1. .
Pădurile de foioase sunt zone de vegetaţie în care predomină vegetaţia arboricolă şi
angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele temperate, cât şi în cele subtropicale şi
tropicale.Dintre padurile de foioase fac parte si Codrii Moldovei
Cea mai veche rezervatie stiintifica din Moldova "Codrii" se gaseste in preajma comunei
Lozova, cca 50 km de Chisinau, si a fost infiintata la 27 septembrie 1971. Rezervatiile
stiintifice au cel mai inalt grad de protectie si sunt impartite in trei zone functionale: zona
strict protejata, zona de tampon si zona de tranzitie. Natura de aici impresioneaza prin
abundenta de forme si specii, unele dintre ele sunt rare sau pe cale de disparitie. In
rezervatia "Codrii" sunt puse sub protectie ca 1000 specii de plante, adica jumatate din
numarul speciilor florei Moldovei, 43 specii de mamifere, 145 specii de pasari, 7 specii
reptile, 10 specii de amfibii si peste 10 mii de specii de insecte. Principalele specii de
arbori in padure sunt stejarul pedunculat, gorunul si fagul. In perimetrul rezervatiei mai
exista o zona reprezentativa de lunca si functioneaza un bogat
"Muzeu al naturii".
Natura în rezervaţie uimeşte prin multitudinea formelor şi speciilor, multe dintre ele sînt
trecute la categoria rare şi pe cale de dispariţie. În rezervaţia naturlă „Codrii” sînt
aproape 1000 de soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică
pentru Moldova. Cele mai mari suprafeţe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec
de carpen, tei, frasin, arţar. Mai puţin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat şi de
carpen.
Dintre speciile cele mai frecvente ale învelişului ierbos pot fi enumerate: rogozul
păros, rogozul brevicolat, piciorul-caprei, rocoţelul lanceolat, pochivnicul
european, golomozul, lipicioasa, leurda, diverse specii de toporaşi
etc.Toamna cind temperatura este joasa,procesul descompunerii se
desfasoara lent si solul este acoperit cu un strat numit Litieră. Litiera-stratul
gros de frunze uscate, aflate in putrefactie, formata in urma procesului de
descompunere.Ea alcatuieste stratul superior al solului forestier.Masa litierei
,toamna ,poate ajunge pana la jumatate din biomasa padarii.Ea se
acumuleaza toamna, deoarece din cauza temperaturii mici,procesul
descompunerii este foarte lent.In ea isi gasesc iarna adapost multe animale
nevertebrate si mici vertebrate.Primavara,crescand numarul
reducentilor,litiera treptat dispare.In urma descompunerii acesteia,in sol
ajung foarte multe substante anorganice, ce sunt la randul lor absorbite de
plante.Oragenismele care iau parte la descompunerea substantelor organice
sunt:bacteriile ,rimele,gindacii,viermii.
În flora rezervaţiei se regăsesc cca 90 de specii rare din 77 de genuri şi 35 de familii.
Mai frecvent se întâlnesc speciile: căpşuniţa-grandifloră, untul-vacii-purpuriu,
nemţişorul, clocotişul pinat, bumbăcăriţa latifolie (a cărei staţiune în rezervaţie este
unică în republică), dactiloriza-de-mai, dumbrăviţa-de-baltă, diverse specii de ferigi etc.
Acestea şi multe altele şi-au găsit aici mediul favorabil de reproducere. În pădurile de
fag, de gorun cu fag şi în cele de stejar pedunculat cu carpen s-au păstrat condiţii
optime de creştere şi de dezvoltare a unei alte serii de plante rare, cum ar fi: căpşuniţa
roşie, vioreaua-nopţii, crinul-de-pădure, pintenul-cocoşului-ovat, dalacul cvadrifoliu,
păducelul pentagin, orbalţul spicat etc.

2. Nivelul de arbuşti şi învelişul de iarbă este bine dezvoltat şi include cornul sîngeros,
călinul, vonicerul, cornul alb dintre ierburi – rogoz, piciorul-caprei (sau reg. laba-ursului),
dar şi leordă. Pe podişuri înalte, împrejurul izvoarelor şi pîrăiaşelor mici sînt pădurici de
fagi. În rezervaţie cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariţie,
printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (în
lat. Orchis maculata, face parte din familia orhideelor, se mai numeşte iarba-şarpelui
sau limba-cucului), grîuşor (untişor) şi iarba de baltă (Eleocharisacicularis).
Este bogată şi lumea animală a rezervaţiei. Aici putem întîlni reprezentanţi ai faunei din
Carpaţi, Balcani şi Asia. În trei zone funcţionale ale rezervaţiei au fost fixate 225 de
specii de animale vertebrate şi 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55
de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul roşu, pisica sălbatică,
uliul, turtureaua, bufniţa, vipera, etc.