SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 52
REZERVA II NATURALEȚ
CUPRINS
• Ce sunt rezerva iile naturale?ț
• Delta Dun riiă
• Parcul Național Munții Rodnei
• Pe tera Ur ilorș ș
• Cascada Putnei
• Parcul Na ional Cheile Bicazului -ț
H maăș ș
CE SUNT REZERVA IILE NATURALE?Ț
• Rezervatiile naturale sunt arii naturale protejate prin lege cu
scopul de a proteja si conserva unele zone de habitat natural si a
diversitatii biologice specifice.
• Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un
complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri
de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si
faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate
din amenajarea traditionala a teritoriului, comunitati umane a
caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale.
• Primele preocup ri de a ocroti natura dateaz înc din secolulă ă ă
al XIX-lea, iar în 2008 în România existau 20 de parcuri
na ionale i naturale i 927 de arii de protec ie, la care seț ș ș ț
adaug 58 de specii de plante i 288 de animale.ă ș
• Pe langa activitatile stiintifice, administratiile rezervatiilor
naturale incurajeaza desfasurarea activitatilor traditionale si a
ecoturismului care sa nu afecteze peisajul natural. Aici nu este
permisa utilizarea resurselor naturale.
Rezerva iile naturale se pot împ r i în urm toarele categorii:ă ăț ț
• Rezerva ii botanice (floristice)ț
• Rezerva ii zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologiceț
• Rezerva ii geologice - geomorfice, paleontologice (puncte sauț
locuri fosilifere)
• Rezerva ii speologiceț
• Rezerva ii peisagisticeț
• Rezerva ii mixteț
• Rezerva ii de zon umedă ăț
• Rezerva ii de resurse geneticeț
CLASIFICARE
DELTA DUNĂRII
• Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede
din Europa. Lânga Tulcea, Dunarea se desparte in trei brate:
Chilia, Sulina si Sfântu Gheorghe, si formeaza multe alte
canele pe cuprinsul Deltei, inundând in fiecare primavara si
toamna stufarisul, mlastinile si padurile din rezervatie.
• Delta Dunarii este de asemenea tinutul cel mai tanar al
Europei - in fiecare an, prin aluviuni, aceasta isi mareste
dimensiunea cu 4 m.
• Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de plante, Delta
Dunarii se mandreste cu cea mai bogata fauna ornitologica
(mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de
pelicani) si ihtiologica (ex. : heringul) de pe continent.
• Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In
acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele
dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din
China si India.
• 327 specii de pasari =81% din avifauna Romaniei
• 141 specii avifauna acvatica
• 65 de specii de pesti
• vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul, vulpea,
lupul, dihorul, pisica salbatica.
• Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii
de serpi.
FAUNA
FLORA
• Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de specii
de plante(nuferii galbeni si albi impanzesc apele), aici aflându-
se cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista
si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste prada cu
nenumarate capcane.
• Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite cu
stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii iubitori de
caldura, ale caror crengi sunt intretesute de liane si plante
cataratoare, ca in padurile tropicale.
• Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei,
dintre acestea facând parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si
bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si
cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica, pentru
a-si depune icrele.
PARCUL NAȚIONAL MUNȚII
RODNEI
• Parcul Na ional Rodnaț este o arie protejat de interesă
na ional ce corespunde categoriei a II-aț IUCN (parc na ional)ț
situat pe teritoriul administrativ al jude elor Bistri a-N s ud,ă ă ăț ț
Maramure i Suceava, în zona central a Mun ilor Rodnei.ăș ș ț
• Parcul Na ional Mun ii Rodnei este desemnat interna ional caț ț ț
Rezerva ie a Biosferei de c tre Comitetul UNESCO "Omul iăț ș
Biosfera".
• În 1990 a fost declarat parc na ional datorit inten ieiăț ț
Ministerului Apelor, P durilor i Protec iei Mediului de aă ș ț
constitui un num r de 13 parcuri na ionale printre care iă ț ș
Parcul Na ional Rodna. Parcul Na ional Mun ii Rodnei esteț ț ț
cea mai întins arie protejat din nordul Carpa ilor Orientali,ă ă ț
având o suprafa de 46.339 ha.ăț
• Importan a parcului na ional se datoreaz geologiei iă şț ț
geomorfologiei mun ilor, cât i prezen ei a numeroase specii deţ ş ţ
faun i flor , endemite i relicte glaciare.ă ş ă ş
• Parcul na ional ofer peisaje variate, are 5 complexeăț
morfologice de un real interes: Ineu, Omu-G rg l u, Galat-ă ă ă
Puzdrele, Pietrosul Rodnei, B trâna. Relieful remarcându-seă
prin numeroase lacuri, v i, circuri glaciare.ă
• Scopul principal al parcului este conservarea biodiversit ii,ăț
dezvoltarea activit ilor turistice facându-se de a a manieră ăț ș
încât s nu cotravin obiectivelor de conservare.ă ă
FLORA
• Specii de plante ocrotite:
 tisa (Taxus baccata);
 zada (Larix decidua);
 bujorul de munte (Rhododendron kotshyi);
 zâmbru (Pinus cembra);
