Realitatea nu este ceea ce pare a fi...

1. Pagina principală » Librarie » Toate Cartile » Realități interzise
Titlu:
Realități interzise
Subtitlu:
Proză știinșifico-fantastică
Editor: Self Publishing
Categorie: Science Fiction Fantasy
Format carte: Tiparita
Pret: 28.00 Lei
Autori:
Constantin M. N. Borcia
Adauga in cos Inapoi
Vezi detalii suplimentare
ISBN 978-606-8669-67-0
Numar de
pagini
196
Editie 1
Limba Romana
Scurta
Descriere
În lumea aceasta efemeră în care tentaţiile, dar şi ameninţările şi
primejdiile se împletesc, au existat câteva zile, în care am avut impresia că
am ieşit din realitatea cotidiană… Au fost câteva zile în care au existat...
MOMENTE MAGICE ! Atunci mi s-a părut că ies din realitate şi intru în lumi
deosebite, fantastice… Eram un spectator al unor… UNIVERSURI
IMAGINARE sau al unor REALITĂŢI INTERZISE !

2. Data
Publicarii
2015
Tara
Publicarii
ROMANIA
Continut
Adulti
Nu
Dimensiuni 13 x 20 [cm x cm]
Mod Legare Brosat
Câteva precizări
În lumea aceasta efemeră în care tentațiile, dar și amenințările
și primejdiile se împletesc, au existat câteva zile, în care
am avut impresia că am ieșit din realitatea cotidiană… Au
fost câteva zile în care au existat... MOMENTE MAGICE !
Atunci mi s-a părut că ies din realitate și intru în lumi deosebite,
fantastice… Eram un spectator al unor… UNIVERSURI
IMAGINARE sau al unor REALITĂȚI INTERZISE ! Am
scris despre acele viziuni fantastice cum m-am priceput mai
bine, însă trebuie să precizez că viziunile au fost cu mult mai
deosebite, mai complexe decât reies din… transpunerea acestora
în cuvinte…
Am scris așadar despre... așteptările, speranțele, iluziile pe
care le au oamenii în ceea ce privește contactul cu civilizațiile
extraterestre, despre fenomenele paranormale, despre... enigmele
trecutului, despre ființe stranii, despre absurd... La un
moment dat am avut impresia că eram un locuitor al acelor
lumi imaginare !... Când am terminat de scris, m-am simțit
mai bun, mai liniștit și chiar mai înțelept… Au fost asemănătoare
cu niște vise, dar niște vise neobișnuite, extraordinare !…
Viziunile acestea deși par niște fantezii, le-am considerat ca
fiind mesaje venite din lumi fabuloase, care m-au scos din lumea
aceasta trepidantă, obositoare, efemeră…
Pe de altă parte, îmi aduc aminte de un fragment din cartea
lui Michael Talbot, „Universul holografic“ :
„Punând problema în alt mod, există dovezi care sugerează
că lumea noastră și tot ce este cuprins în ea – de la fulgii de zăpadă
la arțari, de la stele căzătoare la rotația electronilor – sunt
de asemenea numai imagini fantomatice, proiecții ale unui nivel
de realitate atât de departe de al nostru, încât este pur și simplu
dincolo de spațiu și timp.“
(Michael Talbot, „Universul Holografic“, carte apărută în
anul 2004, la editura Cartea Daath, București, trad. Lidia
Bănulescu, pag. 13, Introducere.)
S-ar putea să fie așa, însă ceea ce vreau să precizez în final
este că eu nu am fost decât un receptor al acestor mesaje, așa
încât fiecare este îndreptățit să creadă tot ceea ce va dori…

3. Cuprins
Prolog / 13
Enigmele trecutului / 15
Civilizatii... / 32
O luptă în noapte / 77
Singura salvare / 82
Univers amenajat / 100
Insula magică / 107
Schimb de planete / 181
Epilog / 184
Cuvânt de încheiere al autorului... / 185
Text in English / 191
PROLOG
LUNGA NOAPTE A SINGURĂTĂȚII...
Am părăsit demult Pământul
Îndreptându-mă spre steaua Hiperal,
Zburând repede ca gândul
La bordul cosmonavei Tropoastral...
Speram ca, acolo ajungând,
O altă lume să găsesc,
Iar apoi, un timp, să zbor plin de avânt,
Altor lumi să le transmit,
Idealuri de cunoaștere și pace...
Dar iată că, după mult timp de zbor,
Necunoscute forțe, au început să atace
Puternicul motor
Al cosmonavei Tropoastral...
Iar după un timp, au învins !
Am rămas apoi suspendat în spațiul sideral,
De nemărginire fiind cuprins...
Apoi, am încercat neliniștit,
Cuprins de disperare, motorul să îl repar
Și să mă pierd apoi în negrul infinit...
Dar totul, totul, a fost în zadar !
Eram pierdut, fără scăpare,
Acolo, la hotarul morții,
Oh, începuse, lunga noapte a singurătății !
Eram singur, pierdut printre stele,
Doar eu, cu amintirile și gândurile mele,
Eram singur, pierdut printre vise,
Pierdut printre... enigmaticele REALITĂȚI INTERZISE...
Epilog
După mult timp de agonie,
Chinuit de spaimă, de neliniști,
Se întâmplă ceva, o formidabilă explozie,
Care mă azvârli departe, dar unde anume, nu pot ști...

