Scriitori, reviste, curente literare din Romania, spaţiile româneşti de peste hotare şi emigraţia românească

1. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
V
ECATERINA
ŢARĂLUNGĂ Cuvânt înainte
♦ Această lucrare este un „dicţionar” deoarece termenii lui sunt
înşiruiţi în ordine alfabetică, dar nu este, stricto sensu, „de literatură”,
deoarece cuprinde, pe lângă oamenii de litere (scriitori, critici literari,
DICŢIONAR DE LITERATURĂ esteticieni etc.), reviste, curente, termeni literari şi alte câteva noţiuni
şi personalităţi (folclorişti, teologi, istorici, filosofi ş.a.) menite să ofere
ROMÂNĂ cititorului, fie şi incipient, un context capabil să indice crearea şi
comunicarea valorilor literare.
Fragment al culturii române şi, de fapt, al spiritului românesc,
literatura n-a încetat niciodată să existe ca unitate polimorfă, uneori
ignorată, alteori detestată, cu termeni aflaţi în interacţiune dincolo de
ideologiile, imixtiunile şi manipulările politice sau de orice alt fel şi
dincolo de limita înţelegerii unora care au supralicitat tot atât cât au
negat părţi ale ei.
Rolul de echilibru al literaturii în păstrarea vitalităţii spirituale a
naţiei devine vizibil într-o lucrare de acest tip. Mai ales acum, când
autoarea ei poate, nestingherită, să pună alături creatorii şi
fenomenele literare din România, din teritoriile româneşti aflate în
afara graniţelor actuale ale ţării, ca şi din emigraţia românească
risipită oriunde pe întinderea planetei. Şi mai ales acum, când
constatăm ce pierdere a fost veacul XX pentru spiritul românesc,
care, după al doilea război mondial a pierdut valorile din prima
jumătate a veacului, iar după revoluţia din 1989 pe acelea din a doua
jumătate a veacului, recuperându-le, pe toate, doar parţial şi fără a
se stabili relaţiile lor funcţionale, care fac rotunjimea experesivă a
spiritului românesc. Intenţia lucrării este deci să ofere mai mult o
imagine asupra orizonturilor, a direcţiilor, decât o prezentare
exhaustivă a tuturor celor care au ţinut ori ţin condeiul în mână în
numele literaturii. Actualizarea datelor merge până la nivelul lunii
septembrie 1999.
Se încheie practic un veac şi un mileniu. Se cuvine să tragem
Bucuresti, 2007 linie şi să vedem cine suntem.

2. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
VII
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
VI Ecaterina Ţarălungă
10 martie 2006, Bucureşti
Dr. Ecaterina Ţarălungă
10.10.1999, Bucureşti
Bibliografie
După cinci ani
Ţin să mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut în ideea de a
Mioara Apolzan – Aspecte de istorie literară. Destinul unei publicaţii:
reedita acest dicţionar, cu actualizările de rigoare. Astfel, acest volum
R.F.R., Editura Minerva, 1983
va fi apărut deopotrivă la sfârşitul mileniului doi şi la începutul
Jana Balacciu – Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Editura
mileniului trei. El poate evalua o trecere majoră, care nu este doar
Albatros, 1978
una temporală, ci şi una care modifică parametrii contactelor umane
Emil Boldan – Dicţionar de terminologie literară, Editura Ştiinţifică,
de la judecata „în sistem” (social, politic, economic, ideologic,
1970
cultural) a valorilor, la judecata „în reţea”, după afinităţi, recunoaşteri
C. Chiţimia şi Al. Dima – Dicţionar cronologic. Literatura română,
care ignoră graniţele menţionate în paranteza de mai sus şi permit
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979
afirmarea valorilor nu după ordinul de mărime numerică al popoarelor
Mihai Cimpoi – O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia,
care le-au produs, ci după hrana spirituală pe care ele o pot oferi cât
Editura Arc, 1997
mai multor consumatori, de oriunde şi de oricând.
Ilie Constantin – Poeţi români/Poètes roumains (1951-1973), Editura
Iminenta integrare a României în Uniunea Europeană m-a făcut
Fundaţiei Culturale Române, 1995
să adaug acestui dicţionar structura instituţiilor de cultură româneşti,
Ov. S. Crohmălniceanu – Literatura română între cele două războaie
ale spaţiilor româneşti aflate acum în afara graniţelor de stat ale
mondiale, 3 vol., Editura Minerva, 1972-1975
României, dar aflate şi ele în proces de integrare, ca şi a românilor
Petre Dan – Asociaţii, cluburi, ligi, societăţi. Dicţionar cronologic,
din diaspora, care, prin numărul lor de circa paisprezece milioane,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983
alcătuiesc, practic, o a doua Românie, cu valori consolidate, parte şi
Iordan Datcu şi S. C. Stroescu – Dicţionarul folcloriştilor, Editura
ele a spiritualităţii româneşti. Evident, minorităţilor naţionale care au
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979
adăugat valori culturii române, li se cuvine un loc în acest volum, ca
Alexandru Dima – Aspecte şi atitudini ideologice, în „Datina”, Turnu
şi tutoror cercetătorilor străini care s-au ocupat de acest spaţiu
Severin, 1933
cultural românesc. Nu fac decât să măsor, astfel, lumea dechisă în
Ion Hanganu – Dicţionarul presei româneşti (1790-1982), Editura
care trăim şi în care ne vom afirma, în viitor, pe noi înşine, cu
Fundaţiei Culturale Române, 1996
identitatea noastră, una printre celelalte, dar una distinctă, specifică
Nicolae Th. Ioanniţiu – Istoria editurii româneşti, Editura Cartea
şi puternică.
Românească, 1943
Am găsit de cuviinţă să ilustrez prezenta ediţie cu imagini multe
Dimitrie Păcurariu – Dicţionar de literatură română. Scriitori, reviste,
inedite, pe care le-am obţinut de multe ori colindând prin România
curente, Editura Univers, 1979
acestui început de mileniu, discutând cu multe dintre personalităţile
Mircea Păcurariu – Dicţionarul teologilor români, Editura Univers
prezente în această carte. Tuturor celor care m-au ajutat se cuvine
Enciclopedic, 1996
să le adresez mulţumirile mele, fiindcă referinţa la o literatură, ca
Marian Popa – Dicţionar de literatură română contemporană, Editura
orice alt demers omenesc, câştigă cu atât mai mult cu cât
Albatros, 1977
participarea celor care o fac, o citesc şi o analizează este mai mare.
Paul Robert – Le Petit Robert. Dictionnaire universel des noms
propres, vol. 2, Le Robert, Montréal, 1988

3. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
VIII
Costa Roşu – Lexiconul jurnalisticii româneşti din Iugoslavia, Editura
Libertatea, Novi sad, 1989
Dorina Rusu – Istoria Academiei Române. Repere cronologice,
Editura Academiei, 1992
Eugen Simion – Scriitori români de azi, 3 vol., Editura Cartea
Românească, 1984
Mihai Straje – Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame,
asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Editura
Minerva, 1973.
