O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.

Castre romane (1)

4.396 visualizações

Publicada em

  • Entre para ver os comentários

Castre romane (1)

  1. 1. Castrul (castrum în latină) reprezintă un complex de clădiri şi teren împrejmuit utilizat ca o poziţie militară defensivă. În epoca romană termenul a fost folosit pentru a indica taberele militare fortificate. În limba română în loc de castru sunt folosiţi de obicei şi termenii „fort roman”, „cetate romană” şi „fortăreaţă romană”. În România există peste 100 de castre romane.
  2. 2. ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA (capitala DACIEI ROMANE) După primul război daco-roman, 101 - 102, romanii au amplasat pe locul numit Tapae, astăzi “Porţile de Fier ale Transilvaniei”, o garnizoană romană. Munţii Retezat la sud şi Munţii Poiana Ruscă la nord constituiau bariere naturale greu de străbătut pentru eventualii atacatori. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala noii provincii a Imperiului Roman, Dacia romană, este fondată de împăratul Traian, imediat după cucerirea Daciei de către romani (106), pe locul acestei tabere militare (astăzi comuna Sarmizegetusa, jud. Hunedoara). Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (numele complet), situată la o distanţă de 40 km de Sarmizegetusa Regia (vechea capitală a Daciei), era apărată de castrele Tibiscum (Caransebeş), Voislova, Micia şi Bumbeşti.
  3. 3. Ulpia Traiana Sarmizegetusa – ruinele zidurilor
  4. 4. Forul construit de Traian (Centrul civic si politico administrativ - se găsea chiar in mijlocul oraşului, la intersecţia celor două drumuri principale ce străbăteau Sarmizegetusa de la est la vest şi de la nord la sud.)
  5. 5. Tribunele Amfiteatrul
  6. 6. Cazarma gladiatorilor (locul unde stăteau bărbaţii care se luptau în arenă cu un alt luptăor sau cu fiare sălbatice)
  7. 7. Templul mare templu =loc de rugăciune Detaliu dintr-o coloană a templului păstrată până astăzi
  8. 8. Vedere parţială a ruinelor din Ulpia Traiana Sarmizegetusa – situl arheologic sit arheologic = loc în care se efectuează săpături arheologice
  9. 9. Castrul roman TIBISCUM (sau Tibisco, Tibiscus, Tibiskon) A fost aşezare dacică, apoi oraş în Dacia romană (castru roman) lângă Caransebeş, la ieşirea râului Timiş din munţi, pe locul unde se găseşte astăzi localitatea Jupa, jud. Caraş-Severin. Castrul Tibiscum a avut un important rol strategic în apărarea Sarmizegetusei romane. Aşezările romane de aici au fost şi rămân cele mai importante vestigii ale antichităţii clasice din Banat. Ruinele castrului
  10. 10. Castrul roman MICIA La 10 km de Deva, în comuna Veţel, jud Hunedoara se găsesc ruinele uneia dintre cele mai importante aşezări romane – Micia romană. Deşi avea statut rural, aşezarea prezenta un înalt grad de urbanizare. Castrul roman Micia a fost un castru militar de graniţă, ridicat în primii ani după cucerirea Daciei de către romani. În scurt timp devine unul dintre obiectivele strategice ale noii provincii, Dacia romană. Astăzi se mai pot vedea doar ruinele castrului militar, ale termelor* şi amfiteatrului cu caracter militar (singurul din Dacia romană). *terme = băi publice la romani Castrul roman Micia Amfiteatrul
  11. 11. Ruinele castrului roman Micia
  12. 12. Castrele romane de la BUMBEŞTI - JIU Pe malul Jiului în localitatea Bumbeşti - Jiu, jud. Gorj existau trei castre romane cu rolul de a apăra şi asigura intrarea în defileul Jiului (drumul ce ducea spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Castrele romane Porceni-Pleşa şi Vârtop au fost construite din pământ în vremea împăratului Traian, astăzi fiind aproape distruse. Cel mai spectaculos era Castrul de Piatră Bumbeşti - Jiu Gară, parţial restaurat, lângă care a existat şi o aşezare civilă de mare întindere. Săpături arheologice la Castrul de Piatră Cuptor de ars ceramica, descoperit la Castrul Bumbeşti Jiu-Gară
