Ghid 4 practic suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst

Dezvoltarea Aptitudinilor, Competentelor si Initiativei Antreprenoriale
Material tipărit prin intermediul proiectului D.A.C.I.A - Dezvoltarea Aptitudinilor, Competentelor și Inițiativei Antreprenor
finanțat de către Ministerul Tineretului si Sportului prin DJST - Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Gorj

VII. FINANŢAREA UNEI AFACERI
Estimarea necesarului de finanţare
În procesul alegerii unei modalităţi corespunzătoare de finanţare a afacerii trebuie să se ia în considerare
o multitudine de factori şi să se evalueze în contextul propriei afaceri şi a nevoilor acesteia.
În funcţie de etapa din ciclul de viaţă al firmei necesarul de finanţare este diferit şi posibilităţile de găsire
a surselor corespunzătoare diferă.
În etapa de lansare, firmele au probleme în ceea ce priveşte asigurarea capitalului necesar pentru
funcţionare deoarece prezintă un risc ridicat pentru creditori sau investitori. Rezultatul acestei situaţii este faptul
că mai mult de 75% dintre afacerile nou înfiinţate sunt finanţate din resursele personale ale întreprinzătorului,
cum ar fi economiile, dobânzile sau credite personale. Firmele în etapa de dezvoltare şi creştere sunt de obicei
suficient de stabile în funcţionare pentru a nu avea în mod constant probleme cu fluxul de numerar. Dacă firma
a fost profitabilă, modalitatea preferată de finanţare este creditul.
În etapa de declin apar probleme cu fluxul de numerar, iar posibilităţile de finanţare ale firmei se vor
reduce mai ales în cazul în care şi piaţa pe care firma acţionează este în restrângere.
Sursele de finanţare ale afacerilor Întreprinzătorul trebuie să asigure fondurile necesare creării celor trei
tipuri principale de capital utilizate în activitate:
▪ capitalul fix - imobilizat în activele fixe, cu rol de formare a fondurilor permanente ale firmei
▪ capitalul circulant - care reprezintă fondurile circulante ale firmei
▪ capitalul pentru dezvoltare - care este afectat extinderii afacerii, schimbării direcţiei iniţiale a activităţii şi
diversificării acesteia.
În general, sursele (posibilităţile) de
finanţare ale unei afaceri pot fi grupate astfel:
I. Interne:
A. Finanţarea din venituri personale:
- Investiţia întreprinzătorului
- Investiţiile partenerilor (asociaţilor)
- Investiţiile prietenilor şi ale rudelor
- Investiţiile acţionarilor
B. Finanţarea prin credite:
- Creditele bancare
- Incubatoarele de afaceri
C. Alte surse de finantare:
- Creditul comercial
- Obţinerea plăţii anticipate de la clienţi
- Închirierea sau locaţia
- Cumpărarea în rate
- Arendarea
- Participarea la profit
- Emisiunea de obligaţiuni
- Donaţiile şi împrumuturile fără dobândă
II. Externe:
- Diverse programe şi proiecte
I. Sursele de finanţare internă
A. Finanţarea din venituri personale
1. Investiţia întreprinzătorului
2. Investiţiile partenerilor (asociaţilor)
3. Investiţiile prietenilor şi ale rudelor
4. Investiţiile acţionarilor
B. Finanţarea prin credite
1. Creditele bancare
2. Incubatoarele de afaceri
C. Alte surse de finanţare
1. Creditul comercial
2. Obţinerea plăţii anticipate de la clienţi
3. Închirierea sau locaţia
4. Cumpărarea în rate
5. Arendarea
6. Participarea la profit
7. Emisiunea de obligaţiuni
8. Donatiile şi împrumuturile fără dobândă

VIII. DEZVOLTAREA PRODUSELOR/SERVICIILOR AFACERII
Conceptul de produs şi nivelurile sale
Produsul este orice lucru care satisface o nevoie sau o dorinţă şi care
este oferit pe piaţă.
În general, în definirea unui produs intervin următoarele elemente:
▪ componentele corporale
▪ componentele acorporale
▪ comunicaţiile referitoare la produs
▪ imaginea produsului
Integrarea acestor elemente a condus la structurarea produsului pe trei
niveluri, respectiv produsul generic, produsul tangibil şi produsul dezvoltat.
▪ Produsul generic (esenţa produsului) cuprinde principalele avantaje pe care cumpărătorul le identifică
▪ Produsul tangibil include şi caracteristicile, marca, stilul, calitatea şi ambalajul.
▪ Produsul dezvoltat cuprinde toate avantajele adiţionale, extrinseci produsului,
pe care cumpărătorul le primeşte şi care pot influenţa decizia lui de cumpărare
În general, procesul de planificare a produsului cuprinde cinci etape:
1. Prima etapă este cea a identificării (sau chiar a creării) avantajului de bază
2. După ce avantajul de bază a fost identificat, marketerul trebuie să îi dea acestuia o formă
concretă, materială realizând produsul generic, adică o formă brută, incipientă a produsului;
3. În a treia etapă, produsului generic i se adaugă un set de caracteristici considerate
necesare, solicitate de consumatorii cărora produsul le este destinat şi astfel ia naştere produsul aşteptat;
4. În a patra etapă se creează produsul îmbunătăţit
5. În ultima etapă produsele încep să se diferenţieze de cele similare oferite de concurenţă
Marca. Identitatea mărcii
Marca este semnul distinctiv folosit de întreprinderi pentru a individualiza şi identifica produsele,
lucrările şi serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi.
O politică de marcă bine construită aduce avantaje atât consumatorului cât şi producătorului prin faptul că:
▪ ajută la identificarea produselor şi uşurează luarea deciziei de cumpărare;
▪ asigură calitatea produselor şi serviciilor cumpărate, fiind o modalitate pentru producător de a-
şi asuma responsabilitatea pentru produsele oferite;
▪ oferă siguranţa şi reduce riscurile achiziţiei pentru consumatori, care au mai multă încredere într-
o marcă familiară şi pentru care există o atitudine favorabilă;
▪ uşurează acceptarea de către cumpărător a unor inconveniente inevitabile ale produselor;
▪ creşte prestigiul produselor şi reduce rezistenţa la preţ a consumatorilor;
▪ ajută la segmentarea pieţei şi la construirea unei imagini distincte pentru produsele firmei
▪ asigură loialitatea consumatorilor pentru toată gama de produse oferite de o întreprindere;
▪ creşte gradul de acceptare a noilor produse care se bucură astfel de prestigiul produselor mature
oferite sub aceeaşi marcă;
▪ este un bun al organizaţiei ce poate fi vândut, licenţiat sau concesionat şi, mai mult chiar, o marcă
puternică creşte valoarea financiară a întreprinderii.
În legătură cu marca, o întreprindere trebuie să ia următoarele decizii:
▪ stabilirea simbolului organizaţiei (ajută la formarea unei imagini de ansamblu a întreprinderii,
oferindu-i acesteia identitate);
▪ alegerea politicii de marcă (marca producătorului, marca comerciantului, mărci generice, marca
individuală sau mărci colective);
▪ selectarea numelui de marcă (extinderea mărcii existente şi pentru noul produs; utilizarea unui
nume nou sau utilizarea unei mărci prin licenţă);
▪ protejarea mărcii.