Laurenţiu Ulici – Literatura română contemporană, vol. 1, Editura
Eminescu, 1995
Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu – Dicţionarul Scriitorilor
Români, Editura Fundaţiei Culturale Române, 5 vol., 1998 – 2000,
Bucureşti
* * * - Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura
Academiei, 1979
* * * - Mic dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică română, 1972
Mihai Cimpoi – O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia,
Editura ARC, 1997
* * * - Mic dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică ▪ Editura
Univers Enciclopedic, 2005
* * * - Dicţionar enciclopedic, Editura Univers Enciclopedic, 6 vol.,
1993 - 2005

4. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
2
Transilvaniei. A înfiinţat tipografii carea, prin adevărate mărturisiri a
A
unde a tipărit în română şi latină mai multor scriitori vechi, începutul
cărţi de cult: Floarea adevărului, românilor din romani adevăraţi mai
1750, apărută şi în latină, la mare lumină îl pune. Citează surse
ideile Şcolii Ardelene în Ţara
Aaron (Aron)
Viena, cu titlul Flosculus veritatis, greceşti, latine, bizantine: Plutarh,
Florian (n. 21 Românească. A întemeiat,
Bucoavnă, 1759, Adevărata Seneca, Titus Livius, Eunapius,
februarie 1805, împreună cu Petrache Poenaru şi
Eutropius, Procopius. Prefaţa este
mângâiere în vremi de lipsă
Rod, jud. Sibiu – m. Georg Hill, primul cotidian din ţară:
(1761). A folosit izvoare greceşti, una iluministă („luminarea naţiei”,
12 iulie 1887, “România”, 1837. Membru al
latineşti şi româneşti. Considerat „iscusirea” ei). In domeniul limbii
Bucureşti) – Societăţii Academice Române din
astăzi unul dintre fondatorii române este pentru etimologism şi
istoric şi publicist. A 1870. Concepţia sa romantică şi
latinismului ardelean, ceea ce i-a latinizare, în linia lui Petru Maior şi
învăţat la Sibiu şi Blaj, progresistă asupra istoriei ca
adus replici din partea ortodoxiei, a Şcolii Ardelene. A insistat asupra
apoi la Universitatea factor formator al conştiinţei
dar, în acelaşi timp, unul dintre continuităţii filonului romanic pe tot
din Pesta. Chemat în Muntenia naţionale îl plasează printre
cei care a conştientizat neamului teritoriul fostei Dacii, ca şi a unităţii
de Dinicu Golescu, a fost sursele literaturii romantice
românesc rădăcinile latine, lingvistice a românilor din nordul şi
profesor la Goleşti, apoi la Şcoala româneşti, mai ales cu tematică
apartenenţa sa la bazinul din sudul Dunării.
Centrală din Craiova, la Colegiul istorică.
romanităţii. Linia Roma – Viena -
Sf. Sava din Bucureşti, la
Blaj devenea, în epocă, o linie Aaron, Vasile (n. 1770, sat
Universitatea Bucureşti. A fost Aaron, Petru Pavel Maginot de apărare anti- Glogoveţ, lîngă Blaj - m. 1822,
redactor la revista “Muzeu (n. 1709, Bistra, jud. otomană. Sibiu) - poet. Studii de teologie la
Naţional” scoasă de Ion Heliade Maramureş – m. Seminarul din Blaj, apoi Dreptul la
Rădulescu. A colaborat la “Foaie 1764, Blaj) – cleric Aaron, Theodor (6 februarie Cluj. Avocat consistorial al
pentru minte, inimă şi literatură”. şi cărturar, originar 1803, Ţichindeal, jud. Sibiu – m. Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. Ştia
Membru al Societăţii Filarmonice, dintr-o familie 6 aprilie 1859, Lugoj) - cleric, germana, maghiara, latina,
participant la revoluţia de la 1848. domnitoare din pedagog şi cărturar român. A italiana. A corespondat cu
Lucrări: Vocabular franţezo- Moldova. A învăţat mai întâi învăţat, la Sibiu, Blaj, Cluj, Veniamin Costachi de la Iaşi,
românesc (1840-1841), Idee acasă, cu un profesor francez, Budapesta, Filosofia şi Teologia. relaţia fiind stabilită de Ioan Budai-
repede de istoria Prinţipatului apoi la Colegiul De Propaganda Director al Gimnaziului românesc Deleanu. A tradus şi prelucrat Der
Ţării Româneşti, 1835-1838, Fide din Roma, Filosofia şi din Beiuş, rector al Seminarului Messias de Fr. G. Klopstock, cu
Manual de istoria Principatului Teologia. S-a întors în ţară în 1743 Român Leopoldin din Oradea, titlul Patimile şi moartea Domnului
României, şi s-a călugărit sub numele Pavel. cenzor al cărţilor româneşti pe şi Mântuitorului nostru Iisus
1839. Figura Episcop unit (greco-catolic) al lângă Tipografia Universităţii din Hristos, 1805, fragmente din
centrală a Transilvaniei (1752-1764). A Buda (1842). Publică la „Gazeta Bucolice şi Eneida de Virgiliu
scrierilor sale organizat şcolile româneşti din Blaj de Transilvania”, „Foaie pentru (rămase în ms.), precum şi
este Mihai (şcoala de obşte, şcoala minte, inimă şi literatură”. I s-a Metamorfoze de Ovidiu, în versuri,
Viteazul, secundară, seminarul de preoţi), tipărit la Buda în 1828 Scurtă cu titlul Perirea a doi iubiţi, adecă:
simbol al luptei românilor pentru acesta devenind astfel un apendice la Istoria lui Petru Maior jalnica întâmplare a lui Piram şi
unitate naţională. A propagat important centru cultural al

5. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
3 4
combinate fie cu forme de dicteu
Tisbe, cărora s-au adăugat mai
conturată. Actul de constituire a Arheologie si Etnografie, Institutul
automat (la avangardişti), fie cu
pe urmă nepotrivita iubire a lui
Academiei de Ştiinte a Moldovei de Lingvistică, Institutul de
Echo şi Narţis, 1807. A scris literaturizări ale unor teorii (la
este datat 2 august 1961. Din cercetări Interetnice,
poema didactică Anul cel mănos, intelectualişti).
momentul fondării până la întreprinderi experimentale şi alte
1820 după modelul Georgicelor
declararea independenţei structuri ştiintifico-tehnologice. Prin
lui Virgiliu şi lucrarea juridică Academia Caţavencu (din 1990,
Republicii Moldova (27 august intermediul Secţiilor de Ştiinte
originală Praxisul formurilor iniţial „Caţavencuquot;) - „săptămânal
1991) A.S.M. a fost parte A.S.M. contribuie de asemenea la
bisericeşti, 1805. A prelucrat în de moravuri grelequot;, (iniţial
integrantă a sistemului academic coordonarea ştiinţifico-metodică a
versuri române populare: Istoria „săptămânal incomodquot;), cu profil
ex-sovietic, aflându-se atât în activităţii de cercetare a institutelor
satirico-politic şi literar. Editor şi
lui Sofronim şi a Haritei cei
subordinea Prezidiului Academiei de ramură subordonate
director fondator poetul Mircea
frumoase, fiicei lui Aristef, mai
de Ştiinţe a U.R.S.S., cât şi în autorităţilor administraţiei publice
marelui din Milet, 1821. Are Dinescu. Ulterior şi fundaţie cu
cea a Consiliului de Miniştri al centrale. Cercetările fundamentale
meritul de a fi introdus în cultura acelaşi nume.