  13. 13. Castrul roman DROBETA (astăzi DROBETA TURNU - SEVERIN) Drobeta a fost o aşezare dacică situată pe malul stâng al Dunării, pe locul actualului oraş Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinţi. Este ocupată de romani în urma primului război cu dacii (101-102) şi devine un important centru meşteşugăresc şi de trafic comercial. Romanii au construit aici podul de peste Dunăre (Podul lui Traian) şi un castru militar. Castrul roman Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia de împăratul Traian (103 - 105). În iarna anului 105, însuşi împăratul Traian a poposit aici, în clădirea pretorului (comandantului). A fost un castru de apărare şi un important centru militar şi politic.
  14. 14. Ruinele castrului – vedere din castru spre Dunăre
  15. 15. Ruinele castrului Turnul lui Sever Termele romane
  16. 16. Macheta Podului lui Traian Ruinele Podului lui Traian (piciorul podului de pe malul românesc al Dunării)
  17. 17. Castrul roman ARCIDAVA (sau Argidava, Arghidava, Arcidaba, Recidiva) Lângă Oraviţa, pe locul unde se găseşte astăzi satul Vărădia, jud. Caraş-Severin a fost o cetate dacică, apoi castrul roman Arcidava. Denumirea este un cuvânt de origine dacă deoarece terminaţia “davă” era folosit de daci pentru “loc întărit”. Arcidava era reşedinţa obişnuită a regelui Burebista. Romanii au construit aici un castru militar, în apropierea căruia s-a dezvoltat şi o aşezare civilă. Descoperiri arheologice la Arcidava
  18. 18. Castrul roman PRAETORIUM (Mehadia) Se află la 3 km distanţă de satul Mehadia, jud. Caraş-Severin, pe locul numit de localnici La Zidine (Zidina). În urma cercetărilor efectuate, se pare că prima fortificaţie din această zonă a apărut în anul 101, când împăratul Traian şi-a stabilit aici statul major al armatei. Ruinele cetăţii
  19. 19. Castrul roman GERMISARA A fost un castru de unitate auxiliară localizat la sud de satul Cigmău, în imediata apropiere de localitatea Geoagiu, jud. Hunedoara. Prin datarea monedelor descoperite, se consideră că in intervalul cuprins între anii 100 – 250 Castrul roman Germisara a funcţionat neîntrerupt. Romanii au construit castrul pe locul unei vechi cetăţi dacice. Calităţile curative ale apelor termale de la Geoagiu-Băi sunt cunoscute din antichitate. Dacii i-au spus localităţii Germisara (germi – cald, fierbinte; sara – apă), denumire preluată şi de romani atunci când şi-au stabilit legiunile în zonă, iar după colonizare au numit-o Thermae Dodonae. Castrul avea o importanţă strategică deosebită în paza şi apărarea vechiului drum imperial care unea Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apullum (numit şi Drumul aurului). De o inestimabilă valoare istorică este Drumul roman, un drum pavat care ducea la termele romane, ale cărui urme se mai păstrează şi astăzi.
  20. 20. Situl arheologic Germisara Intrarea în terme Termele romane Drumul roman
  21. 21. Castrul roman de la RĂCARII DE JOS Se află pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la 6 km sud de oraşul Filiaşi, în dreptul gării Răcari (satul Răcarii de Jos, comuna Brădeşti, jud. Dolj). Castrul roman de la Răcarii de Jos a fost un centru de locuire militară. Situl arheologic de la Răcarii de Jos
  22. 22. Castrul roman SUCIDAVA După cucerirea Daciei de către romani, pe teritoriului oraşului Corabia (cartierul Celei), jud. Olt, s-a ridicat un castru roman, pe locul unei vechi aşezări dacice. În urma cercetărilor arheologice, în castrul roman Sucidava au fost identificate termele romane, o bazilică paleocreştină (biserică a vechilor creştini) şi străzi pavate. Una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din cetate o reprezintă „Fântâna secretă”, o capodoperă inginerească, menită să aprovizioneze cu apă aşezarea în timpul asediilor, apă care este potabilă şi astăzi. Tot aici se găseşte piciorul unui pod roman construit peste Dunăre în timpul împăratului Constantin cel Mare (împărat al Imperiului roman între anii 306 - 337) , considerat unul din cele mai lungi poduri ale antichităţii.
  23. 23. Castrul roman Sucidana – ruinele zidurilor cetăţii
  24. 24. Fântâna Secretă captează apa de la un izvor, aflat la o adâncime de 18 m, unde se poate ajunge printr-un coridor subteran cu trepte, lung de 26 m.
  25. 25. Piciorul podului lui Constantin cel Mare (inagurat în anul 328)
