O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.
Dr. Constantin SASU
medic rezident pneumolog
OBIECTIVELE PREZENTARII
TEHNICĂ:
o Diferențierea unei radiografii toracice de incidență postero-anterioară de cea antero-p...
o examinarea standard a toracelui consta
în efectuarea a două incidențe: posteo-
anterioară (PA) și laterală (profil).
o r...
o când interpretăm o
radiografie toracică trebuie
examinate ambele incidente,
PA si profil, asezate in aceasta
ordine de l...
POSTERO-ANTERIOR VS. ANTERO-POSTERIOR
 incidența PA se obține cu pacientul in fața casetei și tubul cu radiații la o dist...
În incidența AP se observa mărirea cordului și largirea mediastinului. Cand este posibil
pacientul trebuie examinat în poz...
INCIDENȚA LATERALĂ
o incidența laterală este obținută prin așezarea pacientului cu partea stângă a toracelui în fața
caset...
o coastele drepte (indicate cu săgeți roșii) sunt mai mari datorită efectului de marire și sunt
proiectate de obicei poste...
o diafragmul stâng este de obicei mai jos situat decat cel drept.
o de asemenea, din moment ce inima se află în principal ...
POZIȚIA ÎN DECUBIT LATERAL
 pacienții pot fi examinați și in decubit lateral.
 această pozițe poate fi utila pentru a pu...
TEHNICA ADECVATĂ
Primele lucruri care trebuiesc urmărite înainte de a interpreta o radiografie sunt:
 este întradevar rad...
 pacientul trebuie examinat în inspir profund.
 calitatea inspirului este asigurată de numărul de coaste anterioare sau ...
Un exemplu de inspir slab efectuat:
 numai 4 coaste anterioare sunt
vizibile
 cardiomegalie?
 masă – la nivelul arcului...
Același pacient după executarea
unui inspir corect; radiografia
toracică pare normală.
EXPUNEREA
o un grad adecvat de expunere a pacientului la radiații este necesar pentru un film bun.
o pe un film executat c...
o în incidența laterală, putem verifica dacă expunerea și inspirul sunt corecte urmarind daca
coloana vertebrală apare mai...
Radiografie subexpusă Radiografie supraexpusă
ROTAȚIA
 pacientul să fie lipit de caseta filmului.
 dacă există o rotație a pacientului,
mediastinul poate părea anorma...
o pe radiografia rotată, pliurile pielii pot fi gresit interpretate drept un pneumotorax sub
tensiune (săgețile albastre)....
LOBII SI SCIZURILE
 pe radiografia toracica incidenta PA, scizura orizontala separa lobul mijlociu de lobul superior
drep...
o ambii plamani sunt suprapusi,
luati separat, plamanul stang are o
singura fisura oblica
o plamanul drept are ambele
fisu...
Radiografie toracică, profil:
-scizura oblică la nivelul săgeților albe
punctate
-scizura orizontală la nivelul săgeților
...
Radiografie toracică, incidența PA:
- scizura orizontală la nivelul săgeților albe
MEDIASTINUL SI PULMONII
o radiologul trebuie să cunoască structurile care alcătuiesc marginile mediastinului
si lobii pulm...
Structurile anatomice normale pe o radiografie toracica PA si profil.
A: traheea (1), bronhia principală dreaptă (2), bron...
o vom urmări marginea plamânului de jur împrejur încercând să localizăm cărei structuri
mediastinale sau lob al plămânului...
o EVALUAREA CORDULUI
 Indicele cardiotoracic trebuie să fie mai mic de 0,5
 ICT= A/B
 Un ICT mai mare de 0,5 (pe un fil...
o EVALUAREA REGIUNILOR HILARE
o ambele hiluri pulmonare trebuie să fie concave
o concavitatea este dată de încrucișarea di...
o EVALUAREA TRAHEEI
o traheea este de obicei situată puțin la
dreapta de centru
o în condiții patologice poate fi împinsă
...
o EVALUAREA DIAFRAGMULUI
 fiecare diafragm trebuie examinat cu atenție
 punctul cel mai înalt al diafragmului drept este...
 ambele hemidiafragme trebuie să fie bine conturate si vizibile pe toată lungimea lor (excepție
făcând partea medială a h...
EVALUAREA STRUCTURILOR
OSOASE SI A ȚESUTURILOR
MOI
 este important să se examineze
fiecare coastă (cele anterioare și cel...
ARBORELE BRONSIC
o comparand desenul de mai jos cu o radiografie, putem observa ca bronhia principala este vizibila
daca n...
VASELE PULMONARE
o aceste elemente sunt prezente pe fiecare radiografie dar de obicei ele nu pot fi recunoscute.
o cunoașt...
 desenul schematic de mai jos ajută la identificarea mai ușoară a acestor elemente.
A = bronhia segmentară apicală
B = br...
CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE
 Lumina interioară adecvată, se vor examina imaginile în ordine
 Datele pacientului: nume, is...
DENSITĂȚILE RADIOGRAFICE
DEPISTAREA ANOMALIILOR
o este mai indicat să facem o căutare țintită pe o radiografie decât să ne uităm pur și
simplu la f...
DEPISTAREA ANOMALIILOR
Uitați-vă fix la X-ul din centru și încercați să citiți literele din colțurile filmului, veți const...
TEHNICA DE CITIRE A UNUI FILM
SEMNUL SILUETEI
 descris de Dr. Ben Felson în 1950, este un mijloc de detectare și localizare a anomaliilor.
 pentru ca ...
SEMNUL SILUETEI
 are două utilizări:
 poate localiza amonaliile pe radiografia toracică PA fară ajutorul unui profil; Sp...
SEMNUL SILUETEI
Arcul inferior drept al cordului este situat în afara siluetei, acest lucru este
cauzat de o pneumonie a l...
BRONHOGRAMAAERICĂ
o o bronhograma aerică apare ca un contur tubular a căii respiratorii vizibilă datorită
umplerii alveole...
o în imaginile alaturate se poate observa un edem pulmonar bilateral al lobului inferior
o alveolele sunt pline cu fluid f...
un alt exemplu de bronhograma aerica în ambele incidențe, PA și profil
OPACITATEA
Masă vs. Infiltrat
 în ambele cazuri există o opacitate in lobul superior stang.
 în cazul din stanga, opacit...
CRITERII DE EVALUAREAA UNEI MASE:
o DIMENSIUNEA – deși este un criteriu evident de evaluare, leziunile mari nu sunt
întotd...
o IMPLICAREA STRUCTURILOR ÎNVECINATE – acest lucru poate fi un indicator
foarte important în stabilirea etiologiei leziuni...
o LEZIUNI SOLITARE SAU MULTIPLE: Evident, nodulii multipli au un alt diagnostic
diferențial și conotație decât o leziune s...
LOCALIZAREA MASEI
Intraparenchimatosa vs. pleurala vs. extrapleurala
A = intraparenchimatos
B = pleural
C = extrapleural
CT - masa, cel mai probabil pleurala (sageata rosie); revarsat pleural posterior
CT - distrugere osoasa , masa extrapleura...
NODULUL PULMONAR SOLITAR
 nodulul pulmonar solitar poate fi total inofensiv sau poate avea potențial neoplazic
 după ide...
Rx torace, incidența PA și profil: Nodul pulmonar solitar la nivelul lobului superior stâng
Rx torace, incidența PA și profil: Neoplasm pulmonar al lobului drept
inferior
Nodul solitar în lobul stâng superior
Rx torace, incidență PA: Imaginea descrie ceea ce pare a fi o masa pulmonară (la
nivelul săgeții), totuși poziția si contu...
ATELECTAZIA
Atelectazia pulmonară poate fi împărțită în 6 tipuri in funcție de mecanismul de producere:
1. De resorbție – ...
ATELECTAZIA
Semnele radiografice ale atelectaziei sunt:
 aglomerarea vaselor pulmonare
 bronhograme aerice
 deplasarea ...
ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR DREPT
Rx torace, incidență PA și profil
o Colapsul parțial al lobului superior drept; scizura...
ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU
 Atelectazia lobului mijlociu poate fi ușor trecută cu vederea pe radiografia
toracică front...
ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU
Rx torace, incidență PA și profil
o Opacitate neomogenă în lobul mijlociu drept și pierderea ...
ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU
CT torace,
o deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) și aglomerarea bronhiilor în s...
ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR DREPT
o silueta hemidiafragmului drept și o densitate triunghiulară postero-medială sunt semn...
ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG
 datorită faptului ca plamanul stâng are doi lobi și o singura scizură, atelectazia
lo...
ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG
Rx torace, incidență PA și profil
o Ascensionarea hemidiafragmului stâng, opacitate neo...
 Colapsul lobului superior stâng, prin obstrucția de către un carcinom
bronhogenic .
 Transparența dintre mediastin și c...
ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR STÂNG
 Atelectazia lobului inferior drept sau stâng prezintă un aspect similar.
 Silueta he...
Rx torace, incidență PA - Atelectazia lobului inferior stâng,
de observat ascensionarea hemidiafragmului stâng
EDEMUL PULMONAR
 Sunt două tipuri principale de edem pulmonar:
o edemul pulmonar cardiogen cauzat de creșterea presiunii ...
Edem pulmonar – cefalizare venelor
pulmonare, nediferențierea marginilor
vasculare, cardiomegalie.
Edem pulmonar fulminant...
 Ambele radiografii sunt de la același pacient, cea din stânga arată un edem pulmonar difuz cu
pierderea ambelor hemidiaf...
 Rx toracică, incidență PA – edem pulmonar predominant al lobului superior la un
pacient cu BPOC
Rx toracică, incidență PA – edem pulmonar cardiogenic
Mărirea siluetei cardiace, afectare interstițială pulmonară bilatera...
INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ
 Este una dintre cele mai comune anomalii evaluate pe radiografia toracica
 Apare atunc...
INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ
 Prin creșterea presiunii pulmonare (18-24mmHg) apare edemul interstițial și liniile
Ker...
Insuficiență cardiacă congestivă severă: cardiomegalie, edem
alveolar, margini vasculare slab definite.
Insuficiență cardiacă congestivă: insuficiență ventriculară stângă,
cardiomegalie (index cardio-toracic >0,5), linii Kerle...
o Radiografii ale aceluiasi pacient, in stânga edem pulmonar sever ca urmare a
insuficienței cardiace congestive, în dreap...