4. Dar iată, ce tot spun ?
Iată Hiperal, frumoasa stea !
Oh, gândurile răvășite să îmi adun,
Și lumii de acolo, să le comunic vestea...
Dar am văzut deodată, terifiante vietăți,
Ieșite parcă din... INTERZISE REALITĂȚI...
*
Oh, singuratic călător ce zbori prin noaptea înstelată,
Speranța să nu ți-o pierzi nicicând,
Chiar și atunci când viața ta pare pierdută !
Salvarea poate veni de oriunde și oricând...
Nu te întreba de ce a venit și cum,
Poate că a fost chiar o... minune !...
Nu te întreba nimic acum,
Pentru că tu ai veșnic o misiune...
Cuvânt de încheiere al autorului...
În această carte prezint câteva idei care m-au interesat de-a
lungul timpului... Iată aceste idei :
– Trecutul poate fi mult mai enigmatic, mai surprinzător decât
îl concepem acum ; se prea poate să se descopere cândva,
rămășițe stranii ale trecutului...
– Contactul cu civilizațiile extraterestre a fost imaginat în
foarte multe variante, dar poate că va fi altfel decât... ne putem
închipui...
– Există ființe bizare pe planeta Pământ care au evoluat în
paralel ; pot fi, spre exemplu, ființe energetice, care pot fi mult
mai evoluate, mai puternice decât ființele umane.
– O caracteristică a timpului este aceea că restabilește ordinea
naturală a evenimentelor, în cazul unei modificări sau a
unei perturbații – dacă într-un fel anumit se modifică trecutul
să spunem... Dacă intensitatea modificărilor temporale sau a
perturbațiilor temporale este foarte mare, atunci se generează
UNIVERSURI ALTERNATIVE... În general însă atunci
când se efectuează o călătorie în timp se respectă o anumită
procedură, numită „echivalența temporală“ : un obiect care este
transmis din viitor către trecut este înlocuit cu alt obiect din
trecut (fiind transferat simultan și instantaneu) ; la fel, orice
obiect transportat din trecut către viitor, va fi înlocuit cu alt
obiect din viitor... Dacă această procedură nu este respectată
din diverse cauze, atunci TIMPUL va determina, într-un
anume fel, reinstaurarea ordinii naturale (altfel spus se va reveni
la starea inițială) ; dacă nu se va putea, atunci, în cele din
urmă se vor genera UNIVERSURI ALTERNATIVE. Ceva
asemănător are loc și atunci când se comunică în timp...
– Dimensiunile superioare ale Universului sunt mult mai
complexe decât dimensiunea cunoscută ; Universul actual poate
fi de fapt o „construcție“ a unor ființe din dimensiunile superioare,
adică poate fi un... UNIVERS AMENAJAT...
– Realitatea normală se poate transforma în realitate aberantă