  26. 26. Castrul roman JIDAVA (sau Jidova, Sidova) Ruinele castrului se află pe teritoriul fostului sat Apa Sărată, în prezent înglobat în oraşul Câmpulung, jud. Argeş. Castrul roman Jidava a fost cel mai important fort* de apărare de pe Limes Transalutanus, având rolul de a controla drumul ce trecea prin Pasul Bran. Este singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus. *fort = fortificaţie care face parte dintr-un sistem de întărituri, destinată apărării unui centru important sau a unei linii strategice Limes Transalutanus este o fostă frontieră a Imperiului Roman fortificată, construită la marginea vestică a vastelor păduri ale Teleormanului. Frontiera era compusă dintr-un drum ce urma linia hotarului, un val de pământ înalt de circa 3 m, cu o lăţime de 10-12 m, întărit pe porţiuni cu palisade sau ziduri de piatră, precum şi un şanţ de apărare. Din loc în loc existau în apropiere şi garnizoane militare.
  27. 27. Ruinele castrul roman Jidava
  28. 28. Castrul roman ARUTELA Se află pe malul stâng al Oltului, între localităţile Păuşa şi Căciulata, în punctul Poiana Bivolari, lângă oraşul Călimăneşti, jud Vâlcea, la 600 m distanţă de Mănăstirea Cozia. (Arutela este denumirea latină a râului Olt.) Castrul roman Arutela a fost construit între anii 137-138. Alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, făcea parte dintr-o linie de apărare cu misiunea de a întreţine şi a asigura circulaţia pe drumul roman strategic, către Transilvania, aflat la 20 m la răsărit de poarta Praetoria a castrului. Reconstrucţia parţială a castrului
  29. 29. Castrul roman BURIDAVA Este situat în zona suburbană Stolniceni a municipiului Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea. Castrul roman Buridava a fost construit în jurul anului 103, după primul război dintre daci şi romani. Ruinele castrului
  30. 30. Castrul roman CAPIDAVA Iniţial a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, aşezat pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul Capidava, jud. Constanţa. Romanii au înalţat fortificaţia pe un pinten calcaros, exact peste golful rotund în jurul caruia s-a grupat satul actual. În timpul Imperiului Roman, castrul Capidava a avut un rol important în sistemul de apărare la Dunăre, făcând parte din seria de castre şi fortificaţii ridicate la începutul secolului al II-lea, în timpul împăratului Traian. Ruinele castrului
  31. 31. Ruinele castrului Capidava – imagine din castru spre Dunăre
  32. 32. Castrul roman CARSIUM Este situat pe teritoriul localităţii Hârşova, jud. Constanţa. În anul 103, împăratul Traian a înălţat castrul Carsium pe locul unei aşezări dacice. Turnul comandantului Ruinele castrului Vedere din castru spre Dunăre
  33. 33. Castrul roman TROESMIS Ocupa o suprafaţă întinsă pe malul Dunării, în nord-vestul Dobrogei de astăzi, jud. Tulcea (între Balta Igliţa, dealul Piatra Râioasă şi comuna Turtucaia). Ruinele castrului
  34. 34. Castrul roman ULMETUM Se află la marginea estică a satului Pantelimon, jud. Constanţa, pe malul lacului Razelm. Denumirea latină Ulmetum înseamnă în limba română “pădure de ulmi”. Ruinele castrului Ulmetum au fost scoase la lumină începând cu campania de săpături arheologoce din 1911 şi cuprind inscripţii şi statui din epoca romană. Ruinele castrului
  35. 35. Castrul roman NOVIODUNUM Se află pe malul drept al Dunării, la 2 km de localitatea Isaccea, jud. Tulcea. Noviodunum a jucat un important rol strategic şi economic la Dunărea de Jos. Odată cu stabilirea romanilor în ţinutul dobrogean, castrul Noviodunum devine sediul uneia dintre legiunile însărcinate cu paza acestui hotar. Ruinele castrului
  36. 36. Castrul roman DINOGEŢIA Pe malul stâng al Dunării, la Garvăn, comuna Jijila, jud. Tulcea, pe o popină (insulă) numită “Bisericuţa”, se găsesc ruinele unei cetăţi romane impresionante, Dinogeţia. Se pare că la început Dinogeţia romană a fost în stânga Dunării, iar la începutul secolului IV, romanii au mutat aşezarea pe malul tulcean. Castrul roman Dinogeţia a fost amplasat într-o zonă strategică de apărare având în principal rol militar. Ruinele castrului Zid roman
