1. REZERVA II NATURALEȚ

3. CUPRINS
• Ce sunt rezerva iile naturale?ț
• Delta Dun riiă
• Parcul Național Munții Rodnei
• Pe tera Ur ilorș ș
• Cascada Putnei
• Parcul Na ional Cheile Bicazului -ț
H maăș ș

4. CE SUNT REZERVA IILE NATURALE?Ț
• Rezervatiile naturale sunt arii naturale protejate prin lege cu
scopul de a proteja si conserva unele zone de habitat natural si a
diversitatii biologice specifice.
• Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un
complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri
de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si
faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate
din amenajarea traditionala a teritoriului, comunitati umane a
caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale.

5. • Primele preocup ri de a ocroti natura dateaz înc din secolulă ă ă
al XIX-lea, iar în 2008 în România existau 20 de parcuri
na ionale i naturale i 927 de arii de protec ie, la care seț ș ș ț
adaug 58 de specii de plante i 288 de animale.ă ș
• Pe langa activitatile stiintifice, administratiile rezervatiilor
naturale incurajeaza desfasurarea activitatilor traditionale si a
ecoturismului care sa nu afecteze peisajul natural. Aici nu este
permisa utilizarea resurselor naturale.

6. Rezerva iile naturale se pot împ r i în urm toarele categorii:ă ăț ț
• Rezerva ii botanice (floristice)ț
• Rezerva ii zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologiceț
• Rezerva ii geologice - geomorfice, paleontologice (puncte sauț
locuri fosilifere)
• Rezerva ii speologiceț
• Rezerva ii peisagisticeț
• Rezerva ii mixteț
• Rezerva ii de zon umedă ăț
• Rezerva ii de resurse geneticeț
CLASIFICARE

7. DELTA DUNĂRII

8. • Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede
din Europa. Lânga Tulcea, Dunarea se desparte in trei brate:
Chilia, Sulina si Sfântu Gheorghe, si formeaza multe alte
canele pe cuprinsul Deltei, inundând in fiecare primavara si
toamna stufarisul, mlastinile si padurile din rezervatie.
• Delta Dunarii este de asemenea tinutul cel mai tanar al
Europei - in fiecare an, prin aluviuni, aceasta isi mareste
dimensiunea cu 4 m.

10. • Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de plante, Delta
Dunarii se mandreste cu cea mai bogata fauna ornitologica
(mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de
pelicani) si ihtiologica (ex. : heringul) de pe continent.
• Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In
acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele
dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din
China si India.

12. • 327 specii de pasari =81% din avifauna Romaniei
• 141 specii avifauna acvatica
• 65 de specii de pesti
• vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul, vulpea,
lupul, dihorul, pisica salbatica.
• Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii
de serpi.
FAUNA

16. FLORA
• Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de specii
de plante(nuferii galbeni si albi impanzesc apele), aici aflându-
se cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista
si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste prada cu
nenumarate capcane.

18. • Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite cu
stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii iubitori de
caldura, ale caror crengi sunt intretesute de liane si plante
cataratoare, ca in padurile tropicale.
• Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei,
dintre acestea facând parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si
bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si
cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica, pentru
a-si depune icrele.

19. PARCUL NAȚIONAL MUNȚII
RODNEI

20. • Parcul Na ional Rodnaț este o arie protejat de interesă
na ional ce corespunde categoriei a II-aț IUCN (parc na ional)ț
situat pe teritoriul administrativ al jude elor Bistri a-N s ud,ă ă ăț ț
Maramure i Suceava, în zona central a Mun ilor Rodnei.ăș ș ț
• Parcul Na ional Mun ii Rodnei este desemnat interna ional caț ț ț
Rezerva ie a Biosferei de c tre Comitetul UNESCO "Omul iăț ș
Biosfera".
• În 1990 a fost declarat parc na ional datorit inten ieiăț ț
Ministerului Apelor, P durilor i Protec iei Mediului de aă ș ț
constitui un num r de 13 parcuri na ionale printre care iă ț ș
Parcul Na ional Rodna. Parcul Na ional Mun ii Rodnei esteț ț ț
cea mai întins arie protejat din nordul Carpa ilor Orientali,ă ă ț
având o suprafa de 46.339 ha.ăț

21. • Importan a parcului na ional se datoreaz geologiei iă şț ț
geomorfologiei mun ilor, cât i prezen ei a numeroase specii deţ ş ţ
faun i flor , endemite i relicte glaciare.ă ş ă ş
• Parcul na ional ofer peisaje variate, are 5 complexeăț
morfologice de un real interes: Ineu, Omu-G rg l u, Galat-ă ă ă
Puzdrele, Pietrosul Rodnei, B trâna. Relieful remarcându-seă
prin numeroase lacuri, v i, circuri glaciare.ă
• Scopul principal al parcului este conservarea biodiversit ii,ăț
dezvoltarea activit ilor turistice facându-se de a a manieră ăț ș
încât s nu cotravin obiectivelor de conservare.ă ă

23. FLORA
• Specii de plante ocrotite:
 tisa (Taxus baccata);
 zada (Larix decidua);
 bujorul de munte (Rhododendron kotshyi);
 zâmbru (Pinus cembra);
 floarea de col (Leontopodium alpinum)ț ;
 angelica (Angelica archangelica);
 narcisa (Narcissus stellaris);
 bulbuci de munte (Trollius europaeus);
 crucea voinicului (Hepatica transsilvanica);
 ghin ur galben (Gentiana lutea)ă ăț ;
 laleaua pestri (Fritillaria meleagris)ăț .

