Pelerini EBC in Bucovina

1. Religia în Bucovina

2. – calendar al marilor sărbători religioase -
 Tăierea-împrejur după trup a Domnului (Anul Nou) - ianuarie
 Botezul Domnului - ianuarie
 Întâmpinarea Domnului - februarie
 Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia – martie
 Buna Vestire – martie
 Intrarea Domnului în Ierusalim – aprilie
 Sf.Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă – aprilie
 Învierea Domnului (Paştele) – aprilie
 Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena –mai
 Înălţarea Domnului – iunie
 Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) –iunie
 Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul (Sânzienele); Aducerea
moaştelor Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava – iunie
 Sfinţii Apostoli Petru si Pavel – iunie
 Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul – iulie
 Schimbarea la Faţă a Domnului – august
 Adormirea Maicii Domnului – august
 Tăierea Capului Sf.Prooroc Ioan Botezatorul –iulie
 Naşterea Maicii Domnului – septembrie
 Cuviosul Dimitrie cel Nou – octombrie
 Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil – noiembrie
 Intrarea în Biserica a Maicii Domnului – noiembrie
 Sfântul Ierarh Nicolae – decembrie
 Naşterea Domnului (Crăciunul) – decembrie

3. Judeţul Suceava
– cadru geografic –
Ocupând cca. 4% din teritoriul României, judeţul Suceava este al doilea ca
mărime din ţară, după Timiş, fiind situat în nord-estul ţării (longitudine: între 24°57’ vest
şi 26°40’ est; latitudine: 47°59’ nord şi 47°4’ sud). Se învecinează la nord cu Ucraina, la
vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi
Neamţ, la sud-est cu judeţul Iaşi şi la est cu judeţul Botoşani.
Clima prezintă variaţii în funcţie de unităţile de relief, diferenţiindu-se două
tipuri majore: o climă montană cu un subtip de depresiuni şi văi adânci de munte, şi un
tip de podiş. Temperatura creşte de la sud-vest la nord-est, precipitaţiile scad invers
proporţional cu temperatura, iar vânturile se simt cel mai frecvent din vest în zona
montană şi din nord în podiş.

4. Judeţul Suceava
– date generale –
 Reşedinţa de judeţ: Suceava
 Diviziuni administrative:
 5 municipii (Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei)
 11 oraşe (Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura
Humorului, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Siret, Solca, Vicovu de Sus)
 98 comune
 Populaţie: 706.976 loc. (2007)
 Densitate: 80 loc/km²
 Suprafaţă: 8.553 km² (3,6% din suprafaţa României)
 Principalele cursuri de apă:
 Siret (între graniţă şi Lespezi)
 Suceava
 Moldova (cursul superior şi mijlociu)
 Şomuzu Mare
 Principalele lacuri:
 Dragomirna (lac de acumulare)
 Fălticeni
 Horodniceni (iazuri)
 Altitudine maximă:
 vf. Pietrosu - 2.100m
 vf. Giumalău - 1857m
 vf. Rarău - 1651m

5. Bucovina
– cadru geografic –
 Principalele forme de relief, care incită prin diversitate, sunt dispuse de la vest la
est, în fâşii paralele, cu dispunere nord-sud. Principalele forme de relief sunt:
 Zona montană cuprinde masive şi complexe de culmi, separate între ele de văi
adânci sau arii depresionare: Masivul vulcanic Călimani, Munţii Bistriţei
Aurii, Munţii Bistriţei Mijlocii, Obcinile Bucovinei;
 Subcarpaţii se întind la sud de valea Moldovei şi corespund unui relief de
acumulare, cu aspect deluros, dar şi cu unele depresiuni, cum sunt cele de la
Solca şi Cacica;
 Depresiunile: Depresiunea Dornelor, Depresiunea Câmpulung
Moldovenesc, Depresiunile Vama, Frasin şi Humor, Depresiunile Vama, Frasin şi
Humor, Depresiunea Rădăuţi;
 Văile principalelor râuri – Şomuz, Suceava, Siret şi Moldova;
 Podişul Sucevei are o înălţime medie de 460m, dar cota maximă ajunge la 528m
în Vf. Teişoara din Podişul Dragomirnei. Se întinde până la valea Siretului în est şi
până la valea Moldovei în sud şi sud-vest. Se împarte în câteva subunităţi de
relief diferit: masive deluroase, arii depresionare şi culoare de văi.

