Australia și atractiile sale

1. Bariera de corali
din Australia
Grigore Valentina

2. Localizare geografică
și limite
 Marea Barieră de Corali
din Australia face parte din
Oceanul Pacific și
este marginită de coasta de
NE a Australiei, Noua Guinee,
insulele Solomon, Vanuatu și
Noua Caledonie.
 Are suprafața: 4 790 000
km²
,adâncime medie: 2 400 m, cu
trei fose adânci in extremitatea
estică.
 Conține numeroase insule
și recife de coral, pe o
suprafață de peste 1 000 000
km².
 Marea Bariera de

3. Descoperie
 În 1768 , exploratorul englez James Cook s-a îmbarcat pe HMS
Endeavour , un vapor solid pornind în prima sa calatorie spre
Pacific . Continuând drumul spre vest , Cook a dat peste coasta
de sud-est a Australiei dar s-a pomenit în apele de mică
adancime ale lagunei care separa toate recifele de corali de
țărm. Corabia s-a împotmolit curând în corali . A tras-o pe plajă
și , în cele două luni cât au durat reparațiile , a avut suficient
timp pentru a studia minunățiile Marii Bariere de Corali.
 Joseph Banks, botanistul de pe vasul Endeavour, a fost uimit de
aceste locuri . Dupa ce corabia a fost reparată, el a scris: "Un recif
ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa sau
oriunde altundeva decât în aceste mări. E un zid de corali ridicându-se
perpendicular din oceanul fără fund".

4. Caracteristici generale
 Reciful este compus și construit din miliarde de organisme
mici, cunoscute sub numele de corali polipi. Deși baza acestui
organism este moartă, suprafața este vie și creste în medie cu
15 cm pe an. Algele care traiesc în interiorul unui polip țes un
adevarat schelet calcaros și înmulțirea acestora a dus la
formarea recifelor, unele vechi de milioane de ani. Coralii,
aflați pe fundul oceanului au toate formele și culorile, ceea ce
oferă un spectacol submarin inedit.
 Recifele se formează numai în condiții stricte. Apă limpede,
de mică adâncime care permite pătrunderea luminii solare e
esențială. Apa trebuie să fie curată: orice sediment împiedică
tentaculele coralului să prindă hrana, iar temperatura trebuie
să fie de minimum 21º C tot anul. În sfârșit, scheletele de
coral trebuie să se ancoreze de ceva solid, deci e nevoie de
un fund de mare stâncos. Coloniile de corali se formează
oriunde se întrunesc aceste condiții; ca urmare, multe din
insulele ce mărginesc coasta Australiei au franjuri de corali.

5.  Există aproximativ 400 de specii de corali pe Marea Barieră,
extrem de variate ca formă, dimensiuni și culoare. Unele sunt
microscopice, altele (precum coralul-creier, ale cărui formă și
șanțuri de suprafață amintesc de un creier uman) pot atinge
lățimea de 2 m.
 La extremitățile recifului sunt specii cauciucoase, capabile să
reziste la presiunea valurilor puternice, în timp ce varietățile
delicate, ca o dantelă, trebuie să se adăpostească în ape mai
liniștite. Există corali în formă de evantai, de cupolă, de bice și
de coarne, copaci și flori în miniatură. Așa cum apele care-i
adăpostesc au culori de la alb pană la azuriu și indigo, și coralii
au culori de la roz pal până la roșu închis, galben tare, albastru
și verde strălucitor.
 În mediul foarte competitiv al recifului, un loc la soare este
important și diversele specii și-au dezvoltat moduri proprii de a
se asigura că obțin lumina de care au nevoie. Unele își întrec
concurenții: multe dintre speciile de corn de cerb (Acropora), de
exemplu, se pot extinde cu pană la 26 cm2 pe an. Altele își pot
schimba forma în funcție de adâncimea apei în care sunt
ancorate, aplatizându-se în ape adânci, unde lumina e puțină și
se transformă într-un fel de „degete“ înalte, acolo unde soarele
pătrunde puternic.

6.  Adâncimile, gradul de claritate și de calm, temperaturile și
tipurile de hrană diferite ale recifului înseamnă că mii de
forme de viață pot găsi exact condițiile de care au nevoie. Se
estimează că peste 1.500 de specii de pești și de crustacee,
în afară de anemone, viermi, bureți și păsari, trăiesc în Marea
Barieră de Corali și în jurul ei; coralul însuși constituie doar
10% din viața recifului.
Castravetele de mare
nevertebrat are un rol
esențial în protejarea
structurii recifului, pentru ca
fragmentele microscopice de
cochilie și de nisip pe care le
secretă coboară în fundul
oceanului, lipind crăpaturile
din fundațiile de coral.