LINIILE KERLEY B
o sunt linii orizontale mai mici de 2cm lungime, de obicei la periferia zonelor inferioare
o cauzele de a...
LINIILE KERLEY B
Insuficiența cardiacă congestivă cu edem interstițial; linii Kerley B la periferia hemitoracelui
drept.
CT torace, subțierea septului interlobular (săgeată) reprezentând liniile Kerley
P N E U M O N I A
 Este cauzată de bacterii, virusuri, micoplasme și fungi
 Nu este asociată cu pierdere de volum
 Alte...
CARACTERISTICI RADIOLOGICE ALE DIFERITELOR
TIPURI DE PNEUMONIE
 PNEUMONIA LOBARĂ – pneumonia pneumococică clasică, intreg...
Rx torace, incidență PA și profil - Pneumonie lobul drept mijlociu
o de observat marginile imprecis delimitate, bronhogram...
Radiografie incidență PA și profil; Pneumonie, lobul superior drept
Infiltrate bilaterale și bronhograme
aerice cu distribuție perihilară,
cordul este de dimensiuni normale,
liniile Kerley B...
Rx torace, incidență PA - Pneumonie cu Pneumocystis carinii
o Opacități reticulare interstițiale difuze bilateral cu pierd...
ABCESUL PULMONAR
 Este o leziune supurativă cavitară a parenchimului pulmonar secundar unei infecții
bacteriene (stafiloc...
Radiografie toracică incidență PA și profil
 abces pulmonar la nivelul lobului superior stâng
CT torace,
 abces pulmonar cavitar la nivelul lobului superior stâng
TUBERCULOZA
 Tuberculoza primară reprezintă primoinfecția cu Mycobacterium tuberculosis.
 Tuberculoza secundară este o r...
Rx toracică incidență PA a unui
vechi pacient cu TB.
 Se observă fibroza, cavitație și
calcificare, în special la nivelul...
Adenopatie paratraheală dreaptă și
hilară stângă
Striații linerare parenchimatoase
extinse la ambele apexuri, asociate c...
Tuberculoză miliară – multipli noduli mici diseminați pe toată suprafața ambilor
plămâni
Rx. toracică PA, opacități alveolare
bilaterale neuniforme cu zone de cavitație
în lobii superiori
Acelasi pacient, 9 luni...
Rx. toracică, incidență PA,
 infiltrate și caverne bilaterale ale lobilor superiori
Rx. torace, incidență PA
 leziune cavitară la nivelul lobului superior drept inconjurată de o arie de consolidare
parench...
Rx. torace –Tuberculoză miliară
 multiple opacități nodulare punctiforme la nivelul ambelor arii pulmonare
 arie focală ...
CT torace –Tuberculoză miliară
 multiple opacități nodulare punctiforme la nivelul ambelor arii pulmonare
 arii de conso...
HEMORAGIA PULMONARĂ
 are aspect asemănător pneumoniei, edemului pulmonar, afecțiuni la care sunt
prezente opacități, ades...
Radiografie toracică PA și profil
o hemoragie la nivelul lobului drept superior
o de remarcat revarsatul pericardic consis...
EMBOLISMUL PULMONAR
 sursa primară sunt trombii din venele profunde ale membrelor inferioare;
 aproximativ 10% din embol...
 semne a prezenței embolismului pulmonar sunt:
o semnul Westermark (oligemie in zona afectata);
o dimensiune crescuta a u...
Semnul Hampton (opacitate bine delimintată la nivelul lobului inferior
stâng) la pacientii cu embolie pulmonara
Semnul Westermark – o mare parte a hemitoracelui drept este hipodensă
datorită oligemiei secundar vasocontricției distal d...
CT torace
 tromb pulmonar de dimensiuni
mari.
CT torace
o defect mare de umplere (sageată) reprezentând trombi la nivelul arterelor pulmonare
principale
Scintigrafia ventilație/perfuzie demonstrează asimetria dintre cele două
scintigrame, astfel se observă o perfuzie anormal...
REVĂRSATUL PLEURAL
 Cauzele obișnuite de revărsat pleural sunt:
 insuficiență cardiacă congestică;
 infecții (parapneum...
 Pe radiografia executata in pozitie dorsală, un revărsat pleural va apărea ca o
opacitate gradată, mai densa catre bază....
Radiografie toracică PA și profil
 revărsat pleural bilateral
 se observă pensarea unghiurilor costofrenice
Radiografie toracică PA
o revărsat pleural la nivelul hemitoracelui drept
Imagini CT, în cea din stânga se observa un revărsat pleural in cantitate mare infectat –
empiem; în comparație cu un abce...
Radiografie toracică PA
 revărsat pleural inchistat la
nivelul hemitoracelui drept;
 se observă marginea medială
ascuțit...
Radiografie incidență PA și profil; se observă două opacități bine definite la nivelul
lobului mijlociu si inferior drept....
Radiografie incidență PA în decubit dorsal;
o lichidul pleural, de obicei, se prezintă ca o creştere a densităţii în hemit...
 Reprezintă pătrunderea aerului la nivelul cavității pleurale
 Pneumotoraxul spontan apare în afara oricărui traumatism,...
 Traumatismele, precum accidentele rutiere, sunt de asemnea o cauză
importantă;
 În pneumotoraxul sub tensiune, aerul ca...
 Pe radiografia toracica, în pneumotorax, apare o hipertransparență fără desen
pulmonar, cu colabarea plămânului care est...
 Hidropenumotoraxul reprezintă prezența aerului si a fluidului la nivelul
cavității pleurale; este caracterizat de o imag...
o Pneumotorax sub tensiune
drept, se observă o transparență
de-a lungul parții drepte a
mediastinului și deplasarea
acestu...
În imagine se observă un pneumotorax pe o radiografie executată în
decubit dorsal, de remarcat poziția medială a aerului.
Rx torace, incidență PA
o pneumotorax sub tensiune cu deplasarea mediastinului spre dreapta
 În cele trei radiografii se poate observa un
hidropneumotorax in 3 incidente diferite (decubit
lateral drept, PA și prof...
Radiografie toracică, încidență PA
 pneumotorax spontan secundar la un pacient cu fibroză chistică, se observă un
hidropn...
Marginea dreptă a plămânului abia se poate observa pe radiografia executată în
inspir; pneumotoraxul devine evident pe rad...
FIBROZA PULMONARĂ INTERSTIȚIALĂ
 Fibroza pulmonară intersițială difuză are multiple cauze, cele mai frecvente fiind:
o id...
Fibroza pulmonară interstițială
Rx torace, PA - Fibroza pulmonară idiopatică.
o plămâni micșorați de volum cu opacități reticulare bilaterale
CT torace
 fibroza pulmonară în ”fagure de miere„ (săgeți)
 bronșiectazii (săgeată punctată)
Fibroza pulmonară postiradiere a
lobului drept superior.
o pierdere de volum a
hemitoracelui drept datorită
lobectomiei lo...
EMFIZEMUL PULMONAR
 Emfizemul presupune o pierdere a reculului elastic al plămânului cu distrucția
patului capilar și a s...
 Hiperinflația și bula de emfizem sunt cei mai buni predictori radiologici ai
emfizemului;
 Semnele radiologice sunt sla...
Radiografie toracică incidență PA și profil – Emfizem pulmonar, se obsevă
aplatizarea diafragmelor si o hiperinflație semn...
Rx. toracică incidență PA – bulă de
emfizem
o arie mare, hipodensă, ce ocupă o
mare parte a plămânului drept și
compreseaz...
TRAUMATISME – FRACTURILE COSTALE
o Fracturile costale se prezintă sub forma unei discontinuități a conturului coastei, lin...
Radiografie toracică, incidență PA, multiple fracturi costale stângi
MASE MEDIASTINALE ANTERIOARE
 Masele mediastinale anterioare sunt date de:
 limfadenopatii;
 tumori ale timusului;
 te...
Limfom cu celule T
 Radiografie toracică, incidență PA și profil, de observat faptul că hilul se poate vedea
prin transparența masei, fapt c...
Secțiuni CT torace
o masă situată în mediastinul anterior (la nivelul săgeților) la nivelul
aortei pulmonare – timom.
Radiografie toracică, incidență
PA, Timom malign
 masă mediastinală stângă
superioară de mari dimensiuni
cu multiple mase...
Masă mediastinală anterioară - limfom
o în radiografia toracica PA se observă o masă adiacentă marginii stângi a codului; ...
MASE MEDIASTINALE MIJLOCII
 Cauza principala a maselor mediastinale mijlocii este limfadenopatia datorată
metastazelor sa...
Radiografie toracica PA și profil
 masă deasupra arcului aortic, situată posterior de aortă, dar suprapusă peste
marginea...
CT-ul toracic a arătat faptul că
masa este posterior de aortă, cu
margini fine, de densitate mica,
fiind asociată cu esofa...
Radiografie toracica PA și profil, aortografie – anevrism aortic
Radiografie toracica PA
 opacitate cu nivel hidro-aeric la nivelul mediastinului inferior
 este caracteristica herniei h...
MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE
Diagnosticul diferențial include:
 neoplasmul;
 limfadenopatia;
 anevrismul aortic;
 mas...
MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE
Radiografie toracică PA
 masă la nivelul marginii pleurale
supero-mediale a plămânului drep...
 Proiecția masei este mai sus de claviculă,
prin urmare, nu este o structură anterioară;
 RMN-ul arată că masa este extr...
REVĂRSATUL PERICARDIC
 Revărsatul pericardic produce o lărgire a siluetei cardiace care este adesea de
formă globulară (d...
Radiografie toracică PA
la un pacient cu revărsat
pericardic.
Radiografie toracică, profil și detaliu.
 revărsat pericardic, se observă grăsimea mediastinală anterioară (săgețile alba...
PNEUMOMEDIASTINUL
o În pneumomedistin găsim: hipertransparență lineară verticală, de-a lungul
mediastinului care se extind...
Radiografie toracică PA
 se observa prezența aerului la nivelul mediastinului și țesutului subcutanat din zona gâtului;
...
CT toracic - prezența aerului în mediastin (săgețile roșii) și emfizem subcutanat
(săgețile galbene).
HERNIA DIAFRAGMATICĂ
Pe radiografia toracică se pot observa trei tipuri de hernie diafragmatică:
 de departe, cea mai com...