 floarea de col (Leontopodium alpinum)ț ;
 angelica (Angelica archangelica);
 narcisa (Narcissus stellaris);
 bulbuci de munte (Trollius europaeus);
 crucea voinicului (Hepatica transsilvanica);
 ghin ur galben (Gentiana lutea)ă ăț ;
 laleaua pestri (Fritillaria meleagris)ăț .
FAUNA
• Animale ocrotite:
 capra neagr (Rupicapra rupicapra)ă ;
 marmota (Marmota marmota);
 ursul carpatin (Ursus arctos);
 râsul (Lynx lynx);
 acvila de stânc (Aquila chrysaetosă );
 acvila mic (Hieratus penatus)ă ;
 ciuful pitic (Otus scops);
 buha (Bubo bubo);
 cucuveaua (Athene noctua);
 barza alb (Ciconia ciconia)ă ;
 stârcul cenu iu (Ardea cinerea)ș ;
 corbul (Corvus corax);
 coco ul de munte (Tetrao urogallus)ș ;
 coco ul de mesteac n (Lyrurus tetrix)ăș .
PESTERA
URSILOR
• Pe tera Ur ilorș ș este una dintre principalele obiective turistice
ale Mun ilor Apuseni, ea aflându-se în jude ul Bihor.ț ț
• A fost descoperita pe 17 septembrie 1975 când golul subteran a
fost deschis artificial prin dinamitarea por iunii de la intrare, înț
timpul lucr rilor de exploatare a calcaruluiă .
• Cu toate ca la momentul descoperirii pesterii s-a incercat
distrugerea acesteia pentru ca exploatarea miniera sa poata
continua, pana la urma s-a reusit salvarea, conservarea si
amenajarea pesterii pentru ca aceasta sa poata fi vizitata de turisti.
• Numele pe terii se datoreaz numeroaselor fosile deş ă “ur i deş
cavernă” Ursus spelaeus ,vechi de peste 100.000 de ani,
descoperite aici.
• In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca pestera a fost locuita
doar de aceasta specie de urs. Cu cca 17.000 ani in urma, dupa
un cutremur puternic, probabil, singura intrare in pestera s-a
inchis iar ursii aflati in acel moment in interior au ramas captivi,
acestia murind de foame.
• Pestera Ursilor este structurata pe 3 galerii vizitabile si o
"Rezervatie Stiintifica".
• Galeria Oaselor din Pestera Ursilor este sectiunea din pestera care
se afla la intrare, fiind astfel denumita datorita numeroaselor oase
ale ursilor de Caverna, gasite in acest loc.
• Galeria Emil Racovita este cea mai mare galerie din portiunea
amenajata a pesterii; ea contine formatiuni calcaroase
spectaculoase, stalactite, stalacmite, coloane, care au diferite forme
si marimi.
• Galeria Lumanarilor din Pestera Ursilor, si-a primit numele dupa
numeroasele stalactite care seamana cu niste lumanari.
Galeria Oaselor
Galeria Emil Racovita
Galeria
Lumanarilor
CASCADA PUTNEI
Cascada PutneiCascada Putnei (S ritoarea Putnei) esteă (S ritoarea Putnei) esteă
situat în judetulăsituat în judetulă VVrancea, fiind o rezervatierancea, fiind o rezervatie
naturala in miniatura.naturala in miniatura.
Importan a Cascadei Putnei const în caracterulățImportan a Cascadei Putnei const în caracterulăț
peisagistic i hidromorfologic.șpeisagistic i hidromorfologic.ș
PARCUL NA IONALȚ
CHEILE BICAZULUI -
H MAĂȘ Ș
Amplasarea Parcului Na ional Cheile Bicazului - Hă maț ș ș
• Parcul Na ional Cheile Bicazului-H ma este o arieăț ș ș
protejat de interes na ional aflat în România, în Mun iiă ț ț
H ma , pe teritoriul administrativ al jude elor Harghita iăș ș ț ș
Neam .ț
• Are o suprafa a de 6575 ha, incluzând o zon de conservareăț
special .ă
• Parcul este localizat în Mun ii H ma , situa i în grupaăț ș ș ț
central a Carpa ilor Orientali. Parcul se afl în zona central-ă ăț
nord-estic a României, pe raza jude elor Harghita iă ț ș
Neam .ț
•  În acest parc sunt incluse mai multe rezerva ii naturale,ț
printre care:
• Lacul Ro u, un lac de baraj natural din România.ș
• Cheile Bicazului
• Masivul H ma u Mare - Piatra Singuratică ăș ș
• Avenul Licaș
• Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas este
formata in proportie de 95% din paduri de molid care
imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de
rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie
subalpina sau specifica dar si multe raritati floristice. Speciile
de plante declarate monumente ale naturii si ocrotite in
Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt,
Sangele-voinicului, Tisa, etc.
• Fauna parcului Cheile Bicazului – Hasmas cuprinde
o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta
unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca
broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de
munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra,
broasca raioasa, broasca ro ie de munte, soparla de munte,ş
vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca,
ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul
de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere,
cerbul carpatin, capra neagra, ursul, râsul, lupul.
CHEILE BICAZULUI
SANGELE
VOINICULUI
FLOARE DE
COLT
BROASCA CU BURTA
GALBENA CAPRA NEAGRA
• Bibliografie:
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural
%C4%83
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C8%99ilor
• http://www.pesteraursilor.net/index.html
Au prezentat:
• Acatrinei Roxana
Georgiana
• Anghelu Petru Iulianş
• Boanc Esteraă
• Chelban Isabella Diana
• Ciubotariu Andrei
• Damian Alice
• Damian Cristina
Daniela
• Diac Sabina Ana
• Diac Lorena Elena
• Enachi Diana
• Enea Cezara Maria
• Guzg Mih iă ă ţă
• Horghidan Elena
Lorena
• Ioni C t linaţă ă ă