R.S.S.M. Primul preşedinte al şi aplicative ale A.S.M. se
română, prin traduceri, compilaţii
A.S.M. a fost Iachim Grosul, efectuează în domeniile:
şi imitaţii, mari teme ale literaturii Academia de
membru corespondent al A.Ş. a matematică şi informatică, fizică
clasice, modelându-le astfel Ştiinţe a
U.R.S.S., academician al A.S.M., teoretică, fizica solidelor, micro- şi
încât, în ciuda lipsei de strălucire, Moldovei –
doctor habilitat în ştiinţe istorice opto-electronică, procese de
să poată fi gustate de omul de Înfiinţată în 1946
(1961-1976), fiind urmat de transfer în câmpuri magnetice,
rând. ca Baza Moldovenească de
Alexandru Jucenko, membru procese geofizice şi geologice,
Cercetări Ştiinţifice a Academiei
corespondent al A.S. a U.R.S.S., procese fizice şi tehnice în
Abstracţionism - curent artistic, de Ştiinte a U.R.S.S., transformată
academician al A.S.M., doctor energetică, chimia compuşilor,
apărut după 1910, pregătit de în anul 1949 în Filiala
habilitat în ştiinţe biologice (1977- organică şi anorganică, chimia
cubismul francez şi Moldovenească a Academiei de
1989) şi de Andrei Andrieş, analitică şi ecologică, chimia
expresionismul german. Extins la Ştiinţe a U.R.S.S. În anii care au
academician al A.S.M., doctor teoretică, fiziologie şi biochimie,
literatură, a propus o „artă urmat au fost întreprinse o serie
habilitat în ştiinţe fizice şi zoologie, microbiologie, botanică,
absolutăquot;, bazată pe reducerea de măsuri pentru crearea bazei
matematice (din 1989). În geografie, ecologie, restaurare şi
figurativului la liniile esenţiale prin tehnico-materiale a Filialei,
prezent în cadrul A.S.M. îşi utilizare raţională a florei şi faunei,
analiza internă a obiectului vizat. pregătirea cadrelor ştiinţifice,
desfăşoară activitatea 6 secţii: fiziologia stresului, genetică,
Literatura română nu cunoaşte formarea direcţiilor principale de
Ştiinte Matematice şi Economice; medicină, istorie, lingvistică şi
adepţi în stare pură ai acestui cercetări şi perfecţionarea modului
Ştiinţe Fizice şi Tehnice; Ştiinţe literatură, filosofie, sociologie,
curent. Dar reprezentanţii de organizare a investigaţiilor
Biologice, Chimice şi Ecologice; economie, politologie, arheologie,
avangardei pe de o parte (Urmuz, ştiinţifice. Dezvoltarea şi
Ştiinţe Agricole; Ştiinţe Socio- etnografie, artă etc. Temele şi
Tristan Tzara, Geo Bogza, aprofundarea cercetărilor ştiinţifice
umane şi arte; Ştiinţe Medicale. proiectele de cercetare sunt
Cicerone Theodorescu), ca şi ai erau însoţite de perfecţionarea
Acestea includ 28 de institute şi selectate în sistem competitiv, prin
literaturii intelectualiste pe de alta structurii organizatorice a Filialei.
centre ştiintifice ale Academiei. În concurs. O atenţie deosebită se
(Marcel Bleher, Camil Petrescu), Prin crearea institutelor de
subordinea Academiei acordă extinderii şi aprofundării
prezintă în textele lor diverse cercetare noi s-a constituit o reţea
funcţionează Institutul de relaţiilor de colaborare cu
forme de abstacţionism, ştiinţifică academică bine

6. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
5 6
universităţile din ţară, cu unele ambele în Bucureşti. Tentativa lui
a unei religii “de mediere”: greco- evenimente ale veacului al XIX-
ministere şi departamente de Brâncoveanu era de a edifica o
catolicismul. Mitul unităţii Europei lea: 1848, de amploare europeană
profil, fiind încheiate acorduri. şcoală a ortodoxiei greceşti de
a fost mai întâi un mit creştin. şi mica unire de la 1859, răspuns
A.S.M. participă la lucrările a construcţie bizantină, valabilă
românesc la provocările veacului.
diferite organisme ştiinţifice pentru tot sud-estul Europei (aşa
Academia Mihăileană – instituţie Temele literaturii române a
internaţionale precum UNESCO, cum îşi construiseră învăţământul
fondată la Iaşi în 1835 de Ion secolului al XIX-lea sunt formate în
Agenţia Internaţională de Energie şi Kiril Lukaris în zona
Ionescu dela Brad în jurul unui bună măsură graţie acestui tip de
Atomică (IAEA), Comitetul arhipelagului grecesc, ori Vasile
nucleu referitor la Ştiinţele instituţii numite “academii”.
Ştiinţific NATO etc. A.S.M. este Lupu şi Simion Movilă în Moldova
agricole. În
membră a Asociaţiei şi respectiv în Ucraina), spre a
noiembrie Academia
Internaţionale a Academiilor de fortifica şi uni cultural şi religios
1843 Ion Română (din
Ştiinţe (IAAS) şi a Consiliului acest spaţiu, reuşind astfel să ţină
Ghica a 1879) - cel
Internaţional al Asociaţiilor piept pe de o parte influenţelor
deschis acolo mai înalt for
Ştiinţifice (ICSU). Această venite dinspe otomani, pe de alta
cursul de de ştiinţă şi
structură instituţională permite - celor venite dinspre catolici.