5. sau absurdă, această transformare depinde de cel ce observă
realitatea respectivă precum și de anumite principii care urmează
să fie descoperite...
– Ceea ce se poate întâmpla în viitor, poate depăși orice închipuire
a oamenilor acestui veac...
*
Aș dori, în continuare, cu permisiunea dumneavoastră, să
consemnez câteva gânduri...
În cartea lui Diodor din Sicilia, „Biblioteca istorică“, se
găsește următorul fragment pe care îl reproduc în cele ce urmează:
„3. Sunt două păreri diferite ale cercetătorilor naturii și ai istoriei
: unii, considerând că lumea nu are un început și e nepieritoare,
susțin că neamul omenesc ființează dintotdeauna, fără să
fie un timp al nașterii lui. Alții care socotesc că lumea are început
și e supusă pieirii, au spus că, asemeni acesteia, și oamenii s-au
ivit la un moment dat.
VII. Dintru începutul începuturilor, cerul și pământul nu
se puteau deosebi ; aveau aceeași înfățișare, naturile celor două
elemente alcătuind un amestec. Apoi, după ce corpurile s-au
despărțit unele de altele, lumea a fost rânduită așa cum o vedem
și astăzi : aerul a primit o mișcare continuă, iar ceea ce are firea
focului s-a înălțat și s-a strâns în spațiile cele mai de sus, deoarece,
– prin însăși natura lui – fiind ușor, elementul acesta tinde
să se înalțe. Și iată pentru ce soarele și numeroși aștri sunt într-
un veșnic vârtej, pe câtă vreme ceea ce este mâlos, noroios,
datorită amestecului cu apa, rămâne, din pricina greutății, jos,
nediferențiat. “
(DIODOR DIN SICILIA – BIBLIOTECA ISTORICĂ,
Editura Sport-Turism, București, 1981, pag. 26 și 27).
Iată un alt fragment din cartea „Miturile chinei antice“ –
Yuan Ke (Editura Științifică și Enciclopedică, București,
1987, traducere Toni Radian, pag. 87) :
„Shaohao s-a născut într-un chip cu totul neobișnuit. Potrivit
legendei, mama sa, Huang’e, a fost o nemuritoare. Ea își avea
sălașul în palatul ceresc și țesea cu mare sârguință, zăbovind adesea
până în miez de noapte lângă războiul de țesut. Odată, ostenită
de atâta trudă, a pornit la plimbare pe Calea Lactee alunecând
pe o plută de lemn. De atunci își făcu obiceiul să plutească
în susul apei până la arborele qiongsang, ce creștea înalt de zece
mii de zhang. Frunzele sale erau roșii ca ale arțarului, iar fructele
– mari și zemoase... Arborele acesta rodea o dată la o zece mii
de ani, și cel ce gusta din poamele lui putea să trăiască mult mai
mult decât fusese hărăzit de cer.“
Aceasta era, după cum se pare, realitatea... normală a anticilor...
Pentru aceștia, realitatea noastră, adică realitatea
obișnuită a oamenilor din secolul XXI, aceea în care există...
avioane, computere, tablete și mobile, reactoare nucleare, blocuri,
televizoare, sateliți, modificări genetice și schimbări climatice,
particule elementare și multe altele, toată această realitate
considerată a fi normală sau accesibilă de către oamenii
acestui secol, era INTERZISĂ pentru oamenii din antichitare
și probabil că ar fi fost considerată ca fiind aberantă de către
aceștia dacă, ar fi fost dezvăluită ATUNCI... Dar, la fel este și
invers... Realitatea normală a anticilor, aceea descrisă în fragmentele
de mai sus, aceea descrisă în alte surse istorice, aceea