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

6. conservarea biodiversitatii in romania
6. conservarea biodiversitatii in romania6. conservarea biodiversitatii in romania
6. conservarea biodiversitatii in romania
Maria Toderas
 
Lectie rîu
Lectie rîuLectie rîu
Lectie rîu
serjic09
 
Forme de turism
Forme de turismForme de turism
Forme de turism
Antruca
 
Geografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatorialaGeografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatoriala
ionutnastase20
 
Deserturile tropicale
Deserturile tropicaleDeserturile tropicale
Deserturile tropicale
niculaistela
 
Agricultura mondială
Agricultura mondială Agricultura mondială
Agricultura mondială
Butuc Carmen
 

Mais procurados (20)

Grigore Vieru
Grigore  VieruGrigore  Vieru
Grigore Vieru
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitatea
 
Parcul Naţional Retezat
Parcul Naţional RetezatParcul Naţional Retezat
Parcul Naţional Retezat
 
Vasile alecsandri
 Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandri
 
Australia
AustraliaAustralia
Australia
 
” Limba noastră” de A.Mateevici. Mesajul textului.
” Limba noastră” de A.Mateevici. Mesajul textului.” Limba noastră” de A.Mateevici. Mesajul textului.
” Limba noastră” de A.Mateevici. Mesajul textului.
 