6. În Bucovina…

7. Anotimpurile Bucovinei

8. Bucovina
Scurt istoric – Evul mediu
 Statul feudal Moldova, cu siguranţă cel mai semnificativ stat medieval din spaţiul
românesc până spre mijlocul secolului al XVI-lea, îşi are începuturile pe aceste meleaguri.
Avem în vedere tradiţionala “descălecare” a lui Dragoş, voievod din Maramureş, care, în
1342, înfiinţează o marcă de apărare împotriva deselor incursiuni tătărăşti. În
1359, Bogdan, tot din Maramureş,cunoscut ca “nesupus” faţă de regele Ungariei, trece
munţii şi îl alungă pe Balc, unul dintre urmaşii lui Dragoş.
 Domnia lui Alexandru cel Bun a însemnat pentru Moldova o perioadă de consolidare şi
dezvoltare sub toate aspectele. Se continuă extinderea Cetăţii de Scaun, construirea mai
multor biserici din piatră (Baia, Moldoviţa, Humor) şi, faptul cel mai important, prin
“gramma” patriarhală constantinopolitană de la 26 iulie 1401, voievodul obţine
recunoaşterea Mitropoliei Moldovei.
 După o perioadă de frământări politice, în 1457 este uns domn Ştefan cel Mare (1457-
1504), în timpul căruia Moldova cunoaşte o dezvoltare fără precedent, atât pe plan
intern, cât şi extern. Demne de menţionat sunt luptele pentru independenţa ţării (Baia-
1467, Vaslui-1475, Războieni-1476, Codrii Cosminului-1497).
 În prima jumătate a secolului al XVI-lea este continuată tradiţia marelui voievod Ştefan.
Remarcabil pentru lupta de apărare a independenţei ţării este Petru Rareş, care, trădat de
boieri în 1538 pe câmpul de luptă, a fost nevoit să părăsească ţara.
 A doua parte a secolului al XVI-lea se caracterizează prin intensificarea dominaţiei
otomane. Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi (Suceava fortificată constituia o
problemă pentru Imperiul Otoman, care avea nevoie de o capitală ocupabilă
imediat), încercând să distrugă, fără rezultat însă, vechea cetate.

9. CETATEA
HOTIN
CETATEA
SUCEVEI

10. Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou Mănăstirea Humor
de la Suceava
Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Voroneţ
Monumentele Bucovinei - UNESCO

11. Mănăstirea Probota Biserica Arbore
Biserica Pătrăuţi Mănăstirea Suceviţa
Monumentele Bucovinei - UNESCO

12. Mănăstirea Dragomirna Mănăstirea Putna
Cetatea de Scaun a Sucevei
Monumentele Bucovinei

13. Iconostas-Sf. Ioan cel Nou Iconostas-Putna
Patrimoniul Bucovinei

14. Acoperământul de mormânt
al Mariei de Mangop Tetraevangheliarul de la Humor
Patrimoniul Bucovinei

15. Moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava Icoană Împărătească - Humor
Patrimoniul Bucovinei

16. Bucovina
– Perioada modernă şi contemporană –
 Un ultim moment important îl constituie anul
1774, când armatele Imperiului habsburgic
ocupă nordul Moldovei. Noua
provincie, cunoscută sub numele de
Bucovina, cunoaşte trei etape
administrative: militară (1774-1786), civilă -
galiţiană (1786-1848) şi a ducatului
autonom (1848-1918).

17. Bucovina
– tradiţii populare –
Spiritualitatea populară suceveană, concretizată
într-o paletă variată de creaţii artistice, reflectă fidel
realităţile social-economice şi geografice. Integrată în
unitatea culturală românească, zona Bucovinei se
distinge prin stilul său etnic şi artistic, propriu şi unitar.
Structurată pe domenii, arta populară se împarte
astfel: arhitectură populară, organizarea interiorului,
ţesături, broderii, ceramică tradiţională, creaţii artistice
din lemn, port popular, obiceiuri populare şi creaţii literar-
artistice.