Radiografie toracică PA – hernie hiatală, se obervă o imagine hidroaerică
posterior de cord
ADENOPATIA HILARĂ
o Marirea ganglionilor limfatici din hilul pulmonar poate fi o descoperire importantă
care stă la baza u...
ADENOPATIA HILARĂ
 Un lucru important care trebuie ținut minte este că datorită faptului că arterele pulmonare trec
prin ...
CANCERUL PULMONAR
o Tipul de celulă a tumorii maligne primare pulmonare poate fi adesea
deosebit prin modelul de creștere,...
CANCERUL PULMONAR
Cancerele pulmonare sunt nerezecabile odată ce au progresat către unul din
urmatoarele stadii TNM:
 T4 ...
CT toracic – aspectul spiculat a unui cancer pulmonar
Cele șase tipuri principale de carcinoame pulmonare cu aspect tipic sunt:
o adenocarcinomul – (35-50%) periferic, cu incid...
Radiografie toracică PA
 carcinom cu celule scuamoase la
nivelul lobului inferior drept
 se observă cavitația,
caracteri...
Radiografie toracică PA – carcinom
o opacitate densă la nivelul lobului superior stâng asociată cu distrucția coastelor
an...
Radiografie toracică PA și CT toracic
o pe radiografie se observă multipli noduli pulmonari, bilaterali, de mărimi diferit...
BIBLIOGRAFIE
o Rakesh R. Misra, Andrew Planner, Mangerira C. Uthappa - A–Z of Chest
Radiology , Ed. Cambridge University P...
Elemente de radiologie toracică pentru rezidenţi
Próximos SlideShares
Carregando em…5
×

Elemente de radiologie toracică pentru rezidenţi

59.465 visualizações

Publicada em

Elemente de radiologie toracică pentru rezidenţi

Publicada em: Saúde e medicina
  • Seja o primeiro a comentar

Elemente de radiologie toracică pentru rezidenţi

  1. 1. Dr. Constantin SASU medic rezident pneumolog
  2. 2. OBIECTIVELE PREZENTARII TEHNICĂ: o Diferențierea unei radiografii toracice de incidență postero-anterioară de cea antero-posterioară o Utilitatea executarii radiografiei toracice în decubit lateral o Înțelegerea termenilor inspir, expunere, rotație, folosiți pentru a determina corectitudinea executarii unei radiografii toracice ANATOMIE: o Elementele de baza privind fisurile plămânilor, delimitarea cordului, bronhiile si vascularizația care pot fi vazute pe o radiografie toracică INTERPRETARE: o Dezvoltarea unei tehnici de citire a unei radiografii o Cum ne poate ajuta semnul siluetei in localizarea patologiei PATOLOGIE: o Atelectazia și recunoașterea ei pe o radiografie toracică o Edemul pulmonar si diferențierea cauzelor cardiogenice de cele noncardiogenice o Diferențierea semnelor între pneumonie și atelectazie o Recunoașterea revărsatului pleural si a pneumotoraxului o Recunoașterea semenelor BPOC-ului o Recunoașterea semnelor unui nodul pulmonar benign o Când un cancer pulmonar este nerezecabil
  3. 3. o examinarea standard a toracelui consta în efectuarea a două incidențe: posteo- anterioară (PA) și laterală (profil). o radiografiile obținute vor fi interpretate împreună. o examinarea radiografiei PA este văzută ca și cum pacientul ar sta în fața noastră cu partea lui dreaptă în stânga noastră. o pacientul este așezat pe partea stângă în incidența laterală. o dacă avem radiografii anterioare, ele se vor examina comparativ cu cele noi. POZIȚIONAREA
  4. 4. o când interpretăm o radiografie toracică trebuie examinate ambele incidente, PA si profil, asezate in aceasta ordine de la stanga la dreapta o când avem și radiografii anterioare acestea vor fi puse în ordine de la stânga la dreapta: cea veche-incidență PA, cea nouă-incidența PA, cea nouă-incidența laterala, cea veche-incidență laterală
  5. 5. POSTERO-ANTERIOR VS. ANTERO-POSTERIOR  incidența PA se obține cu pacientul in fața casetei și tubul cu radiații la o distanța de 1,8 m.  această distanță diminuează efectul razei de divergență și mărire a structurilor apropiate de tubul aparatului. Incidență AP, decubit dorsal; tubul aparatului se află la 1 m față de pacient Incidență PA; tubul aparatului se află la 1,8m față de pacient
  6. 6. În incidența AP se observa mărirea cordului și largirea mediastinului. Cand este posibil pacientul trebuie examinat în poziție verticală și incidență PA. Incidența AP este mai putin folositoare și ar trebui rezervata pacienților foarte bolnavi care nu pot fi mobilizați în picioare. Incidență PAIncidență AP
  7. 7. INCIDENȚA LATERALĂ o incidența laterală este obținută prin așezarea pacientului cu partea stângă a toracelui în fața casetei. o astfel este diminuat efectul de marire a siluetei cordului
  8. 8. o coastele drepte (indicate cu săgeți roșii) sunt mai mari datorită efectului de marire și sunt proiectate de obicei posterior celor stângi dacă pacientul a fost examinat in poziție laterală corectă. o acest lucru poate fi foarte folositor in cazul in care există un revărsat pleural care se vede doar in incidenta laterală.
  9. 9. o diafragmul stâng este de obicei mai jos situat decat cel drept. o de asemenea, din moment ce inima se află în principal pe hemidiafragmul stâng, pe incidenta laterală silueta cordului depășește porțiunea anterioară a hemidiafragmului stâng, pe cand porțiunea anterioară a hemidiafragmului drept ramane vizibilă. o se observa cum diafragmul drept (săgeata rosie) se continuă anterior, în timp de diafragmul stâng (săgeata neagră) dispare datorita siluetei cardiace. o de asemenea, se poate abserva cum diafragmul drept, la nivelul săgeților albastre, trece de coastele stângi mai mici și se termina la nivelul coastelor drepte mai mari si situate mai posterior.
  10. 10. POZIȚIA ÎN DECUBIT LATERAL  pacienții pot fi examinați și in decubit lateral.  această pozițe poate fi utila pentru a pune in evidenta volumul revărsatului pleural și a demonstra dacă acesta este mobil sau nu.  putem de asemenea observa hemitoracele neafectat pentru a confirma un pneumotorax la un pacient care nu a putut fi examinat in picioare.  de asemenea, plămânul afectat ar trebui să fie mai dens ca urmare a atelectaziei datorita presiunii suplimentare a mediastinului, în caz contrar sugereaza air trapping.
  11. 11. TEHNICA ADECVATĂ Primele lucruri care trebuiesc urmărite înainte de a interpreta o radiografie sunt:  este întradevar radiografia pacientului examinat? Radiografia trebuie etichetată cu numele pacientului  semnul de stanga/dreapta a fost poziționat corect? sau pacientul are întradevar dextrocardie?  este documentată incidența PA vs. AP?
  12. 12.  pacientul trebuie examinat în inspir profund.  calitatea inspirului este asigurată de numărul de coaste anterioare sau posterioare vizibile:  dacă sunt vizualizate 6 coaste anterioare sau 10 coaste posterioare, atunci pacientul a executat un inspir corect  dacă sunt vizualizate mai putin de 6 coaste anterioare, pacientul a executat un inspir slab, iar vizualizarea a mai mult de 6 coaste anterioare implică hiperexpandarea pulmonară
  13. 13. Un exemplu de inspir slab efectuat:  numai 4 coaste anterioare sunt vizibile  cardiomegalie?  masă – la nivelul arcului aortic?  opacitate neuniformă la nivelul ambilor lobi inferiori?
  14. 14. Același pacient după executarea unui inspir corect; radiografia toracică pare normală.
  15. 15. EXPUNEREA o un grad adecvat de expunere a pacientului la radiații este necesar pentru un film bun. o pe un film executat corect în incidență PA, corpii vertebrali toracali sunt abia vizibili în dreptul cordului iar detaliile nu pot fi observate de obicei. o expunerea este suficientă dacă structurile bronho-vasculare pot fi văzute prin transparența cordului.
  16. 16. o în incidența laterală, putem verifica dacă expunerea și inspirul sunt corecte urmarind daca coloana vertebrală apare mai închisă la culoare pe măsură ce ne deplasăm caudal. o acest lucru este datorită faptului că există mai mult aer in lobii inferiori ai plămânului și a peretelui toracic mai subțire. o sternul se distinge ca fiind pozitionat la margine, iar posterior se vor vedea două rânduri de arcuri costale.
  17. 17. Radiografie subexpusă Radiografie supraexpusă
  18. 18. ROTAȚIA  pacientul să fie lipit de caseta filmului.  dacă există o rotație a pacientului, mediastinul poate părea anormal.  se poate stabili rotația observând cele două capete ale claviculelor și urmarind dacă aceastea sunt la distanță egală față de procesul spinos al corpului vertebrei toracice.
  19. 19. o pe radiografia rotată, pliurile pielii pot fi gresit interpretate drept un pneumotorax sub tensiune (săgețile albastre). o de remarcat proziția oblica a capetelor claviculelor (săgețile roșii) și procesul spinos
  20. 20. LOBII SI SCIZURILE  pe radiografia toracica incidenta PA, scizura orizontala separa lobul mijlociu de lobul superior drept iar uneori nu este foarte bine vizibila.  pe partea stanga nu exista scizura orizontala.  scizurile oblice in incidenta PA nu sunt foarte vizibile de obicei deoarece ele sunt privite oblic.  daca exista lichid la nivelul scizurii, acesta apare ca o opacitate in partea de jos a marginii laterale. Scizura orizontala dreapta (A) si marginile inferioare (B) ale scizurilor oblice bilaterale. Marginea superioara a scizurilor oblice (B) bilateral.
  21. 21. o ambii plamani sunt suprapusi, luati separat, plamanul stang are o singura fisura oblica o plamanul drept are ambele fisuri, oblica si orizontala
  22. 22. Radiografie toracică, profil: -scizura oblică la nivelul săgeților albe punctate -scizura orizontală la nivelul săgeților albe
  23. 23. Radiografie toracică, incidența PA: - scizura orizontală la nivelul săgeților albe
  24. 24. MEDIASTINUL SI PULMONII o radiologul trebuie să cunoască structurile care alcătuiesc marginile mediastinului si lobii pulmonului care formeaza marginea acestuia de-a lungul mediastinului si a peretelui toracic. o dacă o opacitate sau “conturul” unei pneumonii se suprapun peste o parte a pulmonului sau margine a mediastinului, radiologul trebuie să distingă ce porțiune a acestuia sau ce formațiune a mediastinului sunt implicate.