6. în care există zei și zeițe care se războiesc, în care există vrăjitori
și spiriduși, ei bine acea realitate a devenit INTERZISĂ
pentru oamenii moderni... Așadar, realitatea nu este unică...
Există o interdependență între realitate și cel care o observă
sau cel care interacționează cu acea realitate... O realitate poate
fi normală sau accesibilă pentru unii, dar aceeași realitate
poate fi... absurdă sau inaccesibilă pentru alții... Nu contează
numărul celor ce cred că o realitate este normală sau absurdă...
Iată în acest sens, un alt fragment preluat din cartea
„Regeștile cronici ale incașilor“ – Gracilaso de la Vega,
(Editura Univers, 1974, trad. Oana Busuioceanu, pag. 60, 61) :
„Incașii amautas (adică învățați, filozofi, în limba indienilor)
au priceput că omul era alcătuit din trup și suflet, și că sufletul
era spirit nemuritor, iar trupul era făcut din țărână, căci vedeau
că țărână se face ; de aceea îi spuneau allapacamasca, adică pământ
însuflețit ; iar pentru a-l deosebi de animale, îi ziceau runa,
adică om cu minte și judecată, iar dobitoacele toate le numeau
llama, adică animal. Socoteau că acestea au ceea ce se cheamă
suflet vegetativ și senzitiv, căci vedeau că ele cresc și au simțire,
dar nu și suflet rațional. Credeau că după viața aceasta există
o altă viață, de pedeapsă pentru cei răi și de odihnă pentru cei
buni. Ei împărțeau universul în trei lumi : numeau cerul Hunan
Pacha, adică lumea de sus, unde ziceau că se duc cei buni ca să
fie răsplătiți pentru virtuțile lor ; numeau Hurin Pacha lumea
aceasta a generării și corupției, adică lumea de jos ; și numeau
Ucu Pacha centrul pământului, adică lumea de dedesubt, unde
ziceau că ajung cei răi ; iar ca să fie și mai lămurit, o mai numeau
și Zupaipa Huacin, care însemna casa diavolului. Credeau însă
că viața cealaltă nu este sufletească, ci trupească, așa cum e cea de
aici. Ziceau că odihna pe lumea cealaltă însemna o viață liniștită,
fără ostenelile și greutățile celei pământești. Dimpotrivă, socoteau
că viața din lumea de dedesubt, căreia noi îi zicem infern, era plină
de toate bolile, durerile, chinurile și muncile care se întâlnesc
pe lumea asta, fără răgaz și fără nici o bucurie. Printre desfătările
vieții celeilalte nu se numărau plăcerile trupești sau alte vicii,
ci împăcarea sufletului lipsit de griji și odihna trupului scăpat
de truda brațelor. Incașii au crezut de asemenea în invierea
de pe urmă, care să ducă nu la slava sau osânda de veci, ci la o
189
nouă viață vremelnică, fiindcă înțelegerea lor nu s-a ridicat dincolo
de viața aceasta.“
Iată așadar realitatea accesibilă sau NORMALĂ a
incașilor !... Este realitatea percepută de aceștia, o realitate
în care credeau cu fermitate, o realitate care acum a devenit
INTERZISĂ sau inaccesibilă oamenilor care trăiesc în acest
secol, (adică în secolul XXI)... Numai că și realitatea normală
percepută de către oamenii acestui secol va deveni, peste un
timp, o realitate interzisă (sau altfel spus, va deveni inaccesibilă
pentru oamenii care vor trăi în viitor)...
Rolf Dobelli în cartea sa „Arta de a gândi limpede“ (editura
Baroque Books & Arts, 2014, trad. Adriana Bădescu, pag.
23), scria la un moment dat :
„Și nu uitați cuvintele înțelepte ale romanicierului W. Somerset
Maugham :
«Dacă 50 de milioane de oameni susțin o prostie, tot prostie

7. rămâne.»“
Într-adevăr nu contează că sunt doar doi inși sau două miliarde
de oameni care susțin că o realitate este normală sau absurdă...
O realitate este normală pentru unii indivizi dar poate
fi absurdă pentru alți indivizi... Nu contează așadar numărul
lor... Un individ care percepe o realitate considerată de el
ca fiind normală, nu va percepe niciodată o realitate absurdă...
Pur și simplu, nu va putea să conceapă o astfel de realitate
!... Pentru el acea realitate este INTERZISĂ !...
Totuși nu pot să nu mă întreb : cum se poate stabili o limită
între realitatea normală și cea anormală ? Unde se sfârșește
normalitatea și unde începe absurdul sau chiar... nebunia ?
Răspunsul este greu de dat și variază de la o societate la alta,
de la un om la altul și de la o epocă la alta...
Într-o altă carte, „Marile noțiuni filozofice“ – Michel
Coudarcher, Institutul European, 1999, trad. Mariana
Bobeică“, pag. 19, se prezintă următorul aspect :
„Miracolul lui Jeans.
190
Un om de știință contemporan – englezul Jeans – ... și-a închipuit
că într-un cuptor bine încălzit s-ar pune un recipient cu
apă și s-a întrebat dacă nu s-ar putea întâmpla ca această apă,
în loc să fiarbă, să se transforme în gheață.“
„Ceea ce trebuie demonstrat este faptul că numai ceea ce poate
fi raportat la o impresie este sigur. Atâta vreme cât nu cunosc
rezultatul, nu pot spune cu certitudine că un lucru este imposibil
chiar dacă îl cred sau îl consider imposibil ! Să concludem : având
obiectul ca punct de plecare, nu ajungem la obiectivitate.“
Ce pot să mai spun ? Doar atât...
Tot ceea ce poate fi imaginat de către o anumită conștiință,
se va realiza, cândva, cumva, chiar dacă, aparent, are o probabilitate
infimă de a se înfăptui... De ce este așa ? Răspunsul îl
dă Menander :
Pentru că...,,Timpul ne învață multe dacă pentru noi trecerea
sa nu este zadarnică.“
Poate că realitatea interzisă de azi va fi realitatea
normală de mâine...
În definitiv, oricând realitatea normală poate fi înlocuită
de o realitate interzisă...
*
Mulțumirile mele deosebite, pentru amabilitatea de a citi
până aici...
Cu deosebit respect și considerație,
Constantin M.N. Borcia