18. Bucovina
– Meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale –

19. Obcinile Bucovinei

20. Judeţul Suceava
– zone istorice şi etnografice –
 Obiectivele istorice şi etnografice pot fi împărţite în câteva zone, care se constituie şi în
trasee turistice:
 Zona Sucevei se remarcă prin prezenţa Cetăţii de Scaun a Sucevei, a Cetăţii Şcheia, a ruinelor
Curţii Domneşti, a bisericilor voievodale şi boiereşti, precum şi a muzeelor de pe teritoriul oraşului. În
jurul Sucevei pot fi vizitate: Biserica “Sf. Ilie”din satul Sf. Ilie, Biserica “Înălţarea Sf. Cruci” din
Pătrăuţi, Biserica armenească Hagigadar (a împlinirii dorinţelor) şi Mănăstirea Dragomirna.
 Zona Humor-Câmpulung Moldovenesc este foarte importantă prin prezenţa renumitelor mănăstiri
cu pictură exterioară, respectiv Humor, Voroneţ şi Moldoviţa, dar şi prin Muzeul tradiţiilor populare
din Gura Humorului şi Muzeul “Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc.
 Zona Rădăuţi este reprezentativă prin Biserica “Sf. Nicolae” (Bogdana)-vechea necropolă
voievodală, Mănăstirea Putna - unde este înmormântat Ştefan cel Mare, Mănăstirea Suceviţa - cu
pictură exterioară, Biserica “Înălţarea Sfintei Cruci” Volovăţ - singura ctitorie ştefaniană rămasă în
forma iniţială, Biserica “Sf. Nicolae” Bălineşti şi Biserica “Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din
Arbore - cu pictură exterioară, Muzeul “Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Casa-muzeu de la
Solca şi colecţia Toader Hrib de la Arbore.
 Zona Fălticeni se evidenţiază prin bogata tradiţie culturală, aici activând numeroşi
scriitori, plasticieni şi oameni de cultură; amintim Muzeul “Ion Irimescu” şi “Galeria Oamenilor de
Seamă”. În preajma oraşului Fălticeni, monumentele cele mai importante sunt: Mănăstirea
Slatina, Mănăstirea Râşca, Mănăstirea Probota, Bisericile din Baia - fostă capitală a Moldovei.
 Zona Ciocăneşti-Cârlibaba se remarcă prin pitorescul etnografic, folcloristic şi peisagistic al Văii
Bistriţei Aurii.
 Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei este una dintre cele mai importante din România.
Microclimatul staţiunii, apele carbogazoase şi nămoloterapia sunt folosite în tratamentul bolilor
cardiovasculare De asemenea staţiunea este recomandată celor cu boli reumatismale degenerative
şi diartritice celor aflaţi în stări posttraumatismale, boli endocrinologice, boli ginecologice, boli
respiratorii, tulburări nervoase, metabolice şi nutriţionale, tulburări digestive şi de alt tip etc.

21. Judeţul Suceava
– Rezervaţii naturale –
 Făgetul Dragomirna (Mitocu Dragomirnei, 131 ha) - Arboretul are o provenienţă
naturală în proporţie de 97%, intervenţiile aducând o diversificare a speciilor, prin
plantarea unor răşinoase (molid, larice, pin) între 1875 - 1880, stejar şi paltin în 1890
şi în 1962, frasin şi paltin; arborii au între 90 şi 110 ani.
 Quercetumul De La Crujana. Situată pe teritoriul comunei Pătrăuţi, pe o suprafaţă
de 32,3 ha, pădurea este formată dintr-un amestec de foioase în care predomină
stejarul.
 Fânaţurile seculare de la Calafindeşti se găsesc pe teritoriul comunei căreia îi
poartă numele, lângă locul „La Stejari”, în vecinătatea pârâului Horaiţ. Fânaţurile
seculare de la Calafindeşti se găsesc pe teritoriul comunei căreia îi poartă
numele, lângă locul „La Stejari”, în vecinătatea pârâului Horaiţ. La Calafindeşti cresc
speciile rare: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), stânjenelul (Iris sibirica), ceapa
ciorii (Muscaria batryaclea), frăsinelul (Dictamnus albus).
 Rezervaţia naturală Piatra Pinului şi Piatra Şoimului – Gura Humorului (1,5
ha), situată pe malul drept al râului Moldova, păstrează urme de viaţă din oceanul ce
acoperea odinioară zona. Urme de plante, peşti, corali sau scoici pot fi găsite în
marnele din stânci sau din grohotişul ce se formează prin exfolierea stâncii.
Rezervaţia este împădurită cu pin, brad, larice şi diferite foioase. Aici se întâlneşte
afinul negru, la cea mai joasă altitudine din Bucovina (600 m).

22. Judeţul Suceava
– Rezervaţii naturale –
 Ieşind din Câmpulung Moldovenesc, drumul E76 trece prin defileul Piatra Străjii, la
capătul căruia, pe partea stângă după calea ferată, se vede o ruptură masivă în
peretele muntelui - rezervaţia geologică „Clipele triasice de la Pojorâta”. Aici apar
cele mai vechi sedimente - „stratele de Pojorâta” - în facies „strate cu Aptychus”.
Rocile prezintă o mare varietate, fiind prezente: microconglomerate, gresii
micacee, marne calcaroase, calcare cu nodule de silex.
 Codrul secular Giumalău, la ieşirea din Valea Putnei, pe un drum forestier. Pe
versantul nord-vestic al Giumalăului, un alt codru secular este protejat pe o
suprafaţă de 314,20 ha, prin Ocolul silvic Pojorâta. Pădurea este în majoritate din
molizi falnici, care formează arborete pure.
 în comuna Cârlibaba, la vărsarea râului Ţibău în Bistriţa, se află rezervaţia geologică
Piatra Ţibăului (10 ha). Stânca de 70 m este formată din calcare eocene fosilifere.
Protecţia stâncii recunoaşte valorea ştiinţifică, stratificarea şi prezenţa
numuliţilor, bivalvelor, gasteropodelor şi coralilor, oferind date asupra istoriei
geologice a zonei.
 Parcul central al staţiunii Vatra Dornei. de la poalele Dealului Negru are o
suprafaţă de 50 ha, fiind declarat rezervaţie dendrologică.
 Rezervaţia mixtă Tinovul Mare de la Poiana Stampei care aparţine teritorial
comunei Poiana Stampei, iar juridic Ocolului Silvic Dorna Candreni este cea mai
mare rezervaţie de turbă din România. Cu multă apă, mult muşchi, cu plante ce
formează mii de „muşunoaie”, pe care apare merişorul şi afinul, dar şi bumbăcariţa şi
planta carnivoră Roua cerului (Drosera rotundifolia), acest spaţiu impresionează
profund, fiind uşor de parcurs pe cca 800 m, datorită unui podeţ de lemn.