  25. 25. Structurile anatomice normale pe o radiografie toracica PA si profil. A: traheea (1), bronhia principală dreaptă (2), bronhia principală stângă (3), arcul aortic (4), vena azygos care se varsă în vena cavă superioară (5), artera pulmonară interlobară dreaptă (6), artera pulmonară stângă (7), artera pulmonară a lobului superior drept (trunchiul anterior) (8), artera pulmonară inferioară dreaptă (9), atriul drept (10), ventriculul stâng (11), si celelalte structuri etichetate B: fluxul tractului pulmonar (1), aorta ascendentă (2), arcul aortic (3), vasele brahiocefalice (4), traheea (5), bronhia lobului superior drept (6), bronhia lobului superior stâng (7), artera pulmonară dreaptă (8), artera pulmonară stângă (9), confluența venelor pulmonare (10) A B
  26. 26. o vom urmări marginea plamânului de jur împrejur încercând să localizăm cărei structuri mediastinale sau lob al plămânului îi corespunde marginea respectivă
  27. 27. o EVALUAREA CORDULUI  Indicele cardiotoracic trebuie să fie mai mic de 0,5  ICT= A/B  Un ICT mai mare de 0,5 (pe un film executat corect) sugerează cardiomegalie
  28. 28. o EVALUAREA REGIUNILOR HILARE o ambele hiluri pulmonare trebuie să fie concave o concavitatea este dată de încrucișarea dintre vena pulmonară superioară și artera pulmonară a lobului inferior; punctul de intersecție dintre cele două este cunoscut sub denumirea de punctul hilar o ambele hiluri pulmonare trebuie să aibe densități similare o hilul pulmonar stâng este de obicei mai sus decât cel drept cu până la 1cm
  29. 29. o EVALUAREA TRAHEEI o traheea este de obicei situată puțin la dreapta de centru o în condiții patologice poate fi împinsă sau trasă la sânga sau la dreapta, semn indirect în depistarea unei anomalii o peretele drept al traheei se vede clar, sub denumirea de banda paratraheală dreaptă
  30. 30. o EVALUAREA DIAFRAGMULUI  fiecare diafragm trebuie examinat cu atenție  punctul cel mai înalt al diafragmului drept este în general cu 1-1,5cm mai sus decât cel de pe stânga  ambele sinusuri costo-frenice trebuie să fie bine conturate
  31. 31.  ambele hemidiafragme trebuie să fie bine conturate si vizibile pe toată lungimea lor (excepție făcând partea medială a hemidiafragmului stâng peste care se suprapune silueta cordului)  concavitatea ambelor hemidiafragme trebuie evaluată pentru a depista aplatizarea diafragmului  punctul cel mai înalt al unui hemidiafragm trebuie să fie la cel putin 1,5cm deasupra unei linii duse din sinusul costo-frenic la sinusul cardio-frenic.
  32. 32. EVALUAREA STRUCTURILOR OSOASE SI A ȚESUTURILOR MOI  este important să se examineze fiecare coastă (cele anterioare și cele posterioare), claviculele, vertebrele si articulația umarului  se va examina atent asimetria țesuturilor moi, un caz tipic fiind mastectomia
  33. 33. ARBORELE BRONSIC o comparand desenul de mai jos cu o radiografie, putem observa ca bronhia principala este vizibila daca ne uitam atent.
  34. 34. VASELE PULMONARE o aceste elemente sunt prezente pe fiecare radiografie dar de obicei ele nu pot fi recunoscute. o cunoașterea locației acestora va fi utilă înțelegerii anatomiei pe radiografia toracică și CT toracic. o cu exceptia lobului superior drept, venele pulmonare sunt în general anterior arterelor pulmonare.
  35. 35.  desenul schematic de mai jos ajută la identificarea mai ușoară a acestor elemente. A = bronhia segmentară apicală B = bronhia segmentară posterioară C = bronhia segmentară anterioară D = bronhia intermediara E = trunchiul anterior F = carina G = artera pulmonara principală dreaptă H = artera pulmonara principală stângă I = artera pulmonară inferioară dreaptă J = vena pulmonară superioară dreaptă K = bronhia lobară mijlocie dreaptă L = bronhia lobară inferioară dreaptă M = vena pulmonară inferioară dreaptă N = atriul stâng O = vena pulmonară superioară stângă P = bronhia segmentară apicoposterioară Q = bronhia lobară superioară stangă R = bronhia lingulară S = artera pulmonară inferioară stângă T = vena pulmonară inferioară dreaptă
  36. 36. CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE  Lumina interioară adecvată, se vor examina imaginile în ordine  Datele pacientului: nume, istoric, vârstă, sex, filme anterioare  Tehnica: incidență AP/PA, expunerea, rotația, pozitia verticală sau orizontală  Traheea: centrată sau deviată, calibru, masă  Plămânii: umbre sau transparențe anormale  Vasele pulmonare: mărirea arterelor sau venelor  Hiluri: mase sau limfanedopatii  Cordul: cardiomegalie? (ICT > 0,5), configurația cordului  Conturul mediastinal: lățime, masă?  Pleura: revărsat, îngroșare, calcificare  Oase: leziuni sau fracturi  Țesuturi moi: nu ratați o mastectomie
  37. 37. DENSITĂȚILE RADIOGRAFICE
  38. 38. DEPISTAREA ANOMALIILOR o este mai indicat să facem o căutare țintită pe o radiografie decât să ne uităm pur și simplu la film. o un lucru anormal nu ne va sări în ochi o cel mai indicat este sa cautam anomaliile dupa un plan bine stabilit o privirea trebuie să cerceteze toate zonele filmului urmărind plămânii, mediastinul și uitându-ne din nou cu atenție în zonele in care știm că sa pot face ușor greșeli precum la nivelul coloanei vertebrale pe radiografia de profil și la nivelul apexului in incidența PA
  39. 39. DEPISTAREA ANOMALIILOR Uitați-vă fix la X-ul din centru și încercați să citiți literele din colțurile filmului, veți constata că nu pot fi citite decât daca ne uitam direct la ele
  40. 40. TEHNICA DE CITIRE A UNUI FILM
  41. 41. SEMNUL SILUETEI  descris de Dr. Ben Felson în 1950, este un mijloc de detectare și localizare a anomaliilor.  pentru ca un obiect să apară distinct pe o radiografie toracică, trebuie să aibe o densitate radiografică diferită de cea a structurii învecinate.  în general sunt doar 4 densități radiografice diferite detectabile pe o radiografie: aerul, grăsimea, țesuturile moi și structurile osoase.  dacă două densități asemănătoare sunt una lângă alta, ele nu pot fi vizibile separat (ex. ventriculul stâng și cel drept); dăcă cele două densități sunt separate de aer, delimitarea lor va fi vizibilă.
  42. 42. SEMNUL SILUETEI  are două utilizări:  poate localiza amonaliile pe radiografia toracică PA fară ajutorul unui profil; Spre exemplu, dacă o masă se situează lângă arcul aortic și obliterează conturul acestuia, atunci masa se află posterior față de arcul aortic. Dacă contrul arcului și al masei sunt văzute separat, atunci masa se află anterior.  pierderea conturului hemidiaframului, a siluetei cordului sau a altei structuri, sugerează existența unui țesut moale lângă acestea, cum ar fi consolidarea pulmonară
  43. 43. SEMNUL SILUETEI Arcul inferior drept al cordului este situat în afara siluetei, acest lucru este cauzat de o pneumonie a lobului mijlociu drept
  44. 44. BRONHOGRAMAAERICĂ o o bronhograma aerică apare ca un contur tubular a căii respiratorii vizibilă datorită umplerii alveolelor din apropiere de către un fluid sau exsudat inflamator. o cele șase cauze de bronhogramă aerică sunt:  Consolidarea pulmonară  Edem pulmonar  Atelectazie pulmonara nonobstructiva  Boală interstițială severa  Neoplasm  Expir normal
  45. 45. o în imaginile alaturate se poate observa un edem pulmonar bilateral al lobului inferior o alveolele sunt pline cu fluid facând bronhiile vizibile o imaginea din dreapta sus, este o imagine de detaliu a hemitoracelui drept, sagețile roșii indicând o bronhograma aerica proeminentă o imaginea CT din dreapta jos, evidențiază și mai clar bronhograma aerica
  46. 46. un alt exemplu de bronhograma aerica în ambele incidențe, PA și profil
  47. 47. OPACITATEA Masă vs. Infiltrat  în ambele cazuri există o opacitate in lobul superior stang.  în cazul din stanga, opacitatea este bine delimitată, omogenă, cel mai bine descrisă ca fiind o masă.  cazul din dreapta prezintă o opacitate nesistematizată, fără limite nete, difuză, descrisă ca infiltrat, sugerând o pneumonie.
  48. 48. CRITERII DE EVALUAREAA UNEI MASE: o DIMENSIUNEA – deși este un criteriu evident de evaluare, leziunile mari nu sunt întotdeauna maligne iar cele mici nu sunt întotdeauna benigne o LOCALIZAREA – se va evalua leziunea în raport cu lobii pulmonari și segmentele pulmonare o CONTURUL – poate fi bine delimitat (net) sau imprecis delimitat (difuz/infiltrativ) Evident, cu cât conturul este mai neregular, cu atât suspiciunea că avem de-a face cu un proces maling este mai mare. Cu toate aceastea, multe leziuni benigne inflamatorii au coturul destul de neregulat. De asemenea, leziunile metastatice pot aveam un contur foarte bine delimitat. Prin urmare, conturul unei leziuni nu este un indicator absolut al benignitații sau malignitații leziunii.
  49. 49. o IMPLICAREA STRUCTURILOR ÎNVECINATE – acest lucru poate fi un indicator foarte important în stabilirea etiologiei leziunii; astfel, o masă care este aproape de peretele toracic și care implică distrucția osoasă a unei coaste, are probabilitate ridicată de malignitate (deși, nici acest lucru nu este un indicator absolut al malignitații, deoarece unele leziuni pulmonare infecțioase, cum ar fi actinomicoza, pot distruge coastele adiacente). o PREZENȚA SAU ABSENȚA CAVITAȚIEI SAU CALCIFICĂRILOR – cavitația poate fi observată și în procesele maligne și în cele benigne. Calicificarea, deși se credea ca este un indicator de benignitate, în prezent este cunoscut faptul că se întâlnește și în procesele benigne și în cele maligne, prin urmare este un alt indicator nespecific al etiologiei leziunii.