Valoarea unei mărci constă în acele calităţi care maximizează volumul vânzărilor. Mărcile de valoare se
bucură întotdeauna de loialitatea consumatorilor, determină preţuri mai mari şi rezistă mai bine competiţiei.
Modul particular în care o întreprindere prezintă într-un anumit moment pe piaţă un produs sau o linie
de produse este cunoscut drept mixul produsului.
O întreprindere poate avea mai multe opţiuni strategice în legătură cu produsul, şi anume:
▪ menţinerea actualului mix de produse
▪ modificarea produsului
▪ extinderea liniei de produse
▪ simplificarea liniei de produse
▪ abandonarea liniei/produsului
Menţinerea mixului de produse este una din opţiunile preferate de întreprinderi, atât timp cât există profituri
satisfăcătoare. Există trei modalităţi de obţinere a creşterii economice pe baza menţinerii actualului mix de
produse: creşterea consumului actualilor consumatori, identificarea de noi consumatori şi descoperirea unor noi
utilizări pentru produsele respective.
Modificarea produsului este cea mai sigură şi uşoară modalitate de adaptare la noile cerinţe ale consumatorilor,
răspunzând în acelaşi timp noilor tehnologii şi provocărilor concurenţei.
Extinderea liniei de produse presupune lansarea unui nou produs dar care să difere în mică măsură de cele
existente în linia respectivă de produse (arome noi, dimensiuni diferite, un nou ambalaj etc.). Această opţiune
implică riscuri mai mici pentru întreprindere comparativ cu lansarea unui produs complet nou.
Simplificarea liniei de produse presupune eliminarea articolelor mai puţin căutate dintr-o linie.
Abandonara produsului semnifică renunţarea la un produs important, de bază, sau o întregă linie de produse ca
urmare a dispariţiei cererii, apariţiei unor tehnologii noi la care întreprinderea nu are acces, a unor schimbări
prea rapide ale pieţei sau atunci când menţinerea avantajului competitiv presupune un efort financiar prea mare.
Procesul de dezvoltare şi înnoire a produselor
Introducerea produselor noi implică o mare doză de risc pentru întreprindere şi este un proces mult mai dificil şi
costisitor decât administrarea produselor existente.
Procesul de introducere a unui produs nou presupune parcurgerea mai multor etape:
➢ ideea de produs - poate avea surse interne (top management, departament de cercetare-dezvoltare,
departament de vânzări) sau externe (concurenţa, distribuitori, furnizori, clienţi, universităţi şi centre de
cercetare)
➢ analiza preliminară - etapa în care se urmăreşte:
- oportunitatea de dezvoltare a produsului
- compatibilitatea ideii de produs nou cu obiectivele întreprinderii şi resursele
➢ crearea şi testarea conceptului de produs.
➢ estimarea costurilor şi profiturilor (analiza financiară) - urmăreşte determinarea
profiturilor potenţiale ale noului produs
➢ crearea produsului - presupune transpunerea ideii într-o formă concretă, fizică şi are
loc doar dacă ideea de produs a trecut cu bine de analiza economică anterioară
➢ testarea de piaţă. Un test de piaţă este o verificare a vânzării produselor într-o
zonă de testare, cu angajarea întregului instrumentar al marketingului.
comercializarea - se realizează după ce produsul a primit avizul de lansare pe piaţă
În general, următorii factori stau la baza eşecului lansării produselor noi, în ordinea importanţei lor:
▪ analiza incorectă a pieţei
▪ defectele produsului
▪ costuri mai mari decât cele anticipate
▪ alegerea greşită a momentului lansării
▪ reacţia concurenţei

▪ acţiuni de marketing insuficiente
▪ forţa de vânzare neadecvată
▪ distribuţie neadecvată
O serie de factori contribuie la succesul unui nou produs:
▪ produsul să fie adaptat la nevoile pieţei
▪ produsul să aibă atribute funcţionale intrinseci
▪ produsul să fie rezultatul unei superiorităţi tehnologice
▪ produsul să fie sprijinit de top management
▪ produsul să fie realizat prin procese de fabricaţie noi
▪ structura organizaţiei să fie adaptată pentru realizarea noului produs
▪ mediul concurenţial să fie favorabil
Strategia de produs reflectă opţiunile întreprinderii referitoare la dimensiuni, structura şi dinamica gamei de
produse pe care le produc sau comercializează.
În funcţie de resursele materiale, financiare şi umane de care dispune întreprinderea îşi poate stabili
mai multe alternative pentru elaborarea politicii sale de produs.
Dacă se are în vedere gradul de înnoire a produselor, întreprinderea are la dispoziţie următoarele
strategii de produs:
▪ strategia menţinerii gradului de noutate prin introducerea şi eliminarea
anuală a aceluiaşi număr de articole, fără a se afecta structura gamei de produse;
▪ strategia perfecţionării produselor - presupune îmbunătăţirea permanentă a
parametrilor calitativi ai produselor din mixul oferit pe piaţă;
▪ strategia înnoirii produselor - este cea mai riscantă alternativă strategică şi presupune
lansarea unor produse noi, destinate fie aceluiaşi segment de clientelă fie unor segmente noi.
În funcţie de dimensiunile gamei de produse, întreprinderea poate opta pentru una
din următoarele variante strategice:
▪ strategia stabilităţii sortimentale
▪ strategia de selecţie sau de restrângere sortimentală
▪ strategia diversificării sortimentale
▪ diversificare orizontală
▪ diversificare verticală
▪ diversificarea laterală
Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală
Indiferent dacă este vorba de lansarea de piaţă a unui produs nou, de adaptarea unui produs deja
existent ori de vânzarea/revânzarea unui produs „vechi“ pe piaţă, întreprinzătorul trebuie să posede cunoştinţe
referitoare la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Astfel, companiile îşi pot proteja proprietatea intelectuală prin:
▪ drepturi de proprietate industrială - brevete, modele de utilitate, desene, mărci, protecţia soiurilor
de plante şi indicaţiile geografice - care trebuie înregistrate în fiecare stat membru al UE;
▪ drepturi de autor pentru operele literare originale şi lucrările artistice, muzică, emisiuni de
televiziune, software, baze de date, creaţii publicitare şi multimedia - acordate automat, nefiind
necesară înregistrarea oficială;
▪ strategii comerciale - cum ar fi secretele comerciale, acordurile de confidenţialitate sau producţia
rapidă.
Brevetele sunt drepturi naţionale acordate de oficiile naţionale de brevete. Nu există un brevet unic pentru
protejarea drepturilor pe tot teritoriul UE. Drepturile asociate mărcilor şi desenelor pot fi înregistrate la nivel
naţional sau comunitar.

Domeniile aflate sub incidenţa legislaţiei naţionale în vigoare în
domeniul proprietăţii industriale sunt următoarele:
▪ brevete de invenţie (valabile 20 ani)
▪ certificate suplimentare de protecţie (pentru
medicamente şi pentru produse de protecţie a plantelor)
▪ modele de utilitate; mărci şi indicaţii geografice; desene
şi modele ;topografii de produse semiconductoare; noi soiuri de plante
Franciza
Franciza reprezintă o formă de cooperare contractuală între un francizor şi un francizat (persoane fizice sau
persoane juridice, independente din punct de vedere financiar) prin care primul, contra unei taxe de intrare în
franciză („drept de intare“) şi a unei taxe anuale raportată la cifra de afaceri („redevenţă“), acordă celui de-al
doilea dreptul de comercializare a bunurilor şi serviciilor folosind marca, numele, magazinele puternic
personalizate, sistemele publicitare proprii, know-how-ul francizorului.
Franciza este în fond o formă specializată de licenţiere în care francizorul nu numai că vinde un activ
intangibil (de regulă o marcă) francizatului (cu semnificaţia de beneficiar) dar şi insistă ca acesta să respecte
regulile stricte de desfăşurare a afacerii:
▪ Francizorul acordă asistenţă francizatului (beneficiarului) pentru
organizarea şi desfăşurarea afacerii pe baze contractuale;
▪ Ca şi în licenţiere, francizorul primeşte o sumă de bani care
reprezintă un anumit procentaj din profitul beneficiarului;
▪ În timp ce licenţierea este practicată în primul rând în domeniul p
roducţiei, franciza este practicată în special de către firmele de servicii.
Tehnica francizei presupune:
▪ Existenţa unei persoane juridice sau fizice numită francizor, care
a conceput, dezvoltat şi perfecţionat:
- un anumit proces de fabricaţie,
- un nou sistem de prestări servicii,
- nouă metodă de comercializare.
▪ persoană juridică sau fizică independentă, numită beneficiar (sau francizat), care are competenţa şi
vrea să promoveze procesul de fabricaţie, sistemul de prestări servicii sau metoda de comercializare
a francizorului iar acesta este dispus să acorde beneficiarului dreptul şi licenţa necesare.
Cele mai cunoscute tipuri de franciză, atât în economia americană cât şi în celelate state occidentale, sunt:
▪ Franciza de producţie sau a mărcilor de fabrică
▪ Franciza de distribuţie
La rândul său, sistemul francizei de distribuţie se împarte în următoarele trei categorii de francize:
▪ Franciza de comerţ cu amănuntul – Retailing
▪ Franciza de agrement şi voiaj
▪ Franciza prestaţiilor de servicii către întreprinderi şi populaţie
Utilizarea francizei presupune luarea în consideraţie a unor probleme de ordin:
▪ tehnic;
▪ de piaţă (competiţional)
▪ managerial (de mare utilitate în stabilirea politicii afacerilor)
▪ legal (noi reglementări şi legi, impunerea aplicării eficiente a
prevederilor legale, sancţionarea actelor ilegale, etc.)
▪ educaţional (utilizatorii noii tehnici trebuie să devină conştienţi de funcţiile şi efectele potenţiale
generate de aceasta tehnică şi să înveţe cum şi când o pot folosi în siguranţă)
-