Ştiinţe Politice, atrăgând atenţia cultură din
ne referim la spaţiul cultural – şi
asupra importanţei deschiderii ţară. Fondată în aprilie 1866 sub
literar, care constituie subiectul Academia Domnească –
învăţământului spre numele de Societatea Literară
demersului nostru – stabilirea de înfiinţată în 1640 de Vasile Lupu,
industrializare, ca necesitate a Română, devenită Societatea
contacte şi termeni de albanez ca
modernizării României. Savanţi Academică Română în 1867
comparaţie în cadrul proceselor origine, la
precum Gheorghe Săulescu, (iniţial cu trei secţiuni: filologie-
de globalizare, de păstrare a Iaşi, după
Gheorghe Ciuciureanu au fost literatură, istorie-arheologie,
diversităţii şi identităţii spaţiului modelul celei
apoi implicaţi în dezvoltarea ştiinţe naturale, apoi cu alte secţii
cultural moldovenesc, de la din Kiev, a lui
Academiei Mihăilene. Ion D. noi) ca urmare a programelor de
formele populare la acelea culte, Simion
Strat, economist şi avocat, a modernizare de după Unirea
specializate. Movilă, venind de acolo patru
inaugurat departamentul de Principatelor din 1859.
profesori. Ideea a avut-o chiar
Economie Politică al Universităţii Fundamentul Societăţii l-a
Academia din Bucureşti (1694- Mitropolitul Simion Movilă al
din Iaşi, fiind şi primul ei rector, în constituit organizarea precedentă
1818) – şcoală domnească Kievului, sprijinitor şi al Academiei
1860. Cultura şi literatura română a unor „academii” şi „şcoli”, care
superioară înfiinţată de Duhovniceşti din Kiev, în sensul
beneficiau astfel de “ochiul critic” datau în Ţara Românească din
Constantin Brâncoveanu după unificării ortodoxiei orietale iniţiată
pus asupra realităţii, educat să 1689 şi în Moldova din 1707, apoi
model italian de Renaştere, cu de grecul Kiril Lucaris. Ca şi
privească lumea reală şi a societăţilor literare imediat
ajutorul unchiului său, stolnicul Academia din Bucureşti, ilustra o
problemele ei, importanţa preexistente de la Braşov (1821),
Constantin Cantacuzino, care tentativă extra-teritorială, de unire
problemei ţărăneşti, privirea Bucureşti (1844), Sibiu (1861),
studiase la Padova. Limba de a Europei sub semnul creştinătăţii
politicii interne în conexiune cu Cernăuţi (1862). De la început
studiu era greaca, atunci limbă orientale. Vaticanul, pe de altă
politica externă. Fenomen Academia a fost o insituţie
comună a ortodoxiei orientale, iar parte, crease puncte de legătură
important în pregătirea spirituală naţională, enciclopedică, reunind
sediul şcolii s-a aflat la Sf. Sava, între catolicism şi ortodoxie prin
a românilor pentru marile marile personalităţi ale culturii şi
apoi la Schitu Măgureanu, apariţia, în Transilvania şi Ucraina,

7. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
7 8
ştiinţei. Cei 21 de membri biologice, Ştiinţe agricole şi silvice,
dintre membrii Adunării generale, teologie, istorie, antropologie,
fondatori proveneau din Ţara Ştiinţe geologice, geografice şi
care are în fruntea sa un lingvistică, literatură, economie,
Românească, Moldova, geofizice, Ştiinţe medicale, Ştiinţe
preşedinte (ales pentru o mediu, biologie, medicină,
Transilvania, Bucovina, Banat, economice şi sociologice, Ştiinţe
perioadă de 4 ani dintre membrii inginerie, matematici aplicate,
Maramureş, Basarabia, filologice, literatură, arte. Are
Consiliului). Academia îşi fizică, chimie. Are în jur de 56 de
Voivodina şi alte zone din 181 de membri aleşi pe viaţă, la
desfăşoară activitatea pe baza membri onorifici, printre care
Peninsula Balcanică, adică vârsta maximă de 65 de ani şi 135
unui buget acordat de stat, ca şi Eugène Ionesco†, Octavian
reuneau valorile româneşti de de membri onorifici, personalităţi
a unor donaţii. Una dintre cele Bârlea†, Mircea Eliade†, Virgil
pretutindeni. In prima ei formulă a de mare valoare intelectuală, din
mai importante este donaţia Gheorghiu, George Emil Palade.
editat Dicţionarul limbii române, ţară şi din străinătate, romîni ca şi
Fundaţiei Menahem H. Elias, Acordă premii, finanţează
coordonat de latiniştii (adepţi ai străini dedicaţi cauzei româneşti,
datând din 1923. Din 1999 publicaţii şi edituri româneşti din
etimologismului lingvistic) Laurian aleşi indiferent de vârstă, unii post-
Academia deţine şi Fundaţia SUA, iniţiază şi susţine programe
şi Massim (1871), ceea ce a mortem. Pe lângă Bucureşti,
pentru Ştiinţă şi Artă. De la de promovare a spiritualităţii
provocat demisia lui Titu Academia are filiale la Iaşi, Cluj,
războiul de independenţă şi până româneşti. Printre fondatori
Maiorescu, adept al fonetismului. Timişoara, precum şi 66 de
astăzi Academia a rămas Octavian Bârlea, reprezentant al
Instituţia se numeşte Academia institute de cercetări şi alte instituţii
singurul for românesc aproape Vaticanului în Germania,
Română din 1879. Ea a instituit afiliate: Observatorul Astronomic,
nemodificat în parametrii săi de preşedinte fondator al ARA (1975-
premii, pensii şi alte forme de Parcul Naţional Retezat,
bază, contribuind astfel la 1978). Alţi preşedinţi: Maria
sprijin pentru marile valori Observatorul Geodinamic
păstrarea diversităţii culturale şi a Manoliu-Manea, lingvistă (1982-
culturale ale ţării. Premii anuale Căldăruşani ş.a. Pe lângă
unităţii spirituale a românilor, fie 1995), Constantin Corduneanu,
pentru lucrări de specialitate: Academie funcţionează 13
ei dinăuntrul, fie din afara matematician (1995-1998).
Premiul Evanghelie Zappa, Comitete Naţionale (istorie,
graniţelor ţării. Preşedinte în exerciţiu: Ion
Premiul Alexandru Ioan Cuza, matematică, mecanică teoretică şi
Paraschivoiu, inginer, Canada.
Premiul Herescu-Năsturel şi aplicată, astronomie,
Academia Româno-Americană
Premiul Vasile Adamachi. În standardizarea denumirilor
(ARA) - instituţie fondată în 1975 Academia Vasiliană (1640-1821)
1948 a suferit epurări (din motive geografice, schimbarea globală a
în California de către un grup de – a fost infiinţată
politice) şi s-a numit, pe rând, mediului ş.a.), ca şi un număr de
intelectuali români emigraţi în în 1640, de
Academia Republicii Populare 60 de Comisii specializate (pentru
SUA. Organizează forumuri Vasile Lupu,
Române, apoi Academia limba română, pentru istoria
(congrese) anuale pentru domnul Moldovei,
Republicii Socialiste România, oraşelor româneşti, ecologie,
schimburi de idei în domeniul iar cursurile sale
până în 1990, când a revenit la prezervarea monumentelor
culturii (literatură, filosofie, erau urmate şi de studenţi străini.
denumirea de Academia naturale, protecţia solului, pentru
medicină, biologie, ştiinţe sociale, Se învăţa slavonă şi greacă. Avea
Română. În prezent este informatică, acustică ş.a.).