  50. 50. o LEZIUNI SOLITARE SAU MULTIPLE: Evident, nodulii multipli au un alt diagnostic diferențial și conotație decât o leziune solitară, în multe cazuri. Din acest motiv, atunci când este depistat un nodul pulmonar, trebuie căutat atent și după alți noduli. Tomografia computerizată, din cauza sensibilității sale pentru detectarea nodulilor, este de multe ori foarte utilă în acest sens.
  51. 51. LOCALIZAREA MASEI Intraparenchimatosa vs. pleurala vs. extrapleurala A = intraparenchimatos B = pleural C = extrapleural
  52. 52. CT - masa, cel mai probabil pleurala (sageata rosie); revarsat pleural posterior CT - distrugere osoasa , masa extrapleurala
  53. 53. NODULUL PULMONAR SOLITAR  nodulul pulmonar solitar poate fi total inofensiv sau poate avea potențial neoplazic  după identificarea lui, primul pas in examinare este de a compara filmul cu radiografiile anterioare, dacă acestea exista  un nodul care nu și-a modificat deloc asptectul pe o perioada de 2 ani este apoape sigur benign  dacă nodulul este complet calcificat sau calcificat doar central, este considerat benign  nodulii cu calcificări neregulate sau in afara centrului, sunt considerați suspecți și vor necesita un PET scan sau biopsie  filmul trebuie examinat atent deoarece pot fi prezenți mai multi noduli, lucru care orienteaza diagnosticul in altă direcție  dacă nodulul este nedeterminat, după ce am luat in considerare filmele anterioare și calcificarea, următorul pas este efectuarea unui CT și a unei biopsii.
  54. 54. Rx torace, incidența PA și profil: Nodul pulmonar solitar la nivelul lobului superior stâng
  55. 55. Rx torace, incidența PA și profil: Neoplasm pulmonar al lobului drept inferior
  56. 56. Nodul solitar în lobul stâng superior
  57. 57. Rx torace, incidență PA: Imaginea descrie ceea ce pare a fi o masa pulmonară (la nivelul săgeții), totuși poziția si conturul net sugerează a fi umbra mamelonului, lucru confirmat de imaginea CT
  58. 58. ATELECTAZIA Atelectazia pulmonară poate fi împărțită în 6 tipuri in funcție de mecanismul de producere: 1. De resorbție – apare în urma resorbției aerului când comunicarea dintre alveore și trahee este obstruată (atelectazie de obstrucție) 2. Adezivă – apare în urma deficitului de surfactant care duce la colapsul alveolelor și implicit la aderența pereților alveolari facând reexpansiunea dificilă 3. Compresivă – este cauzată de orice leziune înlocuitoare de spațiu a toracelui care comprimă plămânul forțând ieșirea aerului din alveole 4. Pasivă – distincția dintre atelectazia pasivă și cea compresivă nu este foarte clară; orice masă înlocuitoare de spațiu din torace, poate, fie să comprime plămânul sau să permită retracția acestuia, pasivă. 5. Cicatriceală – are loc pierderea de volum în urma scădereii complianței pulmonare ca rezultat al fibrozei pulmonare. 6. Dependentă de gravitație – apare la pacienții spitalizați, țintuiți la pat, cu respirație superficială prelungită.
  59. 59. ATELECTAZIA Semnele radiografice ale atelectaziei sunt:  aglomerarea vaselor pulmonare  bronhograme aerice  deplasarea scizurilor interlobare  opacități pulmonare anormale  pierderea conturului diafragmului sau cordului  ascensionarea diafragmului  deplasarea structurilor mediastinale  deplasarea hilurilor  hiperexpansiune pulmonară compensatorie  apropierea coastelor
  60. 60. ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR DREPT Rx torace, incidență PA și profil o Colapsul parțial al lobului superior drept; scizura orizontală este ascensionată subliniind marginea inferioară a plămânului opacifiat atelectatic; se observă calcificări suprapuse peste plămânul opacifiat central și periferic.
  61. 61. ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU  Atelectazia lobului mijlociu poate fi ușor trecută cu vederea pe radiografia toracică frontală.  Pierderea marginei drepte a siluetei cordului este adeasea întâlnită, dar nu întotdeauna.  Lobul atelectatic este mai ușor de recunoscut pe radiografie toracica laterala ca o bandă densă, bine definită, liniară sau triunghiulară, situată între scizura oblică și cea orizontală, și care se extinde în sus și în jos față de hil.  Colapsul lobului poate fi foarte subțire și poate fi interpretat dept o fisură îngroșată.
  62. 62. ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU Rx torace, incidență PA și profil o Opacitate neomogenă în lobul mijlociu drept și pierderea arcului inferior drept al siluetei cardiace. Pe profil se observă o opacitate liniară supraiacentă cordului care reprezintă colapsul lobului mijlociu
  63. 63. ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU CT torace, o deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) și aglomerarea bronhiilor în segmentul opacifiat a lobului mijlociu
  64. 64. ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR DREPT o silueta hemidiafragmului drept și o densitate triunghiulară postero-medială sunt semnele comune ale atelectaziei lobului interior drept o aceasta poate fi diferențiată de atelectazia lobului mijlociu prin persistența arcului inferior drept dat de silueta cordului.  de remarcat întinderea vaselor lobului superior drept hiperexpandat în atelectazia lobului drept inferior  hilul drept este de asemenea deplasat inferior.
  65. 65. ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG  datorită faptului ca plamanul stâng are doi lobi și o singura scizură, atelectazia lobului superior stang prezintă o imagine diferita de cea a lobului superior drept  astfel predomină o schimbare anterioară a lobului superior, colapsul acestuia cu pierderea marginii superioare stangi a siluetei cordului.  lobul inferior fiind mai mare va migra catre superior și posterior de lobul superior pentru a ocupa locul liber (de lipsa lobului mijociu)  pe masură ce lobul inferior se extinde, arterele acestuia se deplaseaza superior  bronhia principala stângă se rotește și ea căpătând o poziție aproape orizontală.
  66. 66. ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG Rx torace, incidență PA și profil o Ascensionarea hemidiafragmului stâng, opacitate neomogenă la nivelul hemitoracelui stâng cu pierderea conturului stâng al cordului; pe profil se observă deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) și creșterea intensității opacității retrosternale.
  67. 67.  Colapsul lobului superior stâng, prin obstrucția de către un carcinom bronhogenic .  Transparența dintre mediastin și colapsul lobului superior stâng este cauzată de către hiperexpansiunea segmentului superior a lobului inferior stâng.
  68. 68. ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR STÂNG  Atelectazia lobului inferior drept sau stâng prezintă un aspect similar.  Silueta hemidiafragmului corespunzător, aglomerarea de vase și bronhogramele aerice sunt cateodată văzute, și silueta aortei descendente este văzută pe partea stângă  De reținut că aceste elemente sunt nespecifice, adeseori fiind întâlnite și în cazurile de consolidare  Colapsul substanțial al lobului inferior va apare de obicei ca o opacitate triunghiulară situată postero-medial opus mediastinului. Atelectazia lobului inferior stâng urmată de rezoluție parțială
  69. 69. Rx torace, incidență PA - Atelectazia lobului inferior stâng, de observat ascensionarea hemidiafragmului stâng
  70. 70. EDEMUL PULMONAR  Sunt două tipuri principale de edem pulmonar: o edemul pulmonar cardiogen cauzat de creșterea presiunii hidrostatice a capilarelor pulmonare o edemul pulmonar noncardiogen, fiind cauzat fie de alterarea permeabilității membranei capilarelor sau de scăderea presiunii oncotice plasmatice  Pe radiografia toracică, edemul pulmonar poate arăta: o cefalizarea vaselor pulmonare o patern-ul ”aripi de liliac” o liniile Kerley B sau liniile septale o îngroșare peribronșică o umbre neuniforme cu bronhograme aerice o cardiomegalie  Edemul inferior unilateral a zonei miliare și lobare, sunt considerate pattern-uri atipice edemului pulmonar cardiogen  Pattern-uri neobișnuite ale edemului pot fi intalnite la pacienții cu BPOC care au predominant emfizem al lobului superior
  71. 71. Edem pulmonar – cefalizare venelor pulmonare, nediferențierea marginilor vasculare, cardiomegalie. Edem pulmonar fulminant datorită insuficientei cardiace congestive, se observă pattern-ul ”aripi de liliac”
  72. 72.  Ambele radiografii sunt de la același pacient, cea din stânga arată un edem pulmonar difuz cu pierderea ambelor hemidiafragme și a siluetei cardiace; cea din dreapta este facută două zile mai târziu după o rezoluție parțială a edemului.
  73. 73.  Rx toracică, incidență PA – edem pulmonar predominant al lobului superior la un pacient cu BPOC
  74. 74. Rx toracică, incidență PA – edem pulmonar cardiogenic Mărirea siluetei cardiace, afectare interstițială pulmonară bilateral, creșterea în volum a venei azygos (sageată) și o manșetă peribronșică (săgeată punctată)
  75. 75. INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ  Este una dintre cele mai comune anomalii evaluate pe radiografia toracica  Apare atunci când cordul nu reușește să mențină un debit adecvat  Poate progresa către hipertensiune venoasă pulmonară și edem pulmonar cu scurgere de fluid în intersițiu, alveole sau spațiul pleural  Primul semn care apare pe radiografia toracică este cardiomegalia, definită ca creșterea indexului cardio-toracic (>0,5).  În vascularizatia pulmonara a unui torace normal, venele pulmonare inferioare sunt mai mari decat cele superioare datorită gravității; la un pacient cu insuficiența cardiacă congestivă, presiunea capilară pulmonară crește până la valori de 12- 18mmHG, iar venele din partea superioară se dilată fiind egale sau mai mari in dimensiune, termen denumit cefalizare.