Australia
 Australia Australia
Australia
 
24 ianuarie 1859
24 ianuarie 185924 ianuarie 1859
24 ianuarie 1859
 
6. conservarea biodiversitatii in romania
6. conservarea biodiversitatii in romania6. conservarea biodiversitatii in romania
6. conservarea biodiversitatii in romania
 
Clasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorClasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelor
 
Plante ocrotite prin lege
Plante ocrotite prin legePlante ocrotite prin lege
Plante ocrotite prin lege
 
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGII
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGIICaracterizarea de personaj - TIPOLOGII
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGII
 
Lectie rîu
Lectie rîuLectie rîu
Lectie rîu
 
Forme de turism
Forme de turismForme de turism
Forme de turism
 
Boli ale sistemlui circulator la om
Boli ale sistemlui circulator la omBoli ale sistemlui circulator la om
Boli ale sistemlui circulator la om
 
Geografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatorialaGeografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatoriala
 
Ecosistemul unei paduri de foioase
Ecosistemul unei paduri de foioaseEcosistemul unei paduri de foioase
Ecosistemul unei paduri de foioase
 
Deserturile tropicale
Deserturile tropicaleDeserturile tropicale
Deserturile tropicale
 
Arhitectura romana - scurta prezentare
Arhitectura romana - scurta prezentare Arhitectura romana - scurta prezentare
Arhitectura romana - scurta prezentare
 
Agricultura mondială
Agricultura mondială Agricultura mondială
Agricultura mondială
 

Destaque

Parcul Natural Portile de Fier
Parcul Natural Portile de FierParcul Natural Portile de Fier
Parcul Natural Portile de Fier
Tonia Bucurica
 
Parcul National Piatra Craiului
Parcul National Piatra Craiului Parcul National Piatra Craiului
Parcul National Piatra Craiului
Tonia Bucurica
 
Rezervatia codrii
Rezervatia codriiRezervatia codrii
Rezervatia codrii
Ion Chiriac
 
Cascada Iguazu[1].Ppt
Cascada Iguazu[1].PptCascada Iguazu[1].Ppt
Cascada Iguazu[1].Ppt
mariane m
 
Parcul Yellowstone
Parcul YellowstoneParcul Yellowstone
Parcul Yellowstone
guesta1c73b
 
Bulgaria in pictures
Bulgaria in picturesBulgaria in pictures
Bulgaria in pictures
amitoufa
 
Enciclopedia civilizatiei romane
Enciclopedia civilizatiei romaneEnciclopedia civilizatiei romane
Enciclopedia civilizatiei romane
Adela Dinu
 
Calatorii spectaculoase cu trenul
Calatorii spectaculoase cu trenulCalatorii spectaculoase cu trenul
Calatorii spectaculoase cu trenul
Paraschiv Sorin
 

Destaque (20)

Parcul Natural Portile de Fier
Parcul Natural Portile de FierParcul Natural Portile de Fier
Parcul Natural Portile de Fier
 
Parcul National Piatra Craiului
Parcul National Piatra Craiului Parcul National Piatra Craiului
Parcul National Piatra Craiului
 
Muntii Carpati
Muntii CarpatiMuntii Carpati
Muntii Carpati
 
Prezentare Scoli Parcul National Cozia 2009
Prezentare Scoli Parcul National Cozia 2009Prezentare Scoli Parcul National Cozia 2009
Prezentare Scoli Parcul National Cozia 2009
 
Rezervatia codrii
Rezervatia codriiRezervatia codrii
Rezervatia codrii
 
Cascada Iguazu[1].Ppt
Cascada Iguazu[1].PptCascada Iguazu[1].Ppt
Cascada Iguazu[1].Ppt
 
Parcul Yellowstone
Parcul YellowstoneParcul Yellowstone
Parcul Yellowstone
 
Prezentare power point
Prezentare power pointPrezentare power point
Prezentare power point
 
Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati...
Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati...Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati...
Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati...
 
