1. Lungu Tatiana
Grîu Cătălina
Cobîlaş Alina

2. ‘‘ Oraşul meu din albe flori de piatră
În ploi de soare zi de zi scăldat
Mereu întinerind în vechea vatră,
Din cântec şi iubire înălţat.’’

3. Pînă a arată aşa cum îl cunoaştem în
ziua de azi, oraşul Chişinău a trecut
prin mai multe etape de progres.
Secolele XVIII – XIX au reprezentat o
perioada de înflorire pentru acest
centru urban.

4. • În această perioadă locuitorii au trăit şi timpuri
grele. Chişinăul a fost devastat de turci şi tătari
în mai multe rânduri. Războaiele ruso-turceşti
din sec. XVIII şi XIX au provocat multe daune şi
au ruinat oraşul.
• Paralel cu creşterea şi transformarea Chişinăului
într-un târg, oraşul începe să se profileze şi ca
centru cultural-ecleziastic şi de învăţământ.
Prima şcoală organizată şi susţinută de stat şi
de Mitropolia Moldovei o aflăm activând la
Chişinău în sec XIX. Şcolile funcţionau pe lângă
bisericile oraşului.

5. Primul Gimnaziu pentru băieţi (1889)
str. 31 August

6. În 1788 Chişinăul este devastat
de armata turcească care se
retrăgea după o înfrîngere
suferită de la trupele ruse.
Aproape toate construcţiile
urbane din centrul Chișinăului
au fost incendiate, iar vatra
tîrgului a rămas o perioadă
pustiită.

8. Chişinăul şi-a schimbat
mult aspectul general
în anii 50-70 ai sec.XIX,
când l-a avut ca
arhitect al
Oraşului pe
Alexandr Bernardazzi.
El a proiectat unele străzi şi cartiere, a participat
la proiectarea şi construirea apeductului din
Chişinău, precum şi cele mai importante
clădiri.

9. În prezent, aici se află Guvernul R.Moldova

10. Bulevardul Ştefan cel Mare

11. Intrarea în Biserica Naşterii Maicii Domnului

12. Muzeul Zemstvei Gubernide din Chişinau

13. Arca de Triumf-primul monument din Chişinău

14. • În urma răboiului ruso-turc din 1812, când spaţiul
dintre Prut şi Nistru este anexat la Imperiul rus,
centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chişinău.
• Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre
actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe atunci
strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată
Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini
publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele
Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină
suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40.

15. • Din 1829 pînă în 1834 în Chișinău au fost
amenajate fîntîni, care aprovizionau cu apă
populația, una dintre cele mai vechi fiind
izvorul în regiunea bisericii Mazarachi.

17. În această ordine de idei, târgurile şi oraşele
Moldovei medievale, în calitate de centre ale
comerţului,
pe parcursul secolului al XVII-lea şi, în special,
în secolul al XVIII-lea, au reprezentat puncte de
conexiune ale ţării cu civilizaţia orientală.

18. Chişinăul ca târg moldovenesc avea şi un
procent semnificativ de populaţie
originară din diferite regiuni ale
Imperiului Otoman,
îndeplinind astfel misiunea,
neoficială, de familiarizare
a populaţiei de rând a
Ţării Moldovei cu
realizările lumii orientale.