legislaţie, arte, istorie, filologie, sediul la biserica Trei Ierarhi din
organizată pe douăsprezece Academia deţine o editură, două
inginerie, economie, mediu, Iaşi. Ideea de bază a
secţiuni: Ştiinţe matematice, publicaţii: „Analele Academiei
matematică, fizică, chimie ş.a.). învăţământului epocii era
Ştiinţe fizice, Ştiinţe chimice, Române” şi „Academica” şi
Secţiunile Academiei sunt: unificarea curentelor ortodoxiei în
Ştiinţe tehnice, Ştiinţe şi Biblioteca Academiei. Este
legislaţie, politică, filosofie, spaţiul greco-rus, pentru a rezista
tehnologia informaţiei, Ştiinţe coordonată de un Consiliu ales

8. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
9 10
astfel mai bine avansului peste munţi: 1848-1849, 1892;
publicistică, 2000; Intâlnirea, generaţii, 1929. A avut una dintre
catolicismului, în principal dinspre Istoria literaturii române, 1914;
roman, 2003. Scriitoare cu cele mai timpurii reacţii la
Polonia, ca şi atacurilor Imperiului Contribuţiuni la bibliografia
deschidere către social şi evoluţia ascendenţa dreptei româneşti, mai
Otoman. În acest sens ţările românească, 3 vol., 1921-1928.
contemporană a fenomenului ales a aceleia pro-naziste.
române aveau de jucat un Spirit pozitivist şi exact, a
politic românesc, transcrie în Avangardist moderat, a lăsat în
important rol de mediator. Mai colaborat cu I. A. Candrea la
literatura ei nemulţumiri şi plan literar un mesaj care
târziu cunoscută sub numele Dicţionarul enciclopedic ilustrat
propune soluţii proprii pentru ilustrează deopotrivă influenţa
Şcoala Mare Domnească. A CARTEA ROMÂNEASCĂ,
aceste zone. modelelor literare româneşti ale
activat până în 1821, la mişcarea elaborând partea de istorie-
momentului, pe o gamă care
Eteriei. geografie. Membru corespondent
Aderca, Felix (n. merge de la Ionel Teodoreanu la
al Academiei Române din 1921.
26 martie 1891, Mircea Eliade, ca şi apartenenţa
Activism - doctrină politică şi Spirit filologic, aşezat la confluenţa
Puieşti, jud. declarată la o etnie cu vechi tradiţii
literară, prezentă difuz în veacurilor al XIX-lea şi al XX-lea,
Vaslui - m. 12 culturale în spaţiul românesc.
deceniul al II-lea – al IV-lea al lucrările lui excelează prin acribie
decembrie 1962,
secolului XX în România. ştiinţifică şi tentativa de cuprindere
Bucureşti) – quot;Adevărulquot; (1871-1872, Iaşi,
Presupunea un răspuns „activquot;, enciclopedică a fenomenului
scriitor evreu din săptămânal; 1888-1900; 1907-
prin acţiune promptă, la stimulii cultural românesc, favorizând
România. După absolvirea 1916; 1918-1937; 1946, Bucureşti,
veniţi din lumea reală. Era vorba, astfel sinteza culturală pe baza
liceului se angajează funcţionar cotidian); serie nouă, cu profil
în principal, despre replici date căreia intelectualii perioadei
la Ministerul Muncii. După 1944 a social-politic, din 1990, cu titlul
creşterii curentelor de dreapta şi intebelice au fundamentat
fost director al Direcţiei „Adevărulquot;. Se reclamă de la seria
pro-fasciste care au angajat modernitatea culturii române,
învăţământului artistic din veche. Prima serie a fost condusă
România în cel de-al doilea acordul ei cu lumea europeană.
Ministerul Cultelor. Volum de de Alexandru Beldiman,
război mondial. Tudor Vianu a
debut: Naţionalism? Libertatea de antiregalist, dat în judecată de
fost unul dintre promotorii acestei Adameşteanu Gabriela (n. 1
a ucide, 1910, prefaţat de C. Palatul regal, dar achitat în justiţie
teorii. aprilie 1942, Piteşti) – scriitoare.
Rădulescu-Motru. Teoretician al graţie juriului condus de Vasile
Redactor şef al publicaţiei “22” (din
modernismului, avangardismului Alecsandri. Seria bucureşteană a
Adamescu, 1991), preşedintă a PEN-Clubului
şi experimentalismului: Mic tratat fost condusă de acelaşi Al. V.
Gheorghe (n. 26 românesc. Membră a Alianţei
Beldiman. Odată cu preluarea
de estetică sau lumea văzută
iulie 1869, Civice, a primit în 2002 grantul
estetic, 1929. A scris şi versuri publicaţiei de către A. Bacalbaşa,
Bucureşti - m. 1942, Helman Hamett, administrat de
simboliste: Motive şi simfonii, ea se apropie de mişcarea
Bucureşti) - istoric Human Rights Watch.
1910; Stihuri venerice, 1912,. socialistă. Din 1892 partea literară
literar şi bibliograf. Lucrări: Drumul egal al fiecarei
Romane: Domnişoara din strada este condusă de Traian
S-a specializat în zile, roman, 1975; Dăruieşte-ţi o zi
Neptun, 1921; Aventurile Demetrescu (socialist). Din 1895
Litere la Geneva şi Paris. A făcut de vacanţă, nuvele, 1979;
domnului Ionel Lăcustă Termidor, proprietarul ziarului este C. Mille,
parte din Comitetul de redacţie al Dimineaţa pierdută, roman, 1983,
1932; Oraşele înecate, 1937; de asemenea socialist. Au
revistei „Albina”. Principalele 2004; Vară-primăvară, nuvele,
Revolte, 1945. A lăsat interviuri colaborat: Radu Rosetti, G.
lucrări: Luptele pentru 1989; Obsesia politicii, interviuri,
strânse în volumul Mărturia unei Ibrăileanu, C. Dobrogeanu-
naţionalitate ale românilor de 1995; Cele două Românii,

9. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
11 12
Gherea, Constantin Stere, C. -„ – (din 1989, Bucureşti) - seria
Arhanghelii, 1914; Legea trupului, parte Eugène Ionesco, Matei
Rădulescu-Motru, Gala nouă a “Adevărului”, care se
1926; Legea minţii • Povestea Călinescu, Ion Negoiţescu, Virgil
Galaction, Nicolae Iorga, Al. revendică în sens istoric, dar nu şi
unei vieţi, 1927; File din cartea Nemoianu.