  76. 76. INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ  Prin creșterea presiunii pulmonare (18-24mmHg) apare edemul interstițial și liniile Kerley  Creșterea peste acest nivel a presiunii capilare pulmonare corespunde edemului alveolar, adesea sub aspectul clasic de ”aripi de liliac”  Revărsatul pleural este deasemenea des întâlnit  Radiografia toracica este importanta in evaluarea pacientilor cu insuficiență cardiacă congestiva pentru a urmări evoluția edemului pulmonar și a evalua răspunsul la tratament.
  77. 77. Insuficiență cardiacă congestivă severă: cardiomegalie, edem alveolar, margini vasculare slab definite.
  78. 78. Insuficiență cardiacă congestivă: insuficiență ventriculară stângă, cardiomegalie (index cardio-toracic >0,5), linii Kerley B
  79. 79. o Radiografii ale aceluiasi pacient, in stânga edem pulmonar sever ca urmare a insuficienței cardiace congestive, în dreapta aspectul radiologic după o îmbunătățire semnificativă.
  80. 80. LINIILE KERLEY B o sunt linii orizontale mai mici de 2cm lungime, de obicei la periferia zonelor inferioare o cauzele de apariție a liniilor Kerley B sunt:  edemul pulmonar  limfangită carcinomatoasă și limfom malign  pneumonia virală și micoplasmica  fibroză interstițială pulmonară  pneumoconioză  sarcoidoză o ele pot fi semne trecătoare pe radiografia toracică a unui pacient cu sau fără insuficiență cardiacă
  81. 81. LINIILE KERLEY B Insuficiența cardiacă congestivă cu edem interstițial; linii Kerley B la periferia hemitoracelui drept.
  82. 82. CT torace, subțierea septului interlobular (săgeată) reprezentând liniile Kerley
  83. 83. P N E U M O N I A  Este cauzată de bacterii, virusuri, micoplasme și fungi  Nu este asociată cu pierdere de volum  Alte cauze de umplere a alveolelor care nu se disting pe radiografia toracica sunt: lichide (inflamație), celule (cancer), proteine (proteinoză aleveolară) și sânge (hemoragie pulmonară)  Pe radiografie se gasesc: opacitați alveolare, consolidare lobară sau opacitați interstițiale; există de obicei o suprapunere considerabilă  Dat fiind faptul ca leziunile din pneumonie sunt fără pierdere de volum, se deosebesc de o masă prin faptul că acestea sunt mult mai bine definite, pneumonia putând avea asociat un revărsat parapneumonic.
  84. 84. CARACTERISTICI RADIOLOGICE ALE DIFERITELOR TIPURI DE PNEUMONIE  PNEUMONIA LOBARĂ – pneumonia pneumococică clasică, intregul lob este consolidat, bronhogramele aerice sunt în mod obișnuit.  PNEUMONIA LOBULARĂ – adesea stafilococică, multifocală, neuniformă, uneori fără bronhograme aerice  PNEUMONIA INTERSTIȚIALĂ – virală sau micoplasmatică; aceasta din urmă începe perihilar și devine confluentă și/sau neuniformă pe măsură ce boala progresează, fără bronhograme aerice.  PNEUMONIA DE ASPIRAȚIE – urmează fluxul gravitațional al conținutului aspirat; alterarea stării de conștiență, post anestezie, comune la alcoolicii debilitați, demenți.  INFECȚII PULMONARE DIFUZE – comunitare (Mycoplasma, se remite spontan); nosocomiale (Pseudomonas, rată ridicată a mortațității, opacități neregulate, cavitați); gazde imunocompromise (bacterii, fungi, Pneumocystis carinii).
  85. 85. Rx torace, incidență PA și profil - Pneumonie lobul drept mijlociu o de observat marginile imprecis delimitate, bronhogramele aerice și lipsa arcului inferior drept a siluetei cardicace
  86. 86. Radiografie incidență PA și profil; Pneumonie, lobul superior drept
  87. 87. Infiltrate bilaterale și bronhograme aerice cu distribuție perihilară, cordul este de dimensiuni normale, liniile Kerley B nu sunt prezente. Toate aceste elemente sunt tipice pneumoniei cu Pneumocystis carinii care este cea mai întâlnită infecție oportunistă amenințătoare de viață în HIV.
  88. 88. Rx torace, incidență PA - Pneumonie cu Pneumocystis carinii o Opacități reticulare interstițiale difuze bilateral cu pierdere minimă de volum la un pacient tânăr HIV pozitiv
  89. 89. ABCESUL PULMONAR  Este o leziune supurativă cavitară a parenchimului pulmonar secundar unei infecții bacteriene (stafilococ, streptococ, pneumococ)  Poate fi primitiv (parenechim pulmonar normal) sau secundar (suprainfecția unor leziuni preexistente – chist aerian, cancer excavat, sechestrație pulmonară)  Aspecte radiologice:  Stadiul de constituire – opacitate cu aspect de pneumonie lobară  Stadiul de supurație – opacitate pneumonică de intensitate crescută în zona necrozată sau opacitate rotundă cu contur imprecis delimitat, omogenă, de intensitate medie  Stadiul de abces post vomică – imagine hidroaerică cu nivel orizontal, rotundă sau ovalară cu axul mare vertical
  90. 90. Radiografie toracică incidență PA și profil  abces pulmonar la nivelul lobului superior stâng
  91. 91. CT torace,  abces pulmonar cavitar la nivelul lobului superior stâng
  92. 92. TUBERCULOZA  Tuberculoza primară reprezintă primoinfecția cu Mycobacterium tuberculosis.  Tuberculoza secundară este o reactivare a primoinfecției sau o continuare a acesteia.  Radiologic tuberculoza este reprezentată de: o consolidare; o adenopatie; o revărsat pleural  Caracteristicile radiologice ale tuberculozei post-primare sunt: o cavitație o fibroză o calcificare nodală o pete de material cazeos  Acestea se gasesc cel mai frecvent în segmentele posterioare ale lobilor superiori și în segmentele superioare ale lobilor inferiori  Tuberculoza endobronșică implică peretele unei bronhii majore, printre complicații numărându-se stenoza cicatriceală și obstrucția.
  93. 93. Rx toracică incidență PA a unui vechi pacient cu TB.  Se observă fibroza, cavitație și calcificare, în special la nivelul lobului superior stâng
  94. 94. Adenopatie paratraheală dreaptă și hilară stângă Striații linerare parenchimatoase extinse la ambele apexuri, asociate cu retracția ambelor hiluri, elemente caracteristice fibrozei bilaterale a lobilor superiori
  95. 95. Tuberculoză miliară – multipli noduli mici diseminați pe toată suprafața ambilor plămâni
  96. 96. Rx. toracică PA, opacități alveolare bilaterale neuniforme cu zone de cavitație în lobii superiori Acelasi pacient, 9 luni mai târziu, opacități lineare și subțierea peretelui cavernei datorită procesului de vindecare
  97. 97. Rx. toracică, incidență PA,  infiltrate și caverne bilaterale ale lobilor superiori
  98. 98. Rx. torace, incidență PA  leziune cavitară la nivelul lobului superior drept inconjurată de o arie de consolidare parenchimatoasă heterogenă, la un pacient cunoscut cu TB
  99. 99. Rx. torace –Tuberculoză miliară  multiple opacități nodulare punctiforme la nivelul ambelor arii pulmonare  arie focală de consolidare la nivelul lobului mijlociu drept
  100. 100. CT torace –Tuberculoză miliară  multiple opacități nodulare punctiforme la nivelul ambelor arii pulmonare  arii de consolidare pulmonară
  101. 101. HEMORAGIA PULMONARĂ  are aspect asemănător pneumoniei, edemului pulmonar, afecțiuni la care sunt prezente opacități, adesea însoțite de bronhograme aerice.  este cauzată de:  traumatisme;  afecțiuni hemoragipare;  altitudine mare;  stenoza mitrală.  sângele pătrunde în bronhii și în cele din urmă ajunge în alveole;  se remarcă prin faptul că poate disparea mult mai repede decât alte desități alveolare cum ar fi pneumonia.
  102. 102. Radiografie toracică PA și profil o hemoragie la nivelul lobului drept superior o de remarcat revarsatul pericardic consistent în hemitoracele stâng.
  103. 103. EMBOLISMUL PULMONAR  sursa primară sunt trombii din venele profunde ale membrelor inferioare;  aproximativ 10% din embolismele pulmonare devin infarcte pulmonare, însă mulți pacienți mor din cauza embolismului pulmonar, fară ca acesta să fie diagnosticat;  scopul principal al unei radiografii toracice în cazurile suspecte de embolism pulmonar este de a elimina alte diagnostice ca și cauză a dispneei sau hipoxiei;  majoritatea radiografiilor pulmonare efectuate pacientilor cu EP sunt normale.
  104. 104.  semne a prezenței embolismului pulmonar sunt: o semnul Westermark (oligemie in zona afectata); o dimensiune crescuta a unui hil (cauzată de coliziunea trombilor); o atelectazie cu ascensionarea hemidiafragmului sau densități lineare ori în forma de disc; o revărsat pleural; o consolidare; o semnul Hampton (opacitate rotunda).  în cazul infarctelor pulmonare, principala trasatura radiologică este consolidarea multifocala la baza pleurei din zona inferioara a plămânilor.  alte cateva metode importante sunt utilizate în investigarea unui posibil embolism pulmonar. Aceste sunt: ultrasonografia venoasă, scintigrafie ventilație/perfuzie, arteriograma pulmonara și angiograma CT (CTA).  daca radiografia unui pacient cu hipoxie este normala trebuie luat in considerare EP
  105. 105. Semnul Hampton (opacitate bine delimintată la nivelul lobului inferior stâng) la pacientii cu embolie pulmonara
  106. 106. Semnul Westermark – o mare parte a hemitoracelui drept este hipodensă datorită oligemiei secundar vasocontricției distal de un tromb
  107. 107. CT torace  tromb pulmonar de dimensiuni mari.