Parcul National Domogled Valea Cernei
Parcul National Domogled Valea CerneiParcul National Domogled Valea Cernei
Parcul National Domogled Valea Cernei
 
Ariile protejate din Romania, Notiuni introductive
Ariile protejate din Romania, Notiuni introductiveAriile protejate din Romania, Notiuni introductive
Ariile protejate din Romania, Notiuni introductive
 
Cascada iguazu
Cascada iguazuCascada iguazu
Cascada iguazu
 
Bulgaria in pictures
Bulgaria in picturesBulgaria in pictures
Bulgaria in pictures
 
Arhitectura
ArhitecturaArhitectura
Arhitectura
 
Enciclopedia civilizatiei romane
Enciclopedia civilizatiei romaneEnciclopedia civilizatiei romane
Enciclopedia civilizatiei romane
 
Mediul abisal XI C
Mediul abisal XI C Mediul abisal XI C
Mediul abisal XI C
 
Calatorii spectaculoase cu trenul
Calatorii spectaculoase cu trenulCalatorii spectaculoase cu trenul
Calatorii spectaculoase cu trenul
 
Energia mareelor-copy
Energia mareelor-copyEnergia mareelor-copy
Energia mareelor-copy
 
Marele Canion
Marele CanionMarele Canion
Marele Canion
 
Bulgaria
BulgariaBulgaria
Bulgaria
 

Semelhante a Rezervatii naturale

Ocrotirea mediului
Ocrotirea mediuluiOcrotirea mediului
Ocrotirea mediului
clausss1
 
Ocrotirea mediului class
Ocrotirea mediului classOcrotirea mediului class
Ocrotirea mediului class
clausss1
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
clausss1
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
clausss1
 
Radu claudia class
Radu claudia classRadu claudia class
Radu claudia class
clausss1
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu mariana
marysssa1
 
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii RodneiRezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Tonia Bucurica
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
marysssa1
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu mariana
marysssa1
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
marysssa1
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
marysssa1
 
Parcul National Lacurile Plitvice Croatia
Parcul National Lacurile Plitvice CroatiaParcul National Lacurile Plitvice Croatia
Parcul National Lacurile Plitvice Croatia
monicabilba
 
Parcul Natural Serengeti - Egreta mare
Parcul Natural Serengeti - Egreta mareParcul Natural Serengeti - Egreta mare
Parcul Natural Serengeti - Egreta mare
Teodora Ştefan
 

Semelhante a Rezervatii naturale (20)

parcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptxparcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
 
Ocrotirea mediului
Ocrotirea mediuluiOcrotirea mediului
Ocrotirea mediului
 
Ocrotirea mediului class
Ocrotirea mediului classOcrotirea mediului class
Ocrotirea mediului class
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
 
Radu claudia class
Radu claudia classRadu claudia class
Radu claudia class
 
O.c. claudia
O.c. claudiaO.c. claudia
O.c. claudia
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu mariana
 
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii RodneiRezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu mariana
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
 
parculnationalpiatracraiului.ppt
parculnationalpiatracraiului.pptparculnationalpiatracraiului.ppt
parculnationalpiatracraiului.ppt
 
Arii protejate
Arii protejateArii protejate
Arii protejate
 
Parcul National Lacurile Plitvice Croatia
Parcul National Lacurile Plitvice CroatiaParcul National Lacurile Plitvice Croatia
Parcul National Lacurile Plitvice Croatia
 
Dunarea
DunareaDunarea
Dunarea
 
Parcul Natural Serengeti - Egreta mare
Parcul Natural Serengeti - Egreta mareParcul Natural Serengeti - Egreta mare
Parcul Natural Serengeti - Egreta mare
 
437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx
437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx
437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx
 