IX. MANAGEMENTUL PERSONALULUI
Managementul personalului (MP) sau managementul resurselor umane (MRU), include totalitatea deciziilor
manageriale care influenţează nemijlocit sau mijlocit personalul sau resursele umane implicate în activitatea de
muncă solicitată de o organizaţie.
Printre activităţile specifice MRU pot fi amintite:
▪ Selecţia personalului
▪ Instruirea profesională
▪ Recompensarea muncii prestate
Planificarea resurselor umane
Pentru imprimarea unei dinamici de dezvoltare a organizaţiei din care face parte,
Departamentul de RU trebuie să estimeze condiţiile economice şi politice, piaţa muncii, concurenţa etc.
Recrutarea şi dezvoltarea resurselor umane
Una din atribuţiile cele mai importante ale departamentelor de RU este recrutarea de personal calificat,
scanarea pieţei muncii şi selectarea celor mai potriviţi candidaţi pentru locurile de muncă disponibile, repartiţia
celor selecţionaţi, operarea transferurilor sau promovarea personalului existent.
Procesul de planificare strategică a RU presupune parcurgerea a cinci etape distincte:
▪ Etapa 1 - Analiza curentă şi trecută a personalului din organizaţie - presupune utilizarea unor variabile care
trebuie culese din documentaţia oferită de orice departament de RU:
• Nivelul ierarhic ocupat
• Tipul muncii prestate, denumirea sau departamentul
• Sexul
• Vârsta
• Vechimea în organizaţie
• Calificarea sau nivelul educaţional.
▪ Etapa 2 - Analiza planurilor de viitor ale companiei în termeni de personal –
planificările de viitor se fac la perioade cuprinse între trei până la cinci ani.
▪ Etapa 3 - Analiza potrivirilor sau nepotrivirilor între aprovizionarea şi predicţia
cererii de RU şi identificarea scăderilor sau surplusului de forţă de muncă;
▪ Etapa 4 - Evaluarea abordărilor alternative
Soluţiile pentru a rezolva problema surplusului de personal sau a crizei de personal, sunt variate.
▪ Etapa 5 - Selectarea alternativei optime şi implementarea în planul de RU cu monitorizarea adecvată şi
revizuirea procedurilor.
Analiza activităţii de muncă şi proiectarea fişelor de post
Analiza activităţii de muncă ocupă un loc central în managementul personalului. În mod obişnuit până
când nu sunt identificate precis cerinţele faţă de deţinătorul unui post de muncă, sub aspectul sarcinilor şi al
comportamentului solicitat, nu se poate proiecta un sistem de selecţie profesională
În linii foarte generale, analiza muncii îşi aduce o contribuţie substanţială la:
▪ reorganizarea forţei de muncă dintr-o companie
▪ la structurarea mai raţională a salariilor
▪ identificarea trebuinţelor de instruire
Într-o accepţiune generală, un post de muncă poate fi definit ca o colecţie de sarcini aferente unei poziţii
dintr-o structură organizaţională. El înseamnă şi responsabilităţi pentru munca prestată, asumarea de roluri din
partea deţinătorului postului, implicarea unor aptitudini şi deprinderi etc.
Potrivit COR, OCUPAŢIA este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură), pe care o desfăşoară o
persoană în mod obişnuit, într-o unitate economico-socială şi care constituie pentru aceasta sursă de existenţă.
FUNCŢIA este activitatea desfăşurată de o persoană într-o ierarhie funcţională de conducere sau execuţie.

MESERIA este complexul de cunoştinţe obţinute prin şcolarizare şi prin practică, necesare pentru executarea
anumitor operaţii de transformare şi prelucrare a obiectelor
muncii sau pentru prestarea anumitor servicii.
Managementul performanţelor individuale şi organizaţionale
Organizaţiile sunt foarte interesate de formarea profesională a a
ngajaţilor şi de perfecţionarea pregătirii profesionale a acestora.
Recompensarea angajaţilor
Întotdeauna organizaţiile au fost interesate de competenţă şi competitivitate. Pentru aceasta,
Departamentul de RU este interesat de implementarea unor sisteme performante de apreciere profesională a
angajaţilor. Un rezultat logic al aprecierilor de personal îl reprezintă recompensele. Acestea trebuie să
diferenţieze pe angajatul bun de unul mai puţin bun, pe managerul eficient de cel ineficient etc. Recompensele,
incluzând aici şi pe cele care nu sunt băneşti, sporesc nivelul de satisfacţie profesională a salariaţilor, sunt un
factor motivaţional care nu poate fi neglijat.
Măsurarea performanţelor în muncă constituie unul din aspectele centrale care a contribuit la
circumscrierea psihologiei industriale ca disciplină cu profund caracter ştiinţific. Datele obiective de producţie a
muncii sunt determinate în mod firesc cu ocazia acţiunii de analiză a muncii. Ele ne identifică maniera în care
diferite componente ale muncii (numărul pieselor realizate, calitatea muncii prestate, procentul de rebuturi, etc.)
structurate în ceea ce numim profilul performanţei profesionale, contribuie, alături de factorii de mediu, la
productivitatea muncii şi la îndeplinirea obiectivelor organizaţionale.
Datele personale reprezintă a doua clasă de criterii utilizate în evaluarea performanţelor. Variabilele
despre care se discută frecvent în acest context sunt absenţele, întârzierile, fluctuaţiile, avansările, depăşirile de
retribuţie şi accidentele.
Datele apreciative sau evaluarea muncii reprezintă un alt criteriu important în evaluarea performanţelor.
Se consideră că în managementul resurselor umane, sistemul de compensare a angajaţilor din
organizaţii are un rol crucial. Părţile componente ale sistemului de compensaţii pot fi dihotomizate în directe
(salarii) şi indirecte (beneficii).
Sistemul de compensaţii:
1. Direct - include:
- Salariu de bază
- Salariu de merit
- Salariu
- Salariu pentru timpi nelucraţi, concediu, sărbători, concedii de boală
- Alte forme de salarizare: Servicii şi gratificaţii; Facilităţi recreaţionale; Maşină; Bonuri de masă;
Stimulente; Bonusuri; Comisioane; Achiziţii în rate; Premii speciale; Economii; Cumpărare din stoc;
Rentă.
2. Indirect - include:
- Programe de protecţie
- Asigurări medicale
- Asigurări de viaţă
- Pensie de invaliditate.
Evaluarea muncii se referă la un set de tehnici cantitative care sunt
utilizate în scopul determinării nivelelor de salarizare a posturilor de muncă dintr-o companie.
Un posibil sistem de evaluare a muncii este compus din factori grupaţi în jurul a patru dimensiuni:
▪ Deprinderi (şcolarizare, experienţă, iniţiativă şi ingeniozitate)
▪ Efort (cerinţe fizice, cerinţe senzorio-mentale)
▪ Responsabilităţi (echipamente/ proceduri, materiale/ produse, protecţia altora, munca altora)
▪ Condiţii de muncă (condiţii de muncă, riscuri imprevizibile)