8. Text in English
Excerpt from „Civilisations“
... The two civilizations have shrouded the planet ... It was
kind of foggy ... The haze has become dense and then ... There
was no longer time ! ... Those who have lived since it’s world, all
humans, animals, plants, all living beings that existed sometime,
life began, have risen from the dead ! Since then, they have
gone years and years and years and nobody, nobody has ever
died ! And they were happy, beautiful, true and good, always,
always, always, forever ... Planet, people, animals, plants, buildings,
cars, have become ... ETERNAL ! ... There were more births,
were no longer dead, were no more wars, no more were catastrophes! ...
All thoughts of people headed by the two civilizations and
binecuvântau them incessantly, enthusiastically favored them,
they worshiped ! ...
Then, suddenly, dense mist, therefore disappeared and left in
its place, planet, with humans, animals, plants, buildings, cars,
exactly the same as they were before the coming of the two civilizations
on the planet ... People no longer reminded of that
chance and continued to wonder : who are we ? ... and continued
to imagine that they are the only intelligent beings in the
universe and sentimental ! ...
Excerpt from „Magic Island“
Then Mr. Trontil, turned, looked at me carefully and said :
— But ... but ... how could I be so careless ? How could I not
recognize you ? But you, you have not recognized ? No ? Only
now recognize ! He does not belong to our world ! It’s an alien !
ABSOLUT is an alien ! With much regret we know, you know that
you have to leave the magical island and town detached from
the world ! You’ll have to lead to trans-dimensional and virtual
TRAVEL CENTER ... From there you go to your usual ... the world
of which you were taken, apparently because of a regrettable
error CREATIVE COMPUTER GENID 1956 ...
So I was taken to that center ... There I learned that I had
been ... ... taken from a park called cronoported Cronotop and
then teleported or rather – that is transported through time, in
other words – somewhere century XXV in a laboratory where experiments
were all sorts of virtual reality and the reality aberrant
(known in the academic world as the REALITY PROHIBITED) ...
use all sorts of creative computer (or neurocomputers) ... One
neurocomputers of those who have the opportunity to communicate
through time to scan and probe all kinds of consciousness,
do not know how, but stopped at me while I was sitting
in park and reading Cronotop and managed to carry me then
time and bring me in one laboratory. Then I put to all sorts of
experiments, until, one of the researchers discovered what had
happened, he stopped conducting experiments and ... sent me
back to my time at my place ... I mean, somewhere on a bench
Cronotop park ...
So ... that was sitting on the bench again and looked bewildered
passers ... swirled through my face ... I stood in the end
of the bench, troubled, dizzy and I went home, where I expect
my mother ... Then after a few days, I wrote a book that I remember

9. from what had lived, sometime, somewhere, far away ...
From „WORD OF THE END OF THE AUTHOR ...“
In this book present a few ideas that have me interested over
time ... Here are these ideas :
– Past can be much more enigmatic, more surprising than you
think now ; it too may discover sometime strange debris of the
past ...
– Contact with extraterrestrial civilizations was pictured in many
variants, but maybe it will be different than ... we can imagine ...
– There are strange beings on planet Earth that have evolved in
parallel ; can be, for example, energy, beings which can be more
evolved, more powerful than human beings.
– A feature of time is that it restores the natural order of events,
in the case of an amendment or a disturbance-if in a certain
way it modifies the past Let’s say ... If temporal changes intensity
or temporal disturbance is very high, then it generates
ALTERNATIVE UNIVERSES ... In general, however, when making
a journey into time reference is made to a specific procedure,
called the „equivalence“ : an object that is sent from the future
to the past is replaced with another object of the past (being
transferred simultaneously and instantaneously) ; Likewise, any
objects carried in the past to the future, it will be replaced with
another item in the future ... If this procedure is not observed
due to various causes, then the time will result in a certain way,
restoring the natural order (i.e. it will return to its original state)
; If you will not be able to, then, eventually will generate
ALTERNATIVE UNIVERSES. Something similar occurs and when
it is circulated in time ...
– higher dimensions of the universe are more complex than the
size of the known ; The current universe may actually be a „construction“
of some beings from the higher dimensions, i.e. it can
be a... UNIVERSE ARRANGED ...
– normal Reality can turn into reality the aberrant or absurd,
the conversion depends on the one who observes reality in question
as well as certain principles to be found ...
– What can happen in the future, can overcome any imagining
of people this age ...