Tema Ariile naturale protejate din MRDNC.ppt
Tema Ariile naturale protejate din MRDNC.pptTema Ariile naturale protejate din MRDNC.ppt
Tema Ariile naturale protejate din MRDNC.ppt
 

Mais de stefanmoraru (20)

Mamifere
MamifereMamifere
Mamifere
 
Vertebrate si ciclostomi
Vertebrate si ciclostomiVertebrate si ciclostomi
Vertebrate si ciclostomi
 
Viermi
ViermiViermi
Viermi
 
Păsări
PăsăriPăsări
Păsări
 
Reptile
ReptileReptile
Reptile
 
Moluste
MolusteMoluste
Moluste
 
Amfibienii
AmfibieniiAmfibienii
Amfibienii
 
Viermii
ViermiiViermii
Viermii
 
Vertebrate
VertebrateVertebrate
Vertebrate
 
Mamiferele
MamifereleMamiferele
Mamiferele
 
Epilepsia
EpilepsiaEpilepsia
Epilepsia
 
Nefrita
NefritaNefrita
Nefrita
 
Sănătatea mediului
Sănătatea mediuluiSănătatea mediului
Sănătatea mediului
 
Creationism
CreationismCreationism
Creationism
 
Litiaza urinară
Litiaza urinarăLitiaza urinară
Litiaza urinară
 
Dializa si transplantul renal
Dializa si transplantul renalDializa si transplantul renal
Dializa si transplantul renal
 
Scleroza
SclerozaScleroza
Scleroza
 
Cistita
CistitaCistita
Cistita
 
Teoria creaţionistă
Teoria creaţionistăTeoria creaţionistă
Teoria creaţionistă
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
 