7.  Mulți pești au trebuit să se specializeze pentru a face față
solicitărilor vieții pe recif. Peștele fluture forceps, de exemplu,
și-a dezvoltat un bot lung, ca un tub, pentru a putea perfora
fisuri în căutarea hranei. Peștele buzat curățitor cu dungi
albastre întreține sănatatea altor specii mâncând paraziții lipiți
de ei. Peștele socat uită de instinctul prădător și rămane ca în
tranșă, cu gura și branhiile deschise, în timp ce peștele buzat
extrage paraziții, chiar din gura lui. Peștii din familia
Bleniidae, în schimb, s-au adaptat pentru a arăta și a se
comporta exact ca peștii buzați; dar în loc să îndepărteze
paraziții de pe alți pești, ei muscă din ei.
 Unii pești de pe recif atrag atenția asupra lor prin coloritul
strident, probabil pentru ca avantajele de a fi văzuți de o
pereche potențială depășesc pericolele reprezentate de
prădatori. Alții au un camuflaj extraordinar; peștii scorpion
sunt drapați cu aripi de piele, pentru a semăna cu stâncile
acoperite cu alge. Până când văd prada, stau nemișcați, apoi
se deplasează cu o viteză uluitoare. Bibanii de mare pot să-și
schimbe instantaneu culoarea și modelul pentru a se
confunda cu mediul. Totodata și-au adaptat gura și
fălcile, care se deschid atât de mult, încat pot suge prada
direct în tubul digestiv.

8. Tipuri de pești
Pește Scorpion
Pește din Familia
Bleniidae

9. Pești Fluture

10. Impactul activităților turistice
 Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de
recif coraligen din lume , o atracție de mare interes
internațional .
 Turismul în Marea Barieră de Corali este ceva obișnuit
tot timpul anului , cu oameni care vin din toate părțile
lumii .
 Minunatele grădini minerale populate cu creaturi bizare
, cu forme și culori din care cele mai diverse și
uimitoare atrag mii de turiști.
 Marea Barieră de Corali din Australia reprezintă o oaza
de relaxare și aventură pentru orice turist dornic de a
scapa de tehnologie , trafic și stresul de la serviciu .
Turiștii se pot bucura de frumusețea oceanului , de
coloritul și bogăția apelor , de asemenea pot descoperi
lumea subacvatică .
 Orice turist pasionat de scufundări , snorkelling , golf ,
rafting , tenis sau alte sporturi nautice poate veni
în Marea Barieră de Corali , locul ideal pentru a petrece
câteva zile de vis.

11.  În Australia tot timpul anului e vară ( iarna temperaturile nu
scad sub 25 de grade Celsius), ofertele stațiunilor fiind
valabile pe tot parcursul anului . Scafandrii cu experientă sunt
de parere că cea mai bună perioadă pentru scufundări e între
lunile octombrie și decembrie, când apa atinge 29 de grade
Celsius iar vizibilitatea se păstrează între 20-30 de metri (
uneori chiar 50 de metri ). Din ianuarie și până în martie
vorbim de perioada musonilor , motiv pentru care vizibilitatea
în apă scade datorită ploilor abundente .
 Din anul 1981, Marea Barieră australiană face parte din
patrimoniul UNESCO . Ea oferă un spectacol superb de corali
colorați și peste 10.000 de specii marine unice (6000 de specii
de crustacee, moluște, broaște tețestoase, delfini). Pentru
oamenii de știință , pentru iubitorii vieții acvatice , pentru
fotografi , pentru scufundătorii amatori , pentru pescari sau
pentru orice turist , această parte a Australiei este un loc de
vis.
 în prezent , turismul în Marea Barieră de Corali generează
mai mult de 8,3 milioane de dolari și asigură locuri de muncă
pentru 103 000 locuitori .

12. Curiozități fascinante
 Deși nu ocupă decât aproximativ 1% din suprafața Oceanului
Planetar, influența și beneficiile lor se resimt la nivel mondial.
Mai precis, recifele sănatoase de corali sunt printre cele mai
bune indicii ale sănătăiți apelor oceanelor, a căror influență
asupra ecosistemelor globale este notabilă.

13.  1. Deși arată întocmai precum niște plante, coralii sunt, de
fapt, animale. Se înrudesc cu meduzele, hydrele și
anemonele de mare, cele din urmă fiind creaturi la rândul lor
similare mai degrabă plantelor.

14.  2.Pentru ca lucrurile să devină și mai ciudate, trebuie spus
că deși sunt animale, coralii se folosesc totuși de fotosinteză
pentru a supraviețui. Însă și aici lucrurile sunt ușor tulburi,
întrucât, în realitate, nu coralii sunt cei care fac fotosinteza,
ci algele microscopice regăsite în celulele cavității lor
digestive. Această relatie simbiotică dintre corali și
respectivele alge funcționează într-atat de bine, încât le
asigură până la 90% din energia necesară supraviețuirii! Cât
despre restul de 10%, coralii și-l extrag din vânarea hranei
cu ajutorul tentaculelor mobile.

