt reprezentativi pentru
experiențele tuturor logopezilor care activează în
România.
Răspândirea geografică a respondenților la sondaj
este în general uniformă, însă este evidentă
concentrarea răspunsurilor venite din orașele mari.
De asemenea pot exista diferențe regionale care ar
trebui explorate mai detaliat.

19.
Biliografie
Agheana V., Popovici, D.V (2021). People with disabilities in the COVID era. Review of Psychopedagogy, (10)1, 99-104
Anghel Elisabeta (2021). Online speech therapy - interaction, efficiency, results. Review of Psychopedagogy, (10)1, 84-92
Baran Bayati & Haleh Ayatollahi (2021). Speech therapists’ perspectives about using tele-speech therapy: a qualitative study. Disability and
Rehabilitation, Assistive Technology, 56-64
Bradford NK, Caffery LJ, Taylor M, et al. (2018). Speech-language pathology services delivered by telehealth in a rural educational setting: the
school’s perspective. Journal of the International Society for Telemedicine and eHealth. 6, e20, 1-8.
Chadd Katie, Moyse Kathryn, Enderby Pam (2021). Impact of COVID-19 on the Speech and Language Therapy Profession and Their Patients
Frontiers. Neurology, 12, 1-11
Keck CS, Doarn CR. (2014).Telehealth technology applications in speech-language pathology. Telemedicine and e-Health;20, 653–659.
Mashima PA, Doarn CR. (2008). Overview of telehealth activities in speech-language pathology. Telemedicine and e-Health,14, 1101–1117.
McAllister L, Dunkley C, Wilson L. (2008). Attitudes of speech pathologists towards ICTs for service delivery. ACQuiring Knowledge. Speech,
Language and Hearing,10(3), 84–88
Popovici, D. V., Buică, C. B. (2012). Professional challenges in computer-assisted speech therapy. Procedia –Social and Behavioral Sciences, 33,
518-522
Prizant, B.M., Meyer, E.C.(1993). Socioemotional aspects of language and social-communication disorders in young children and their families.
American Journal of Speech-Language Pathology, 2(3), 56–71
Taylor OD, Armfield NR, Dodrill P, Smith AC. (2014). A review of the efficacy and effectiveness of using telehealth for paediatric speech and
language assessment. Journal of Telemedicine and Telecare, 20, 405–412.
Towey MP. (2012). Speech telepractice: Installing a speech therapy upgrade for the 21st century. International Journal of Telerehabilitation,4(2),
73–78.
Tucker JK. (2012). Perspectives of speech-language pathologists on the use of telepractice in schools: the qualitative view. International Journal of
Telerehabilitation;4(2):47–60.
Weidner K, Lowman J. (2020).Telepractice for adult speech-language pathology services: A systematic review. Perspectives of the ASHA Special
Interest Groups, 5, 326–338.