23. Fânaţurile de la Calafindeşti Clipa triasică Pojorâta
Piatra Pinului – Gura Humorului Poiana Stampei - Tinovul Mare
Rezervaţii naturale

24. Judeţul Suceava
– Rezervaţii naturale –
 Fânaţurile Seculare de la Frumoasa, care se găsesc la intrarea în satul cu acelaşi
nume, pe un promontoriu situat pe raza comunei Moara, ocupând o suprafaţă de 9,5
ha. Aici apar primăvara gingaşele zambile pitice (Hyacinthus leucophaeus) şi
vineţelele (Centourea morschaliona).
 Fâneţele seculare de la Ponoare, situate pe dealul Strâmbu, cunoscut şi sub
numele de „Ponoare”, la o altitudine de 300-405 m, aparţin administrativ comunei
Bosanci. Vegetaţia cuprinde elemente de amestec: continentale, eurogene,
balcanice, mediteraneene, cosmopolite etc.
 Tot pe raza comunei Moldova Suliţa, pe o suprafaţă de 177 ha, situată în Obcina
Feredeului, la 1000-1250 m altitudine, la confluenţa pâraielor Dârmoxa cu Tatarca, se
găseşte rezervaţia Răchiţişul Mare, care adăposteşte arbustul strugurele ursului
(Arctostaphylos uva-ursi), relict glaciar.
 În Masivul Călimani sunt două rezervaţii: “Doisprezece Apostoli” şi Călimanul
(Vf. Iancului - Bradul - Ciont - Reţiţiş). Rezervaţia “Doisprezece Apostoli” (1971)
uimeşte prin diversitatea formelor geometrice, zoo- şi antropomorfe, create de natură
în piatră. Printre “statuile” care se întâlnesc aici se numără: “Moşul” - cu trei feţe
distincte, “Guşterul”, “Mucenicul”, “Mareşalul”, “Ramses”, “Godzila”, “Dragonii”,
“Cezar”, “Nefertiti”; numeroase “turnuri”, “Megaliţii” sau “Blocurile sferice” (”bilele din
popicăria zeilor”).

25. Parcul Naţional Călimani
Codrul Secular Slătioara
Rezervaţii naturale

26. Judeţul Suceava
– Rezervaţii naturale –
 Pe Rarău, Codrul Secular Slătioara, arie naturală protejată, de importanţă
naţională, are azi 274 ha, fiind etajat între 100 m (Slătioara) şi 1.320 m. Codrul este
protejat prin lege din 1941, arborii seculari (conifere) determinându-i pe specialişti să
considere Slătioara ca fiind cea mai „bătrână” pădure din ţară şi din Europa.
Aici, brazi cu diametri de 1 m şi cu înălţimi de 50 m au chiar 300-400 ani.
 După ce se iese din Codrul Secular Slătioara, zona subalpină cu altitudinea de 1.320-
1.490 m oferă, pe o suprafaţă de 44 ha, o imensă pajişte, cunoscută şi sub numele
de Rezervaţia botanică Todirescu. Superbele covoare naturale de un verde crud
sau multicolore, cuprinse între stâncile Todirescu 1 şi Todirescu 2, sunt formate dintr-
un număr mare de specii: arnica (Arnica montana), margarete (Chrysanthemum
leucanthemum), aiul de munte (Allium sibiricum) şi crinul de munte (Lilium martagon).
 Rezervaţiile Cheile Lucavei şi Tinovul “Găina” Lucina sunt situate în zona
comunei Moldova Suliţa. Declarate rezervaţii (40 ha) în scopul protecţiei Cheilor
Lucavei, stâncile ce străjuiesc intrarea spre Tinovul Lucina adăpostesc exemplare de
albumiţă (Leontopodium alpinum) şi mesteacăn pitic (Betula nana).