Macedonski, H. Sanielevici, ca opţiune socialistă, de la
naturii, 1959 în care analiza
Mihail Sadoveanu ş.a. A pledat celelalte, este un cotidian
psihologică şi descrierile de „Alăuta româneascăquot; (1837-
pentru votul universal, drepturile independent. Apare şi astăzi.
natură sunt remarcabile. 1838, cu intermitenţe, Iaşi) -
femeii, ale ţărănimii, pentru Director fondator: Darie
supliment literar bilunar iniţiat de
unitatea naţională. Partea Novăceanu, urmat de Dumitru
„Aghiuţă” (1863-1864, Gh. Asachi, al ziarului „Albina
culturală a fost condusă, la un Tinu. Deţine un supliment
Bucureşti) – săptâmânal literar şi româneascăquot;. Este una dintre
moment dat, de Traian săptămânal de cultură şi atitudine,
satiric apărut sub conducerea lui primele noastre reviste de tip
Demetrescu. Pe lângă acest “Adevărul literar şi artistic” (din
B. P. Hasdeu. Revistă almanah. A fost condusă de Gh.
cotidian au apărut mai multe 1990), condus până în 2005 de
antiguvernamentală, suprimată Asachi. Au colaborat: Mihail
suplimente. Le menţionăm: ziaristul şi prozatorul Cristian
de forţele politice după nici un an Kogălniceanu, Constache
- „– de duminicăquot; (1897-1898), Tudor Popescu.
de apariţie. Negruzzi, Costache Aristia ş.a. Au
săptămânal - supliment literar al
apărut traduceri din Schiller,
„Adevěruluiquot;. Agârbiceanu, Ion
„Agoraquot; (1947, Bucureşti) - Bürger, Voltaire, Kotzebue, revista
-„– de joiquot; (1898-1899), (n. 12 septembrie
publicaţie literară pentalingvă contribuind astfel la sincronizarea
săptămânal – supliment literar al 1882, Cenade, jud.
(română, franceză, engleză, spiritului românesc cu cel
ziarului „Adevěrulquot;. Au colaborat: Alba - m. 28 mai
germană, italiană) editată de european, la procesul de
Radu Rosetti, C. Rădulescu- 1962, Cluj) -
Virgil Ierunca şi Ion Caraion (un modernizare al Moldovei însăşi. A
Motru, Gala Galaction, Vasile prozator. A
număr). Tentativă de deschidere premers, ca idee, „Daciei literarequot;.
Demetrius ş.a. frecventat cu
literară către Europa, în condiţiile
- „– ilustratquot; (1895-1899), întreruperi Seminarul teologic al
în care în România tocmai se Alba Iulia –
săptămânal – supliment literar al Universităţii din Budapesta. Apoi,
instaura perioada socialistă, iar în capitala
ziarului „Adevěrulquot;. Au colaborat ca bursier, a studiat, tot la
Europa începea războiul rece. spirituală a
Nicolae Iorga, Al. Macedonski, Budapesta, filologia clasică şi
Ambii autori ai revistei vor ilustra, tuturor
Gala Galaction ş.a. istoria. A fost, pe rând, funcţionar
de altfel, cu biografiile lor, acest românilor,
-„– literarquot; (1894-1895, al Mitropoliei din Blaj, preot,
moment de răsucire al culturii marca identităţii româneşti.
săptămânal) – supliment literar. publicist la Cluj, Sibiu, iarăşi la
române de la jumătatea veacului Începuturile aşezării datează din
Director A. Bacalbaşa. Au Cluj. A devenit membru al
XX. mileniul V î.H. şi există mărturii
colaborat: Sofia Nădejde, H. Academiei RPR în 1955. După
continue de locuire, în epoca
Sanielevici ş.a. Ioan Slavici, a marcat al doilea
- „ - (1987-1993) - revistă bronzului şi a fierului. La jumătatea
„ – literar şi artisticquot; (1920- mare moment de afirmare a prozei
alternativă de cultură cu apariţie mileniului I î.H. exista aici cetatea
1939), săptămânal - continuator ardeleneşti. La început romantic:
lunară, ca organ al Comunităţii traco-dacică Apulon, loc marcant
al „Adevěrului ilustratquot;. Fondatori: De la ţară, 1905, a evoluat spre
româneşti din Philadelphia, SUA. al imperiului geto-traco-dacic. Ea
V. Beldiman şi C. Mille. realismul dur: Fefeleaga, 1906). A
Editată în româneşte. Din făcea comerţ cu grecii şi constituia
scris nuvele: Două iubiri, În
colectivul redacţional au făcut un punct al rutei comerciale
întuneric -1910, romane:

10. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
13 14
dinspre sud-estul continentului Românii care nu acceptau să-şi
dacilor liberi. Mihai Viteazul pentru definirea identităţii de sine
către nord-vestul lui (de la Petra, schimbe religia erau siliţi să treacă
înfăptuieşte pentru prima oară a neamului.
cetate nabateană aflată în sudul munţii în ţările române. Eugeniu
visul de unitate al tuturor
deşertului Iordaniei de azi, unde de Savoia edifică la Alba Iulia o
românilor, intrând în Alba Iulia la „Albatrosquot; (1941) - bilunar cu
veneau negustori din China şi cetate de tip Vauban, Iancu de
1 noiembrie 1599. Acela a fost profil literar. Revistă de stânga
India, până în Britania). Râvnită Hunedoara pregăteşte aici atacul
momentul când toată vechea iniţiată de Geo Dumitrescu, în plin
de romani, a fost cucerită în anul anti-otoman de la Sântimbru. La
istorie a cetăţii a fost război mondial, ilustrând opţiunea
106 d.H., când a căpătat numele Alba Iulia, capitală a Transilvaniei,
conştientizată ca făcând parte din sa politică, dar şi, dincolo de ea,
de Apulum. Mai întâi castru s-au ţinut dietele provinciei şi ea a
însăşi axa spirituală a neamului, afirmarea permanenţei culturii, a
roman, adăpostind Legiunea a reuşit să asigure autonomia zonei
încă de la întemeiere, iar simbolul posibilităţii de a păstra unitatea
XIII-a Gemina, a devenit cu statut de principat (1541-1690)
Albei Iulia a devenit simbolul spirituală a intelectualităţii şi a
municipiu în jurul anului 160 d.H. faţă de austrieci. Albei Iulia i-a dat
românităţii. Toată istoria tuturor românilor graţie culturii. Au
şi colonie în jurul anului 190 d.H., o moşie drept danie Constantin
ulterioară a cetăţii, cuprinzând colaborat: Dinu Pillat, Dimitrie
susţinând astfel cea mai mare Brâncoveanu la 1700. Alba Iulia
pedepsirea capilor răscoalelor Stelaru, Miron Radu
concentrare urbană a Daciei este însă şi un
ţărăneşti şi a paşoptiştilor, Paraschivescu, Şt. Aug. Doinaş,
Romane. Aflată mai curând sub important centru
pregătirea redeşteptării naţionale Mihnea Gheorghiu ş.a.
influenţa Bizanţului decât a spiritual al
a românilor în sânul Imperiului
Romei, Apulum şi-a păstrat rolul catolicismului din
austro-ungar, ca şi pregătirea -„- v. Editura Albatros.