Rezervatii naturale

  • 2.
  • 3. CUPRINS • Ce sunt rezerva iile naturale?ț • Delta Dun riiă • Parcul Național Munții Rodnei • Pe tera Ur ilorș ș • Cascada Putnei • Parcul Na ional Cheile Bicazului -ț H maăș ș
  • 4. CE SUNT REZERVA IILE NATURALE?Ț • Rezervatiile naturale sunt arii naturale protejate prin lege cu scopul de a proteja si conserva unele zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. • Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale.
  • 5. • Primele preocup ri de a ocroti natura dateaz înc din secolulă ă ă al XIX-lea, iar în 2008 în România existau 20 de parcuri na ionale i naturale i 927 de arii de protec ie, la care seț ș ș ț adaug 58 de specii de plante i 288 de animale.ă ș • Pe langa activitatile stiintifice, administratiile rezervatiilor naturale incurajeaza desfasurarea activitatilor traditionale si a ecoturismului care sa nu afecteze peisajul natural. Aici nu este permisa utilizarea resurselor naturale.
  • 6. Rezerva iile naturale se pot împ r i în urm toarele categorii:ă ăț ț • Rezerva ii botanice (floristice)ț • Rezerva ii zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologiceț • Rezerva ii geologice - geomorfice, paleontologice (puncte sauț locuri fosilifere) • Rezerva ii speologiceț • Rezerva ii peisagisticeț • Rezerva ii mixteț • Rezerva ii de zon umedă ăț • Rezerva ii de resurse geneticeț CLASIFICARE
  • 8. • Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Lânga Tulcea, Dunarea se desparte in trei brate: Chilia, Sulina si Sfântu Gheorghe, si formeaza multe alte canele pe cuprinsul Deltei, inundând in fiecare primavara si toamna stufarisul, mlastinile si padurile din rezervatie. • Delta Dunarii este de asemenea tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an, prin aluviuni, aceasta isi mareste dimensiunea cu 4 m.
  • 9.
  • 10. • Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de plante, Delta Dunarii se mandreste cu cea mai bogata fauna ornitologica (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (ex. : heringul) de pe continent. • Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din China si India.
  • 11.
  • 12. • 327 specii de pasari =81% din avifauna Romaniei • 141 specii avifauna acvatica • 65 de specii de pesti • vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica. • Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi. FAUNA
  • 13.
  • 14.
  • 15.
  • 16. FLORA • Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de specii de plante(nuferii galbeni si albi impanzesc apele), aici aflându- se cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste prada cu nenumarate capcane.
  • 17.
  • 18. • Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite cu stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii iubitori de caldura, ale caror crengi sunt intretesute de liane si plante cataratoare, ca in padurile tropicale. • Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei, dintre acestea facând parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica, pentru a-si depune icrele.
  • 20. • Parcul Na ional Rodnaț este o arie protejat de interesă na ional ce corespunde categoriei a II-aț IUCN (parc na ional)ț situat pe teritoriul administrativ al jude elor Bistri a-N s ud,ă ă ăț ț Maramure i Suceava, în zona central a Mun ilor Rodnei.ăș ș ț • Parcul Na ional Mun ii Rodnei este desemnat interna ional caț ț ț Rezerva ie a Biosferei de c tre Comitetul UNESCO "Omul iăț ș Biosfera". • În 1990 a fost declarat parc na ional datorit inten ieiăț ț Ministerului Apelor, P durilor i Protec iei Mediului de aă ș ț constitui un num r de 13 parcuri na ionale printre care iă ț ș Parcul Na ional Rodna. Parcul Na ional Mun ii Rodnei esteț ț ț cea mai întins arie protejat din nordul Carpa ilor Orientali,ă ă ț având o suprafa de 46.339 ha.ăț
  • 21. • Importan a parcului na ional se datoreaz geologiei iă şț ț geomorfologiei mun ilor, cât i prezen ei a numeroase specii deţ ş ţ faun i flor , endemite i relicte glaciare.ă ş ă ş • Parcul na ional ofer peisaje variate, are 5 complexeăț morfologice de un real interes: Ineu, Omu-G rg l u, Galat-ă ă ă Puzdrele, Pietrosul Rodnei, B trâna. Relieful remarcându-seă prin numeroase lacuri, v i, circuri glaciare.ă • Scopul principal al parcului este conservarea biodiversit ii,ăț dezvoltarea activit ilor turistice facându-se de a a manieră ăț ș încât s nu cotravin obiectivelor de conservare.ă ă
  • 22.
  • 23. FLORA • Specii de plante ocrotite:  tisa (Taxus baccata);  zada (Larix decidua);  bujorul de munte (Rhododendron kotshyi);  zâmbru (Pinus cembra);  floarea de col (Leontopodium alpinum)ț ;  angelica (Angelica archangelica);  narcisa (Narcissus stellaris);  bulbuci de munte (Trollius europaeus);  crucea voinicului (Hepatica transsilvanica);  ghin ur galben (Gentiana lutea)ă ăț ;  laleaua pestri (Fritillaria meleagris)ăț .