  108. 108. CT torace o defect mare de umplere (sageată) reprezentând trombi la nivelul arterelor pulmonare principale
  109. 109. Scintigrafia ventilație/perfuzie demonstrează asimetria dintre cele două scintigrame, astfel se observă o perfuzie anormală (Q) pe un fond de ventilație normal (V)
  110. 110. REVĂRSATUL PLEURAL  Cauzele obișnuite de revărsat pleural sunt:  insuficiență cardiacă congestică;  infecții (parapneumonice);  traumatisme;  tumori;  boli autoimune;  insuficiență renală.  Pe o radiografie cu pacientul în poziție verticală, un revărsat va cauza rotunjirea laterala a sinusului costofrenic, iar dacă este în cantitate mare se extinde si posterior;  Uneori, are loc o depresiune a hemidiafragmului implicat;  Pentru a detecta un revărsat este necesar aproximativ 200ml de fluid pe radiografia de incidența PA și aproximativ 75ml fluid pe cea de profil;  Revărsatele mari, în special cele unilaterale, sunt mult mai probabil cauzate de un proces malign decât cele mici.
  111. 111.  Pe radiografia executata in pozitie dorsală, un revărsat pleural va apărea ca o opacitate gradată, mai densa catre bază. Vasele pot fi văzute de obicei prin opacitatea revărsatului pleural. De asemenea, revărsatul pleural poate acoperi țesutul pulmonar, îngroșa scizurile, iar daca este in cantitate mare poate acoperi cu lichid apexul.  O radiografie realizata in decubit lateral poate fi utilă pentru a confirma un revarsat pleural la pacientii țintuiți la pat, lichidul acumulându-se de partea afectată (cu excepția pleureziei inchistate). Astăzi, ultrasonografia este de asemenea o cheie în componența diagnosticului. Ea este folosită și pentru a ghida puncția diagnostică a revărsatului pleural în cantitate mică.
  112. 112. Radiografie toracică PA și profil  revărsat pleural bilateral  se observă pensarea unghiurilor costofrenice
  113. 113. Radiografie toracică PA o revărsat pleural la nivelul hemitoracelui drept
  114. 114. Imagini CT, în cea din stânga se observa un revărsat pleural in cantitate mare infectat – empiem; în comparație cu un abces intrapulmonar în cea din dreapta
  115. 115. Radiografie toracică PA  revărsat pleural inchistat la nivelul hemitoracelui drept;  se observă marginea medială ascuțită, bine definită și o margine laterală indistinctibilă;
  116. 116. Radiografie incidență PA și profil; se observă două opacități bine definite la nivelul lobului mijlociu si inferior drept. Ele reprezintă o pleurezie inchistata la nivelul scizurilor orizontală și oblică a plamanului drept
  117. 117. Radiografie incidență PA în decubit dorsal; o lichidul pleural, de obicei, se prezintă ca o creştere a densităţii în hemitoracele afectat.
  118. 118.  Reprezintă pătrunderea aerului la nivelul cavității pleurale  Pneumotoraxul spontan apare în afara oricărui traumatism, unele din cauze fiind: o Astmul o BPOC o Infectiile pulmonare o Neoplasmul o Sdr. Marfan o consumul de cocaină  Cele mai frecvente cauze de pneumotorax sunt cele iatrogene cauzate în timpul operațiilor chirurgicale sau a cateterizării venoase (jugulare sau subclavii). PNEUMOTORAXUL
  119. 119.  Traumatismele, precum accidentele rutiere, sunt de asemnea o cauză importantă;  În pneumotoraxul sub tensiune, aerul care pătrunde in cavitatea pleurală este blocat în timpul expirului printr-un mecanism de tip supapă (pneumotorax cu supapă); acest lucru duce la acumularea aerului și implicit la creșterea presiunii intratoracice, până la colapsul plămânului și deplasarea mediastinului de partea opusă; dacă continuă, poate fi compromisă întoarcerea venoasă a cordului și chiar moartea.
  120. 120.  Pe radiografia toracica, în pneumotorax, apare o hipertransparență fără desen pulmonar, cu colabarea plămânului care este net conturat de o linie fină ce reprezintă pleura viscerală;  Cel mai probabil aceste semne se văd la nivelul apexurilor;  Pneumotoraxul este cel mai bine pus in evidență pe radiografia efectuată în expir;  Este mai greu de depistat pe radiografiile executate in decubit dorsal, deoarece aerul se ridică la nivelul parții medii a plămânului, acest lucru putând fi văzut ca o hipertransparență de-a lungul mediastinului;
  121. 121.  Hidropenumotoraxul reprezintă prezența aerului si a fluidului la nivelul cavității pleurale; este caracterizat de o imagine hidro-aerică pe o radiografie in decubit dorsal sau verticala, la un pacient cu pneumotorax  Cateva din cauzele hidropneumotoraxului sunt: o traumatisme; o toracenteza; o intervenții chirurgicale; o ruptură de esofag; o emfizem
  122. 122. o Pneumotorax sub tensiune drept, se observă o transparență de-a lungul parții drepte a mediastinului și deplasarea acestuia spre stânga. o Aceasta este o urgență medicală; imposibilitatea de a interveni rapid pentru scăderea presiunilor intrapleurale poate determina scăderea intoarcerii venoase și poate duce la decesul pacientului.
  123. 123. În imagine se observă un pneumotorax pe o radiografie executată în decubit dorsal, de remarcat poziția medială a aerului.
  124. 124. Rx torace, incidență PA o pneumotorax sub tensiune cu deplasarea mediastinului spre dreapta
  125. 125.  În cele trei radiografii se poate observa un hidropneumotorax in 3 incidente diferite (decubit lateral drept, PA și profil).  Se observă o imagine hidro-aerică la nivelul hemitoracelui drept
  126. 126. Radiografie toracică, încidență PA  pneumotorax spontan secundar la un pacient cu fibroză chistică, se observă un hidropneumotorax drept cu bronșiectazii chistice bilaterale
  127. 127. Marginea dreptă a plămânului abia se poate observa pe radiografia executată în inspir; pneumotoraxul devine evident pe radiografia executată în expir. Radiografie toracică, incidență PA
  128. 128. FIBROZA PULMONARĂ INTERSTIȚIALĂ  Fibroza pulmonară intersițială difuză are multiple cauze, cele mai frecvente fiind: o idiopatice (>50%) o boli vasculare de colagen o agenți citotoxici și nitrofurantoin o pneumoconioze o radiații o sarcoidoza  Din punct de vedere clinic pacienții se prezintă cu dispnee progresivă de efort și tuse neproductivă;  Radiologic, fibroza pulmonara interstițială este asociată cu opacități în ”sticlă mată” în stadiile incipiente, urmând ca apoi să apară pierderea volumului cu opacități liniare bilaterale și plămânul în ”fagure de miere”  Dacă nu este efectuat un transplant de plămân, prognosticul este nefavorabil, datorită insuficienței pulmonare care apare în 3-6 ani de la diagnostic.
  129. 129. Fibroza pulmonară interstițială
  130. 130. Rx torace, PA - Fibroza pulmonară idiopatică. o plămâni micșorați de volum cu opacități reticulare bilaterale
  131. 131. CT torace  fibroza pulmonară în ”fagure de miere„ (săgeți)  bronșiectazii (săgeată punctată)
  132. 132. Fibroza pulmonară postiradiere a lobului drept superior. o pierdere de volum a hemitoracelui drept datorită lobectomiei lobului mijlociu și inferior drept; o infiltratele din zona superioară sunt datorită fibrozei postiradiere iar marginea ascuțită delimitează limitele plămânului protejat în timpul radioterapiei.
  133. 133. EMFIZEMUL PULMONAR  Emfizemul presupune o pierdere a reculului elastic al plămânului cu distrucția patului capilar și a septurilor alveolare;  Cel mai des este cauzat de către fumat și mai rar de către deficitul de α1 antitripsină;  Dintre caracteristicile funcționale amintim scăredea VEMS-ului și a capacității de difuziune;  De obicei, pe radiografia toracică, se observă hiperinflație difuză cu aplatizarea diafragmelor, spațiul retrosternal mărit, bula de emfizem (hipertransparență cu pereți foarte subțiri -0,5mm- rotundă sau ovalară și contur net, regulat), dilatarea arterei pulmonare și hipertrofia ventriculului drept (datorită hipoxiei cronice) cunoscute sub denumirea de cord pulmonar;
  134. 134.  Hiperinflația și bula de emfizem sunt cei mai buni predictori radiologici ai emfizemului;  Semnele radiologice sunt slab corelate cu testele funcționale pulmonare;  La fumătorii cu emfizem, zonele superioare ale plămânilor sunt de obicei mai afectate decât lobii inferiori. Acest lucru este invers la pacientii cu deficit de α1 antitripsină, la care lobii inferiori sunt cei mai afectați;  Bronșita cronica apare de obicei la pacienții cu emfizem și este asociată cu subțierea peretelui bronșiilor.
  135. 135. Radiografie toracică incidență PA și profil – Emfizem pulmonar, se obsevă aplatizarea diafragmelor si o hiperinflație semnificativă demonstrată prin vizualizarea celui de-al 11-lea rând de coaste posterioare.
  136. 136. Rx. toracică incidență PA – bulă de emfizem o arie mare, hipodensă, ce ocupă o mare parte a plămânului drept și compresează parenchimul pulmonar adiacent
  137. 137. TRAUMATISME – FRACTURILE COSTALE o Fracturile costale se prezintă sub forma unei discontinuități a conturului coastei, linia de fractură putând fi vizibilă; o O fractură costală poate să nu fie vizibilă pe o radiografie toracică; ele pot apărea pe radiografiile toracice efectuate pentru evaluarea unui pneumotorax; o În mod obișnuit pentru evaluarea coastelor, se examinează mai întâi arcurile posterioare, apoi cele anterioare, terminând prin examinarea porțiunilor laterale a fiecărei coaste; dacă se observă o anomalie se va examina coasta în ansamblul ei; o Fracturile la nivelul primelor 3 coaste sunt asociate cu un risc crescut de injurie a aortei datorită forței excesive necesară producerii acestora; o Fracturile ultimelor 3 coaste pot fi asociate cu leziuni ale ficatului și splinei; o Fracturile multiple bilaterale în diverse stadii de vindecare sunt asociate la copii cu abuzul acestora.
  138. 138. Radiografie toracică, incidență PA, multiple fracturi costale stângi
  139. 139. MASE MEDIASTINALE ANTERIOARE  Masele mediastinale anterioare sunt date de:  limfadenopatii;  tumori ale timusului;  teratoame;  masă tiroidiană;  anevrism de aortă;  chist pericardic;  grăsime epicardică.  De obicei, pentru diagnosticul de certitudine este necesar un CT sau o aspirație pe ac fin;
  140. 140. Limfom cu celule T
  141. 141.  Radiografie toracică, incidență PA și profil, de observat faptul că hilul se poate vedea prin transparența masei, fapt ce arată ca masa nu este hilară.  Pe profil nu se vede nimic patologic posterior de aceasta.