de mediator intercultural între România. Acolo
Marii Uniri de la 1 Decembrie
estul şi vestul continentului. Acest se află o catedrală catolică
1918 (astăzi ziua naţională a Albert Michael (n. 21 octombrie
lucru a rămas valabil şi după edificată în veacul al XI-lea, unde
României) îşi au originea în acea 1836, Apold, jud. Mureş - m. 21
năvălirile slave (când a avut este mormântul lui Iancu de
conştientizare fulgurantă de la aprilie 1893, Sighişoara) - scriitor
numele Bălgrad, adică „oraşul Hunedoara, apărătorul întregii
1599 a rolului Albei Iulia pentru de etnie germană din Transilvania.
alb”). Stabilă şi bine definită ca creştinătăţi contra otomanilor. Tot
naţiunea română. Literatura n-a Profesor la Gimnaziul sas din
standard de civilizaţie şi de la Alba Iulia se află episcopia
rămas în afara acestei Sighişoara. A scris teatru
cultură, ea a modelat confluenţe romano-catolică, al cărei primat,
conştientizări. Nu numai literatura romantic: Die Flanderer am Alt
numeroase şi şi-a păstrat rolul de Bathyany, a cumpărat în veacul al
cu subiecte istorice sau declarat (Flamanzii pe Olt), 1883; Ulrich
simbol spiritual al locului. După XVIII-lea biblioteca primatului
patriotice dă la iveală acest von Hutten, 1893, nuvele realiste:
năvălirile secuieşti şi maghiare, Vienei şi a întemeiat Biblioteca
simbol spiritual, ci în creaţiile Die Dorfschule (Şcoala sătească),
cetatea s-a numit, în amintirea Bathyaneum, cel mai mare depozit
literare cele mai diverse tematic 1866; Altes und Neues (Vechi şi
voievodului uzurpat, Alba lui Gelu de incunabule aflat astăzi în
ale românilor de oriunde şi din noi), 1890 şi poezie lirică
(Gyula, Iula, Iulia), adică Alba România. În incinta episcopiei
orice perioadă istorică, transpare, influenţată iniţial de Heinrich
Iulia. Bătălia dintre Roma şi ortodoxe se află unele dintre cele
pe neaşteptate, apartenenţa la Heine: Gedichte (Poezii), 1893.
Bizanţ s-a reflectat în universul mai interesante vestigii romane din
acest spaţiu spiritual al Daco-
cultural al oraşului. Alături de el, zonă, atestând influenţe greceşti şi
Romaniei şi recunoaşterea „Аlbinaquot; (1897-1916; 1922-1928;
la Blaj, a apărut chiar o religie de de substrat geto-dacic. De altfel,
însemnătăţii acestui simbol 1933-1937; 1945-1998),
legătură între ortodoxie şi nu departe de Alba Iulia este
săptămânal, Bucureşti - revistă
catolicism: greco-catolicismul. aşezată Sarmisegetuza, capitala

11. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
15 16
enciclopedică populară. La Albu, Florenţa (n. 1 decembrie
august 1890, Mirceşti) - scriitor. Ion Ghica, premiat în 1881 cu
conducerea ei s-au aflat, printre 1934, Floroaica, jud. Ialomiţa – m.
După studiile la Marele Premiu al Academiei,
alţii, Spiru Haret (primul director), 11 iulie 2003, Bucureşti) – poetă.
Pensionul pentru drama Despot Vodă, 1879.
C. Rădulescu-Motru, Gh. A absolvit Facultatea de Filologie
francez al lui A fost un deschizător de drumuri
Adamescu, George Coşbuc, la Bucureşti. A lucrat ca redactor şi
Victor Cuénim pentru literatura română. A cules,
Gheorghe Ţiţeica, Victor Babeş, a fost legată de cercul „Vieţii
de la Iaşi, şi-a în stil romantic, folclor: Poezii
A.D. Xenopol, Nicolae Iorga, Româneştiquot;. A debutat în 1961 cu
trecut populare ale românilor, 1866 şi l-a
Grigore Tocilescu, Titu volumul Fără popas, evocare lirică
bacalaureatul la Paris (1835). Tot făcut cunoscut peste hotare. Ca
Maiorescu, Ioan Slavici, G. Dem. a Bărăganului şi Deltei. A mai
acolo s-a înscris pe rând la poet a fost influenţat de motivele
Teodorescu, Octavian Goga, Şt. publicat Intrarea în anotimp 1964;
Chimie şi Medicină, fără a absolvi populare: Doine, 1840-1862;
O. Iosif, Al. Vlahuţă, B. Şt. Fata morgana, 1966; Măşti de
ceva. După o şedere de patru ani Lăcrămioare, 1845-1847;
Delavrancea, Sofia Nădejde, Ion priveghi, 1968; Arborele vieţii,
la Paris (1834-1838), a călătorit Suvenire, 1853; Mărgăritarele,
Agârbiceanu ş.a. După 1948 1971; Elegii, 1973; Ave, noemvrie,
în Italia, Germania, Anglia, 1852-1862; Pasteluri, 1867-1869;
devine revista Aşezămintelor 1975; Umbră arsă, 1980; Poem în
Spania (aici în compania lui de cele istorice: Legende, 1864-
Culturale din România Utopia, 1983; Efectul de seră,
Prosper Merimée), Austria, 1875; Ostaşii noştri, 1877-1878.
1987; Kilometrul Unu, Premiul
Crimeea, Turcia, Grecia, insulele Ca director al Teatrului Naţional
Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti,
„Albina
Ionice, Africa de Nord, iar în ţară din Iaşi, alături de Mihail
româneascăquot; 1988; Zidul martor, 1990; Anno
prin Munţii Moldovei şi staţiunile Kogălniceanu şi Iacob Negruzzi
(1829-1835; Domini 1991, în care tipăreşte
moldoveneşti. A deţinut diverse (1840), a promovat dramaturgia
1837-1850), toate ineditele din perioada 1970-
funcţii (comis, spătar, postelnic, originală, scriind el însuşi comedii:
bisăptămânal, Iaşi - periodic 1989. După 1989 poezia capătă
vornic (1859), după Unire Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i
politic-literar editat de Gheorghe un plus de duritate: Aurolac, 1997.
ambasador la Paris, ministru de salba dracului, 1844; Păcală şi
Asachi. Prima gazetă în limba
Externe. Membru fondator al Tândală, 1857; Chiriţa în laşi sau
română apărută în Moldova. A Alcalay, Leon (1847 – 1920,
Societăţii Academice Române Două fete ş-o neneacă, 1850;
continuat să apară cu titlul Bucureşti) – editor şi librar. Familie
(1867). A fost paşoptist şi Chiriţa în provincie, 1852; drame:
„Gazeta de Moldaviaquot; (1850- de evrei sefarzi. A întemeiat la
unionist. A publicat în „Foaie Despot Vodă, Premiul Societăţii
1858). A avut ca supliment literar
Bucureşti editurile Librăriei Leon
pentru minte, inimă şi literaturăquot; Literare Române, 1879; Fântâna
„Alăuta româneascăquot; (1837-1838, Alcalay şi Librăria Universala
Hora Ardealului, la 14 iunie 1848, Blanduziei, 1883; feerii: Sânziana
Iaşi). Publicaţia în ansamblul ei a
Alcalay. Colecţia Biblioteca pentru
dată devenită aniversare şi Pepelea, 1880. Multe dintre
fost una iluministă şi, ca linie toţi a fost tipărită la această
UNESCO (din 1998). Poezia sa comedii sunt prelucrări şi adaptări
generală, contra revoluţiei de laeditură cu începere din 1899 şi
celebrează unitatea spirituală a după Molière, J. Fr. Regnard,
1848 şi a Unirii. acolo au apărut primele cataloage
românilor. Premiat la Montpellier, Eugène Labiche, Eugène Scribe,
ale colecţiei, ca şi primul sistem de
la propunerea lui Mistral, de către A. Rolland, Jules Sandeau, E. A.