X. EVIDENŢA CONTABILĂ
In teoria şi practica contabilităţii există şi concepţia potrivit căreia structura patrimonială de pasiv
cuprinde numai obligaţiile faţă de terţi, capitalul figurând ca o entitate distinctă. în acest caz se operează cu trei
termeni; activul, datoriile şi capitalul propriu.
Activul, reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la
care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate, şi al cărui cost poate fi evaluat în mod
credibil.
Datoria, reprezintă obligaţia actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea
căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.
Capitalul propriu, reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţii după deducerea
tuturor datoriilor sale.
Situaţia patrimoniului este descrisă prin prisma raporturilor de proprietate în care se află subiectul de
drept, pe baza relaţiei:
ACTIVUL - DATORIILE = CAPITALUL PROPRIU
Un subiect de drept şi-a asigurat integritatea situaţiei patrimoniului şi independenţa financiară, atunci
când „Capitalul propriu" este mai mare sau egal cu „Datoriile"
Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea rezultatului. Veniturile,
reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări
sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu.
Cheltuielile, reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu.
Ecuaţia de echilibru specifică activităţilor economice consumatoare
de resurse şi producătoare de rezultate este de forma:
CHELTUIELI ± REZULTAT NET = VENITURI
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din administrarea patrimoniului ca
entitate gestionară trebuie să asigure:
- înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia
financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în
relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile guvernamentale
şi alţi utilizatori.
Contabilitatea se ţine în limba română şi în monedă naţională. Operaţiunile efectuate în valută se
înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută. Pentru necesităţi proprii de informare entităţile pot opta
pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi într-o altă monedă. Cursul utilizat pentru conversia în moneda
naţională a situaţiilor financiare întocmite într-o altă monedă este cursul de schimb convenit de BNR, valabil
pentru databilanţului.Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii în conformitate cu prevederile
Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată revine administratorului1. În acest scop acesta trebuie să asigure
condiţiile necesare pentru:
- întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale;
- organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
- organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea
rezultatelor acesteia;
- respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi
depunerea la termen a acestora la organele în drept;
- păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare
şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul activităţii.
Mijloacele de realizare a contabilităţii
Planul de conturi românesc se bazează pe clasificarea zecimală a conturilor şi se

prezintă sub forma unei liste de conturi sintetice, în planul de conturi regăsim 3 elemente:
Clasa 1 - “Conturi de capitaluri”
Clasa 2 - “Conturi de imobilizări”
Clasa 3 - “Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”
Clasa 4 - “Conturi de terţi”
Clasa 5 - “Conturi de trezorerie”
Clasa 6 - “Conturi de cheltuieli”
Clasa 7 - “Conturi de venituri”
Clasa 8 - “Conturi speciale”
Clasa 9 - “Conturi de gestiune”
a) Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9.
b) Grupele de conturi. Sunt simbolizate cu 2 cifre, prima cifră reprezintă clasa, iar a doua grupa de conturi. Ele
nu sunt operaţionale, în sensul că nu se folosesc la contarea tranzacţiilor şi evenimentelor economice care fac
obiectul înregistrării în contabilitate.
c) Conturile sintetice. Sunt operaţionale, adică se folosesc în contabilitatea curentă pentru contarea şi
înregistrarea tranzacţiilor şi evenimentelor economice. Se prezintă în două forme şi anume:
− conturi sintetice de gradul I, sunt cele simbolizate cu trei cifre
− conturi sintetice de gardul II, sunt cele simbolizate cu patru cifre şi provin din detalierea conturilor sintetice
de gradul I.
Norme generale privind documente justificative şi financiar-contabile
1. Orice operaţiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ .
2. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor
care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-a înregistrat în contabilitate, după caz .
3. Documentele justificative cuprind, de regulă, următoarele elemente principale :
▪ denumirea documentului ;
▪ denumirea şi sediul persoanei juridice care întocmeşte documentul ;
▪ numărul documentului şi data întocmirii acestuia ;
▪ codul fiscal ;
▪ menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiuni economice ;
▪ conţinutul operaţiunii economice, iar atunci când este cazul, şi termenul
legal al efectuării acesteia ;
▪ datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate ;
4. Înscrierile care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document
justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informaţiile prevăzute în normele legale .
5. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pastă pix, cu maşina de scris sau cu
ajutorul tehnicii de calcul, după caz.
6. În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături sau alte asemenea procedee, şi nici
lăsarea de spaţii libere între operaţiunile contabile . Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a
cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie text sau cifra corectă .
7. Operaţiunile privind evidenţa şi gestionarea mijloacelor fixe, a valorilor materiale şi băneşti şi a altor valori a
persoanelor juridice se consideră valabile numai dacă sunt justificative cu documentele
originale, întocmite sau reconstituite potrivit prevederilor legale.
8. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile şi justificative
persoanele juridice vor lua măsuri de reconstituire a acestora de cel mult 30 de zile de la constatare .
9. Arhivarea şi păstrarea documentelor justificative şi contabile, precum şi reconstituirea celor pierdute, sustrase
sau distruse se efectuează în conformitate cu normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr. 425 /1998, cu modificările ulterioare .
10. Contabilitatea operaţiunilor de capital, a imobilizărilor, cu excepţia imobilizărilor corporale de natura
mijloacelor fixe, a terţilor şi a trezoreriei se ţine cu ajutorul Fişei pentru operaţiuni diverse . Contabilitatea

imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe se ţine cu ajutorul Fişei mijlocului fix .Contabilitatea stocurilor
se ţine cu ajutorul Fişei pentru valori materiale.
11. Contabilitate cheltuielilor se ţine pe categorii de cheltuieli după natura sau destinaţia lor, după caz . Pentru
fiecare categorie de cheltuială se va întocmi o fişă pentru operaţiuni diverse, în care se vor înregistra toate
documentele în mod cronologic .
12. Contabilitatea veniturilor se va ţine pe categorii de venituri, după natura sau sursa lor, după caz.
Contabilitatea financiară - trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică,
prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la rezultatele
economico-financiare ale activităţii de profit sau pierdere .
Documentele folosite pentru aceasta se împart în două :
1. Documente justificative sau primare
2. Registre contabile
Exemple de documente justificative :
• Factura ; Chitanţa ; Bonul de casă
• Dispoziţie de plată / încasare – către casierie –atenţie ! – acest formular se foloseşte singur
numai atunci când este vorba de acordarea sau restituirea de împrumuturi sau avansuri în
vederea de decontări ulterioare
• Borderoul de achiziţie; Nota de recepţie; Bonul de consum; Statul de plată etc.
Exemple de registre contabile :
• Registru Jurnal – pentru S.C. ……, respective Registrul de Încasări şi Plăţi – pentru P.F – registru
obligatoriu
• Registru Cartea Mare – registru obligatoriu
• Registru Inventar – registru obligatoriu ;
• Registru de Casa – numai pentru S.C ;
Contabilitate de gestiune – trebuie să asigure principalele
informaţii cu privirea la mijloacele fixe şi stocurile de materii
prime, materiale, obiecte de inventar, produse şi mărfuri .
Documentele folosite pentru acestea se împart în două:
1. Documente justificative sau primare, aceleaşi ca mai sus
2. Documente de evidenţă sau de gestiune .
Registrele de contabilitate
1. Contabilitatea în partidă simplă la persoanele juridice
se ţine cu ajutorul următoarelor registre contabile :
• Registrul-jurnal ;
• Registrul-inventar .
2. Registrul-jurnal şi registrul-inventar au regim de înregistrare la organele fiscale . Acestea se
numerotează, se şnuruiesc şi se parafează înainte de depunerea lor la organele fiscale pentru
înregistrare .
3. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi prezintă în
mod ordonat şi astfel completate încât să permită în orice moment identificarea şi controlul
operaţiunilor contabile efectuate
4. Registrul-jurnal serveşte la înregistrarea operativă a tuturor operaţiilor desfăşurate pe baza
documentelor justificative. Operaţiunile înregistrate în Registrul-jurnal se totalizează atât lunar cât şi anual .
5. Registrul-inventar serveşte la înregistrarea tuturor elementelor de activ şi de pasiv,
grupat în funcţie de natura lor, inventariate potrivit normelor legale.