  • 24.
  • 25.
  • 26. FAUNA • Animale ocrotite:  capra neagr (Rupicapra rupicapra)ă ;  marmota (Marmota marmota);  ursul carpatin (Ursus arctos);  râsul (Lynx lynx);  acvila de stânc (Aquila chrysaetosă );  acvila mic (Hieratus penatus)ă ;  ciuful pitic (Otus scops);  buha (Bubo bubo);  cucuveaua (Athene noctua);  barza alb (Ciconia ciconia)ă ;  stârcul cenu iu (Ardea cinerea)ș ;  corbul (Corvus corax);  coco ul de munte (Tetrao urogallus)ș ;  coco ul de mesteac n (Lyrurus tetrix)ăș .
  • 27.
  • 28.
  • 29.
  • 31. • Pe tera Ur ilorș ș este una dintre principalele obiective turistice ale Mun ilor Apuseni, ea aflându-se în jude ul Bihor.ț ț • A fost descoperita pe 17 septembrie 1975 când golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea por iunii de la intrare, înț timpul lucr rilor de exploatare a calcaruluiă . • Cu toate ca la momentul descoperirii pesterii s-a incercat distrugerea acesteia pentru ca exploatarea miniera sa poata continua, pana la urma s-a reusit salvarea, conservarea si amenajarea pesterii pentru ca aceasta sa poata fi vizitata de turisti.
  • 32. • Numele pe terii se datoreaz numeroaselor fosile deş ă “ur i deş cavernă” Ursus spelaeus ,vechi de peste 100.000 de ani, descoperite aici. • In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca pestera a fost locuita doar de aceasta specie de urs. Cu cca 17.000 ani in urma, dupa un cutremur puternic, probabil, singura intrare in pestera s-a inchis iar ursii aflati in acel moment in interior au ramas captivi, acestia murind de foame.
  • 33. • Pestera Ursilor este structurata pe 3 galerii vizitabile si o "Rezervatie Stiintifica". • Galeria Oaselor din Pestera Ursilor este sectiunea din pestera care se afla la intrare, fiind astfel denumita datorita numeroaselor oase ale ursilor de Caverna, gasite in acest loc. • Galeria Emil Racovita este cea mai mare galerie din portiunea amenajata a pesterii; ea contine formatiuni calcaroase spectaculoase, stalactite, stalacmite, coloane, care au diferite forme si marimi. • Galeria Lumanarilor din Pestera Ursilor, si-a primit numele dupa numeroasele stalactite care seamana cu niste lumanari.
  • 38.
  • 39. Cascada PutneiCascada Putnei (S ritoarea Putnei) esteă (S ritoarea Putnei) esteă situat în judetulăsituat în judetulă VVrancea, fiind o rezervatierancea, fiind o rezervatie naturala in miniatura.naturala in miniatura.
  • 40. Importan a Cascadei Putnei const în caracterulățImportan a Cascadei Putnei const în caracterulăț peisagistic i hidromorfologic.șpeisagistic i hidromorfologic.ș
  • 41.
  • 42. PARCUL NA IONALȚ CHEILE BICAZULUI - H MAĂȘ Ș
  • 43. Amplasarea Parcului Na ional Cheile Bicazului - Hă maț ș ș
  • 44. • Parcul Na ional Cheile Bicazului-H ma este o arieăț ș ș protejat de interes na ional aflat în România, în Mun iiă ț ț H ma , pe teritoriul administrativ al jude elor Harghita iăș ș ț ș Neam .ț • Are o suprafa a de 6575 ha, incluzând o zon de conservareăț special .ă
  • 45. • Parcul este localizat în Mun ii H ma , situa i în grupaăț ș ș ț central a Carpa ilor Orientali. Parcul se afl în zona central-ă ăț nord-estic a României, pe raza jude elor Harghita iă ț ș Neam .ț •  În acest parc sunt incluse mai multe rezerva ii naturale,ț printre care: • Lacul Ro u, un lac de baraj natural din România.ș • Cheile Bicazului • Masivul H ma u Mare - Piatra Singuratică ăș ș • Avenul Licaș
  • 46. • Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas este formata in proportie de 95% din paduri de molid care imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie subalpina sau specifica dar si multe raritati floristice. Speciile de plante declarate monumente ale naturii si ocrotite in Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt, Sangele-voinicului, Tisa, etc.
  • 47. • Fauna parcului Cheile Bicazului – Hasmas cuprinde o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra, broasca raioasa, broasca ro ie de munte, soparla de munte,ş vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca, ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere, cerbul carpatin, capra neagra, ursul, râsul, lupul.
  • 50. BROASCA CU BURTA GALBENA CAPRA NEAGRA
  • 51. • Bibliografie: • http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural %C4%83 • http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C8%99ilor • http://www.pesteraursilor.net/index.html
  • 52. Au prezentat: • Acatrinei Roxana Georgiana • Anghelu Petru Iulianş • Boanc Esteraă • Chelban Isabella Diana • Ciubotariu Andrei • Damian Alice • Damian Cristina Daniela • Diac Sabina Ana • Diac Lorena Elena • Enachi Diana • Enea Cezara Maria • Guzg Mih iă ă ţă • Horghidan Elena Lorena • Ioni C t linaţă ă ă