Albinuşa - unul din numele sub catalogare de editură din
Juriul Felibrilor, la concursul Duvert ş.a. Dramele stau sub
care a circulat, în redactare România.
Societăţii Limbilor Romanice, semnul romantic (cele istorice) sau
slavonă, cartea populară Floarea
pentru Cântecul Gintei Latine, clasic: Horaţiu, Ovidiu. A scris
darurilor. Alecsandri, Vasile (n. 21 iulie
1878 şi apoi, la propunerea lui proză de factură realistă: Iaşii în
1821 sau 1818, Bacău - m. 22

12. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
17 18
1844, Balta Albă, Istoria unui modernă încă din copilărie,
Universitate şi nu s-a mai întors. proclamat faraon, căsătorindu-se
galbân ş-a unei parale ş.a. şi împreună cu Vasile Cârlova, de la
Fondator al Asociaţiei Olandeze cu sora sa. Lucrarea s-a transmis
memorii de călătorie: Jurnal de dascălul Rafail. A studiat la
de Semiotică, al Institutului prin intermediul Bizanţului şi a
călătorie în Italia, 1847; Călătorie Bucureşti în clasa de literatură a
Olandez de Cercetări de Evului Mediu creştin (prin traduceri
în Africa ş.a. A desfăşurat o profesorului J. A. Vaillant (1831),
Semiotică, Filosofie şi Arte. A latine). Neagoe Basarab a
bogată activitate de animator unde a fost coleg cu Ion Ghica,
condus revista „Internaţional comandat copii slavone ale ei.
cultural, colaborând la cele mai apoi la colegiul Sf. Sava (profesori:
Journal of Romanian Studiesquot; Prima traducere românească nu s-
diverse publicaţii: „Albina Eufrosin Poteca, Petrache
(1976-1989). A scris o a păstrat. Dar în Codex
româneascăquot;, „Dacia literarăquot;, Poenaru). Posesor al unei bogate
monografie despre William Neagoensis, 1620 există o copie a
„Steaua Dunăriiquot;, „Revista culturi clasice, a debutat ca poet la
Faulkner, Premiul Uniunii lucrării. Antim Ivireanul ar fi tipărit-
românăquot;, „Convorbiri literarequot;, „Curierul românescquot;, al lui Heliade
Scriitorilor, 1969. Alături de Gellu o, după cum afirmă Maria del
„Columna lui Traianquot;, „Revista Rădulescu, în 1832. A fost
Ionescu a scos ediţia de Opere - Chiaro, cronicarul lui Constantin
contimporanăquot;, „Literatorulquot; ş.a. A paşoptist moderat şi unionist.
Tudor Vianu. Alături de specialişti Brâncoveanu, dar nu s-a păstrat
lăsat un foarte bogat epistolar şi Spirit reflexiv şi lucid, a consacrat
precum Roland Barthes şi Claude nici un exemplar. In secolul al
o notabilă Grammaire de la în literatura română elegia,
Brémond a publicat Analyse XVIII-lea, graţie copiştilor, lucrarea
langue roumaine, 1863, unde epistola, satira, meditaţia şi fabula,
s-a răspândit în toate provinciile
structurelle des personnages et
susţinea principiul fonetic în în lirica erotică a fost influenţat de
româneşti. Fenomenul atestă
conflits dans le roman Patul lui
ortografie. I s-au tradus lucrări Lamartine. Principalele volume de
Procust de Camil Petrescu, 1969; faptul că nimic din ceea ce era
încă din timpul vieţii în franceză versuri: Poezii, 1838; Suvenire şi
considerat valoros în cultura
Roemenie. Verhalen van deze
(1853) şi engleză (1854, impresii, epistole şi fabule, 1847;
tijd (Proza în România), 1988; bazinului Mediteranei şi a Europei
traducător E. C. Crenville Meditaţii, elegii, epistole, satire şi
nu scăpa spaţiului românesc, era
Rumanien im Umbruch: Chancen
Murray). Spirit atent la fabule, 1863. A tradus din Florian:
receptat, prelucrat, folosit ca
und Probleme der europäischen
schimbarea vremurilor, Eliezer şi Neftali, 1832, Tasso:
Integration, 1993; The Romanian model.
constructiv în registrul primele trei cânturi din Ierusalimul
Paradox; Identitate în ruptură.
instituţional, a reacţionat în liberat, 1882 ş.a. A scris proză:
Mentaliăţti româneşti postbelice, Alexandru, Ioan (n. 25 decembrie
spaţiul creţiei, deşi uneori Memorial de călătorie, 1863.
2000. Premiat în 1998 de către 1941, Ţора Mică, jud. Cluj – m. 17
decorativ şi superficial, la
Grupul pentru Dialog Social septembrie 2000, Bucureşti) -
dramele neamului. Ca scriitor Alexandrescu,
pentru întreaga activitate. poet. Absolvent al Facultăţii de
face trecerea de la literatura Sorin (n. 18 august
Filologie din Bucureşti,
premodernă la cea modernă. 1937, Bucureşti) -
Alexandria - carte populară specializare la Freiburg,
specialist în teorie şi
probabil originară din Egipt, sec. Germania, 1968. După 1989 cadru
Alexandrescu, stilistică literară. A
III-II î.H. Strânge împreună o didactic la Universitatea din
Grigore (n. 22 absolvit Facultatea
serie de legende referitoare la Bucureşti, specialitatea teologie. A
februarie 1810, de Filologie din
campaniile lui Alexandru evoluat de la poezia de tip
Târgovişte - m. 25 Bucureşti, unde a şi rămas cadru
Macedon, mai ales cu privire la pindaric, clasicist, spre cea
noiembrie 1885, didactic la Catedra de Literatură
cucerirea Egiptului (numit Misr de religioasă, unde se îmbină fondul
Bucureşti) - poet. Comparată. În 1969 a plecat la
egipteni), unde acesta s-a autohton, al istoriei naţionale, cu
A învăţat greaca Amsterdam, ca lector la