FACTURA FISCALĂ - (cod 14-4-10/A) şi FACTURA-(cod 14-4-10/aA)
Formular cu regim special de înscriere şi de numerotare.
Tipărit în blocuri de câte 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file
în culori diferite: albastru - exemplarul 1, roşu - exemplarul 2, verde – exemplarul 3.
1. Serveşte ca:
- document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a
produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.
2. Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicilor de calcul, în trei exemplare, la livrarea produselor şi
a mărfurilor, la executarea lucrărilor şi la prestarea serviciilor, de către compartimentul desfacere sau
alt compartiment desemnat pe baza dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor
documente tipizate care atesta executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi se semnează de
compartimentul emitent.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorită unor condiţii obiective şi
cu totul excepţionale, produsele şi mărfurile livrate sunt însoţite, pe timpul transportului, de avizul de
însoţire a mărfii. în vederea corelării documentelor de livrare, numărul şi data avizului de însoţire a
mărfii se înscriu în formularul de factură.
Factura fiscală (cod 14-4-10/A) se întocmeşte numai de către plătitori de T.V.A. în factură,
bunurile, lucrările executate sau serviciile prestate se înscriu în coloana 1, grupate pe cote de T.V.A.
Factura (cod 14-4-.10/a A) se întocmeşte de către unităţile patrimoniale neplătitoare de T.V.A,
3. CIRCULĂ:
➢ la furnizor:
➢ la cumpărător:
4. SE ARHIVEAZĂ:
➢ la furnizor:
▪ la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
▪ la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);
➢ la cumpărător:
▪ la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).
CHITANŢA (cod 14-4-1)
Formular cu regim special de tipărire,si numerotare. Tipărit în carnete cu câte 100 de file. Serveşte ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii;
- document justificativ de înregistrare în Registrul de casă (cu respectarea Regulamentului
operaţiunilor de casă) şi în contabilitate.
1. Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul unităţii şi se
semnează de acesta pentru primirea sumei.
2. Circulă la depunător (exemplarul 1, cu stampila unităţii). Exemplarul 2 rămâne în carnet fiind folosit
ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă.
3. Se arhivează la compartimentul financiara-contabil, după utilizarea completă a carnetului
(exemplarul 2).

XI. SISTEMUL DE EVIDENŢĂ FINANCIARĂ
Indicatorii financiari ai unei afaceri
Evaluarea performantei financiare a unei persoane juridice va conduce la
incadrarea acesteia in una din cele cinci categorii de performanta financiara, si anume:
“Categoria A” – Performante financiare foarte bune (86-100 puncte)
“Categoria B” – Performante financiare bune (62-85 puncte)
“Categoria C” – Performante financiare satisfacatoare (36-61 puncte)
“Categoria D” – Performante financiare slabe (13-35 puncte)
“Categoria E” – Performante financiare foarte slabe (0-12 puncte)
• Indicatorii financiari sunt determinati pe baza analizei documentelor financiare. Pe baza analizei
acestor indicatori, se va determina ratingul financiar, pentru care se acorda un total de maxim 76
puncte.
• Indicatorii nefinanciari (factori calitativi) cuprind o serie de elemente referitoare la modul de
administrare a entitatii economice analizate, calitatea actionariatului, garantii primate de la banca,
precum si la conditiile de piata in care respective entitate
economica isi desfasoara activitatea. Pentru aprecierea
acestora se poate acorda un maxim de 24 de puncte.
Prin totalitatea punctajului acordat pentru fiecare dintre cele 5 categorii
de indicatori de mai jos se determina ratingul financiar:
• Indicatori de lichiditate
• Indicatori de solvabilitate
• Indicatori privind gestiunea activelor
• Indicatori de crestere/dezvoltare
• Indicatori de profitabilitate
INDICATORI DE BONITATE FINANCIARA
FORMULA DE CALCUL INTERVAL PUNCTAJ
1.a) Indicatori de lichiditate
LICHIDITATE CURENTA
Curente
Pasive
Curente
Active
80%
80%-100%
100%-120%
120%-140%
140%-160%
>160%
0
1
2
3
4
5
LICHIDITATE IMEDIATA
Curente
Pasive
Stocuri
-
Curente
Active 50%
50-62.5%
62.5%-75%
75%-87.5%
87.5%-100%
>100%
0
1
2
3
4
5
RATA ACTIVELOR FIXE
propriu
Capital
Fixe
Active
Total >140%
130%-140%
120%-130%
110%-120%
100%-110%
100%
0
1
2
3
4
5
1.b) Indicatori de solvabilitate

INDICE DE INDATORARE
propriu
Capital
datorii
Total >200%
175%-200%
150%-175%
125%-150%
100%-125%
100%
0
1
2
3
4
5
INDICE DATORII RAPORTATE LA ACTIVE
active
Total
datorii
Total >70%
65%-70%
60%-65%
55%-60%
50%-55%
50%
0
1
2
3
4
5
RATA ACOPERIRII DOBANZII
dobanzile
cu
Cheltuieli
Dobanzile
cu
Ch.
-
Brut
Profit 1 ori
1-1.5 ori
1.5-2 ori
2-2.5 ori
2.5-3 ori
>3 ori
0
1
2
3
4
5
1.c) Indicatori privind gestiunea activelor
CIFRA DE AFACERI RAPORTATA LA TOTAL
ACTIVE
active
Total
afaceri
de
Cifra 0.5
0.5-0.75
0.75-1
1-1.25
>1.25
0
1
2
3
4
ROTATIA STOCURILOR
Stocuri
afaceri
de
Cifra 5
5-7
7-9
9-11
>11
0
1
2
3
4
RATA DE INCASARE A CLIENTILOR
comerciale
Creante
afaceri
de
Cifra 5
5-7
7-9
9-11
>11
0
1
2
3
4
RATA DE ACOPERIRE A DATORIILOR
furnizori
la
Datorii
afaceri
de
Cifra 7.5
7.5-9
9-10.5
10.5-12
>12
0
1
2
3
4
1.d) Indicatori de crestere
VANZARI(%)
0
0
1
afaceri
de
Cifra
afaceri
de
Cifra
afaceri
de
Cifra − 10%
10%-15%
15%-20%
20%-25%
25%-30%
>30%
0
1
2
3
4
5
MARJA DE VANZARI
0
1
M
M 0.8
0.8-1
1-1.2
1.2-1.4
1.4-1.6
>1.6
0
1
2
3
4
5
ACTIVE CURENTE (%)
0
0
1
curente
Active
curente
Active
curente
Active − 10%
10%-15%
15%-20%
0
1
2