26. FAUNA
• Animale ocrotite:
 capra neagr (Rupicapra rupicapra)ă ;
 marmota (Marmota marmota);
 ursul carpatin (Ursus arctos);
 râsul (Lynx lynx);
 acvila de stânc (Aquila chrysaetosă );
 acvila mic (Hieratus penatus)ă ;
 ciuful pitic (Otus scops);
 buha (Bubo bubo);
 cucuveaua (Athene noctua);
 barza alb (Ciconia ciconia)ă ;
 stârcul cenu iu (Ardea cinerea)ș ;
 corbul (Corvus corax);
 coco ul de munte (Tetrao urogallus)ș ;
 coco ul de mesteac n (Lyrurus tetrix)ăș .

30. PESTERA
URSILOR

31. • Pe tera Ur ilorș ș este una dintre principalele obiective turistice
ale Mun ilor Apuseni, ea aflându-se în jude ul Bihor.ț ț
• A fost descoperita pe 17 septembrie 1975 când golul subteran a
fost deschis artificial prin dinamitarea por iunii de la intrare, înț
timpul lucr rilor de exploatare a calcaruluiă .
• Cu toate ca la momentul descoperirii pesterii s-a incercat
distrugerea acesteia pentru ca exploatarea miniera sa poata
continua, pana la urma s-a reusit salvarea, conservarea si
amenajarea pesterii pentru ca aceasta sa poata fi vizitata de turisti.

32. • Numele pe terii se datoreaz numeroaselor fosile deş ă “ur i deş
cavernă” Ursus spelaeus ,vechi de peste 100.000 de ani,
descoperite aici.
• In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca pestera a fost locuita
doar de aceasta specie de urs. Cu cca 17.000 ani in urma, dupa
un cutremur puternic, probabil, singura intrare in pestera s-a
inchis iar ursii aflati in acel moment in interior au ramas captivi,
acestia murind de foame.

33. • Pestera Ursilor este structurata pe 3 galerii vizitabile si o
"Rezervatie Stiintifica".
• Galeria Oaselor din Pestera Ursilor este sectiunea din pestera care
se afla la intrare, fiind astfel denumita datorita numeroaselor oase
ale ursilor de Caverna, gasite in acest loc.
• Galeria Emil Racovita este cea mai mare galerie din portiunea
amenajata a pesterii; ea contine formatiuni calcaroase
spectaculoase, stalactite, stalacmite, coloane, care au diferite forme
si marimi.
• Galeria Lumanarilor din Pestera Ursilor, si-a primit numele dupa
numeroasele stalactite care seamana cu niste lumanari.

34. Galeria Oaselor

35. Galeria Emil Racovita

36. Galeria
Lumanarilor

37. CASCADA PUTNEI

39. Cascada PutneiCascada Putnei (S ritoarea Putnei) esteă (S ritoarea Putnei) esteă
situat în judetulăsituat în judetulă VVrancea, fiind o rezervatierancea, fiind o rezervatie
naturala in miniatura.naturala in miniatura.

40. Importan a Cascadei Putnei const în caracterulățImportan a Cascadei Putnei const în caracterulăț
peisagistic i hidromorfologic.șpeisagistic i hidromorfologic.ș

42. PARCUL NA IONALȚ
CHEILE BICAZULUI -
H MAĂȘ Ș

43. Amplasarea Parcului Na ional Cheile Bicazului - Hă maț ș ș

44. • Parcul Na ional Cheile Bicazului-H ma este o arieăț ș ș
protejat de interes na ional aflat în România, în Mun iiă ț ț
H ma , pe teritoriul administrativ al jude elor Harghita iăș ș ț ș
Neam .ț
• Are o suprafa a de 6575 ha, incluzând o zon de conservareăț
special .ă

45. • Parcul este localizat în Mun ii H ma , situa i în grupaăț ș ș ț
central a Carpa ilor Orientali. Parcul se afl în zona central-ă ăț
nord-estic a României, pe raza jude elor Harghita iă ț ș
Neam .ț
• În acest parc sunt incluse mai multe rezerva ii naturale,ț
printre care:
• Lacul Ro u, un lac de baraj natural din România.ș
• Cheile Bicazului
• Masivul H ma u Mare - Piatra Singuratică ăș ș
• Avenul Licaș

46. • Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas este
formata in proportie de 95% din paduri de molid care
imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de
rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie
subalpina sau specifica dar si multe raritati floristice. Speciile
de plante declarate monumente ale naturii si ocrotite in
Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt,
Sangele-voinicului, Tisa, etc.

47. • Fauna parcului Cheile Bicazului – Hasmas cuprinde
o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta
unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca
broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de
munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra,
broasca raioasa, broasca ro ie de munte, soparla de munte,ş
vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca,
ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul
de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere,
cerbul carpatin, capra neagra, ursul, râsul, lupul.

48. CHEILE BICAZULUI

49. SANGELE
VOINICULUI
FLOARE DE
COLT

50. BROASCA CU BURTA
GALBENA CAPRA NEAGRA

51. • Bibliografie:
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural
%C4%83
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C8%99ilor
• http://www.pesteraursilor.net/index.html

52. Au prezentat:
• Acatrinei Roxana
Georgiana
• Anghelu Petru Iulianş
• Boanc Esteraă
• Chelban Isabella Diana
• Ciubotariu Andrei
• Damian Alice
• Damian Cristina
Daniela
• Diac Sabina Ana
• Diac Lorena Elena
• Enachi Diana
• Enea Cezara Maria
• Guzg Mih iă ă ţă
• Horghidan Elena
Lorena
• Ioni C t linaţă ă ă