15.  3. Recifele de corali au o biodiversitate absolut incredibilă. În
structura lor se regăsesc sute, dacă nu chiar mii de specii
diferite de plante și de animale marine, fapt care le face
cu atât mai prețioase. Dar ce generează această
diversitate atât de fascinantă? Faptul că recifele oferă o
mulțime de beneficii, de la surse de hrană la adăpost,
parteneri pentru împerechere și locuri ferite pentru
reproducerea propriu-zisă. Tot recifele sunt adevarate "creșe"
pentru micuții pești nou-născuți, ferindu-i de primejdii până
când sunt suficient de mari pentru a avea grijă de ei insuși și
se pot avânta în adâncurile oceanului

16.  4. Recifele de corali sunt importante și pentru dezvoltarea
domeniului sănatatii. Mai precis, plantele care cresc aici sunt
surse excelente de noi medicamente pentru cele mai diverse
afecțiuni grave, de la cancer la artrită, infecții bacteriene,
maladia Alzheimer, boli cardiovasculare, infecții virale etc.

17.  5. Recifele de corali sunt atât de importante în industria
turismului și a pescuitului, încât se estimează că dispariția
unui kilometru din suprafața lor duce la pierderi cuprinse între
137.000 și 1,2 milioane dolari de-a lungul unei perioade de 25
de ani. În pofida acestui fapt, nu mai puțin de 60% din
suprafata totală ocupată de recifele de corali la nivel mondial
este amenințată cu dispariția din cauza activității umane.

18.  6. Mandang din Papua Noua Guinee este cel mai
spectaculos, dar, din nefericire, și cel mai amenințat cu
dispariția recif din lume. Acesta găzduiește cea mai mare
diversitate de specii la nivel global. Doar anul trecut au fost
identificate numeroase noi specii de vietăți în acest recif, de
la amfipode (un soi de crustacee) la crinoide și gastropode
din ordinul Nudibranchia.

19. Știați că..?
 Recifurile de corali sunt foarte sensibile la schimbarile de
temperatura.O creștere de sub 2c poate omorî alege ce
trșiesc în corali.Fără alge ,coralii încep să se albească și să
moară.Albirea coralilor apare la fiecare 4-6 ani,dar datorita
încălzirii globale,acest fenomen apare din ce in ce mai desîn
Marea Barieră de Corali.

20. Pericole care pot distruge Bariera de Corali

21.  a) stelelor de mare cu coroana de spini își varsă sucurile
digestive pe coral și îl omoară
 b) temperatura prea mare a apei oceanului precum și
poluarea din ce în ce mai accentuată omoară coralii
 c) reciful face față tuturor, furtuni și valuri ucigașe, dar în
secolul XXI, amenințarea cea mai mare este omul
 d) poluarea aerului și acțiunea omului, transportul și
accidentele de navigație pot declanșa un adevarat dezastru
ecologic în zonă.
 e) În 3 aprilie 2010, un cargou chinezesc a eșuat devastând
până la 4 tone de ulei și vopsea toxică, ceea ce a provocat
pagube importante recifului, lăsând “o cicatrice de aproape 3
kilometri lungime și cu o lățime de 250 de metri”.
 f)“Recifele vor începe să se spargă, vor fi asuprite de alge.
Reciful va mai exista, dar va fi foarte diferit de ceea ce există
acum și nu va mai fi atât de divers”, a declarat liderul
cercetatorilor Glen De'ath. Distrugerea Barierei va avea un
efect devastator asupra peștilor și vietăților
marine care folosesc gradinile acvatice drept adapost sau

22. Concluzii
 Marea Barieră de Corali din Australia poate fi caracterizata
drept o minune a lumii în adevăratul sens al cuvantului, ce te
lasă mut de uimire .
 Recifele se formează numai în condiții stricte : apă limpede ,
de mică adâncime care permite pătrunderea luminii solare
,fiind esențială; nu există recife vii în ape mai adânci de 150
m. Apa trebuie să fie curată: orice sediment impiedică
tentaculele coralului să prindă hrana , iar temperatura trebuie
să fie de minimum 21°C tot anul . Unii pești de pe recif atrag
atenția asupra lor prin coloritul strident , probabil pentru ca
avantajele de a fi văzuți de o pereche poțentială depășesc
pericolele reprezentate de pradători .
 Marea Barieră de Corali din Australia reprezintă o oază de
relaxare și aventură pentru orice turist dornic de a scapa de
rutina . Turiștii se pot bucura de frumusețea oceanului , de
coloritul și bogatia apelor , de asemenea pot descoperi lumea
subacvatică .
 Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif

23. Bibilografie
www.ultramarine.ro “Marea Bariera de Corali”
www.rasfoiesc.com " MAREA BARIERA DE CORALI"
www.animale.ro “6 curiozitati fascinante”
www.interferente.ro “Marea Bariera de Corali”
Foto :http://www.barrierreefaustralia.com