  142. 142. Secțiuni CT torace o masă situată în mediastinul anterior (la nivelul săgeților) la nivelul aortei pulmonare – timom.
  143. 143. Radiografie toracică, incidență PA, Timom malign  masă mediastinală stângă superioară de mari dimensiuni cu multiple mase pleurale drepte, încadrând hemitoracele drept;  masele pleurale multiple sunt caracteristice timoamelor maligne.
  144. 144. Masă mediastinală anterioară - limfom o în radiografia toracica PA se observă o masă adiacentă marginii stângi a codului; de asemnea exsistă și o hiperinflație a ambelor câmpuri pulmonare, sugerând o obstrucție a căilor aeriene. o marginea dreptă a cordului este obscură, indicând o masă mediastinală anterioară o CT-ul toracic confirmă faptul că exsistă o masă în mediastinul anterior care compresează traheea inferioară, bronhia principală și artera pulmonară dreaptă;
  145. 145. MASE MEDIASTINALE MIJLOCII  Cauza principala a maselor mediastinale mijlocii este limfadenopatia datorată metastazelor sau tumorii primare;  Alte cauze includ:  hernia hiatală;  anevrismul aortic;  masă tiroidiană;  chistul de duplicație;  chistul bronhogenic.
  146. 146. Radiografie toracica PA și profil  masă deasupra arcului aortic, situată posterior de aortă, dar suprapusă peste marginea superioară a aortei;  un CT a fost efectuat pentru investigații suplimentare.
  147. 147. CT-ul toracic a arătat faptul că masa este posterior de aortă, cu margini fine, de densitate mica, fiind asociată cu esofagul – chist de duplicație esofagiană
  148. 148. Radiografie toracica PA și profil, aortografie – anevrism aortic
  149. 149. Radiografie toracica PA  opacitate cu nivel hidro-aeric la nivelul mediastinului inferior  este caracteristica herniei hiatale datorită poziției sale pe linia mediană cu stomacul care herniază prin hiatusul esofagian  de semenea, camera cu aer a stomacului nu se observă la locul uzual;  în cazurile incerte se poate efectua un tranzit baritat sau un CT cu substanță de contrast
  150. 150. MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE Diagnosticul diferențial include:  neoplasmul;  limfadenopatia;  anevrismul aortic;  mase adiacente pleurei sau plămânului;  chistul neuro-enteric sau menigocelul lateral;  hematopoieza extramedulară.
  151. 151. MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE Radiografie toracică PA  masă la nivelul marginii pleurale supero-mediale a plămânului drept;  mediastinul anterior se termină la nivelul claviculelor;  orice anomalie la nivelul apexului toracelui este situată cel mai probabil posterior.
  152. 152.  Proiecția masei este mai sus de claviculă, prin urmare, nu este o structură anterioară;  RMN-ul arată că masa este extrapleurală și asociată cu nervii spinali;  Este un schwanom, o tumoră benignă a tecii nervului.
  153. 153. REVĂRSATUL PERICARDIC  Revărsatul pericardic produce o lărgire a siluetei cardiace care este adesea de formă globulară (diametrul transvers disproporțional crescut).  Radiografiile seriate pot fi utile diagnosticului în special când sunt observate schimbări rapide ale mărimii siluetei cardiace;  Sunt necesari aproximativ 400-500ml de lichid pericardic pentru a fi detectată o schimbare a mărimii siluetei cordului pe o radiografie toracică PA;  Diagnosticul de certitudine poate fi pus de ecocardiografie sau CT; acesta poate fi critic, deoarece revărsatul pericardic acut poate duce la tamponadă cardiacă și o scădere a umplerii cordului;  Dacă apare postoperator, poate fi un semn de sângerare, necesitând reintervenție.
  154. 154. Radiografie toracică PA la un pacient cu revărsat pericardic.
  155. 155. Radiografie toracică, profil și detaliu.  revărsat pericardic, se observă grăsimea mediastinală anterioară (săgețile albastre) și grăsime epicardică (săgețile roșii) separate de o bandă de țesut moale.
  156. 156. PNEUMOMEDIASTINUL o În pneumomedistin găsim: hipertransparență lineară verticală, de-a lungul mediastinului care se extinde și la nivelul gâtului și ascensionarea pleurei parietale de-a lungul limitelor mediastinului o Cauzele comune de pneumomediastin includ:  astmul;  intervențiile chirurgicale (complicații postoperatorii);  lezarea traumatica a arborelui traheobronșic;  schimbări bruște a presiunii intratoracice (vomă, tuse, parturiție);  ruptura de esofag;  barotrauma. o Pneumomediastinul trebuie diferențiat de pneumopericard și pneumotorax; în pneumopericard, aerul poate fi prezent la nivelul cordului, dar nu si la nivelul gâtului.
  157. 157. Radiografie toracică PA  se observa prezența aerului la nivelul mediastinului și țesutului subcutanat din zona gâtului;  aerul mediastinal poate proveni de la pierderea integritații plămânului, căilor aeriene principale sau a esofagului.
  158. 158. CT toracic - prezența aerului în mediastin (săgețile roșii) și emfizem subcutanat (săgețile galbene).
  159. 159. HERNIA DIAFRAGMATICĂ Pe radiografia toracică se pot observa trei tipuri de hernie diafragmatică:  de departe, cea mai comuna este hernia hiatală – în care stomacul alunecă prin hiatusul esofagian în torace;  hernia Bochdalek care apare datorită unei slăbiri a diafragmului și de obicei este pe partea stângă și posterior;  hernia Morgagni care apare median;
  160. 160. Radiografie toracică PA – hernie hiatală, se obervă o imagine hidroaerică posterior de cord
  161. 161. ADENOPATIA HILARĂ o Marirea ganglionilor limfatici din hilul pulmonar poate fi o descoperire importantă care stă la baza unei patologii. o Diagnosticul diferențial etiologic poate fi împărțit în 3 categorii diferite: INFLAMAȚIE sarcoidoză silicoză INFECȚIE tuberculoză histoplasmoză mononucleoză infecțioasă NEOPLASM limfom metastaze carcinom bronhogenic
  162. 162. ADENOPATIA HILARĂ  Un lucru important care trebuie ținut minte este că datorită faptului că arterele pulmonare trec prin aceiași zonă, mărirea acestor vase poate fi confundată cu o adenopatie hilară;  În mod tipic, limfadenopatia are un aspect mai neregulat, în timp ce mărirea arterelor pulmonare are un aspect mai fin / regulat;  În imaginile de mai jos, în cea din stânga se poate observa conturul bine delimitat, regulat, caracteristic măririi arterelor pulmonare; în dreapta se observa multiple opacități neregulate, caracteristice adenopatii hilare.
  163. 163. CANCERUL PULMONAR o Tipul de celulă a tumorii maligne primare pulmonare poate fi adesea deosebit prin modelul de creștere, aspect și locație. o Referitor la decesele provocate de cancer, cel pulmonar cauzează cele mai multe decese în lume decât orice alt tip de cancer. o Cea mai folosita stadializare în cancerului pulmonar, altul decat cel cu celule mici, este stadializarea TNM o Cea mai bună șansă de vindecare o are rezecția tumorii; totuși, s-a constatat că nu toți pacienții cu cancer pulmonar au beneficii de pe urma chirurgiei datorită comorbiditaților asociate precum emfizemul sau bolile cardiovasculare.
  164. 164. CANCERUL PULMONAR Cancerele pulmonare sunt nerezecabile odată ce au progresat către unul din urmatoarele stadii TNM:  T4 – invazia mediastinului, cordului, vaselor mari, traheei, esofagului, corpilor vertebrali sau carinei; asocierea cu pleurezia sau pericardita malignă; prezența nodulilor tumorali sateliți în același lob cu tumora primară.  N3 – metastaeze ganglionare mediastinale sau hilare controlaterale, sau afectarea homolaterală sau controlaterală a ganglionilor limfatici scaleni sau supraclaviculari.  M1 – metastaze la distanță prezente
  165. 165. CT toracic – aspectul spiculat a unui cancer pulmonar
  166. 166. Cele șase tipuri principale de carcinoame pulmonare cu aspect tipic sunt: o adenocarcinomul – (35-50%) periferic, cu incidența mare de metastazare timpurie o cu celule scuamoase – (30%) central, cu implicare hilară, cavitația este obișnuită, creștere lentă o cu celule mici - (15-20%) central, cavitația este rară, adesea trăsătura dominantă este prezența maselor mediastinale și hilare, creștere rapidă și metastazare precoce. o cu celule mari – (10-15%) periferic, dimensiuni mari, cavitația este prezentă o bronhoveolar – (3%) periferic, aspect rotunjit, infiltrat asemănător celui din pneumonie (bronhograme aerice), ocazional multifocal o carcinoid – (mai puțin de 1%) tipic se prezintă sub forma unei leziuni endobronșice bine definită; metastazele ganglionare ale ficatului si creierului se pot intensifica dens.
  167. 167. Radiografie toracică PA  carcinom cu celule scuamoase la nivelul lobului inferior drept  se observă cavitația, caracteristică acestui tip de cancer.
  168. 168. Radiografie toracică PA – carcinom o opacitate densă la nivelul lobului superior stâng asociată cu distrucția coastelor anterioare stângi doi și trei.
  169. 169. Radiografie toracică PA și CT toracic o pe radiografie se observă multipli noduli pulmonari, bilaterali, de mărimi diferite, care se vad mai bine pe CT o acest aspect este tipic metastazelor pulmonare o predominanța bazală a nodulilor este datorită vascularizației mai bogate a bazelor plămânilor o metastazele pulmonare pot fi secundare cancerului de sân, colon, rect și rinichi
  170. 170. BIBLIOGRAFIE o Rakesh R. Misra, Andrew Planner, Mangerira C. Uthappa - A–Z of Chest Radiology , Ed. Cambridge University Press, 2007; o Philip Eng, Foong-Koon Cheah - Interpreting chest X-rays, Ed. Cambridge University Press, 2005; o Harjit Singh, Janet A Neutze - Radiology Fundamentals, Ed. Springer, 2012; o http://www.med-ed.virginia.edu/courses/rad/cxr/index.html

×