20%-25%
25%-30%
>30%
3
4
5
1.e) Indicatori de profitabilitate
MARJA DE PROFIT
afaceri
de
Cifra
100
*
Net
Profit 3%
3%-4.5%
4.5%-6%
6%-7.5%
7.5%-9%
>9%
0
1
2
3
4
5
RENTABILITATEA ACTIVELOR
active
Total
100
*
Net
Profit 4%
4%-5%
5%-6%
6%-7%
7%-8%
>8%
0
1
2
3
4
5
RENTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU
propriu
Capital
100
*
Net
Profit 5%
5%-7.5%
7.5%-10%
10%-12.5%
12.5%-15%
>15%
0
1
2
3
4
5
În faza de plan de afaceri, după ce toate previziunile au fost realizate,
indicatorii importanţi ce trebuie calculaţi sunt în principal doi:
Venitul net actualizat total (VNAT)
Rata internă de rentabilitate (RIR)
Venitul net actualizat total (VNAT)
Venitul net actualizat total adună matematic toate plăţile şi încasările estimate, actualizate la momentul
efectuării investiţiei. Pentru calcularea venitului net actualizat total se scade investiţia (mai întâi investeşti banii)
şi se adună încasările realizate.
Semnificaţia economică a VNAT este următoarea:
▪ În cazul în care VNAT > 0, se reconstituie fondurile iniţiale şi se degajă un surplus. Proiectul exercită o
influenţă favorabilă asupra societăţii şi trebuie acceptat.
▪ În cazul în care VNAT = 0, se reconstituie fondurile iniţiale, dar nu se degajă surplus.
▪ În cazul în care VNAT < 0, nu se reconstituie fondurile iniţiale, şi proiectul trebuie respins.
Rata internă de rentabilitate (RIR)
Rata internă de rentabilitate este acea valoare a lui i pentru care VNAT este 0. Altfel spus, rata internă de
rentabilitate este costul maxim pe care întreprinderea ar putea să-l suporte pentru finanţarea unei investiţii.
După începerea investiţiei, sunt foarte mulţi indicatori care trebuie să fie calculaţi.Cei mai importanţi sunt
indicatorii de
Lichiditate
Solvabilitate
Rentabilitate
Rata de lichiditate totală şi rata de lichiditate imediată
Rata de lichiditate totală reprezintă pur şi simplu raportul dintre activele bilanţiere
lichide sau uşor de transformat în bani şi obligaţiile de plată pe termen scurt:
E
pl
t
P
A
L = ;

pl
A = activele patrimoniale bilanţiere lichide
E
P = pasive bilanţiere, care reprezintă obligaţii de plată pe termene scurte
Lichiditatea totală trebuie să fie de minimum 100 %.
Rata de lichiditate imediată reprezintă raportul dintre activele bilanţiere lichide şi obligaţiile de plată pe termen
scurt. Diferenţa faţă de rata de lichiditate generală o reprezintă faptul că aici nu se mai iau în calcul activele ce
pot fi transformate în bani.
Valoarea optimă a lichidităţii imediate trebuie să fie minim 90%, dar trebuie să tindă spre 100%.
Solvabilitatea patrimonială
Solvabilitatea patrimonială arată gradul în care capitalul social şi rezervele
firmei asigură acoperirea creditelor şi împrumuturilor.
100
.
.
.)
.
.
(
.
.
.
.
. 
+
+
+
=
I
C
R
S
C
R
S
C
P
S
S.P. = indicatorul solvabilităţii patrimoniale; C.S. = capitalul social vărsat; R = rezerve;
C.I. = volumul total al creditelor pe termen scurt, mediu şi lung şi al datoriilor asimilate.
Valoarea optimă a solvabilităţii patrimoniale trebuie să fie cuprinsă între 40% şi 60%.
Rentabilitatea
Acest indicator se va calcula în două etape: rentabilitatea capitalului social şi
rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri.
Rentabilitatea capitalului social şi rezervelor
Rentabilitatea capitalului social exprimă rata profitului net de exploatare în raport cu capitalul
social şi rezervele utilizate. Se consideră necesară luarea în calcul a profitului net estimat pe un an.
100

+
=
R
CS
PN
RCS
Rcs = indicatorul ratei rentabilităţii capitalului social; PN = profitul net din exploatare;
CS =capitalul social; R = rezerve.
Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri
Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri reprezintă capacitatea firmei să obţină un anumit nivel de profit la un
anumit nivel de vânzări (marja de profit la vânzări), în funcţie de condiţiile concrete de producţie (tehnice,
organizatorice, management).
100

=
CA
PN
Rr
Rr = indicatorul ratei rentabilităţii în funcţie de cifra de afaceri;PN = profitul net de exploatare;
CA = cifra de afaceri.Un nivel bun al rentabilităţii depăşeşte în ambele cazuri valoare de 10 %.
Instrumente de conducere pentru IMM
Calculaţia costurilor
Costurile reprezintă consumuri de resurse determinate de activităţile firmei,
exprimate monetar. Tipuri de costuri
Costuri directe - indirecte
În funcţie de legătura cu produsul final costurile se împart în:
▪ Costuri directe (sunt costuri care pot fi regăsite în totalitate în produsul finit sau în serviciul prestat) Ex.
materii prime, manoperă, energie.
▪ Costuri indirecte (sunt costuri care apar în procesul de realizare a produsului dar nu se regăsesc direct şi
complet în produsul finit / serviciul oferit)
Costuri variabile – fixe În funcţie de variaţia relativ la volumul producţiei costurile se împart în:
▪ Costuri variabile: variază direct proporţional cu volumul producţiei
Costuri fixe: rămân relativ fixe odată cu modificarea volumului producţiei
Metode de calculaţie a costurilor
În mod curent, pe plan internaţional, se utilizează 3 metode majore de calculaţie a costurilor:
▪ metoda absorbţiei

▪ metoda costurilor directe
▪ metoda ABC (costurilor în funcţie de activităţi)
Bugetarea
Realizarea unui buget reprezintă o planificare a firmei. pentru o
perioadă viitoare (cel mai curent un an), exprimată în termeni monetari.
Realizarea bugetului este utilă pentru că:
▪ permite cuantificarea obiectivele viitoare ale organizaţiei în expresii monetare
▪ obligă managementul proiecteze evoluţia organizaţiei în viitor
▪ este un mecanism de alocare a resurselor existente
▪ asigură un cadru de control
Există două metode principale de a realiza un buget:
▪ Metoda incrementală
Este metoda tradiţională de a realiza un buget. Ea se bazează pe volumul de cheltuieli din
anul curent care se ajustează în funcţie de creşterea / descreşterea prevăzută a
activităţilor firmei sau se corectează cu indicele inflaţiei.
▪ Metoda „în care pornim de la 0”
În cadrul acestei metode pornim de la o cheltuială de bază egală cu 0. Fiecare element de
cheltuială din buget trebuie justificat în întregime pentru a fi prins în bugetul viitor.
Implementarea unui sistem de „bugetare pornind de la 0” implică mai mulţi paşi – este recomandabil să apelaţi
la un profesionist în cazul în care activitatea Dvs. este complexă. De ce este necesară calculaţia costurilor şi
bugetarea
Bilanţul, contul de profit şi pierderi şi fluxul de numerar
Bilanţul
- reprezintă situaţia patrimonială a întreprinderii
- arată sursele de finanţare ale firmei pe de o parte (PASIV) şi pe de
altă parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)
În ce scop
s-au cheltuit banii firmei tale?
De unde
provin banii firmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate
- Imobilizări necorporale
- Imobilizări corporale
- Imobilizări financiare
Capital propriu
- Capital social
- Rezultatul exerciţiului
- Rezerve
Active circulante
- Stocuri
- Creanţe
- Disponibilităţi
Provizioane pentru riscuri
şi
cheltuieli
Conturi de regularizare - activ Datorii totale
- Datorii pe termen lung
- Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea
obligaţiunilor
Conturi de regularizare -
pasiv
PASIVUL reprezintă acea parte a bilanţului care arată sursele de finanţare ale firmei. Ordinea de aşezare în bilanţ
este de la sursele permanente şi pe termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
• Capital social
• Rezultatul exerciţiului
• Rezerve

Reprezintă cea mai stabilă sursă de finanţare: sunt banii proprietarilor,
care se presupune că se vor retrage ultimii „din afacere”.
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: rezerve ale firmei pentru posibile
viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.
Datoriile sunt grupate în două categorii:
• Datorii pe termen lung (credite de la bănci)
• Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile către furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reflectă regularizările contabile care apar pe parcursul unui exerciţiu financiar.
ACTIVUL reprezintă acea parte a bilanţului care arată cum au fost consumate resursele atrase de firmă.
Active imobilizate
• Imobilizări necorporale
• Imobilizări corporale
• Imobilizări financiare
= sunt reflectate toate investiţiile pe termen lung pe care le-a făcut firma:
de la clădiri, utilaje, mijloace de transport, până la licenţele şi brevetele pe care le deţine.
Active circulante
• Stocuri
• Creanţe
• Disponibilităţi
= fondul circulant al firmei care se schimbă de la un an la altul, în funcţie de
procesul de producţie. În general, activitatea firmei este reflectată în această poziţie bilanţieră.
Conturile de regularizare: reflectă regularizările contabile care apar pe parcursul unui exerciţiu financiar.
Prime privind rambursarea obligaţiunilor: este poziţie bilanţieră care apare doar în cadrul societăţilor care emit
obligaţiuni.
Contul de profit şi pierderi
Formular Cont de profit şi pierderi simplificat
(+) Venituri din exploatare
Venituri din vânzarea mărfurilor
Producţia exerciţiului
Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare
Cheltuieli privind mărfurile
Cheltuieli materiale
Cheltuieli cu servicii
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu amortizările
Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri financiare
(-) Cheltuieli financiare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepţionale
(-) Cheltuieli excepţionale
(=) REZULTATUL EXCEPŢIONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR

+ REZULTATUL EXCEPŢIONAL
(-) Impozit pe profit
REZULTATUL NET
Contul de profit şi pierderi reflectă situaţia fiscală a firmei.
Acesta este împărţit în cele trei capitole importante ale activităţii firmei:
• activitatea de producţie (exploatare)
• activitatea financiară
• activitatea excepţională (evenimente care apar în mod excepţional în exerciţiul financiar respectiv)
Calcul de lichidităţi
Prezentarea celor două formule:
▪ Metoda directă
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
− încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
− încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
− plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
− plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
− plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi
identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
− plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe,
active necorporale şi alte active pe termen lung
− încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi
echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
− plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi;
− încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi;
− avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
− încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
− veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
− plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii;
− veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
− rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
− plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de
leasing financiar.
Fluxuri de numerar – total; Numerar la începutul perioadei; Numerar la finele perioadei
▪ Metoda indirectă
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
− rezultat net;
− modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
− ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
− plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe,
active necorporale şi alte active pe termen lung;
− încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi
echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
− plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi;
− încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi;
− avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
− încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
▪

Resurse pentru antreprenori
1. Generalități și IDEI planuri afaceri MODELE
✓ www.bigtraining.ro/ Cum să pornești și să dezvolți propria ta afacere
✓ www.plandeafacere.ro/ Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ http://repatriot.ro/ Resurse pentru antreprenori
✓ www.esimplu.ro/ Știri, evenimente, diverse resurse din domeniul antreprenoriatului
✓ Informații despre antreprenoriatul social
✓ http://academiadeantreprenori.ro/resurse/ Resurse și sfaturi pentru dezvoltarea afacerii
✓ www.planul-de-afaceri.ro/ Programe de finanțare a planurilor de afaceri
✓ http://pafaceri.ro/plan-de-afaceri/plan-de-afaceri-exemple/ Modele planuri de afaceri
✓ http://laurentiumihai.ro/ghid-plan-de-afaceri/ Ghid pentru scrierea unui plan de afaceri
✓ www.vmbpartners.ro/portfolio-view/instrumente-companii/simulator-plan-de-afaceri/ Simulator plan de
afaceri
✓ http://ideideafaceri.manager.ro/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ http://creativebusinesscup.ro/ Concurs de antreprenoriat creativ
✓ www.afacerilacheie.net/ Resurse pentru antreprenori
✓ www.startups.ro Un portal destinat antreprenorilor, celor ce doresc sa lanseze o companie, cu conținut
original realizat împreună cu specialiști de business.
2. Materiale Video
a) Stanford University Ecorner – aici găsiți cursuri online și peste 2000 de materiale video și audio despre
antreprenoriat: http://ecorner.stanford.edu/
b) Portal românesc care oferă cursuri gratuite din domenii precum business, comunicare, antreprenoriat și
altele: www.bizschool.ro/
c) Small Business School: www.smallbusinessschool.org/page98.html
d) Frontline World Social Entrepreneurs Series:
www.pbs.org/frontlineworld/stories/socialentrepreneurs.html
e) Harvard i-lab | Entrepreneurship 101 with Gordon Jones www.youtube.com/watch?v=7IoBUOsy_ew
f) Top 10 Mistakes Made by Entrepreneurs: www.youtube.com/watch?v=gtHZUr3mdlY
g) Sell Your Ideas the Steve Jobs Way: www.youtube.com/watch?v=0q-wvAIeUgk
h) TED: Ideas Worth Spreading: www.ted.com/
i) Business Talks – editia numarul 4 – Antreprenoriat in Romania si la nivel
global: www.youtube.com/watch?v=iNZi1v_cI4s
j) ENTREPRENEURSHIP LECTURE: THE POWER OF ENTREPRENEURSHIP – STARTUP: www.youtube.com/watch?v=hvewJ-
LD0ak
k) Sir Richard Branson on entrepreneurship | London Business School: www.youtube.com/watch?v=fpI2wheL85Q
l) Lara Morgan: If you can learn to sell, you will make a profit | London Business
School: www.youtube.com/watch?v=KLu3H0biMk8
m) Entrepreneurship Week Speaker: Guy Kawasaki: www.youtube.com/watch?v=msm1uTaGdgk
n) Cum să aduci prosperitatea în viaţa ta şi să îţi dezvolţi mentalitatea
antreprenorului: http://shop.andyszekely.ro/cumpara/prosperitate-si-antreprenoriat-7751130
3. Formarea Echipei
a) Plaftorma online și consultanță pentru recrutarea membrilor echipei: https://smartdreamers.ro/
b) www.hipo.ro/
c) Platformă care oferă șansa găsirii unor parteneri pentru afacerea dumneavoastră http://founderdating.com/
d) Platformă care oferă șansa găsirii unor parteneri pentru afacerea dumneavoastră www.cofounderslab.com/
e) Enterprise Europe Network – Ajută și consiliază firmele mici pe teme europene, incluzând accesarea de noi piețe, atât în UE cât și
în afara acesteia. Serviciile celor circa 600 de organizații membre (inclusiv camere de comerț, centre tehnologice și agenții de
dezvoltare) sunt gratuite: http://een.ec.europa.eu/

4. Surse de finanțare
a) www.investopedia.com/ Informații despre investiții în orice domeniu
b) www.capital.ro/fondurile-romanesti-de-investitii-au-atras-52-milioane-de-euro-in-luna-mai.html Articol despre
fondurile de investiții din România
c) http://efectcapital.ro/ Sursă de informații despre afaceri și investiții
d) www.oresaventures.com/ Investitor privat
e) www.forbes.com/sites/alexkonrad/2015/01/05/30-under-30-top-young-investors-of-venture-capital/
Top 30 investitori cu vârsta sub 30 de ani
f) http://seedcamp.com/ Seedcamp este cel mai important fond european de accelerare a
afacerilor, care sprijină start-up-uri din toată lumea.
g) www.syntaxis-capital.com/ Syntaxis asigură suport financiar pentru dezvoltarea micilor
companii, în mod organic sau prin achiziții.
h) www.ei.com.pl/ro Enterprise Investors este cea mai veche şi una dintre cele mai mari firme de
private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est
3. Marketing și e-Commerce
a) www.gmarketing.com/ Guerrilla Marketing
b) www.ama.org/Pages/default.aspx American Marketing Association
c) www.ecommercetimes.com/ Informații despre e-commerce
d) http://managementhelp.org/computers/e-commerce.htm Ghidul începătorului în comerțul online
e) www.entrepreneur.com/topic/online-marketing Online marketing
f) www.quicksprout.com/the-beginners-guide-to-online-marketing/ Ghid de marketing online
g) http://blog.trafic.ro/2011/07/19/unde-mergem-la-scoala-in-ro-sa-studiem-marketingul-online/ Resurse marketing
online
5. Crowdfunding
a) http://multifinantare.ro/ Platforma de crowfunding
b) http://crestemidei.ro/ Platforma de crowfunding
c) http://potsieu.ro/ Platformă de crowdfunding pentru proiecte sociale
d) www.we-are-here.ro/ Platforma de crowfunding
e) www.kazuu.ro/ Platforma de crowfunding
f) www.bursabinelui.ro/BursaBinelui/Home/Home Platformă online unde donațiile sunt necomisionate
g) http://crowdfunding.alumni.ubbcluj.ro/ Platforma de crowdfunding a Universității ”Babeș Bolyai” din Cluj
h) www.romanianstartups.com/startups-category/crowdfunding/ Platforma de crowfundin
https://angel.co/ Business angels
4. Modele și planuri de afaceri IDEI + EXEMPLE
a) www.bplans.com/ Modele și idei pentru planuri de afaceri
b) www.sba.gov/category/navigation-structure/starting-managing-business
Informații pentru crearea unui plan de afaceri
c) www.score.org/resources/business-planning-financial-statements-template-gallery
d) http://smartapp.ro/ Simulator plan de afaceri
e) http://laurentiumihai.ro/ghid-plan-de-afaceri/
Resurse online Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri:
✓ www.plandeafacere.ro/ Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ http://pafaceri.ro/plan-de-afaceri/plan-de-afaceri-exemple/ Model plan afaceri
✓ https://startupprojects.ro/category/idei-de-afaceri-start-up-nation-2018/
✓ https://startupprojects.ro/portofoliu/ Model plan afaceri
✓ https://antreprenorinromania.ro/10-idei-de-afaceri-usor-de-invatat-inteles-si-implementat-pentru-tinerii-absolventi/
✓ http://startpentrutine.ro/utile/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ http://repatriot.ro/category/resurse/idei-de-afaceri/ Model plan afaceri
✓ https://www.plandeafacere.ro/tag/model-plan-de-afaceri/ Model plan afaceri
✓ https://www.scribd.com/search?content_type=documents&page=1&query=MODEL%20PLAN%20AFACERI