  37. 37. Castrul roman de la TIRIGHINA-BARBOŞI Pe înălţimea Tirighina de la Barboşi, lângă Galaţi, aproape de vărsarea Siretului în Dunăre, a fost construit castrul roman, pe locul unde se găsea la început o cetăţuie dacică. Abandonată la sfârşitul secolului III, elemente de zidărie din această fortăreaţă au fost folosite, de-a lungul timpului, la înălţarea altor edificii, precum Biserica “Sfânta Precista”, cel mai vechi monument istoric din Galaţi. În prezent, la suprafaţa solului mai sunt vizibile doar colţul sud-estic al castrului roman Barboşi şi resturi ale fundaţiilor pe laturile de nord şi vest. Ruinele castrului
  38. 38. Castrul roman CUMIDAVA Situat la 4 km de oraşul Râşnov, jud. Braşov, Castrul roman Cumidava este ridicat din piatră, fiind singurul de acest gen din Ţara Bârsei. Cercetările arheologice cât şi originea dacă a denumirii (“davă”) confirmă că aici exista o aşezere dacică, Comidava, înainte de construcţia castrului. Romanii au construit acest castru pentru a supraveghea căile de acces din munţii din Ţara Bârsei. Ruinele castrului
  39. 39. Castrul roman APULUM (astăzi ALBA IULIA) Construit în zona fostei aşezări dacice Apoulon, (astăzi Alba Iulia, jud. Alba) a fost unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii romane de pe teritoriul Daciei. Avea rolul de a păzi ţinutul aurifer şi drumul de transport al aurului către Roma. Castrul roman Apulum a fost reşedinţa guvernatorului Daciei Superior și apoi a Daciei Apulensis. Ruinele castrului Poarta "Principalis Dextra“ - înainte de reconstrucție Poarta "Principalis Dextra“ - după reconstrucție
  40. 40. Castrul roman POTAISSA (astăzi TURDA) Cel mai important Monument istorico-arheologic al oraşului Turda, jud. Cluj este castrul roman Potaissa, de pe platoul numit Dealul Cetăţii, construit în anul 168 şi abandonat în anul 274. Ruinele castrului au rămas în picioare până târziu, apoi pietrele zidurilor au fost folosite de localnici pentru construcţia a numeroase clădiri şi biserici din oraş. Potaissa a fost cel mai mare Castru de Legiune cu funcţionare îndelungată în Dacia. Obiectele descoperite aici sunt expuse la muzeele din Turda, Cluj-Napoca, Aiud cât şi la muzee din străinătate: Budapesta şi Viena. Ruinele castrului
  41. 41. Termele romane de la Potaissa Canal de aducţiune a apei la terme
  42. 42. Castrul roman de la BUCIUMI Pentru a asigura apărarea zonei Porolissum, în anul 114 romanii au construit un castru de piatră la Buciumi, jud. Sălaj. Castrul roman de la Buciumi a fost un puternic punct fortificat în sistemul defensiv al Daciei romane. Intrarea în templul castrului Ruinele castrului
  43. 43. Castrul roman POROLISSUM Se află pe Măgura Pomăt, satul Moigrad-Porolissum din comuna Mirşid, jud. Sălaj, la 15 km de oraşul Zalău. Castrul roman Porolissum a fost fondat în anul 106 din ordinul împăratului Traian, pentru a apăra trecerea principală prin Munţii Carpaţi. Drumul Roman, un drum făcut din pietre mari şi rotunde, pietriş de râu, dar şi blocuri masive de piatră, s-a păstrat foarte bine. Unele pietre rotunde mai poartă şi azi urmele căruţelor care au trecut cândva pe acolo, urme care sunt destul de vizibile. Acest drum făcea legătura între principalele oraşe din Dacia romană şi Roma. Odată cu trecerea timpului Porolissum (“Capătul lumii” – oraşul cel mai nordic al provinciei Dacia romană) a devenit un puternic centru comercial, unde romanii şi barbarii făceau schimb de marfuri. Porolissum este unul dintre cele mai mari şi bine păstrate situri arheologice din România.
  44. 44. Ruinele castrului roman Porolissum
  45. 45. Poarta Praetoria
  46. 46. Principia - clădirea comandantului legiunii
  47. 47. Templul lui Jupiter
  48. 48. Templul Zeiţei Nemesis amplasat în Amfiteatru
  49. 49. Amfiteatrul
  50. 50. Drumul roman
  51. 51. Porolissum Roma Traseul drumului imperial care făcea legătura între Dacia romană şi Roma, capitala Imperiului Roman: Porolissum – Napoca – Potaisa – Apulum – Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Tibiscum Lederata → Roma.
  52. 52. Descoperiţi locul castrelor romane pe următoarea hartă a Daciei romane!
  53. 53. DACIA ROMANĂ CUMIDAVA (Comidava) ULPIA TRAIANA NOVIODUNUM NAPOCA (Cluj) POROLISSUM GERMISARA TROESMIS DINOGEŢIA BUMBEŞTI BURIDAVA SUCIDAVA ARCIDAVA CAPIDAVA TIBISCUM DROBETA CARSIUM POTAISSA APULUM MICIA SARMIZEGETUSA
  54. 54. Înv. Lucia Bălan

×