SM 6.2. „Sprijin pentru înfiinţarea de
activităţi neagricole în zone rurale”
Sprijinul va viza crearea de
noi activități non –
agricole, în special, pentru
fermierii de mici dimensiuni
sau membrii familiilor lor și
în general, pentru micii
întreprinzători / PFA din
mediul rural.
RESURSE UTILE INTERNET & SOCIAL MEDIA
Website-ul programului
http://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_6_2_infiintare_activitati_neagricole
DEPUNERE PROIECT / APLICARE CERERE DE FINANTARE ONLINE http://online.afir.info/
Ghidul programului
https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_6_2_infiintare_activitati_neagricole
SOCIAL MEDIA - https://www.facebook.com/afir.info
Submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale
SPRIJINUL NERAMBURSABIL:
· va fi acordat sub formă de primă în două tranșe astfel:
– 70% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare; AVANS 49.000
EURO NERAMBURSABILI
– 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării corecte a Planului
de Afaceri fără a depăsi 5 ani de la data semnării Deciziei de Finanțare. LICHIDARE 21.000
EURO NERAMBURSABILI
· va fi în valoare de:
– 70.000 Euro/ proiect în cazul activităților de producție,
servicii medicale, sanitar-veterinare și de agroturism
– 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activități;
SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub-
Măsuri este sprijinirea facilitării diversificării prin
înființareași dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol
din zonele rurale, în vederea unei dezvoltări economice durabile, creării de locuri de muncă
și reducerii sărăciei în spațiul rural.
OBIECTIVELE submăsurii 6.2: · Crearea de noi activități non – agricole, în special, pentru
fermierii de mici dimensiuni sau membrii familiilor lor și în general, pentru micii
întreprinzători din mediul rural; · Diversificarea economiei rurale prin creșterea numărului
de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol, dezvoltarea serviciilor și
crearea de locuri de muncă în spațiul rural; · Încurajarea menținerii și dezvoltării
activităților tradiționale.
BENEFICIARII:
· Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spațiul rural, care își diversifică
activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima dată;
· Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile;
• Micro-întreprinderi și întreprinderile mici din spațiul rural, care își propun activități non-
agricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării sprijinului
• Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de
Finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în
momentul depunerii proiectului(start-ups)
Informaţi privind
îndrumarea tinerilor pentru
a li se oferi consiliere
gratuita
CAMERA AGRICOLA GORJ
a Consiliului Judeţean GORJ
CONTACT : Adresa - Targu-Jiu,
str.Unirii, nr.18-20,cod poștal
210144 /Tel/Fax 0253 216450;
E-mail cameraagricolagorj
gmail.com
www.ojcagorj.ro

Surse de finanțare afaceri StartUp din fonduri naționale & U.E. StartUp
FONDURI naționale StartUp:
Guvernul României Ministerul pentru Mediul de Afaceri prin AIPPIMM Agentia Pentru
Implementarea Proiectelor Si Programelor Pentru IMM-uri - Programul StartUp NATION
România www.aippimm.ro/categorie/programe/
FONDURI U.E. StartUp: Fonduri Europene Structurale și de Investiții www.fonduri-
ue.ro Website administrat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației
Publice și Fondurilor Europene prin Serviciul de Comunicare Instrumente Structurale
și Helpdesk
Calendar Apeluri estimate 2019: www.fonduri-ue.ro/calendar-lansari
Apeluri deschise: www.fonduri-ue.ro/apeluri
✓ FSE /POCU Programul Operațional Capital Uman / proiecte România StartUp Plus
http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014
✓ POC – Programul Operațional Competitivitate; www.fonduri-ue.ro/poc-2014
✓ PNDR / FEADR prin AFIR - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
Submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale
https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_6_2_infiintare_ac
tivitati_neagricole?amp;lang=RO
Ai o idee și vrei să vezi dacă poți obține finanțare și în ce condiții?... Dacă răspunsul
este DA, atunci ești în secțiunea potrivită, secțiunea „Ghidul de finanțare”
www.fonduri-structurale.ro/ghid-finantare
www.plandeafacere.ro/cum-sa/cum-sa-finantezi-o-afacere/sursele-de-finantare-ale-afacerilor/
✓ www.antreprenor.su/2012/07/sursele-de-finantare-unei-afaceri.html
✓ www.finantare.ro/sursele-de-finantare-ale-afacerilor.html
✓ www.finantare.ro/catalog-business-angels
✓ www.startupcafe.ro/finantari.htm
✓ https://angel.co/romania/investors
✓ http://businessangels.ro/
✓www.techangels.ro/
Resurse online Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri:
www.plandeafacere.ro/ Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ http://pafaceri.ro/plan-de-afaceri/plan-de-afaceri-exemple/ Model plan afaceri
✓ https://startupprojects.ro/category/idei-de-afaceri-start-up-nation-2018/
✓ https://startupprojects.ro/portofoliu/ Model plan afaceri
✓ https://antreprenorinromania.ro/10-idei-de-afaceri-usor-de-invatat-inteles-si-implementat-
pentru-tinerii-absolventi/
✓ http://startpentrutine.ro/utile/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ http://repatriot.ro/category/resurse/idei-de-afaceri/ Model plan afaceri
✓ https://www.plandeafacere.ro/tag/model-plan-de-afaceri/ Model plan afaceri
✓ https://www.scribd.com/search?content_type=documents&page=1&query=MODEL%20PLAN%20AFACERI

• SITE web StartUP DACIA
BLOG web StartUP DACIA webdacia.blogspot.com
Pagina web StartUP DACIA Facebook https://www.facebook.com/Dacia2020
• GRUP web StartUP DACIA Facebook https://www.facebook.com/groups/webdacia

Dezvoltarea Aptitudinilor, Competentelor si
Initiativei Antreprenoriale
Proiect finanțat de către Ministerul Tineretului si
Sportului prin DJST - Direcția Județeană pentru Sport
și Tineret Gorj Material tipărit prin intermediul
proiectului D.A.C.I.A - Dezvoltarea Aptitudinilor,
Competentelor și Inițiativei Antreprenoriale

Ghid 4 practic suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Mais procurados (20)

Semelhante a Ghid 4 practic suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst

Semelhante a Ghid 4 practic suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst (20)

Mais de Tomoniu Antonio

Mais de Tomoniu Antonio (20)

Ghid 4 practic suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst