SlideShare uma empresa Scribd logo

Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013

•
•
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Educação
1 de 26
Baixar para ler offline
Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2, 2013 Biblioteca Națională a Republicii Moldova Laudatio pentru carte şi lectură (Mesajul Primei Doamne a Republicii Moldova Margareta Timofti susținut la festivitatea de închidere a Festivalului Național al Cartii si Lecturii, ediția a III-a, 2013) Pentru mine, ca profesionist care am muncit mulţi ani printre cărţi, biblioteca, cartea şi, lectura sunt valorile supreme, care pot înălţa omul spre culmi nebănuite. Drumul spre cunoaştere şi dezvoltare trece prin carte şi cu cât mai greu este bagajul de cunoştinţe adunat din cărţi, cu atât mai largi sunt orizonturile pe care o persoană le poate cuprinde. Prin carte se transmite memoria colectivă a omenirii, de aici şi marea apreciere de care cartea se bucură încă de la începuturi. Probabil nu există alte lucruri sau fenomene care să fi fost mai elogiate decât cartea şi puţine sunt marile personalităţi care să nu se fi pătruns de marile valori, ascunse printre pagini şi să nu fi trimis mesajul acestei preţuiri către noi. Mărturie sunt numeroasele proverbe, citate, cuvinte înaripate, gânduri de la cele arhicunoscute, cu care am crescut, începand cu “Cine ştie carte are patru ochi” şi terminând cu cele la care am ajuns tot prin carte şi care au semnături grele precum Seneca, Petrarca, Confucius, Descartes, Volter şi mai apropiaţii de noi Miron Costin, Eminescu, Eliade, Cioran şi atâţea alţii. FNCL vine să accentuieze o dată în plus marea importanţă şi rolul cărţii în viaţa tuturor oamenilor care vor să treacă prin viaţă cu folos şi poate să-i ajute să înţeleagă ce avea în vedere Theodore Parker când scria că “o carte extraordinară care vine de la un gânditor remarcabil este o corabie a gândirii, plină până la refuz cu adevăr şi frumuseţe”. Cărţi bune, sunt multe, iar timpul s-a comprimat şi nimeni nu are suficient timp să le citească pe toate, da r p oa te să l e ci t ea s că pe cel e ma i b une , su r se v e ri ta b i l e c a re În acest număr: Lăudatio pentru carte 1 și lectură Proiecte în cadrul FNCL 2 FNCL, ediția a III-a. Bilanțuri 7 FNCL și promovarea valorilor locale 10 Experiența din terito- 11 riu Festivalul Cărții și Lecturii pe meridianele globului 22 Citate despre carte și lectură  „Lectura înaripează sufletul” F. Volter  „Lectura e cea mai bună şi cea mai eficientă învăţătură” A.S.Puşkin  „Cărţile sunt adevăraţii prieteni ai copilăriei noastre şi mângâierea vieţii întregi” G.Călinescu  „Cartea bună se încorporează în tine” Nicolae Iorga
2 influenţează imaginaţia şi creativitatea. Pentru aceasta se fac numeroase topuri, clasamente. Pentru aceasta există cluburi şi asociaţii ale iubitorilor de carte şi tot pentru aceasta există bibliotecarii care trebuie să îndrume cititorii spre cele mai bune şi valoroase cărţi. În acest scop a fost concepută şi acestă ediţie a festivalului şi la fel toate ediţiile care vor urma. FNCL vine să reanimeze multe din căile şi metodele de promovare a cărţii şi lecturii rămase în umbră, dar şi să scoată în prim plan metode noi inovative, devenite posibile odată cu implementarea tehnologiilor de informare şi comunicare. De rând cu toate acestea, FNCL vine să atragă atenţia decidenţilor şi cercurilor largi de cititori Festivalul Național al Cărții și Lecturii asupra problemelor mai vechi şi mai noi ce ţin de carte şi lectură. Rezolvarea acestor probleme este de interes major, pentru că nici unui stat nu trebuie să-i fie indiferent dacă cetăţenii statului citesc sau nu şi care sunt preferinţele de lectura ale acestora. În toate timpurile, biblioteca, cartea şi lectura au contribuit la dezvoltarea personalităţii şi rămân mereu esenţiale în dobândirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor. Să ascultăm îndemnul lui Confucius “Oricât de ocupat ai fi, trebuie să găsești timp ca să citești. Altfel vei capitula în fața ignoranței”. Proiecte în cadrul FNCL Campania “Cartea – dar neprețuit”, acţiune de susținere a bibliotecilor publice prin donații de carte În cadrul FNCL fiecare biblioteca va organiza propriile manifestări culturale. A fost elaborat însă şi un proiect în care a fost inclusă câte o bibliotecă din cele 12 raioane care implementează proiectul pilot NOVATECA. Ideea proiectului este de a accentua faptul că viitorul bibliotecii este biblioteca „hybrid” sau biblioteca mixtă unde vor conveţui împreună calculatorul şi cartea, care lucrează, şi vor lucra şi mai bine, modernizându-şi activitatea, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor. O altă idee este că atunci când oameni din altă ţară vin să ne ajute (prin proiectul pilot NOVATECA au fost dotate cu calculatoare 68 de biblioteci publice din 12 raioane, iar bibliotecarii din bibliotecile beneficiare au fost instruiţi în vederea utilizării tehnologiilor moderne de informare şi comunicare) cei de-ai casei nu pot rămâne nepăsători. În cadrul proiectului vor avea loc întâlniri cu scriitori, Centrul de Cultură și Carte Românească va dărui fiecărei biblioteci selectate câte un set de cărţi, participanţii la întâlniri pot veni şi ei cu câte un dar, urmând îndemnul lansat anterior „Dăruieşte cartea cea mai dragă ţie ca să semeni bucurie”. Coordonatorul proiectului: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova 28 august Activitatea de lansare a campaniei naţionale „Cartea – dar nepreţuit” În susţinerea bibliotecilor publice prin donaţii de carte. Ora 11. Biblioteca Publică Raională Străşeni 31 august Ora 15. s. Sarata Galbenă, RAIONUL HÎNCEŞTI 1 septembrie Ora 11. s. Corneşti, RAIONUL UNGHENI Ora 14. s. Temeleuți, RAIONUL CĂLĂRAȘI 3 septembrie Ora11. s. Ciocîlteni, RAIONUL ORHEI Ora 14.s.Văsieni, RAIONUL TELENEŞTI 4 septembrie Ora 11. s. Chetrosu, RAIONUL DROCHIA Ora 14. s. Cosăuţi, RAIONUL SOROCA 5 septembrie (2 echipe) Ora 11, or. Căinari, RAIONUL CĂUŞENI Ora 11. Comrat, UTA GĂGĂUZIA Ora 14. s. Valea-Perjei, RAIONUL TARACLIA 6 septembrie Ora 11.s. Borogani, RAIONUL LEOVA Ora 14. s.Crihana Veche, RAIONUL CAHUL Din componenţa echipelor, care se vor deplasa în localităţile enumerate mai sus fac parte: Mihai Cimpoi, Aurelian Silvestru, Vasile Bahnaru, Iulian Filip, Vlad Creţu, Vasile Căpăţână, Ianuş Turcanu, Claudia Partole, Ion Mânăscurtă, Vitalie Răileanu, Iurie Colesnic, Ion Găină, Dumitru Crudu, Valeriu Matei, Nicolae Dabija şi alţi sciitori. Vera Osoianu
3 În luna august – nici o zi fără gândul la carte Instrumentele Web 2.0 (bloguri, rețele de socializare) of er ă p osi bi l i t ăț i enorme de creare a conținuturilor online prin folosirea inteligenței și cunoștințelor colective. Pentru a explora din plin aceste posibilități, organizatorii FNCL șiau propus realizarea proiectului În luna august – nici o zi fără gândul la carte. Pe parcursul acestei luni pe Blogul de biblioteconomie și știința informării, pagina FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ și pe pagina de pe Facebook a FNCL https://www.facebook.com/pages/Festivalul Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost postate texte (poezii, citate, gânduri, etc) despre carte, lectură, bibliotecă. Bibliotecarii din plin sau implicat în realizarea acestui proiect: au fost trimise prin caseta de conversații de pe interfața blogului, prin pagina FNCL de pe Facebook, prin poșta electronică conținuturile care le dețineau în format electronic sau link-urile de unde au fost descărcate. În septembrie textele au fost grupate și incluse în culegerea online Cine vrea să știe carte trece mai întâi prin cărți. Textele postate, iar ulterior și culegerea de texte, vor putea fi folosite de către bibliotecari și alte persoane interesate pe parcursul organizării FNCL, la organizarea diverselor manifestări pe parcursul anului, precum și la organizarea edițiilor viitoare a FNCL. Vera Osoianu Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor Proiectul realizat online a fost “Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor”. Nume notorii care au diverse tangenţe cu cultura cărţii au fost rugate să răspundă la două întrebări: Ce înseamnă cartea și lectura pentru dvs? Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima dvs? Răspunsurile pot fi accesate pe pagina Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii de pe Blogul de Biblioteconomie şi ştiinţa informării: http:// clubbib2.wordpress.com/fncl. Crâmpeie din interviuri... - Ce înseamnă cartea şi lectura pentru Mircea V. Ciobanu? - …De câtva timp chiar asta fac: citesc cărţi şi le vorbesc altora despre ele. Mai întâi bibliotecarilor, apoi prietenilor, apoi elevilor şi studenţilor, iar apoi scriind despre ele pentru toţi cei interesaţi. Nu este o meserie în sensul clasic al cuvântului (meseria mea de astăzi e să fac cărţile altora). Dar este o ocupaţie predilectă şi, mai ales, una neimpusă de cineva. Nicio întâmplare din viaţă nu se compară, pentru mine, cu aventura lecturilor, cu lumea cărţilor. Cartea, în acest sens, nu e doar o meserie pentru mine, nu e doar o vocaţie sau un hobby. E un mod de viaţă… - Care sunt cărţile care au un loc aparte în sufletul şi inima dvs? - …Acestea sunt volumele copilăriei: Jules Verne (Insula misterioasă, în primul rând), Conan Doyle, basmele din ciclul celor O mie şi una de nopţi, poveştile şi Amintirile lui Ion Creangă. Ar urma cele care, la timpul lor, erau semiinterzise şi cvasinecunoscute în URSS: Kafka, Ionesco, Camus, Orwell, Vonnegut, Bradbury. Apoi descoperirea literaturii române: Caragiale (Ion Luca, dar şi Mateiu), Rebreanu, Camil Petrescu, Sadoveanu, Minulescu, Topârceanu, Arghezi, Barbu, Blaga, Bacovia. Pe lista celor la care revin sunt şi marii ruşi: Gogol, Cehov, Dostoievski, Tolstoi, apoi ruşii mai noi: Pasternak, Venedikt şi Viktor Erofeev, Petruşevskaia, Tolstaia, Uliţkaia, Pelevin. În fine, gurmanzii literari Umberto Eco, Borges, Marquez, Buzzati, iar alături de ei, revin permanent (nu în memorie, ci cu cartea deschisă pentru relecturi de plăcere) Rabelais, Cervantes, Boccaccio.
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 4 - Ce înseamnă cartea și lectura pentru Gheorghe Erizanu? - Nu putem despărți cartea de lectură. Nu există carte dacă nu există lectură. Nu există lectură dacă nu există carte. Nu vorbesc doar de cartea clasică, mă refer și la cea digitală. Nu e nicio diferență. - Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima d-stră? - Sunt primele cărți. Forma, textul, imaginile le am în memoria primordială. De peste 40 de ani. Acul și barosul de Ion Creangă, o carte cu o copertă de un verde mat și cu ilustrații de Igor Vieru. Era o carte capsată de prin anii 60. Erau câteva texte scurte. Apoi poemele lui Eminescu cu ilustrații de Igor Vieru. Format mare, supracopertă. E cel mai frumos Eminescu… - Ce înseamnă cartea și lectura pentru Iulian Filip? - Cartea este fereastra prin care privești lumea, imensa, diferita lume, - de care nu te mai saturi. Lumea e diferită, diferită e surprinsă într-o carte ori alta – diferit se vede din diferite ferestre. Dar diferența, schimbarea vederii lumii, se naunțează și din partea astlaltă, a cititorului/ privitorului prin aceste magice optici – cărțile/ ferestrele, fiindcă și el se schimbă … - Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima d-stră? - Mi-s dragi poezia, inclusiv cea mai veche poezie (folclorul), grafica, pictura, muzica, istoria artelor, istoria afirmării cuvântului, mersul pe jos, cetirea naturii, apelor… La Biblie revin periodic (să precizez niște înțelesuri); la Eminescu apelez la tot pasul; la Socrate fac trimitere permanent; la Creangă am constatat acum câțiva ani că prind să-i deslușesc întreg teatrul; de Prinț și cerșetor, Mark Twain, recunosc că mi-s legate începuturile lecturilor mele de căpătâi în copilărie; Confesiunile lui Jean Jaques Rousseau nu le-am escaladat din prima, dar a doua oară mobil mi-a devenit o partidă de șah a lui Rousseau cu prințul Conti (am găsit paginile cu celebrul club de șah din epocă) – acum simt că o să le recitesc, ghiontit de Mihail Sadoveanu cu Istoria șahului (prozatorul nostru l-a descoperit pe celebrul șahist francez din acea epocă Philidor, pseudonumele compozitorului francez…); de Ghepardul lui Giuseppe Tomasi Di Lampedusa mi-i a reveni/vorbi, dar pândesc stări anume... Prima Doamnă a Republicii Moldova Margareta Timofti - Care sunt pasiunile pentru care încă vă mai găsiţi timp? - Pasiunile mele vin încă din adolescenţă, una dintre ele fiind lectura. În lipsa unor mijloace de informare, comparabile cu cele de azi, biblioteca sătească şi cea şcolară erau locul meu de desfătare sufletească. Această pasiune m-a însoţit pe tot parcursul vieţii şi „recidiva”, mai ales atunci când bibliotecară fiind, citeam cu multă plăcere cărţile rare. - Care sunt autorii preferaţi şi cărţile de căpătâi din biblioteca familiei Timofti? - Fiecare dintre noi, în diferite etape ale vieţii, a avut predilecţie pentru anumiţi autori. Deci nu există unul la care aş face trimitere în mod special. Am început cu cărţile şi autorii care făceau parte din programa şcolară, apoi cele de cultură generală, istoria culturii, cărţi de aventură (Jack London), de fapt, tot ceea ce la momentul respectiv mi se părea interesant. Dar, recunosc că există o ierarhie a autorilor pe care i-am citit în perioada sovietică, de exemplu, Cinghiz Aitmatov. Actualmente citesc „Maitreyi” de Mircea Eliade, după ce tocmai am încheiat „Tema pentru acasă” a lui Nicolae Dabija. Din literatura rusă îmi plac Paustovski, Cehov, Dostoievski şi alţii.
5 - Ce înseamnă cartea și lectură pentru Nadejda Pădure? - „Oricum, fac parte dintre cei care nu cred că drumul spre fericire duce prin cenușa bibliotecilor”. Octavian Paler. Cartea reprezintă pentru mine de fapt văzduhul, oceanul, țărâna și toate stihiile în care mă simt bine, confortabil, protejată, așteptată și mulțumită de sine. Odată cu prima carte ținută în mână lectura mi-a devenit pasiune și necesitate. Deși părinții și bunicele mele au fost oameni simpli, în casa noastră a existat bibliotecă de familie, iar pe lângă un copil cu cartea în mână toți treceau „în vârful degetelor”. - Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima d-stră? - Nu aș putea numi câteva cărți care m-au influențat pentru că au fost multe. În diferite perioade ale vieții și lecturile au fost diferite. Adolescența a fost marcată de literatura universală, aleasă la întâmplare în orele mele de însingurare printre rafturile bibliotecii, dar și de poezie. Păstrez și până acum câteva carnețele cu poezii conspectate în acele timpuri, iar printre autorii textelor sunt Liviu Deleanu, Grigore Vieru, Petru Cruceniuc, Agnesa Roșca, Emil Loteanu, Dumitru Matcovschi și alții. Au urmat anii de studenție cu clasicii literaturii universale. Perestroika a venit cu cărțile ei inedite ca şi conținut și pe care le citeam pe nerăsuflate, printre autorii descoperiți în acei ani fiind Anatoli Rîbakov, Vladimir Nabokov, Boris Pasternak, Alexandr Soljenițîn. Alexe Rău despre arta lecturii E u r op a Liberă: Întrebarea pentru un profesionist al cititului: cum să reuşească un om normal, nu ca dumneavoastră, care vă faceţi meserie din citit şi din depozitarea înţelepciunii, cum să reuşească să fie la curent, barem să răsfoiască pe deasupra tot ce apare în materie de carte? Alexe Rău: „Lectura este o artă. Nu poţi să cânţi la pian, dacă nu ştii note şi câteva acorduri. Nu poţi utiliza computerul, dacă nu ştii ce e Windows. Lectura e la fel. Există ştiinţa lecturii. Există diferite feluri de lectură: cititul pe diagonală, lectură profundă, pentru cercetare ştiinţifică, lectură de delectare. Sunt 7-8 genuri de lectură. Ele trebuie însuşite.” Europa Liberă: Dar până acolo poţi să te îneci. Până a ajunge la genurile de lectură, te îneacă titlurile, te îneacă autorii. Cum să ai discernământul omului care să se descurce? Alexe Rău: „Cum să-ţi spun… Există acest pericol. Şi, dacă, cum spunea André Maurois, există nişte lucruri în domeniul lecturii, în domeniul creşterii intelectuale, care trebuie făcute la o anumită vârstă. Există o vârstă, când omul este ca buretele: absoarbe informaţia. Există o vârstă, când omul nu mai absoarbe informaţia. Fiinţa ta nu-ţi mai permite. Tu de acuma trebuie să creezi, să utilizezi, să transmiţi informaţia altcuiva. Aşa e construită natura. Dacă noi n-am învăţat în şcoală arta lecturii, este greu la o anumită vârstă să te remodelezi. Deci, e nevoie ca, din fragedă copilărie, din şcoală să fie studiată arta lecturii. Şi după aceea te orientezi uşor. Chiar dacă nu le-ai însuşit pe toate acestea şi dacă nu vrei să devii un Immanuel Kant sau un Einstein, eşti un simplu cetăţean, există o metodă admisă în toată lumea: ai luat o carte, începi s-o citeşti, dacă nu-ţi place, ai tot dreptul cetăţenesc să o pui deoparte şi să nu o mai citeşti, să cauţi alta care-ţi place.” http://www.europalibera.org/content/ article/24698049.html
Festivalul Național al Cărții și Lecturii Page 6 Valentina Casian, primarul or. Străşeni, despre carte Cartea este viaţa timpului. Tot ceea ce ai reuşit sau nu ai reuşit să trăieşti în această viaţă găseşti în carte. Multitudinea de idei, sentimente, trăiri, contemplări – toate aceste lucruri le putem găsi în cărţi. Tot ce se poate gândi despre o lume încape într-o carte. Cartea este un univers în care ne regăsim fiecare dintre noi cu grijile, nevoile, dar şi bucuriile noastre. În această lume schimbătoare până la urmă un singur prieten rămâne neschimbat – cartea. Părinţii ne ajută să devenim oameni, iar cărţile – să rămânem. Sunt ferm convinsă, că organizarea Festivalui Național al Cărții și Lecturii va reuni locuitorii oraşului Străşeni întru promovarea cărţii, a celor mai incontestabile valori ale neamului nostru. Felicit pe toţi cei care au venit cu ideea organizării Festivalului Naţional al Cărții și Lecturii, Vă mulţumesc pentru efortul depus şi Vă doresc succese în continuare. Cu mult drag pentru toţi iubitorii de carte, Valentina Casian Primarul or. Străşeni Iurie Colesnic, despre carte Se scrie și se vorbește mult despre Marile minuni ale lumii. Se pomenesc minuni din antichitate, minuni moderne, dar după părerea mea cea mai mare minune a lumii este CARTEA. Ea a reușit să unească între ele civilizații, să transforme conștiința umană, să miște din loc oamenii și să-i trimită în cosmos în căutare de viață pe alte planete. Dar ceea ce este mai important ne-a povățuit mereu că trebuie să fim mai buni, mai indulgenți mai toleranți, că doar atunci vom fi ceea ce trebuie și cum trebuie să fim. Apropierea mea de carte s-a produs accidental. Aveam cărțile mele și până la șase ani, urmăream cu plăcere desenele, dar nu-mi plăcea să citesc, nu-mi era interesant. Părinții mei, învățători, încercau în fel și chip să mă facă să citesc , dar era înzadar. Așa a fost până în vacanța de iarnă în clasa treia, când după sobă la bunica, pe o laiță mare am deschis o carte nu prea groasă despre o rățușcă. Era o povestioară de Ion Druță, — Cenușica. Am citit-o și am rămas vrăjit de puterea cărții care mi-a adus în față o dramă și m-a făcut să simt o mare părere de rău că nu pot ajuta în nici un fel acea nenorocită rățușcă. De acum încolo și până azi n-am mai lăsat cartea din mână, căci în ea se ascunde un Univers de care am neapărată nevoie, una dintre cele mai Mari Minuni ale Lumii…
7 Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Ediţia a III-a, 2013. Bilanţuri Printre numeroasele festivaluri care în ultimii ani încearcă să prindă rădăcini: festivalul mărului, festivalul cartofului, festivalul străzii şi multe, multe altele care fiecare în parte îşi are rostul său, FNCL are drept incontestabil de existenţă şi este de datoria noastă să-l facem să se transforme în tradiţie şi să ia amploare pentru că este axat pe promovarea celei mai mari valori care a existat vreodată, cel mai sublim şi enigmatic act al creaţiei – cartea şi respectiv celelalte două componente ale triadei cunoaşterii lectura şi biblioteca. Mai mult decât atât nici o manifestare de proporţii, dacă se vrea şi de calitate, nu poate avea loc fără studiu, documentare care se face tot prin lectură şi carte, indiferent de format. Lucrul acesta pare a deveni tot mai clar, pentru că la ediţia a treia, 2013 a Fesivalului Gustar a fost organizată şi o zonă a cărţii, care potrivit organizatorilor s-a bucurat de mare succes. Despre conştientizatea importanţei deosebite a cărţii, indiferent de format, în păstrarea identităţii culturale naţionale şi a valorilor civilizaţiei umane, în transmiterea cunoştinţelor, înţelepciunii şi informaţiei din generaţie în generaţie vorbesc numeroasele iniţiative promovate în ultimii ani la nivel internaţional. La 16 august 2013, Biblioteca Naţională a Singapurului a găzduit cel de-al doilea Summit Internaţional al Cărţii, o iniţiativă a Bibliotecii Congresului de a celebra influenţa durabilă a culturii cărţii şi importanţa bibliotecii şi a cărţii în prezervarea identităţii culturale naţionale şi a civilizaţiei umane. Biblioteca Congresului preconizează să organizeze summitul în fiecare an, în diverse capitale culturale ale lumii după modelul jocurilor olimpice. Primul Summit Internaţional al Cărţii a avut loc în anul 2012 în Washington DC. Summitul a fost conceput ca o întrunire anuală a liderilor domeniului pentru a discuta diverse aspect privind cultura cărţii şi în special valoarea cărţii ca format crucial în promovarea culturii şi cunoştinţelor. Discuţiile din anul acesta sau axat pe: Semnificaţia cărţii în civilizaţia umană Viitorul cărţii Viitorul bibliotecilor. Importanţa cărţii şi a lecturii este conştien- ţizată la diverse niveluri de responsabilitate. „Cărţile fac parte din istoria noastră, din identitatea noastră şi este de datoria noastră să le facem accesibile tuturor” acesta a fost mesajul preşedintelui Franţei, François Hollande adresat scriitorilor și editorilor la o recepție, organizată la palatul Elysee înainte de inaugurarea Salonului de Carte de la Paris, care a avut loc la 22 martie 2013. “… cartea nu este o marfă ca toate celelalte, cărţile ne învaţă cum să trăim, ne structurează personalitatea. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca să le redăm copiilor gustul pentru lectură, a mai subliniat François Hollande şi l-a citat pe scriitorul Michel Tournier cu următoarea frază: „Citiţi, citiţi, cititul vă face fericiţi şi inteligenţi”. FNCL este în consens cu manifestările de acest fel organizate în lume şi vine să celebreze puterea şi valoarea cărţii, dar şi să scoată în prim plan problemele acumulate în domeniul bibliotecar, dar şi în domenii adiacente precum editarea şi distribuirea cărţilor. Invocăm doar câteva cifre pentru a demonstra că problemele sunt enorme. La începutul anului 2013 au fost publicate statisticele privind rezultatele anului editorial 2012. Potrivit acestora, în anul editorial 2012 în ţară au fost editate 2724 titluri de cărţi şi broşuri într-un tiraj de 3.548,5 exemplare. Sunt cifre absolute care nu ne spun nimic, dar dacă scoatem în faţă un indicator de performanţă precum exeplare per locuitor înţelegem cam pe unde ne aflăm în comparaţie cu vecinii noştri din regiune. Dacă în anul 2012 ruşii au editat 3,77 exemplare per persoană, în ţara noastă au fost editate 0,99 exemplare per persoană sau aproape de partu ori mai puţin. Câte din cărţile editate au ajuns în biblioteci? Bibliotecile publice au achiziţionat 422,0 de exemplare sau aproximativ 11%. Este mult sau puţin? Este extrem de puţin dacă analizăm dinamica unui indicator de performanţă foarte important şi anume rata medie de înnoire a fondului de publicaţii care se calculează împărţind fondul total la achiziţii pe perioada anului raportat. Bibliotecile publice au nevoie de 50 de ani (media pe cinci ani) pentru a înnoi fondurile de publicaţii. Aceasta în timp ce foruri internaţionale de profil precum IFLA/UNESCO
8 recomandă o rată de înnoire a fondului o dată la 710 ani. Speranţa de viaţă fiind de aproximativ 69 de ani înseamnă că noi nu avem baza necesară evoluţiei pe spirală. Aici este marea noastră problemă. Nici un stat nu trebuie să fie indiferent dacă cetăţenii citesc sau nu şi ce anume citesc. Publicaţiile în limba română constituie doar 47% din fondul total de publicaţii. Volumul publicaţiilor cu grafie latină creşte foarte încet. În anul 2012 acestea au constituit 27,8% din fondul total de publicaţii, şi 60,8% din fondul total de publicaţii în limba română. 39,2% din fondul de publicaţii în limba oficială a statului sunt publicaţiile cu grafie chirilică. Aceste cifre ar trebui să constituie un subiect aparte în procesul de negociere a bugetului pentru achiziţii, dar şi o atenţionare serioasă pentru factorii decizionali responsabili de politica de editare şi industria cărţii. Însă până a rezolva aceste probleme bibliotecile au nevoie de a fi ajutate pentru a putea ajuta la rândul lor. Iată de ce pe tot parcursul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost desfăşurată campania naţională cu genericul “Cartea – dar nepreţuit”. Acţiunea a fost gândită în scopul susţinerii bibliotecilor publice prin donaţii de carte. Rezultatele campaniei au stat la baza concursului “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi” iar cele mai generoase şi valoroase donaţii au fost menţionate cu Testimonii semnate de Ministerul Culturii, Comisia Naţională pentru UNESCO şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Un imbold pentru campania “Cartea – dar nepreţuit” a fost poiectul pilot NOVATECA, parte a iniţiativei Biblioteci Globale, care implementează acest program în 17 ţări ale lumii şi care prevede echiparea bibliotecilor publice cu tehnologii de infomare şi comunicare și instruirea bibliotecarilor și utilizatorilor în vederea utilizării lor. Pornind de la iniţiativa Bibliotecii Naţionale, bibliotecile şi-au organizat propria campanie. A fost gândit şi un proiect centralizat. Din cele 12 raioane care implementează proiectul NOVATECA a fost selectată câte o bibliotecă comunală care a primit câte un dar de la Centrul de Carte şi Cultură Românească. Darul constă dintr-o colecţie de cărţi de peste o mie exemplare în valoare de peste 14 mii lei şi a fost anunţat în cadrul unei întâlniri a membrilor comunităţii cu câte o echipă de scriitori. În toatal în cadrul FNCL, Centrul de Carte şi Festivalul Național al Cărții și Lecturii Cultură Românească a dăruit 13 650 de publicaţii în valoare de peste 183 000 mii lei. Activitatea de voluntariat şi de caritate în ţara noastră abia încep să se înfiripeze şi această campanie are menirea să deschidă ochii concetăţenilor noştri la cât de mult putem primi dăruind. Bibliotecile publice sunt bunuri pe care membrii comunităţii le folosesc în comun şi atunci când există o problemă ea se răsfrânge asupra întregii comunităţi şi respectiv afectează întreaga comunitate. Este logic ca tot în comun să muncim la soluţionarea lor. Pe parcursul perioadei de organizare a FNCL a fost desfăşurat proiectul În luna august – nici o zi fără gândul la carte. Organizatorii au utilizat instrumentele Web 2.0 (bloguri, rețele de socializare) în scopul creării conținuturilor online prin folosirea inteligenței și cunoștințelor colective. În fiecare zi a lunii august pe Blogul de biblioteconomie și știința informării, pagina FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ și pe pagina de pe Facebook a FNCL https://www.facebook.com/pages/FestivalulNa%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost postate texte (poezii, citate, gânduri, etc) despre carte, lectură, bibliotecă. Textele vor fi grupate și incluse în culegerea online Cine vrea să știe carte trece mai întâi prin cărți. Textele postate, iar ulterior și culegerea de texte, vor putea fi folosite de către bibliotecari și alte persoane interesate la organizarea diverselor manifestări pe parcursul anului, precum și la organizarea edițiilor viitoare ale FNCL. Un alt proiect realizat online a fost “Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor”. Nume notorii care au diverse tangenţe cu cultura cărţii au fost rugate să răspundă la două întrebări: Ce înseamnă cartea și lectura pentru dvs? Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima dvs? Răspunsurile pot fi accesate pe pagina Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii de pe Blogul de Biblioteconomie şi ştiinţa informării: http://clubbib2.wordpress.com/fncl. Promovarea cărţii şi a lecturii şi promovarea informaţiei sunt două mari activităţi pe care se axează activitatea bibliotecii de zi cu zi. Însă ca şi oamenii cărţile au nevoie de sărbători. O dată în an cartea are nevoie să fie
9 scoasă din cotidian, să îmbrace straie de sărbătoare, iar noi toţi persoane, comunităţi, întregul neam să ne unim în jurul cărţii. Nimic nu poate fi mai frumos decât un neam adunat să celebreze cartea. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, iniţiat de sărbătoare, iar noi toţi persoane, comunităţi, întregul neam să ne unim în jurul cărţii. Nimic nu poate fi mai frumos decât un neam adunat să celebreze cartea. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, iniţiat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova cu trei ani în urmă, a fost conceput ca o mare sărbătoare a cărţii. Fiecare dintre cele 1383 de biblioteci publice, de trei ani încoace sunt în căutarea formulei optime care le-ar permite să scoate în evidenţă cartea şi rolul şi importanţa cărţii în viaţa fiecărei persoane. Concluzii: FNCL este prea important pentru a fi lăsat să se desfăşoare în continuare mai mult în bază de voluntariat. Este necesară tutela Ministerului Culturii carei poate da o altă dimensiune şi amploare Activitatea de voluntariat şi de caritate abia încep să se înfiripeze în mediul bibliotecar Este absolute oportună implicarea bibliotecilor în promovarea acestor idei Bibliotecile comunale/săteşti încă sunt în căutarea formulei optime de organizare a FNCL Despre rezultatele ediţiei a III-a a FNCL şi învăţămintele celor trei ediţii vom discuta mai mult la întrunirile de specialitate. Dar deja de maine începem pregătirile pentru ediţia viitoare pentru care să mobilizăm tot arsenalul de creativitate de care poate nici nu bănuim că dispunem. Să invocăm celebra expresie cu regele. Vera Osoianu PROCESUL – VERBAL al şedinţei Juriului Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii 10 septembrie 2013 Juriul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a examinat în şedinţa din 10 septembrie 43 dosare, reprezentând 20 biblioteci publice raionale, municipale, orăşeneşti, comunale, din care 13 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului: „Cel mai activ cititor”; 9 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea mai bună familie cititoare”; 7 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului „Cel mai bun site, blog (antrenat în activitatea de promovare a cărţii şi lecturii)”; 16 – în scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi” din cadrul Campaniei-concurs “Cartea – dar nepreţuit” Examinând materialele prezentate, Juriul a decis următoarele: Pentru Concursul „Cel mai activ cititor” Locul I – Ghenadie Popovici, Ungheni Locul II – Andreea Lupuleac, Ialoveni Locul III – Sergiu Darie, Hânceşti Pentru Concursul „Cea mai bună familie cititoare”: Locul I – Familia Bejenari, Ungheni Locul II – Familia Francu, Bălţi Locul III – Familia Dundari, Ştefan Vodă Pentru Concursul “Cel mai bun site, blog (antrenat în activitatea de promovare a cărţii şi lecturii)” Locul I – BM “B.P. Hasdeu”, filiala “Ştefan cel Mare”, director Dumitru Crudu Locul II – Bibliotecii Municipale “E. Coşeriu”, Bălţi, director Ludmila Ouş Locul III – BPR Anenii-Noi, director Maria Trofimov Locul III – BPR “M. Eminescu”, Rezina, director Galina Davâdic Pentru Concursul “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi” Locul I – Centrul de Carte şi Cultură Românească Locul II – Petru Nicolai Kanţîr Locul III – Olga Bumbu Rusnac Constantin, preşedintele Comisiei Naţionale a RM pentru UNESCO - preşedintele juriului Rău Alexe, directorul general al BNRM - vicepreşedintele juriului Timofte Margareta, Prima Doamnă a Ţării - membru Boboc Serghei, şeful secţiei ”Politici culturale în teritoriu şi cultură scrisă”,Ministerul Culturii-membru Pădure Nadejda, directorul Bibliotecii Publice Raionale “Mihail Sadoveanu”, Străşeni - membru Colesnic, Iurie preşedintele Societăţii Bibliofililor, scriitor - membru Dmitric Ecaterina, şefa secţiei Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM - secretar.
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 10 Festivalul Național al Cărții și Lecturii și promovarea valorilor locale Biblioteca publică are responsabilităţi deosebite în ceia ce priveşte promovarea valorilor locale: istorie, personalităţi, tradiţii, obiceiuri, evenimente, etc. FNCL este un bun prilej de a scoate din anonimat sau a scoate în evidenţă o dată în plus personalităţi, nume mai mult sau mai puţin cunoscute originare din localitate, sau care au avut diverse tangenţe cu localitatea: au muncit, au locuit, au scris despre localitate, etc. Lectura poate fi mai interesantă atunci când cele citite au legătură sau oglindesc istorii, locuri, oameni cunoscuţi şi apropiaţi, iar drumul spre universal îşi are începuturile în dimensiunea locală. La crearea conţinuturilor, în special a celor ce ţin de istoria locală, bibliotecarii pot folosi cu succes intelegenţa colectivă a membrilor comunităţii. În procesul de organizare a FNCL, bibliotecarii pot implica rudele, prietenii, cunoscuţii personalităţilor pe care le doresc ca protagonişti ai activităţilor. Bibliotecile au tradiţii vechi de completare a fişierelor temanice, biobibliografiilor despre persoane care au avut sau au tangenţe cu comunitatea, etc. Aceste instrumente de activitate internă trebuie puse în valoare şi transformate din informaţii în cunoştinţe. Cărţile despre istoria localităţii, despre tradiţiile şi obiceiurile locului sunt foarte atractive pentru lectură. Este cunoscută experienţa bibliotecilor din alte ţări de a scrie Romanul localităţii. Pentru această lucrare sunt selectate din rândul membrilor comunităţii mai multe persoane care scriu despre o temă anume (directorul şcolii despre şcoală, preotul despre istoria bisericii din localitatea...). După ce materialul este pregătit se face o discuţie (redacţie) comună şi apoi materialul este publicat sau se păstrează în varianta iniţială. Ca regulă, conţinuturile de felul acesta sunt publicate online. Accesibilitatea acestor materiale nu este o problemă de vreme ce conform sondajelor 68% din populaţia ţării dispune de acces internet. Unicul lucru care trebuie cunoscut şi înţeles este faptul că dacă biblioteca împreună cu membrii comunităţii nu vor crea conţinuturi de interes local şi nu le vor plasa în internet nimeni nu va face acest lucru. Bibliotecarii cunosc numeroase metodologii de promovare a bibliotecii, a cărţii şi lecturii, a valorilor locale, naţionale şi universale. Un citat din Jurnalul bibliotecarului de Dumitru Crudu vine să ne amintească o dată în plus de ele. „Nu e zi ca în bibliotecă să nu se întâmple ceva: întâlniri cu poeţi pentu copii, întâlniri cu poeţi pentru maturi, cu editori, lansări de carte, lecturi literare, ateliere de pictură, cursuri de actorie, cursuri de oratorie, un atelier de dramaturgie, un atelier de scriere creativă, clubul poeţilor copii, întâlniri cu actori, întâlniri cu păpuşari, cu cineaşti, cu directori de publicaţii literare, cenacluri de literatură religioasă”. Toate acestea activităţi şi multe altele despre care nu se aminteşte aici oferă posibilitatea de a pune cartea şi lectura , în cap de afiş, de a menţiona încă o dată importanţa acestora pentru dezvoltarea personală, dezvoltarea comunităţilor şi a ţării în întregime. În îndrumarul pentru autorităţile publice şi bibliotecile publice din teritoriu elaborat la prima ediţie, 2011 a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii se menţiona faptul că „... festivalul ar putea pune începutul unei tradiţii şi în viitor ar putea deveni o activitate culturală care să adune împreună toată comunitatea, să trezească interesul membrilor comunităţii faţă de problemele de interes comun, să dezvolte conştiinţa de comunitate şi grija pentru valorile commune”. Acest deziderat poate fi realizat. Cu eforturi comune. Vera Osoianu
11 Experiența din teritoriu Biblioteca Publică Raională “M. Sadoveanu” Strășeni În cadrul BPR „Mihail Sadoveanu” din Strășeni prin lansarea Campaniei Naționale ”Cartea – dar neprețuit” a fost dat startul unui șir larg de activități culturale. La eveniment i-am avut ca oaspeți de onoare pe Mihai Cimpoi, academician, reputat critic, eminescolog, istoric literar și eseist basarabean, Iulian Filip, poet, prozator, dramaturg, membru fondator al Societății scriitorilor târgovișteni, Ianoș Țurcanu, poet, eseist, prozator, textier, autor de aforisme, Vasile Bahnaru, director al Institutului de Filologie al Academiei de Științe din Moldova, precum și oaspeți din România –Nichita Danilov, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club European, scriitorii prezentând roadele muncii au creat o adevărată atmosferă de sărbătoare a sufletului. În cadrul Festivalului Cărții și Lecturii au fost implicate atât BPR “Mihail Sadoveanu”, cât și Dabija”, “Credința mea e să ridic Cuvântul la marea revoluție a tăcerii”. La eveniment au fost prezenți corul “Burebista” din Strășeni, șefa Secția Cultură, Turism, Tineret și Sport, dna Vera Schirliu, reprezentanți ai APL și bibliotecari din bibliotecile publice din raion. Atât scriitorii noștri, cât și cei din România, au venit cu cărți pe care le-au lăsat drept donație bibliotecii. La final, fiecare dintre cei prezenți, au rămas profund entuziasmați și plăcut surprinși de oaspeți care ne-au vorbit într-un grai pur românesc, prezentându-ne o lecție de omenie, bunătate, cumsecădenie. Publicul a descoperit în ei adevărate valori pe care se ține omenirea, au pătruns adânc, prin fragmentele de text din cărțile fiecăruia, în adevărata înțelepciune a timpurilor. În șirul activităților culturale de amploare ce s-au desfășurat în cadrul Festivalului Național bibliotecile publice din raion, care au organizat mai al Cărții și Lecturii se înscrie și întâlnirea cu multe activități culturale. Au fost amenajate Arcadie Suceveanu, scriitor, președinte al expoziții cu desene ale copiilor cu genericul “Plai Uniunii Scriitorilor din Moldova. natal cu vers de doină”, prezentări bibliografice la temele “Dumitru Matcovschi – poet și om al Nadejda Pădure, director Biblioteca cetății”,”Cartea – miracol al eternității”, zile de Publică Raională informare cu genericul “Cărțile noastre la “Mihail Sadoveanu” Străşeni dispoziția dumneavoastră”, “Prin carte și lectură să ne cunoaștem trecutul”, concursul declamatorilor “Este-a noastră limba noastră și noi suntem cu ea popor”, prezentarea expozițiilor “Limba este întâiul poem al unui popor”, “Rătăcind prin timpul cărturarului Nicolae
12 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Biblioteca Publică Orășenească Ștefan Vodă BPO Ștefan Vodă a organizat expoziţii originale precum: “Ai noştri autori de carte” - o expoziţie de carte a autorilor din Ştefan Vodă; panoul de fotografii “Respect cărţii” - imagini cu monumente dedicate cărţii în ţările lumii; expoziţia de carte veche din colecţia bibliotecii; o impresionantă expoziţie de pictură şi grafică a dlui Ştefan Agachi, locuitor din or Ştefan Vodă. Recitalul de poezie “Odă limbii materne”, parada costumelor personajelor literare au dat manifestărilor un impuls emoţional şi un colorit de sărbătoare. Galina Musteață, director BPO Ștefan Vodă Biblioteca Publică Raională Leova Biblioteca Publică Raională Leova, în cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii, ediția a III-a au fost organizate umătoarele actvități: Vernisarea expoziţiilor de carte : „Cartea dăruieşte viaţă şi speranţă”; „Cartea – leac pentru suflet” – cu vizionarea filmului cu acelaşi generic; „Cartea - făclia lumii”; „Limba vechilor cazanii”; „Lecturile copilăriei”. Vizionarea poveştilor populare româneşti în colaborare cu grădinița de copii. Recital de poezie: „Când vorbesc de tine ţară”; „Dulce grai”. Convorbire despre cărţile citite în vacanţa de vară şi stocarea imaginilor lor din internet. Elaborarea pliantului: „Cele mai solicitate cărţi pentru copii.” Serată literară: „Limba neamului” Recondiţionarea şi aranjarea cărţilor pe raft cu voluntarii bibliotecii. Medalion muzical: „Până la lacrimi mi-i dragă viaţa”; „Drag mi-i cântecul şi neamul”. Valentina Nașco, Director BPR Leova
13 Biblioteca Publică Raională “A. Plămădeală” Hâncești Scriitorul Dumitru Crudu s-a întâlnit cu tinerii din Hânceşti La data de 3 septembrie în cadrul Festivalului Cărţii şi Lecturii, ediţia a III-a, tinerii din Hânceşti au avut fericita ocazie de a se întâlni cu poetul, dramaturgul şi publicistul Dumitru Crudu, care şi-a lansat cartea „Un american la Chişinău”. Întâlnirea cu scriitorul a avut loc în incinta Casei raionale de cultură sub egida Bibliotecii publice Hânceşti. La eveniment au participat elevii de la instituţiile de învăţământ din oraş împreună cu profesorii lor. Despre momentele interesante din activitatea scriitorului le-a vorbit celor prezenţi bibliotecara Ana Neaga. Deasemenea colaboratorii bibliotecii publice au prezentat pe ecran un fragment din piesa autorului „Oamenii ai nimănui”. Pentru ai familiariza mai bine pe cei prezenţi în sală cu activitatea scriitorului au fost repartizate şi pleante. Prin stilul său Dumitru Crudu aparţine unei generaţii integrate în cultura română, fiind un produs al acesteia. După ce a scris peste 20 de piese de teatru care au fost jucate din Moldova până în Haiti, în ultimii ani s-a orientat mai mult spre proză. Întâlnirea de suflet de la Hânceşti a fost marcată de lansarea cărţii „Un american la Chişinău”. Această lucrare îl reprezintă pe Dumitru Crudu şi poartă un caracter autobiografic. Ea reflectă un destin uman cu toate momentele vieţii: înălţare, prăbuşire, dar şi iubirile ratate. Se impune ca o formă nouă de scriere postmodernistă în cultura ţării noastre. Elevii au avut posibilitatea să-i adreseze întrebări pentru a afla istoria apariţiei unor lucrări din creaţia sa. Un alt moment interesant a fost şi prezentarea lui Dumitru Crudu ca publicist. În calitate de publicist s-a marcat prin articole din editorialul „Timpul”. Ne bucură faptul că în articolele din „Jurnalul Bibliotecarului” redă activitatea bibliotecii, cerinţele şi interesele cititorilor. Dumitru Crudu a pus accent pe importanţa informaţiei culese din carte. „Ceea ce găsiţi pe internet nu are importanţă maximă. O carte bună niciodată nu va fi plasată în variantă electronică pe internet”, a ţinut să sublinieze publicistul. Activitatea a fost înfrumuţesată şi cu un program artistic prezentat de ansamblul Şcolii de arte „Timotei Bătrânu” din Hânceşti, acompaniat de Sergiu Gavrilov şi ghidat de Tamara Abalimova. Tot în cadrul acestei activităţi cu diplome de onoare şi cadouri au fost menţionaţi de către directorul bibliotecii Mariana Jalbă cei mai buni cititori ai bibliotecii. Locul I i-a revenit dl Darii Sergiu, student, şi drei Doina Ignat, elevă L.T. „M Eminescu”, pe locul II s-a plasat Maria Marian, pensionară, şi locul III l-a ocupat Banaru Olga, întreprinzător, şi Carabadjac Faina, pensionară. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii în Biblioteca pentru copii, Hânceşti În scopul atragerii la lectură a copiilor, informării lor și promovării literaturii pentru copii și adolescenți, în cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii ed. A III-a, a fost desfășurat un vast program cultural informațional:  Expoziții de carte tematică „Cărți care știu totul”, „Copii în lumea cărților”, „Cărțile din care creștem”;  Expoziția desfășurată „2013 – Anul Spiridon Vangheli”. Una din activități „Maratonul lecturii estivale” a întrunit utilizatorii pasionați de lectură ai bibliotecii pentru copii, scopul fiind
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 14 de a demonstra efectul și rezultatele lecturii estivale ca sursă de recreere. Copii au participat la un concurs literar „Jocul răvașelor” unde au descoperit cartea prin joc și s-au convins de faptul că numai lecturând pot descoperi frumosul și utilul. Pentru a demonstra ce loc ocupă cărțile în viața copiilor ei au rezolvat testul „Cât de importantă este cartea pentru tine?”. Copiii au fost provocați să -și expună verbal impresiile din operele literare studiate. A fost apreciată ingeniozitatea copiilor, dezvoltarea abilităților de apreciere a valorilor estetice din operele lecturate în timpul vacanței. Organizatorii acestei activități, bibliotecarii, au știut să mobilizeze copiii la discuții sincere despre lectură și carte. La sfârșitul activității copiii au fost menționați la diverse probe accentuându -se: ținuta lingvistică, dezvoltarea abilităților de apreciere a valorilor estetice din operele literare studiate. Juriul a desemnat învingătorii. Câștigătorii au primit diplome și cadouri cu mențiune „Prietenul cărții”. Au fost menționați: „Cel mai ingenios și pasionat de lectură” – Oglî Ianoș cl. 5; „Cel mai bogat formular cu lecturi estivale” – Moraru Elena cl. 5; „Cele mai frecvente solicitări de servicii informaționale „Vreau să știu”” – Covaș Valeria cl. 4. Pentru devotament și atitudine deosebită față de carte și bibliotecă a fost menționată familia Cimpoieș „Prietenul cărții” care au primit o diplomă și un set de carte valoroasă. Biblioteca Publică Orășenească Râșcani Festivalul Național al Cărții și Lecturii are menirea să dea o nouă dimensiune şi valoare activităţilor de promovare a cărţii şi lecturii: prin implicarea factorilor de decizie politică şi financiară, organelor administrative locale, bibliotecarilor, scriitorilor, editorilor, profesioniştilor din domenii adiacente, cercurilor largi de utilizatori, etc. Conform Hotărârii Parlamentului nr. 275 din 06.12.2012 cu privire la declararea anului 2013 Anul Spiridon Vangheli a fost luată decizia de către Secția Raională Cultură Râșcani, că ediţia a treia a Festivalului să se desfăşoare la baştina marelui scriitor Spiridon Vangheli s.Grinăuţi şi Domnia Sa să fie oaspete de onoare a acestei activităţi. Însă, cu părere de rău, starea sănătăţii nu a permis ca scriitorul să se deplăseze spre casa părintească. Participanţilor li s-au transmis sălutări din partea scriitorului, prin intermediul mesajului adus de Preşedintele raionului Rîşcani, dl Ion Parea.
15   Programul Festivalului a urmat precum: Recital de poezie dedicat cărţii, sărbătorii ,,Limba Noastră”, scriitorilor băştinaşi; Spectacol literar ,,Hai cu toţii de mânuţă, sub căciula lui Guguţă”, vernisarea expoziţiei Spiridon Vangheli – un scriitor de-o seamă cu copii; Expoziţia meşterilor populari ,,Ce pot face mâini dibace”  Expoziţia desenelor pe baza operei scriitorului Spiridon Vangheli.  Concert susţinut de interpreta Victoria Lungu, originară din s. Grinăuţi. FNCL a demarat cu recitalul de poezie dedicat Sărbătorii Naţionale “Limba Noastră”, care a fost deschis de către Preşedintele raionului domnul Ion Parea. Au răsunat cântecele “Pentru Ea”, interpretate de Felicia Bojii şi Francesca Cucuruzneac; “Dorul Basarabiei” – Eugen Rusu; “Satul meu”, “Du-mă în Moldova” – Sanda Antonovici.  Au urmat momente poetice. Elevii gimnaziului Irina Gorbani, Frecauţan Mihaela, Curcă Dana, Petru Plămădeală au recitat Legenda satului Grinăuţi şi din creaţia clasicilor despre limbă, plai şi neam. Cu un purpuriu de melodii a venit în faţa publicului formaţia folclorică “Datina” de la căminul cultural, conducător artistic Ghenadie Antonovici.
16 Festivalul Național al Cărții și Lecturii FNCL a fost solemn declarat deschis de patro- Vangheli copiii fac primii paşi spre lectură. Se nul Festivalului Şefa Secţiei Cultură dna Emilia întâmplă minunea pătrunderii în împărăţia vrăGarbuz. Anul 2013 a fost declarat – Anul Spiri- jită a cărţii. Talentul lui Spiridon Vangheli să se don Vangheli, pentru contribuţia scriitorului la inspiră dintr-o mare dragoste şi înţelegere faţă educaţia tinerei generaţii şi la dezvoltarea litera- de sufletul copilului de orice vârstă. Toţi turii naţionale şi universale. participanții i-au dorit multă sănătate, ani fru- Cu un mesaj de felicitare în faţa publicului a venit gazda festivalului primar de Grinăuţi dna Aliona Frecăuţan, care din partea consiliului primăriei a făcut o donaţie semnificativă bibliotecii publice din operele marelui scriitor. Cu un recital de poezii dedicat Măriei Sa – Cartea au venit în faţa publicului, utilizatorii activi, a bibliotecii publice s. Grinăuţi: Liscenco Valeria, Gorbani Irina, Curcă Dana, Plămădeală Petru, care au fost menţionaţi ca cei mai buni cititori în nominaţia concursului ”Cel mai activ cititor”. S-a bucurat publicul şi de melodiile frumoase despre carte în interpretarea fetelor: Francesca Cucuruzneac şi Sanda Antonovici. Cu adevărată bucurie ne-au umplut sufletul copilaşii de la grădiniţă “Guguţă”, îndrumaţi de educătoarea Valentina Lungu, care au participat la desfăşurarea spectacolului literar “Hai cu toţii de mânuţă, sub căciula lui Guguţă”. Acest moment inedit al Festivalului a produs sentimente de satisfacţie sufletească atât copiilor, cât şi celor maturi. Cu ajutorul cărţilor lui Spiridon moşi şi rodnici în continuare Maiestrului Emerit al Artei, Scriitor al Poporului din Republica Moldova Spiridon Vangheli. A fost improvizată căciula lui Guguţă, care a avut succes deosebit, mai ales de a-şi face poze de neuitat. Deja a devenit o tradiţie că la fiecare ediţie a festivalului să promovăm creaţia scriitorilor baştinaşi ai raionului, care ne-au lăsat ca moştenire un tezaur bogat. Proza şi poezia lor ne-au încântat copilăria şi ne-au rămas în suflet pentru întreaga viaţă. Publicului a fost prezentat un recital de poezii şi fragmente din creaţia scriitorilor raionului Râşcani - Liviu Damian, Aurel Scobioală, Anatol Ciocanu, Victor Dumbrăveanu, Eugen Coşeriu, Vlad Zbîrciog, Marcela Benea însuşi de baştinaşi a scriitorilor – Cristina Sacaliuc, Brînză Victoria, Potîngî Marcela, Stici Vlada, Macsimciuc Marina, Coteaşă Marcela, Guznac Anghelina, Dumbrăveanu Iulian.
17 Întreagă comunitate s-a bucurat enorm, când a fost dat citirii ordinul semnat de Şeful Direcţiei de învăţământ Râşcani Viorel Dandara prin care gimnaziului Grinăuţi i s-a atribuit numele – Spiridon Vangheli. Ansamblul de dansuri populare “Ghiocel” de la Casa de Cultură s. Corlăteni, conducător Claudia Valah, deţinătorii multiplelor premii la festivaluri naţionale au înfrumuseţat sărbătoarea şi s-au bucurat de succes deosebit din partea spectatorilor. La finele activităţii interpreta Victoria Lungu a adus consătenilor săi prin intermediul melodiilor cuvinte de dor şi dragoste de acest meleag. Prin acest eveniment cultural am avut ca scop să atenţionăm pe toţi, de la mic la mare, să promovăm lectura, să-l recitim pe Spiridon Vangheli, să nu uităm de creaţia oamenilor distinşi al raionului nostru. Căci cărţile lor sunt o fereastră deschisă spre frumos şi pot transforma lectura într-o pasiune minunată. Sperăm că FNCL şi în continuare va păstra frumoasa tradiţie de a promova eficient activitatea bibliotecilor şi bibliotecarilor, serviciilor şi evenimentelor pentru a atrage noi utilizatori. Claudia Gherman – Specialist principal în domeniul bibliotecilor Secţia Raională Cultură Râşcani Galina Sacaliuc – Directorul BPO Râşcani Tatiana Foliuşneac – Şeful Secţiei Asistenţă de Specialitate BPO Râşcani Biblioteca Publică Raională Drochia În raionul Drochia Festivalul Național al Cărții și Lecturii a demarat la 31 august și a finalizat la 5 septembrie. În toate bibliotecile raionului s-au desfășurat activități de promovare a cărţii, lecturii, bibliotecii desfăşurate în biblioteci, şcoli, în comunitate. În cadrul FNCL au avut loc întâlniri cu scriitorii: Chetrosu, unde au fost prezenți scriitoarea Claudia Partole, criticul Literar Vitalie Răileanu, directorul adjunct al BNRM Vera Osoianu, Evan Tracz – directorul programului Novateca, Diana Bacal și Tatiana Rusu – specialiști ai programului Novateaca, șeful Secției cultură Drochia Petru Ababei. În cadrul acestei întâlniri, bibliotecii publice i s-a adus în dar de la Centrul de Cultură și Carte Românească un lot de carte de 1128 exempare în sumă de 14111,83 lei. Altă întâlnire cu poetul Anatol Rusnac a avul loc la Biblioteca Publică Raională Drochia, unde scriitorul a vorbit despre creația sa și planurile pentru viitor. S-au organizat și prezentat expoziții de carte, dedicate cărții și lecturii în toate bibliotecile raionului: „Cartea – prietenul tuturor” –Măcăreuca; „Cartea – izvor de înțelepciune” – Sofia. În foarte multe biblioteci s-au desfășurat
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 18 concursuri de desene: „ Hai cu toții de mânuță/Sub căciula lui Guguță”- Șalvirii Noi; „Eroii cărților citite” – Mândâc. Aceste concururi s-au mai desfășurat și în bibliotecile publice Hăsnășenii Mari, Măcăreuca, Popeștii de Sus, Dominteni ș.a. S-au desfășurat serate literare :„În lumea cărților” Șalvirii Noi, „Ziua Cărții și Lecturii”v – s. Drochia. O călătorie imaginară „Cu cartea de mână prin viață pornim” s-a desfășurat în colaborare cu gimnaziul din sat la biblioteca din Măcăreuca. Mese rotunde cu genericul. „Cartea în viața mea” au avut loc în biblioteca publică raională Drochia, Șalvirii Vechi, Popeștii de Sus. S-au mai organizat concursuri a celui mai bun declamator: „Lumi întregi de pagini scrise” Șalvirii Noi, Măcăreuca, Mândâc. Recitaluri de poezii: „O carte citită – o comoară” – Mândâc, „Cărticică, cărticică, dac-ai ști cât te iubesc...”- Sofia; „Dor de cuvinte așternute pe file” (dedicate lui I.Filip) – Fântânița. Deasemenea s-au desfășurat și alte activități care au avut scopul de a promova cartea și lectura. O activitate interesantă a organizat și desfășurat biblioteca Hăsnățenii Mari: teste pentru aprecierea lecturii pentru copiii din cl. IV-a. Foarte multe bibloteci au organizat excursii la bibliotecă. Cei mai mulți vizitatori, care au trecut pragul bibliotecilor pentru prima dată, au fost copiii de la grădinițe, în cadrul cărora ei au făcut cunoștință cu biblioteca din localitate și au fost implicați și în activitățile bibliotecii, participând la concursuri de ghicitori, victorine literare, concursuri de desene ș.a. Festivalul Național al Cărții și Lecturii, ediția a III-a, 2013, desfășurat în raionul Drochia a atras atenția comunității locale despre rolul cărții și lecturii în viața fiecărui om, despre problemele cu care se confruntă bibliotecile în era informației, când alte mijloace de informare apar în societate, și rolul cărții se diminuează, ceea ce noi, bibliotecarii considerăm că cartea va dăinui veșnic, ceea ce reprezintă tezaurul omenirii. În cadrul Campaniei „Cartea – dar neprețuit” am primit de la Centrul de Cultură și Carte Românească un lot de carte de 1128 exempare în sumă de 14111,83 lei care a fost donat bibliotecii publice din Chetrosu. O donație frumoasă de carte a primit și biblioteca publică Cotova de la scriitoarea Claudia Partole, 297 exemplare în sumă de 5340,20 lei, donație făcută la 15 mai 2013. Biblioteca Publică Raională Nisporeni Din carte înțelepciunea izvorăște „Cartea e oglinda vieţii, Carte-ai călătoare stea Pân - la albul bătrâneţii Fiţi prieteni buni cu ea” (Titus Ştirbu) Sub acest generic, Biblioteca publică raională Nisporeni, şi-a lansat Programul de promovare a cărţii şi lecturii în cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi lecturii, ediţia a III-a, 2013. Creând imaginea Universului Cărţii, în anul când marcăm „Anul Spiridon Vangheli” şi „Anul European al Cetăţenilor”, suita de manifestări desfăşurate de bibliotecă au avut
19 drept Mottou „Pentru o lume mai bună” şi cu scopul: promovarea patrimoniului naţional şi valorilor literar-culturale; consolidarea rolului cărţii şi lecturii; dezvoltarea culturii şi civilizaţiei; creşterea rolului şi crearea unei imagini pozitive a bibliotecii în comunitate; formarea şi atragerea unor noi prieteni şi utilizatori în bibliotecă . Având ca parteneri Secţia şi Casa Raională de Cultură, bibliotecile publice din teritoriu, liceele teoretice „B. Cazacu”, „M. Eliade” şi gimnaziul „M. Eminescu” din oraş, şcoala de arte plastice, massmedia locală. Fiind una cu totul deosebită, această ediţie a fost caracterizată printr-un şir de activităţi precum: - Inaugurarea oficială în cadrul Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română” cu depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu la care au participat reprezentanţii Consiliului raional şi instituţiilor din oraş, utilizatorii bibliotecii, bibliotecarii din raion; - Vernisajul expoziţiilor „De-a pururi sfântă şi frumoasă să dăinuiască limba noastră”, „Limba noastră-i sfânt tezaur”, „Pe serpentinele cunoaşterii”, „Noutăţi editoriale”, „Din carte înţelepciunea izvorăşte”, „Un mare cunoscător al sufletului Uman”( Ion Druţă la 85 ani), „Noi ediţii AGEPI”, „Cele mai citite cărţi”, „Lucrări ale elevilor şcolii de arte plastice Nisporeni pe tema “Moldova – Patria mea”; deveni noi utilizatori ai bibliotecii; - Medalionul literar „Un mare cunoscător al sufletului uman”, consacrat aniversării a 85 de ani de la naştere a romancierului, dramaturgului şi publicistului Ion Druţă. - A fost organizată activitatea – discuţie de totalizare a Campaniei „Copii Moldovei citesc o carte” pe cartea propusă pentru lectură „Nu vă îndrăgostiţi primăvara” de N. Dabija. - La 03 septembrie am efectuat o vizită de lucru cu 20 de bibliotecari ai bibliotecilor publice din raion la BNRM, la Salonul Internațional de Carte, ediţia XXII-a. Această vizită a constituit un bun prilej de a stabili contacte, relaţii cu editurile prezente în vederea achiziţionării de noi publicaţii pentru completarea fondului de carte a bibliotecilor din raion. Concomitent cu această acţiune, bibliotecarii au fost plăcut surprinşi şi mulţumiţi pentru posibilitatea să viziteze şi Mănăstirea „Condriţa”. - Masa rotundă cu învingătorii concursurilor: „Cel mai activ cititor”, „Cea mai activă familie cititoare”,” Tinerilor condeieri”(eseuri şi versuri despre limbă, carte, lectură, patrie, neam), fiind înalt apreciaţi (cel mai activ cititor - Andrei Lungu), (cea mai activă familie cititoare - familia Puha), (cel mai bun eseu – locul I Maria Fărîmă), (cea mai bună poezie – creaţie proprie locul I (Nastasiu Ana), - Prezentările „Publicaţii noi”, „Cele mai citite cărţi”, colecţiei de timbre „Ele reflectă viaţa pe Terra”; - Zilele Informaţiei „În lumea cunoştinţelor”, şi ”2013 – Anul European al Cetăţenilor”; - În Ziua „Uşilor deschise” a fost organizate excursii ale elevilor claselor a X-a de la liceele din oraş , care sperăm că în viitor vor (cel mai bun desen – locul I Ţopa Svetlana). - Recitalul de poezie „De-a pururi sfântă şi frumoasă, să dăinuiască Limba Noastră” din 31 august, la care au participat 15 concurenţi, desemnat învingător Tulbure Dan, elev al clasei a IV-a a Gimnaziului „M. Eminescu”. - În cadrul Campaniei „Cartea – dar nepreţuit” au fost donate bibliotecii 156 ex. publicaţii în valoare de 4800,00 lei. S-au
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 20 evidenţiat Tudor Zbîrnea- directorul Muzeului Naţional de Arte a Moldovei care a donat bibliotecii o colecţie de albume şi cataloage a lucrărilor de arte plastice în număr de 33 de volume, valoare 1325,00 lei, Ina Landa- redactor-şef al ziarului regional „Expresul” de Ungheni care la iniţiativa ei cu aportul băştinaşilor din raionul Nisporeni, locuitori ai or. Ungheni, a fost colectată colecţia de carte în număr de 54 exemplare, estimată la o valoare de 1560,00 lei şi Alexandru Volovei – cititor, a donat din biblioteca personală o colecţie în număr de 50 ex., valoarea ei fiind 1200,00 lei. Mulţumim mult tuturor celor care au fost alături de bibliotecă, participând activ la Concursul „Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de carte”. Cititorii activi la manifestări, învingătorii şi participanţii concursurilor s-au învrednicit cu Diplome, premii băneşti, cadouri. În scopul promovării bibliotecii, cărţii şi lecturii, activităţilor organizate, în cadrul Festivalului, în mass-media locală „Deşteptarea” şi „Expresul” au fost date publicităţii materialele ”Cartea şi lectura reprezintă aripile unui bibliotecar profesionist”, „Cărţi pentru bibliotecă”, „Programul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii”, “Din carte înţelepciunea izvorăşte”. Viaţa cărţii este una dintre cele mai interesante şi colaboratorii bibliotecii publice raionale Nisporeni răspândesc lumina Măriei sale – Cartea prin organizarea şi desfăşurarea a unor diverse şi interesante activităţi şi oferă servicii care sunt destinate utilizatorilor şi membrilor comunităţii. Elizaveta Tîmbur Directorul Bibliotecii Publice Raionale Nisporeni Biblioteca Publică Raională Fălești Frânt în toiul primăverii... Manifestările culturale organizate de către cele 53 de biblioteci publice din raionul Făleşti în cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii (31 august – 05 septembrie) au avut menirea să dea o nouă dimensiune promovării valorilor locale: istoria localităţilor, diverse evenimente, tradiţii şi obiceiuri specifice, scoaterea din anonimat a unor personalităţi originare din comunitate, care s-au născut, au trăit şi au activat aici, au scris şi au înveşnicit pe pânze crâmpee despre meleagul natal şi oamenii săi harnici etc. Ţinutul făleştean a dat lumii nume notorii în diverse domenii. Ne mândrim cu medicii Deomid Gherman, academician în domeniul neurologiei şi Mihail Corlăteanu, traumatolog, scriitorii Nicolae Rusu, Raisa Plăieşu, Iurie Donici, Zinaida Cenuşă ş.a., artiştii plastici Lazăr Dubinovschi şi Gheorghe Vrabie, interpreţii Nicolae Ciubotaru, Nina Ţurcan-Furtună, surorile Osoianu, Leonid Moşanu, Valeriu Cojocaru, Nicu Mîţă, Ady, Nătăliţa Olaru, Viţu Anatol ş.a., actorii şi cineaştii Iurie Negoiţă, Ala Menşicova, Pavel Bălan etc. La 1 septembrie a.c., în incinta Bibliotecii publice raionale „M.Eminescu” din or. Făleşti, sa desfăşurat o întâlnire de suflet cu scriitoarea pentru copii Valentina Podrea şi publicistul Ion Postolachi, ambii din localitatea Răuţel. La solicitările celor prezenţi, Valentina Podrea, autoare a şapte volume de versuri, destinate în special copiilor, a relatat despre sursele inspiraţiei sale că totul ce o înconjoară îi sugerează ideea de a scri: dacă îi este dor de mamă, scrie versuri despre mamă, dacă întâlneşte pe stradă un câine fără stăpân, scrie despre animalele abandonate şi neîngrijite de nimeni, dacă aude seara în amurg ţârâitul unui greieraş, scrie despre frumuseţea naturii. Dar cel mai mult o preocupă copiii, dat fiind faptul că activează ca educatoare la grădiniţa „Ghiocel” din localitate, deja peste 30 de ani, imediat după absolvirea Şcolii pedagogice „B.Glavan” din or. Soroca. Aşa au apărut volumele de versuri „Poezii pentru copii”, „Legende şi ghicitori”, „Dragoste de mamă”, „Ileana Cosânzeana şi surorile ei”, „Punguţa fermecată”, „Poezii de suflet”, „De-aş putea...”. Nu are bani pentru editarea volumelor, dar o susţine financiar soţul Vasile, mama sa, rudele apropiate, căci numai ei ştiu bine câtă muncă depune dna Valentina pentru ca aceste versuri să fie aşternute pe file de hârtie şi cât de puternică îi este dorinţa să fie citite şi de copiii din grădiniţe, de colegii de breaslă, de consăteni.
21 Ion Postolachi, de profesie inginerelectrician, dar care mai apoi activează 23 de ani în serviciul de poliţie cu grad special de colonel de poliţie, este autorul a două volume de publicistică „Frânt în toiul primăverii” (Chişinău, 2009), scrise în memoria fiului său Călin Postolachi, decedat la o vârstă preatimpurie de 21 de ani în urma unui accident de automobil în iulie 1998. Este o ediţie de memorie a unui tată rănit şi îndurerat profund sufleteşte de pierderea fiului, un tânăr foarte talentat, care ne-a dus faima pământului făleştean nu numai în toată Moldova, dar şi peste hotarele ei. Cu câtă pasiune şi dragoste le-a povestit celor prezenţi Ion Postolachi despre fecior: că a fost un copil disciplinat şi sârguincios la şcoala, la Liceul Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chişinău (1995), la Academia de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj Napoca, România între anii 1995-1998. Părinţii au contribuit mult la formarea orizontului spiritual al copiilor Călin, Dumitru şi Doina, le-a cultivat dragostea faţă de frumos, literatură, artă plastică, muzică, teatru, căci astăzi fiul Dumitru este muzician şi interpret, iar Doina este autoarea unor volume de versuri „Lumina de peste nopţile mele”(2012), „Poeme cu molii”(2011) ş.a. Tânărul Călin în tot ce făcea depunea foarte multă muncă, efort, dar şi suflet, astfel lăsându-ne o serie impunătoare de lucrări înmănunchiate într-un album editat în memoria fiului de către maică-sa Veronica Postolachi, care a stat lângă patul suferinţelor fiului toate 95 de zile cât acesta s-a aflat în comă după accident. Cei prezenţi la întâlnire au avut posibilitatea să vizioneze publicaţia întitulată „Călin Postolachi: Catalog de grafică, pictură, design vestimentar”, ediţie ce include un număr mare de reproduceri după tablourile vestiţilor pictori A. Kiseliov, V. Perov, I. Kramskoi, N. Grigorescu ş.a., schiţe, crochiuri, desene cu diversă tematică - toate destul de convingător vorbindu-ne despre harul lui artistic extraordinar pentru un tânăr de o vârstă atât de fragedă. După calvarul suferinţelor morale în urma a mai multor procese de judecată pentru pedepsirea celui care a fost beat la volanul automobilului în seara producerii accidentului, pentru a-şi alina cât de cât trauma psihologică în urma decesului fiului, părinţii tânărului Călin au depus eforturi mari de a-i înveşnici memoria: au colectat toate lucrările fiului, pentru ca la 21 octombrie 1998, în ziua lui de naştere în galeria Bibliotecii „Onisifor Ghibu” din Chişinău să fie organizată (post-mortem) prima expoziţie personală a artistului plastician Călin Postolachi, ca mai apoi în ianuarie 1999 Călin Postolachi să devină membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (post-mortem), biletul pe numele lui Călin Postolachi, care confirmă acest fapt fiindu-i înmânat mamei artistului. De asemenea, la 21 octombrie 1999, în memoria lui Călin Postolachi se organizează la Chişinău prima ediţie a Expoziţiei-Concurs a Tinerilor Talente cu participarea artiştilor plastici din Moldova, România, Ukraina cu înmânarea Premiului Mare „Călin Postolachi”, este înregistrat Centrul Cultural „Călin Postolachi”, care activează în cadrul Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu” din Chişinău, condus de către mama regretatului artist, doctor în filologie Veronica Postolachi. În 2003, la cinci ani după trecerea în nefiinţă a lui Călin, în baza deciziei Consiliului Municipal Chişinău, pe faţada casei în care a trăit tânărul poet şi artist plastician a fost montată şi dezvelită Placa Comemorativă „Călin Postolachi”, iar la moment sunt în stadiu de proiect actele necesare de inaugurare a Fundaţiei Culturale la Făleşti şi de deschidere a Casei Memoriale „Călin Postolachi” la Răuţel, în satul de baştină. Despre toate acestea a povestit la acea întâlnire Ion Postolachi, iar cei din sală – profesori, elevi, bibliotecari şi alţi cititori fideli ai bibliotecii l-au ascultat cu răsuflarea întretăiată. A povestit cu atâta tristeţe în ochi, dar şi cu atâta mândrie, că a crescut şi a educat împreună cu soţia copii talentaţi şi destoinici de baştina în care s-au născut, de oamenii care i-au înconjurat. Parafrazând spusele lui Nicolae Dabija, vreau să cred că cei care au fost prezenţi la activiate au concluzionat următoarele: “Nasc şi la Făleşti... personalităţi”. Natalia Vrabie, specialist principal în domeniul biblioteci, Secţia Cultură şi Turism Făleşti
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 22 Festivalul Cărţii şi Lecturii pe meridianele globului Problema lecturii în zilele noastre a devenit atât de acută că necesită a fi plasată în rând cu cele mai importante obiective ale statului în dezvoltarea culturii naţionale. Tabloul lecturii a populaţiei din ţară, prestigiul ei, preferinţele cititorilor şi deprinderile acestora s-au schimbat considerabil. În circumstanţele actuale, este nevoie de a căuta noi modalităţi şi formate de promovare a cărţii şi lecturii. În acest număr al Buletinului vă propunem informaţii privind Festivalul Cărţii şi Lecturii în diferite ţări, desfăşurat în diferite perioade ale anului incluzând în orbita sa noi actori şi patronat chiar de preşedintele ţării. În Republica Moldova, de la 21 pînă la 27 mai 2013 au avut loc manifestări festive, consacrate aniversării a 1150-a a scrisului şi culturii slave. Conform tradiţiei, programul sărbătorii include Liturghia Divină în amintirea Sfinţilor fraţi apostoli Kiril şi Metodiu la Biserica „Sf.Gheorghe”, depunerea de flori la monumentele eminenţilor exponenţi ai scrisului şi culturii slave, concerte de muzică sacră, serate literare şi lecturi, festivaluri ale cărţii slave, şedinţe tematice ale „mesei rotunde” în diverse probleme. Zilele Scrisului şi culturii slavone în Ucraina, 24.05-01.06. 2013 La Arsenalul Miastetsk a fost inaugurată ediţia a III-a a Festivalului Internaţional Arsenalul de Carte - cel mai mare eveniment din Ucraina, care uneşte literatura şi arta. Scopul Festivalului Arsenalul de Carte — promovarea lecturii, încurajarea dialogului între cititori şi experţi privind cartea modernă, întărirea relaţiei intre literatură şi artă, susţinerea culturii editoriale în Ucraina prin evenimente educative şi schimb internaţional. Arsenalul de Carte este un eveniment cultural fără precedent pentru Ucraina nu numai pentru amploarea acestuia, dar, de asemenea, pentru calitatea de spaţiu, nivelul de organizare şi prezentare. Proiectul are o misiune pe termen lung în domeniul politicii culturale, filantropiei şi, în special, în dezvoltarea oraşului Kiev, integrarea acestuia în contextul internaţional. Spre deosebire de alte târguri metropolitane, Arsenalul de Carte – nu este un proiect de business, este o iniţiativă de o importanţă strategică, cultural complexă a unei dintre cele mai promiţătoare instituţii profesional - artistice din Ucraina – Arsenalul Miastetsk.
23 Pe 10 terenuri ale Arsenalului Miastetsk au avut loc sute de evenimente cu participare a 200 de edituri, proiecte de carte şi parteneri internaţionali, celebri şi preferaţi autori ucraineni. În special, în acest an la Metabolism - un proiect special al festivalului, sau desfăşurat dialoguri publice la care au participat: Oksana Zabuzhko şi Igor Pomerantsev, Yuri Andrukhovich şi Mikola Riabchuk, Viktor Neborak şi Ivan Malkovich, Andrej Kurkov şi Yuri Vinnichuk, Boris Hersonskij şi Alexander Roitburd. Invitatul special al festivalului - unul dintre cei mai populari scriitori poloneji, autorul romanului bestseller ecranizat Singurătate în reţea, Janusz Leon Wiśniewski, care a prezentat două cărţi noi pentru adulţi şi copii. Deasemenea la Arsenalul de Carte au participat aproximativ 20 de autori cunoscuţi şi influenţi intelectuali din Austria, Germania, Polonia, Rusia, Franţa, Cehia, Elveţia, dîntre care Barbara Kosmovskaia, Olivier Monjen, Jean-Claude Marcadet, Christophe Simon, Boris Buden, Jaroslav Rudiş, Marina Stepnova, Denis Osokin, care au prezentat cărţi noi şi traduceri în ucraineană. În calitate de parteneri ai programului internaţional au fost: Institutul francez, Institutul polonez, Ambasada Elveţiei, Forumul Cultural Austriac, Institutul Goethe din Ucraina, Centrul Ceh din Kiev. Programul festivalului cuprinde:  Prezentarea publicaţiilor noi şi întâlniri cu autorii, sesiune de autografe;  Proiectul Metabolism - dialoguri publice între scriitori celebri; Lecturi de poezie, prelegeri, ateliere de lucru şi discuţii;  Ciori Albe — 2013, o expoziţie a celor mai frumoase cărţi pentru copii din 40 de ţări ale lumii, şi standul câştigătorilor a concursului internaţional Arta Cărţii;  Un program pentru copii mari şi mici, şi proiectul inovaţional pentru copii Arsenalul de idei;  Colectarea de Caritate a cărţilor pentru copiii orfani şi copii lipsiţi de îngrijire părintească, spitale de copii şi centre de reabilitare;  Cafeneaua de Poveşti “Breton” în desene animate și comicsuri; Un program special către jubileul de 1150 de ani al alfabetului chirilic: ateliere pentru tipar, expozitie de grafică, imagine şi scriere; conferinţa Lecturile Chirilice;  Colocviul internaţional al traducătorilor. Programul Arsenalul de Carte este accentuat în dezvoltarea copilului şi implicarea întregii familii în acest proces. Acesta este motivul pentru care este numit Program pentru copii mari şi mici. Ne străduim nu doar pentru a distra, dar, de asemenea, pentru a satisface alte nevoi - de a cunoaşte, a gândi, a citi, a crea, a înţelege. Este simbolic că la Arsenalul de Carte începe un proiect inovaţional educaţional Arsenal Miastetski pentru copii şi adolescenţi - ARSENALUL DE IDEI. Şi prima temă al acestui spaţiu interactiv a fost Cartea şi Lectura. Astfel, în zonele de joacă pentru copii festivalul a adunat diferiţi maeştri — artişti plastici, designeri, traducători, psihologi, popularizatori de ştiinţă şi tehnologie. Împreună ei au desenat, construit, sculptat, inventat poveşti şi istorii, au comunicat. Pentru prima dată în Ucraina Arsenalul de Carte a prezentat o expoziţie internaţională Ciori Albe — 2013, o colecţie de cele mai frumoase cărţi pentru copii din 40 de ţări, care în fiecare an se pregăteşte în mod special pentru premieră la Târgul Internațional de Carte pentru Copii din Bologna, de către cea mai mare bibliotecă din lume pentru copii şi tineret din Munchen. În acest an Programul pentru copii Arsenalul de Carte în calitate de oaspete a avut pe Barbara Kosmovskaya, scriitor polonez, cunoscută în Ucraina cu bestseller-uri pentru tineret, cărţi pentru adolescenţi care au intrat în noul curriculum pentru literatura străină şi Martin Kubat, tânăr şi popular grafician şi ilustrator de origine cehă etc. Bulgaria, ca şi celelalte ţări ale lumii slave, marchează în mod tradiţional Zilele scrisului şi culturii slave, în cadrul cărora îi comemorează pe marii iluminişti, fraţii Kiril şi Metodiu, din Salonic, care în anul 855 au creat alfabetul bulgar, devenit o bază lingvistică solidă, folosită şi astăzi de toate popoarele slave.
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 24 Festivalul Naţional al Cărţii „Axis Libri”, ediţia a V-a, Galaţi, organizat de Biblioteca Judeţeană „V.A.Urechia” în perioada 22-26 mai 2013 ,,Dedicat tuturor vârstelor şi etniilor, târgul de carte din cadrul festivalului îşi propune să stimuleze interesul pentru lectură, să cultive satisfacţia dialogului viu între producătorii şi consumatorii produselor culturale specifice, dăruindu-le bucuria întâlnirii cu cei mai cunoscuţi scriitori prin organizarea unor dezbateri deschise pe teme de interes cultural, care să aducă în atenţie cele mai recente apariţii”, a declarat Diaconeasa. Programul festivalului include ateliere de creaţie şi concursuri cu premii pentru copii şi tineret, lansări de carte, spectacole, recitaluri de poezie, muzică, tombolă şi alte surprize, ne comunică purtătorul de cuvânt al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Florina Diaconeasa. Festivalul de carte şi muzică de la Braşov este o manifestare culturală, ajunsă la a doua ediţie care reuneşte, în aer liber, în atmosfera istorică din Piaţa Sfatului, cele mai importante edituri şi case de discuri din ţară şi străinătate, pe o alee plină de imaginaţie şi cântec. Festivalul ucrainean de reviste ortodoxe “Lecturi în familie” Odesa, Ucraina Pe 08 septembrie 2013 cu o Liturghie la Templu Sfinţilor Mucenici Adrian şi Natalia pe Bulevardul Francez în Odesa a început cea de-a treia şi ultima zi a ediţiei a III –a a festivalului Ucrainean de reviste ortodoxe “Lecturi în familie”. După Liturghie a avut loc deschiderea paradei prezentărilor. La intrarea în curte, care este situată în inima oraşului, a fost organizată o expoziţie- târg a publicaţiilor ortodoxe de familie participante la festival. Partea oficială a fost deschisă de managerul de proiect, redactor co - fondator al festivalului revista pentru tineri “Otrok.ua” Episcopul Jonah Obuhov ( Cherepanov ) . El a dat citirii cuvântul de salut a Mitropolitului Kievului şi la toată Ucraina Vladimir şi a transmis participanţilor festivalului binecuvântarea Prelatului. După prezentarea redactorilor şefi al revistelor ortodoxe de familie a început parada prezentărilor creative şi întâlnirilor de creaţie cu autorii publicaţiilor participante la festival. În special, la eveniment au participat revistele: “Otrok.ua”, co-fondator al lecturilor, revista ortodoxă de familie , “Numele”, “Toma în Ucraina”, Revista ortodoxă pentru femei “Samareanca”, reviste pentru copii “Kapeliki” şi “Şişkin les”. Programul a inclus, de asemenea, spectacole cu participarea copiilor şi grupurilor folclorice din Eparhia Odesei. Participanţi la Festival pot deveni publicaţiile obiectivul cărora este promovarea valorilor familiei şi consolidarea statutului tradiţional al familiei în societate.
25 Festival Européen du Livre et de la Lecture Jeunes – FELJEU Festivalul Cărţii şi Lecturii Tinerilor îşi propune să pună în evidenţă şi totodată să întărească legătura tinerilor din licee cu cartea şi lectura, ţinând cont şi de dezvoltarea noilor limbaje multimedia. Obiectivele festivalului sunt:  evaluarea raporturilor tinerilor liceeni cu cartea şi lectura;  sondarea lecturilor propuse elevilor de şcoli pentru a verifica in ce masură liceenii au un “canon” comun de texte pe care le consideră indispensabile pentru formarea lor ca tineri europeni;  promovarea şi diseminarea “bunelor practici” privind lectura şi folosirea bibliotecilor. Proiectul se desfăşoară în trei etape: 1. Organizarea concursurilor naţionale de creaţie pentru elevi. Premiul concursurilor naţionale constând în participarea elevilor laureaţi la Festivalul Cărţii şi Lecturii - FELJEU organizat de Liceul "Cagnazzi" din Altamura, Italia. 2. Activităţile festivalului propriu-zis, care constau în work-shopuri, prezentările lucrărilor elevilor, standuri naţionale, întâlniri cu scriitori, spectacole, etc. 3.Sistematizarea produselor şi diseminarea rezultatelor. Principalele scopuri urmărite prin organizarea activităţilor organizate prin proiect sunt : • materialitatea carţii, adica producţia, distribuţia şi consumul de carte; • biblioteca şi lectura, adică istoria, funcţia şi viitorul bibliotecii ca loc de păstrare a cărţii şi ca loc de lectură; • lectura ca activitate cu cartea dar si ca folosire a altor limbaje de transmitere a mesajului scris (cinema, teatru, multimedia etc.). Festivalul de lectură lentă, ed. a IV-a Sankt Petersburg, Rusia În Sankt Petersburg a avut loc Festivalul de lectură lentă sub genericul „De la papirus la autopublicare.” Acesta este o parte a proiectului cultural şi educaţional “Eshkolot: Testarea ideilor”, care a luat naştere la Moscova în 2006 şi reprezintă un studiu al culturii evreieşti. Festivalul de lectură lentă a fost inventat „nu pentru că noi suntem atăt de lenţi, ne comunică directorul de program Semion Parijskii, specialist în ebraică şi literatură evreiescă medievală, dar pentru că este o lectură cu comentarii. Este o modalitate de a ne aduna împreună şi de a citi cărţi relevante cu lingvişti ruşi şi străini, istorici şi filozofi. Aceasta este o ocazie şi pentru dezbateri, pentru notiţe. Având în vedere că textul clasic este perceput altfel, după o lectură atentă”. Ediţia a IV-a a Festivalului din Petersburg a fost dedicată interacţiunii dintre text şi forma lui materială, de aici şi genericul: “De la papirus la autopublicare.” Călătoria pe malurile Nevei este firească, deoarece Petersburg este capitala mondiala a patrimoniului de manuscrise evreieşti: noi deţinem cea mai mare colecţie de manuscrise evreieşti. Aceasta depăşeşte volumul colecţiilor de la Ierusalim, New York, Oxford şi altele. Festivalul interregional pentru promovarea cărţii şi a lecturii „Oseni v Mihailovskom”, Rusia 10-13 septembrie 2013 Festivalul interregional pentru promovarea cărţii şi lecturii „Oseni v Mihailovskom” ed. a X-a şi-a încheiat lucrările. În rezervaţia Puşkino s-au întâlnit cei pentru care munca cu cartea şi cititorii a devenit o profesie profesori, b i b l i o g r a f i, biblioteconomi, oameni de ştiinţă, scriitori şi editori. Toţi participanţii au avut ocazia de a-şi împărtăşi experienţele cu colegii, să găsească noi oportunităţi în promovarea cărţii şi lecturii. Cu toate acestea, toate inovaţiile se bazează pe tradiţii, metode aprobate pe parcursul activităţii. Festivalul jubiliar le-a amintit participanţilor despre istoria acestuia: în centrul ştiinţifico-cultural a rezervaţiei Puşkino, regiunea Pskov, Biblioteca regională universală a oferit o prezentare video „ 10 ani împreună cu Festivalul,” după care a avut loc ceremonia de premiere a celor mai bune proiecte-câştigătoare la concursurile „ Proiectul deceniului” la festivalurile Interregionale pentru promovarea cărţii şi lecturii „Осень в Михайловском” în anii 2004 — 2012 .
Festivalul “Rue des Livres” – “ Strada cărţilor“ Tematica acestui Festival este oglindirea oraşului în literatură, oraşul fiind sursa de inspiraţie, personaj sau loc unde se derulează acţiunea. Festivalul reuneşte autori din diferite genuri literare (roman, roman poliţist, ştiinţifico-fantastic etc.), editori, librari. În cadrul Festivalului sunt organizate conferinţe, expoziţii, mese rotunde, sunt vizionate filme pe diverse tematici. “O carte are întotdeauna doi autori, acel care o scrie şi acel care o citeşte." Astfel, într-o singură frază, Jacques Salomé rezumă legatura unică, aproape organică, între scriitor şi cititorii săi. Acesta evidenţiază momentul magic în care singurătatea creatorului dispare, pulverizat prin lectura celui care își apropriază opera.” “La această întâlnire, două viziuni, două melodii interioare se reunesc pentru a da formă la o poveste, la idei. Deoarece cartea în toate formele sale – fotografice, desenate, scrise, este un spaţiu al libertăţii şi al învăţăturii. Cartea permite de a reface legătura cu o valoare esenţială: împărtăşirea, împotriva tuturor formelor de comunitarism, xenofobie, împotriva tentaţiei de izolare. Iata de ce un festival gratuit, accesibil tuturor, situat în centrul unui cartier functionând în ritmul locuitorilor săi, este astăzi esenţial si chiar salutar. Acesta este motivul pentru care sunt atât de mândru de a fi purtătorul de cuvânt ai acestei a 5-a ediţii al Rue des Livres cu tema evocatoare: Mişcări în oraş, oraşe în mişcare. Deci, timp de trei zile, vă veţi plimba pe Strada aceasta unică în felul ei pentru a întâlni o sută de autori, de a participa la dezbateri sau proiecte. Si noi vom fi acolo, pentru voi, cu voi, fideli spiritului lui Victor Hugo care spunea pe dreptate: Strada este cordonul ombilical care leagă individul de societate. David S. Khara, naşul al celei de-a 5-a ediţii. http://www.festivalruedeslivres.org/wpcontent/uploads/2011/02/ programme-officiel2.pdf A şasea ediţie a Festivalului “Rue des Livres” a avut loc în perioada 15-17 martie 2013 la Rennes, Franţa. www.festival-ruedeslivres.org http://www.info35.fr/viewarticle.php?art=2764 Rubrică susținută de Alla Andrieș, BNRM Elaborare Serviciul Dezvoltare în Biblioteconomie, BNRM E-mail: dbiblio@bnrm.md Tel.: 022 240070 BNRM, str. 31 August 1989, nr. 78 A, Chişinău, 2012, Republica Moldova Tel.: (+373 022) 22 14 75; Fax: (+373 022) 22 14 75 www.bnrm.md e-mail: biblioteca@bnrm.md

Recomendados

Prezentare literatura populara biblioteca
Prezentare literatura populara bibliotecaPrezentare literatura populara biblioteca
Prezentare literatura populara biblioteca
Lazar Viorica
 
Scenariu -balul bobocilor
Scenariu -balul bobocilorScenariu -balul bobocilor
Scenariu -balul bobocilor
Олена Панчук
 
Cerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lecturaCerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lectura
Maria
 
Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
Limba română, clasa 1, Tainele cărții. Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
Daniela State
 
Idei inovative de atragere a copiilor la bibliotecă şi lectură
Idei inovative de atragere a copiilor la bibliotecă şi lecturăIdei inovative de atragere a copiilor la bibliotecă şi lectură
Idei inovative de atragere a copiilor la bibliotecă şi lectură
BibliotecaCreanga
 
Sedinta cu parintii
Sedinta cu parintiiSedinta cu parintii
Sedinta cu parintii
Liceul Banatean Otelu Rosu
 
Zu+z zu z
Zu+z zu zZu+z zu z
Zu+z zu z
AlexandraGorea1
 
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiHolocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Cristian Ghinghes
 

Recomendados

Prezentare literatura populara biblioteca
Prezentare literatura populara bibliotecaPrezentare literatura populara biblioteca
Prezentare literatura populara biblioteca
Lazar Viorica
 
Scenariu -balul bobocilor
Scenariu -balul bobocilorScenariu -balul bobocilor
Scenariu -balul bobocilor
Олена Панчук
 
Cerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lecturaCerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lectura
Maria
 
Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
Limba română, clasa 1, Tainele cărții. Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
Daniela State
 
Idei inovative de atragere a copiilor la bibliotecă şi lectură
Idei inovative de atragere a copiilor la bibliotecă şi lecturăIdei inovative de atragere a copiilor la bibliotecă şi lectură
Idei inovative de atragere a copiilor la bibliotecă şi lectură
BibliotecaCreanga
 
Sedinta cu parintii
Sedinta cu parintiiSedinta cu parintii
Sedinta cu parintii
Liceul Banatean Otelu Rosu
 
Zu+z zu z
Zu+z zu zZu+z zu z
Zu+z zu z
AlexandraGorea1
 
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiHolocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Cristian Ghinghes
 
Program de serbare la craciun
Program de serbare la craciunProgram de serbare la craciun
Program de serbare la craciun
Jungheatu Maria
 
Prezentare microsoft power point nou
Prezentare microsoft power point nouPrezentare microsoft power point nou
Prezentare microsoft power point nou
Alin Ionut Andrei
 
Omul si mediul
Omul si mediulOmul si mediul
Omul si mediul
Denis Lanciu
 
Traditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuriTraditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuri
Scoala Cotofenii din dos
 
Caiet de practica
Caiet de practicaCaiet de practica
Caiet de practica
Grup Scolar I.C.M. Dacia
 
Scenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martieScenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martie
doradyrda
 
Holocaust
Holocaust Holocaust
Holocaust
Ion Chiriac
 
Postulatele lui einstein consecinte
Postulatele lui einstein consecintePostulatele lui einstein consecinte
Postulatele lui einstein consecinte
Laur M-Badea
 
In lumea povestilor
In lumea povestilorIn lumea povestilor
In lumea povestilor
luizabirladeanu
 
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminiiEvolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
IbrahimAbdel1
 
Citate despre bibliotecă
Citate despre bibliotecăCitate despre bibliotecă
Citate despre bibliotecă
National Library of Republic of Moldova
 
Vasile alecsandri
Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandri
paladish
 
Campul magnetic
Campul magneticCampul magnetic
Campul magnetic
micimihaela
 
Murind Fara Apa
Murind Fara ApaMurind Fara Apa
Murind Fara Apa
gaitica78
 
2014 a venit_craciunul_
2014 a venit_craciunul_2014 a venit_craciunul_
2014 a venit_craciunul_
Sindicatul Liber Invatamant Vrancea
 
Conflictul intre generatii
Conflictul intre generatiiConflictul intre generatii
Conflictul intre generatii
Biblioteci Bihorene
 
Prietena Mea, Biblioteca Prezentare
Prietena Mea, Biblioteca PrezentarePrietena Mea, Biblioteca Prezentare
Prietena Mea, Biblioteca Prezentare
castorpn
 
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptxPOLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
VictoriaPancenco
 
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omidaProiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
Irina Burdea
 
Revista Limba noastra.pptx
Revista Limba noastra.pptxRevista Limba noastra.pptx
Revista Limba noastra.pptx
MariaChircu1
 
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuriFestivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Vasilica Victoria
 
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativFestivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Prezentare microsoft power point nou
Prezentare microsoft power point nouPrezentare microsoft power point nou
Prezentare microsoft power point nou
Alin Ionut Andrei
 
Postulatele lui einstein consecinte
Postulatele lui einstein consecintePostulatele lui einstein consecinte
Postulatele lui einstein consecinte
Laur M-Badea
 
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminiiEvolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
IbrahimAbdel1
 
Murind Fara Apa
Murind Fara ApaMurind Fara Apa
Murind Fara Apa
gaitica78
 
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omidaProiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
Irina Burdea
 

Mais procurados (20)

Program de serbare la craciun
Program de serbare la craciunProgram de serbare la craciun
Program de serbare la craciun
 
Prezentare microsoft power point nou
Prezentare microsoft power point nouPrezentare microsoft power point nou
Prezentare microsoft power point nou
 
Omul si mediul
Omul si mediulOmul si mediul
Omul si mediul
 
Traditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuriTraditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuri
 
Caiet de practica
Caiet de practicaCaiet de practica
Caiet de practica
 
Scenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martieScenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martie
 
Holocaust
Holocaust Holocaust
Holocaust
 
Postulatele lui einstein consecinte
Postulatele lui einstein consecintePostulatele lui einstein consecinte
Postulatele lui einstein consecinte
 
In lumea povestilor
In lumea povestilorIn lumea povestilor
In lumea povestilor
 
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminiiEvolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
 
Citate despre bibliotecă
Citate despre bibliotecăCitate despre bibliotecă
Citate despre bibliotecă
 
Vasile alecsandri
Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandri
 
Campul magnetic
Campul magneticCampul magnetic
Campul magnetic
 
Murind Fara Apa
Murind Fara ApaMurind Fara Apa
Murind Fara Apa
 
2014 a venit_craciunul_
2014 a venit_craciunul_2014 a venit_craciunul_
2014 a venit_craciunul_
 
Conflictul intre generatii
Conflictul intre generatiiConflictul intre generatii
Conflictul intre generatii
 
Prietena Mea, Biblioteca Prezentare
Prietena Mea, Biblioteca PrezentarePrietena Mea, Biblioteca Prezentare
Prietena Mea, Biblioteca Prezentare
 
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptxPOLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
 
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omidaProiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
Proiect activitate integrata_insectele_ne_invata omida
 
Revista Limba noastra.pptx
Revista Limba noastra.pptxRevista Limba noastra.pptx
Revista Limba noastra.pptx
 

Semelhante a Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013

Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Buletin informativ nr. 2 (4), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Buletin informativ nr. 2 (4), 2014Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Buletin informativ nr. 2 (4), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Buletin informativ nr. 2 (4), 2014
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 
Ziua mondială a bibliotecarului
Ziua mondială a bibliotecaruluiZiua mondială a bibliotecarului
Ziua mondială a bibliotecarului
dalex4c
 

Semelhante a Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013 (20)

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuriFestivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
 
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativFestivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
 
Comunicare fncl final.i idoc (1) 1
Comunicare fncl final.i idoc (1) 1Comunicare fncl final.i idoc (1) 1
Comunicare fncl final.i idoc (1) 1
 
Festivalul national al cartii si lecturii 2011
Festivalul national al cartii si lecturii 2011Festivalul national al cartii si lecturii 2011
Festivalul national al cartii si lecturii 2011
 
Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p... Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
 
Culegere v-osoianu uv
Culegere v-osoianu uvCulegere v-osoianu uv
Culegere v-osoianu uv
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Buletin informativ nr. 2 (4), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Buletin informativ nr. 2 (4), 2014Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Buletin informativ nr. 2 (4), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Buletin informativ nr. 2 (4), 2014
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016 Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016
 
Biblioteca şi creativitatea. Vera Osoianu
Biblioteca şi creativitatea. Vera OsoianuBiblioteca şi creativitatea. Vera Osoianu
Biblioteca şi creativitatea. Vera Osoianu
 
E dmitric28-03-2013
E dmitric28-03-2013E dmitric28-03-2013
E dmitric28-03-2013
 
Biblioteca in comunitate
Biblioteca in comunitateBiblioteca in comunitate
Biblioteca in comunitate
 
Fncl.2015. bilanțurile ediției a cincea.
Fncl.2015. bilanțurile ediției a cincea.Fncl.2015. bilanțurile ediției a cincea.
Fncl.2015. bilanțurile ediției a cincea.
 
Conferințe Zonale - 2019, Leova. Tatiana Darii. Imaginea și promovarea bibl...
Conferințe Zonale - 2019, Leova. Tatiana Darii. Imaginea și promovarea bibl...Conferințe Zonale - 2019, Leova. Tatiana Darii. Imaginea și promovarea bibl...
Conferințe Zonale - 2019, Leova. Tatiana Darii. Imaginea și promovarea bibl...
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2 (6), 2015Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
 
- Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare
- Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare- Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare
- Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare
 
Ziua mondială a bibliotecarului
Ziua mondială a bibliotecaruluiZiua mondială a bibliotecarului
Ziua mondială a bibliotecarului
 
Comunicat final pe marginea participării bibliotecilor publice la concursuri...
Comunicat final pe marginea participării bibliotecilor publice la concursuri...Comunicat final pe marginea participării bibliotecilor publice la concursuri...
Comunicat final pe marginea participării bibliotecilor publice la concursuri...
 
Fncl 2014
Fncl 2014Fncl 2014
Fncl 2014
 
Revista bibliotecii
Revista biblioteciiRevista bibliotecii
Revista bibliotecii
 

Mais de Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Comunicat final Conferinte Zonale, 22-30 mai 2023
Comunicat final Conferinte Zonale, 22-30 mai 2023Comunicat final Conferinte Zonale, 22-30 mai 2023
Comunicat final Conferinte Zonale, 22-30 mai 2023
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 

Mais de Biblioteca Națională a Republicii Moldova (20)

Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
 
Comunicat final Conferinte Zonale, 22-30 mai 2023
Comunicat final Conferinte Zonale, 22-30 mai 2023Comunicat final Conferinte Zonale, 22-30 mai 2023
Comunicat final Conferinte Zonale, 22-30 mai 2023
 
Carte de Top: spațiu de lectură critică - Dmitric Ecaterina
Carte de Top: spațiu de lectură critică - Dmitric EcaterinaCarte de Top: spațiu de lectură critică - Dmitric Ecaterina
Carte de Top: spațiu de lectură critică - Dmitric Ecaterina
 
Aplicaţiile Web 2.0 în activitatea bibliotecilor publice – un trend sau o ne...
Aplicaţiile Web 2.0 în activitatea bibliotecilor publice – un trend sau o ne...Aplicaţiile Web 2.0 în activitatea bibliotecilor publice – un trend sau o ne...
Aplicaţiile Web 2.0 în activitatea bibliotecilor publice – un trend sau o ne...
 
Dmitric Ecaterina - Lecturi profesionale
Dmitric Ecaterina - Lecturi profesionaleDmitric Ecaterina - Lecturi profesionale
Dmitric Ecaterina - Lecturi profesionale
 
Programul Național LecturaCentral Edția a V-a, 2022: realizări
Programul Național LecturaCentral Edția a V-a, 2022: realizăriProgramul Național LecturaCentral Edția a V-a, 2022: realizări
Programul Național LecturaCentral Edția a V-a, 2022: realizări
 
Manualul practic „Biblioteconomie și științe ale informării” - publicația ca...
Manualul practic „Biblioteconomie și științe ale informării” - publicația ca...Manualul practic „Biblioteconomie și științe ale informării” - publicația ca...
Manualul practic „Biblioteconomie și științe ale informării” - publicația ca...
 
Achiziții noi în colecția Centrului de informre în Biblioteconomie și Științe...
Achiziții noi în colecția Centrului de informre în Biblioteconomie și Științe...Achiziții noi în colecția Centrului de informre în Biblioteconomie și Științe...
Achiziții noi în colecția Centrului de informre în Biblioteconomie și Științe...
 
Repozitoriul Tematic Național în Biblioteconomie și Științe ale Infomării la ...
Repozitoriul Tematic Național în Biblioteconomie și Științe ale Infomării la ...Repozitoriul Tematic Național în Biblioteconomie și Științe ale Infomării la ...
Repozitoriul Tematic Național în Biblioteconomie și Științe ale Infomării la ...
 
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie și Științ...
 
Приоритеты, формы и методы продвижения книги и чтения
Приоритеты, формы и методы продвижения книги и чтенияПриоритеты, формы и методы продвижения книги и чтения
Приоритеты, формы и методы продвижения книги и чтения
 
Положение о проведении конкурсов в рамках Национальной Программы LecturaСentr...
Положение о проведении конкурсов в рамках Национальной Программы LecturaСentr...Положение о проведении конкурсов в рамках Национальной Программы LecturaСentr...
Положение о проведении конкурсов в рамках Национальной Программы LecturaСentr...
 
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare și Documentare în Biblioteco...
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare și Documentare în Biblioteco...Achiziții noi în colecția Centrului de Informare și Documentare în Biblioteco...
Achiziții noi în colecția Centrului de Informare și Documentare în Biblioteco...
 
Comunicat final pe marginea lucrărilor Simpozionului Anul bibliologic 2019-20...
Comunicat final pe marginea lucrărilor Simpozionului Anul bibliologic 2019-20...Comunicat final pe marginea lucrărilor Simpozionului Anul bibliologic 2019-20...
Comunicat final pe marginea lucrărilor Simpozionului Anul bibliologic 2019-20...
 
Comunicat final pe marginea lucrărilor Conferințelor Zonale 2021
Comunicat final pe marginea lucrărilor Conferințelor Zonale 2021Comunicat final pe marginea lucrărilor Conferințelor Zonale 2021
Comunicat final pe marginea lucrărilor Conferințelor Zonale 2021
 
Bibliotecile publice - actori cheie și facilitatori ai Științei Deschise. DR...
Bibliotecile publice - actori cheie și facilitatori ai Științei Deschise. DR...Bibliotecile publice - actori cheie și facilitatori ai Științei Deschise. DR...
Bibliotecile publice - actori cheie și facilitatori ai Științei Deschise. DR...
 
Anul Bibliologic 2020 prin prisma indicatorilor statisticii și de performanță...
Anul Bibliologic 2020 prin prisma indicatorilor statisticii și de performanță...Anul Bibliologic 2020 prin prisma indicatorilor statisticii și de performanță...
Anul Bibliologic 2020 prin prisma indicatorilor statisticii și de performanță...
 
Anul 2020 - Anul Lecturii: experiențe inovative ale bibliotecilor. OSOIANU V...
Anul 2020 - Anul Lecturii: experiențe inovative ale bibliotecilor. OSOIANU V... Anul 2020 - Anul Lecturii: experiențe inovative ale bibliotecilor. OSOIANU V...
Anul 2020 - Anul Lecturii: experiențe inovative ale bibliotecilor. OSOIANU V...
 
Soluții inovatoare privind prestarea serviciilor de către bibliotecile public...
Soluții inovatoare privind prestarea serviciilor de către bibliotecile public...Soluții inovatoare privind prestarea serviciilor de către bibliotecile public...
Soluții inovatoare privind prestarea serviciilor de către bibliotecile public...
 
Biblioteconomie. Științe ale informării. Buletin informativ, 2020, trimestrul 4
Biblioteconomie. Științe ale informării. Buletin informativ, 2020, trimestrul 4Biblioteconomie. Științe ale informării. Buletin informativ, 2020, trimestrul 4
Biblioteconomie. Științe ale informării. Buletin informativ, 2020, trimestrul 4
 

Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013

  • 1. Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2, 2013 Biblioteca Națională a Republicii Moldova Laudatio pentru carte şi lectură (Mesajul Primei Doamne a Republicii Moldova Margareta Timofti susținut la festivitatea de închidere a Festivalului Național al Cartii si Lecturii, ediția a III-a, 2013) Pentru mine, ca profesionist care am muncit mulţi ani printre cărţi, biblioteca, cartea şi, lectura sunt valorile supreme, care pot înălţa omul spre culmi nebănuite. Drumul spre cunoaştere şi dezvoltare trece prin carte şi cu cât mai greu este bagajul de cunoştinţe adunat din cărţi, cu atât mai largi sunt orizonturile pe care o persoană le poate cuprinde. Prin carte se transmite memoria colectivă a omenirii, de aici şi marea apreciere de care cartea se bucură încă de la începuturi. Probabil nu există alte lucruri sau fenomene care să fi fost mai elogiate decât cartea şi puţine sunt marile personalităţi care să nu se fi pătruns de marile valori, ascunse printre pagini şi să nu fi trimis mesajul acestei preţuiri către noi. Mărturie sunt numeroasele proverbe, citate, cuvinte înaripate, gânduri de la cele arhicunoscute, cu care am crescut, începand cu “Cine ştie carte are patru ochi” şi terminând cu cele la care am ajuns tot prin carte şi care au semnături grele precum Seneca, Petrarca, Confucius, Descartes, Volter şi mai apropiaţii de noi Miron Costin, Eminescu, Eliade, Cioran şi atâţea alţii. FNCL vine să accentuieze o dată în plus marea importanţă şi rolul cărţii în viaţa tuturor oamenilor care vor să treacă prin viaţă cu folos şi poate să-i ajute să înţeleagă ce avea în vedere Theodore Parker când scria că “o carte extraordinară care vine de la un gânditor remarcabil este o corabie a gândirii, plină până la refuz cu adevăr şi frumuseţe”. Cărţi bune, sunt multe, iar timpul s-a comprimat şi nimeni nu are suficient timp să le citească pe toate, da r p oa te să l e ci t ea s că pe cel e ma i b une , su r se v e ri ta b i l e c a re În acest număr: Lăudatio pentru carte 1 și lectură Proiecte în cadrul FNCL 2 FNCL, ediția a III-a. Bilanțuri 7 FNCL și promovarea valorilor locale 10 Experiența din terito- 11 riu Festivalul Cărții și Lecturii pe meridianele globului 22 Citate despre carte și lectură  „Lectura înaripează sufletul” F. Volter  „Lectura e cea mai bună şi cea mai eficientă învăţătură” A.S.Puşkin  „Cărţile sunt adevăraţii prieteni ai copilăriei noastre şi mângâierea vieţii întregi” G.Călinescu  „Cartea bună se încorporează în tine” Nicolae Iorga
  • 2. 2 influenţează imaginaţia şi creativitatea. Pentru aceasta se fac numeroase topuri, clasamente. Pentru aceasta există cluburi şi asociaţii ale iubitorilor de carte şi tot pentru aceasta există bibliotecarii care trebuie să îndrume cititorii spre cele mai bune şi valoroase cărţi. În acest scop a fost concepută şi acestă ediţie a festivalului şi la fel toate ediţiile care vor urma. FNCL vine să reanimeze multe din căile şi metodele de promovare a cărţii şi lecturii rămase în umbră, dar şi să scoată în prim plan metode noi inovative, devenite posibile odată cu implementarea tehnologiilor de informare şi comunicare. De rând cu toate acestea, FNCL vine să atragă atenţia decidenţilor şi cercurilor largi de cititori Festivalul Național al Cărții și Lecturii asupra problemelor mai vechi şi mai noi ce ţin de carte şi lectură. Rezolvarea acestor probleme este de interes major, pentru că nici unui stat nu trebuie să-i fie indiferent dacă cetăţenii statului citesc sau nu şi care sunt preferinţele de lectura ale acestora. În toate timpurile, biblioteca, cartea şi lectura au contribuit la dezvoltarea personalităţii şi rămân mereu esenţiale în dobândirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor. Să ascultăm îndemnul lui Confucius “Oricât de ocupat ai fi, trebuie să găsești timp ca să citești. Altfel vei capitula în fața ignoranței”. Proiecte în cadrul FNCL Campania “Cartea – dar neprețuit”, acţiune de susținere a bibliotecilor publice prin donații de carte În cadrul FNCL fiecare biblioteca va organiza propriile manifestări culturale. A fost elaborat însă şi un proiect în care a fost inclusă câte o bibliotecă din cele 12 raioane care implementează proiectul pilot NOVATECA. Ideea proiectului este de a accentua faptul că viitorul bibliotecii este biblioteca „hybrid” sau biblioteca mixtă unde vor conveţui împreună calculatorul şi cartea, care lucrează, şi vor lucra şi mai bine, modernizându-şi activitatea, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor. O altă idee este că atunci când oameni din altă ţară vin să ne ajute (prin proiectul pilot NOVATECA au fost dotate cu calculatoare 68 de biblioteci publice din 12 raioane, iar bibliotecarii din bibliotecile beneficiare au fost instruiţi în vederea utilizării tehnologiilor moderne de informare şi comunicare) cei de-ai casei nu pot rămâne nepăsători. În cadrul proiectului vor avea loc întâlniri cu scriitori, Centrul de Cultură și Carte Românească va dărui fiecărei biblioteci selectate câte un set de cărţi, participanţii la întâlniri pot veni şi ei cu câte un dar, urmând îndemnul lansat anterior „Dăruieşte cartea cea mai dragă ţie ca să semeni bucurie”. Coordonatorul proiectului: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova 28 august Activitatea de lansare a campaniei naţionale „Cartea – dar nepreţuit” În susţinerea bibliotecilor publice prin donaţii de carte. Ora 11. Biblioteca Publică Raională Străşeni 31 august Ora 15. s. Sarata Galbenă, RAIONUL HÎNCEŞTI 1 septembrie Ora 11. s. Corneşti, RAIONUL UNGHENI Ora 14. s. Temeleuți, RAIONUL CĂLĂRAȘI 3 septembrie Ora11. s. Ciocîlteni, RAIONUL ORHEI Ora 14.s.Văsieni, RAIONUL TELENEŞTI 4 septembrie Ora 11. s. Chetrosu, RAIONUL DROCHIA Ora 14. s. Cosăuţi, RAIONUL SOROCA 5 septembrie (2 echipe) Ora 11, or. Căinari, RAIONUL CĂUŞENI Ora 11. Comrat, UTA GĂGĂUZIA Ora 14. s. Valea-Perjei, RAIONUL TARACLIA 6 septembrie Ora 11.s. Borogani, RAIONUL LEOVA Ora 14. s.Crihana Veche, RAIONUL CAHUL Din componenţa echipelor, care se vor deplasa în localităţile enumerate mai sus fac parte: Mihai Cimpoi, Aurelian Silvestru, Vasile Bahnaru, Iulian Filip, Vlad Creţu, Vasile Căpăţână, Ianuş Turcanu, Claudia Partole, Ion Mânăscurtă, Vitalie Răileanu, Iurie Colesnic, Ion Găină, Dumitru Crudu, Valeriu Matei, Nicolae Dabija şi alţi sciitori. Vera Osoianu
  • 3. 3 În luna august – nici o zi fără gândul la carte Instrumentele Web 2.0 (bloguri, rețele de socializare) of er ă p osi bi l i t ăț i enorme de creare a conținuturilor online prin folosirea inteligenței și cunoștințelor colective. Pentru a explora din plin aceste posibilități, organizatorii FNCL șiau propus realizarea proiectului În luna august – nici o zi fără gândul la carte. Pe parcursul acestei luni pe Blogul de biblioteconomie și știința informării, pagina FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ și pe pagina de pe Facebook a FNCL https://www.facebook.com/pages/Festivalul Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost postate texte (poezii, citate, gânduri, etc) despre carte, lectură, bibliotecă. Bibliotecarii din plin sau implicat în realizarea acestui proiect: au fost trimise prin caseta de conversații de pe interfața blogului, prin pagina FNCL de pe Facebook, prin poșta electronică conținuturile care le dețineau în format electronic sau link-urile de unde au fost descărcate. În septembrie textele au fost grupate și incluse în culegerea online Cine vrea să știe carte trece mai întâi prin cărți. Textele postate, iar ulterior și culegerea de texte, vor putea fi folosite de către bibliotecari și alte persoane interesate pe parcursul organizării FNCL, la organizarea diverselor manifestări pe parcursul anului, precum și la organizarea edițiilor viitoare a FNCL. Vera Osoianu Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor Proiectul realizat online a fost “Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor”. Nume notorii care au diverse tangenţe cu cultura cărţii au fost rugate să răspundă la două întrebări: Ce înseamnă cartea și lectura pentru dvs? Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima dvs? Răspunsurile pot fi accesate pe pagina Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii de pe Blogul de Biblioteconomie şi ştiinţa informării: http:// clubbib2.wordpress.com/fncl. Crâmpeie din interviuri... - Ce înseamnă cartea şi lectura pentru Mircea V. Ciobanu? - …De câtva timp chiar asta fac: citesc cărţi şi le vorbesc altora despre ele. Mai întâi bibliotecarilor, apoi prietenilor, apoi elevilor şi studenţilor, iar apoi scriind despre ele pentru toţi cei interesaţi. Nu este o meserie în sensul clasic al cuvântului (meseria mea de astăzi e să fac cărţile altora). Dar este o ocupaţie predilectă şi, mai ales, una neimpusă de cineva. Nicio întâmplare din viaţă nu se compară, pentru mine, cu aventura lecturilor, cu lumea cărţilor. Cartea, în acest sens, nu e doar o meserie pentru mine, nu e doar o vocaţie sau un hobby. E un mod de viaţă… - Care sunt cărţile care au un loc aparte în sufletul şi inima dvs? - …Acestea sunt volumele copilăriei: Jules Verne (Insula misterioasă, în primul rând), Conan Doyle, basmele din ciclul celor O mie şi una de nopţi, poveştile şi Amintirile lui Ion Creangă. Ar urma cele care, la timpul lor, erau semiinterzise şi cvasinecunoscute în URSS: Kafka, Ionesco, Camus, Orwell, Vonnegut, Bradbury. Apoi descoperirea literaturii române: Caragiale (Ion Luca, dar şi Mateiu), Rebreanu, Camil Petrescu, Sadoveanu, Minulescu, Topârceanu, Arghezi, Barbu, Blaga, Bacovia. Pe lista celor la care revin sunt şi marii ruşi: Gogol, Cehov, Dostoievski, Tolstoi, apoi ruşii mai noi: Pasternak, Venedikt şi Viktor Erofeev, Petruşevskaia, Tolstaia, Uliţkaia, Pelevin. În fine, gurmanzii literari Umberto Eco, Borges, Marquez, Buzzati, iar alături de ei, revin permanent (nu în memorie, ci cu cartea deschisă pentru relecturi de plăcere) Rabelais, Cervantes, Boccaccio.
  • 4. Festivalul Național al Cărții și Lecturii 4 - Ce înseamnă cartea și lectura pentru Gheorghe Erizanu? - Nu putem despărți cartea de lectură. Nu există carte dacă nu există lectură. Nu există lectură dacă nu există carte. Nu vorbesc doar de cartea clasică, mă refer și la cea digitală. Nu e nicio diferență. - Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima d-stră? - Sunt primele cărți. Forma, textul, imaginile le am în memoria primordială. De peste 40 de ani. Acul și barosul de Ion Creangă, o carte cu o copertă de un verde mat și cu ilustrații de Igor Vieru. Era o carte capsată de prin anii 60. Erau câteva texte scurte. Apoi poemele lui Eminescu cu ilustrații de Igor Vieru. Format mare, supracopertă. E cel mai frumos Eminescu… - Ce înseamnă cartea și lectura pentru Iulian Filip? - Cartea este fereastra prin care privești lumea, imensa, diferita lume, - de care nu te mai saturi. Lumea e diferită, diferită e surprinsă într-o carte ori alta – diferit se vede din diferite ferestre. Dar diferența, schimbarea vederii lumii, se naunțează și din partea astlaltă, a cititorului/ privitorului prin aceste magice optici – cărțile/ ferestrele, fiindcă și el se schimbă … - Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima d-stră? - Mi-s dragi poezia, inclusiv cea mai veche poezie (folclorul), grafica, pictura, muzica, istoria artelor, istoria afirmării cuvântului, mersul pe jos, cetirea naturii, apelor… La Biblie revin periodic (să precizez niște înțelesuri); la Eminescu apelez la tot pasul; la Socrate fac trimitere permanent; la Creangă am constatat acum câțiva ani că prind să-i deslușesc întreg teatrul; de Prinț și cerșetor, Mark Twain, recunosc că mi-s legate începuturile lecturilor mele de căpătâi în copilărie; Confesiunile lui Jean Jaques Rousseau nu le-am escaladat din prima, dar a doua oară mobil mi-a devenit o partidă de șah a lui Rousseau cu prințul Conti (am găsit paginile cu celebrul club de șah din epocă) – acum simt că o să le recitesc, ghiontit de Mihail Sadoveanu cu Istoria șahului (prozatorul nostru l-a descoperit pe celebrul șahist francez din acea epocă Philidor, pseudonumele compozitorului francez…); de Ghepardul lui Giuseppe Tomasi Di Lampedusa mi-i a reveni/vorbi, dar pândesc stări anume... Prima Doamnă a Republicii Moldova Margareta Timofti - Care sunt pasiunile pentru care încă vă mai găsiţi timp? - Pasiunile mele vin încă din adolescenţă, una dintre ele fiind lectura. În lipsa unor mijloace de informare, comparabile cu cele de azi, biblioteca sătească şi cea şcolară erau locul meu de desfătare sufletească. Această pasiune m-a însoţit pe tot parcursul vieţii şi „recidiva”, mai ales atunci când bibliotecară fiind, citeam cu multă plăcere cărţile rare. - Care sunt autorii preferaţi şi cărţile de căpătâi din biblioteca familiei Timofti? - Fiecare dintre noi, în diferite etape ale vieţii, a avut predilecţie pentru anumiţi autori. Deci nu există unul la care aş face trimitere în mod special. Am început cu cărţile şi autorii care făceau parte din programa şcolară, apoi cele de cultură generală, istoria culturii, cărţi de aventură (Jack London), de fapt, tot ceea ce la momentul respectiv mi se părea interesant. Dar, recunosc că există o ierarhie a autorilor pe care i-am citit în perioada sovietică, de exemplu, Cinghiz Aitmatov. Actualmente citesc „Maitreyi” de Mircea Eliade, după ce tocmai am încheiat „Tema pentru acasă” a lui Nicolae Dabija. Din literatura rusă îmi plac Paustovski, Cehov, Dostoievski şi alţii.
  • 5. 5 - Ce înseamnă cartea și lectură pentru Nadejda Pădure? - „Oricum, fac parte dintre cei care nu cred că drumul spre fericire duce prin cenușa bibliotecilor”. Octavian Paler. Cartea reprezintă pentru mine de fapt văzduhul, oceanul, țărâna și toate stihiile în care mă simt bine, confortabil, protejată, așteptată și mulțumită de sine. Odată cu prima carte ținută în mână lectura mi-a devenit pasiune și necesitate. Deși părinții și bunicele mele au fost oameni simpli, în casa noastră a existat bibliotecă de familie, iar pe lângă un copil cu cartea în mână toți treceau „în vârful degetelor”. - Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima d-stră? - Nu aș putea numi câteva cărți care m-au influențat pentru că au fost multe. În diferite perioade ale vieții și lecturile au fost diferite. Adolescența a fost marcată de literatura universală, aleasă la întâmplare în orele mele de însingurare printre rafturile bibliotecii, dar și de poezie. Păstrez și până acum câteva carnețele cu poezii conspectate în acele timpuri, iar printre autorii textelor sunt Liviu Deleanu, Grigore Vieru, Petru Cruceniuc, Agnesa Roșca, Emil Loteanu, Dumitru Matcovschi și alții. Au urmat anii de studenție cu clasicii literaturii universale. Perestroika a venit cu cărțile ei inedite ca şi conținut și pe care le citeam pe nerăsuflate, printre autorii descoperiți în acei ani fiind Anatoli Rîbakov, Vladimir Nabokov, Boris Pasternak, Alexandr Soljenițîn. Alexe Rău despre arta lecturii E u r op a Liberă: Întrebarea pentru un profesionist al cititului: cum să reuşească un om normal, nu ca dumneavoastră, care vă faceţi meserie din citit şi din depozitarea înţelepciunii, cum să reuşească să fie la curent, barem să răsfoiască pe deasupra tot ce apare în materie de carte? Alexe Rău: „Lectura este o artă. Nu poţi să cânţi la pian, dacă nu ştii note şi câteva acorduri. Nu poţi utiliza computerul, dacă nu ştii ce e Windows. Lectura e la fel. Există ştiinţa lecturii. Există diferite feluri de lectură: cititul pe diagonală, lectură profundă, pentru cercetare ştiinţifică, lectură de delectare. Sunt 7-8 genuri de lectură. Ele trebuie însuşite.” Europa Liberă: Dar până acolo poţi să te îneci. Până a ajunge la genurile de lectură, te îneacă titlurile, te îneacă autorii. Cum să ai discernământul omului care să se descurce? Alexe Rău: „Cum să-ţi spun… Există acest pericol. Şi, dacă, cum spunea André Maurois, există nişte lucruri în domeniul lecturii, în domeniul creşterii intelectuale, care trebuie făcute la o anumită vârstă. Există o vârstă, când omul este ca buretele: absoarbe informaţia. Există o vârstă, când omul nu mai absoarbe informaţia. Fiinţa ta nu-ţi mai permite. Tu de acuma trebuie să creezi, să utilizezi, să transmiţi informaţia altcuiva. Aşa e construită natura. Dacă noi n-am învăţat în şcoală arta lecturii, este greu la o anumită vârstă să te remodelezi. Deci, e nevoie ca, din fragedă copilărie, din şcoală să fie studiată arta lecturii. Şi după aceea te orientezi uşor. Chiar dacă nu le-ai însuşit pe toate acestea şi dacă nu vrei să devii un Immanuel Kant sau un Einstein, eşti un simplu cetăţean, există o metodă admisă în toată lumea: ai luat o carte, începi s-o citeşti, dacă nu-ţi place, ai tot dreptul cetăţenesc să o pui deoparte şi să nu o mai citeşti, să cauţi alta care-ţi place.” http://www.europalibera.org/content/ article/24698049.html
  • 6. Festivalul Național al Cărții și Lecturii Page 6 Valentina Casian, primarul or. Străşeni, despre carte Cartea este viaţa timpului. Tot ceea ce ai reuşit sau nu ai reuşit să trăieşti în această viaţă găseşti în carte. Multitudinea de idei, sentimente, trăiri, contemplări – toate aceste lucruri le putem găsi în cărţi. Tot ce se poate gândi despre o lume încape într-o carte. Cartea este un univers în care ne regăsim fiecare dintre noi cu grijile, nevoile, dar şi bucuriile noastre. În această lume schimbătoare până la urmă un singur prieten rămâne neschimbat – cartea. Părinţii ne ajută să devenim oameni, iar cărţile – să rămânem. Sunt ferm convinsă, că organizarea Festivalui Național al Cărții și Lecturii va reuni locuitorii oraşului Străşeni întru promovarea cărţii, a celor mai incontestabile valori ale neamului nostru. Felicit pe toţi cei care au venit cu ideea organizării Festivalului Naţional al Cărții și Lecturii, Vă mulţumesc pentru efortul depus şi Vă doresc succese în continuare. Cu mult drag pentru toţi iubitorii de carte, Valentina Casian Primarul or. Străşeni Iurie Colesnic, despre carte Se scrie și se vorbește mult despre Marile minuni ale lumii. Se pomenesc minuni din antichitate, minuni moderne, dar după părerea mea cea mai mare minune a lumii este CARTEA. Ea a reușit să unească între ele civilizații, să transforme conștiința umană, să miște din loc oamenii și să-i trimită în cosmos în căutare de viață pe alte planete. Dar ceea ce este mai important ne-a povățuit mereu că trebuie să fim mai buni, mai indulgenți mai toleranți, că doar atunci vom fi ceea ce trebuie și cum trebuie să fim. Apropierea mea de carte s-a produs accidental. Aveam cărțile mele și până la șase ani, urmăream cu plăcere desenele, dar nu-mi plăcea să citesc, nu-mi era interesant. Părinții mei, învățători, încercau în fel și chip să mă facă să citesc , dar era înzadar. Așa a fost până în vacanța de iarnă în clasa treia, când după sobă la bunica, pe o laiță mare am deschis o carte nu prea groasă despre o rățușcă. Era o povestioară de Ion Druță, — Cenușica. Am citit-o și am rămas vrăjit de puterea cărții care mi-a adus în față o dramă și m-a făcut să simt o mare părere de rău că nu pot ajuta în nici un fel acea nenorocită rățușcă. De acum încolo și până azi n-am mai lăsat cartea din mână, căci în ea se ascunde un Univers de care am neapărată nevoie, una dintre cele mai Mari Minuni ale Lumii…
  • 7. 7 Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Ediţia a III-a, 2013. Bilanţuri Printre numeroasele festivaluri care în ultimii ani încearcă să prindă rădăcini: festivalul mărului, festivalul cartofului, festivalul străzii şi multe, multe altele care fiecare în parte îşi are rostul său, FNCL are drept incontestabil de existenţă şi este de datoria noastă să-l facem să se transforme în tradiţie şi să ia amploare pentru că este axat pe promovarea celei mai mari valori care a existat vreodată, cel mai sublim şi enigmatic act al creaţiei – cartea şi respectiv celelalte două componente ale triadei cunoaşterii lectura şi biblioteca. Mai mult decât atât nici o manifestare de proporţii, dacă se vrea şi de calitate, nu poate avea loc fără studiu, documentare care se face tot prin lectură şi carte, indiferent de format. Lucrul acesta pare a deveni tot mai clar, pentru că la ediţia a treia, 2013 a Fesivalului Gustar a fost organizată şi o zonă a cărţii, care potrivit organizatorilor s-a bucurat de mare succes. Despre conştientizatea importanţei deosebite a cărţii, indiferent de format, în păstrarea identităţii culturale naţionale şi a valorilor civilizaţiei umane, în transmiterea cunoştinţelor, înţelepciunii şi informaţiei din generaţie în generaţie vorbesc numeroasele iniţiative promovate în ultimii ani la nivel internaţional. La 16 august 2013, Biblioteca Naţională a Singapurului a găzduit cel de-al doilea Summit Internaţional al Cărţii, o iniţiativă a Bibliotecii Congresului de a celebra influenţa durabilă a culturii cărţii şi importanţa bibliotecii şi a cărţii în prezervarea identităţii culturale naţionale şi a civilizaţiei umane. Biblioteca Congresului preconizează să organizeze summitul în fiecare an, în diverse capitale culturale ale lumii după modelul jocurilor olimpice. Primul Summit Internaţional al Cărţii a avut loc în anul 2012 în Washington DC. Summitul a fost conceput ca o întrunire anuală a liderilor domeniului pentru a discuta diverse aspect privind cultura cărţii şi în special valoarea cărţii ca format crucial în promovarea culturii şi cunoştinţelor. Discuţiile din anul acesta sau axat pe: Semnificaţia cărţii în civilizaţia umană Viitorul cărţii Viitorul bibliotecilor. Importanţa cărţii şi a lecturii este conştien- ţizată la diverse niveluri de responsabilitate. „Cărţile fac parte din istoria noastră, din identitatea noastră şi este de datoria noastră să le facem accesibile tuturor” acesta a fost mesajul preşedintelui Franţei, François Hollande adresat scriitorilor și editorilor la o recepție, organizată la palatul Elysee înainte de inaugurarea Salonului de Carte de la Paris, care a avut loc la 22 martie 2013. “… cartea nu este o marfă ca toate celelalte, cărţile ne învaţă cum să trăim, ne structurează personalitatea. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca să le redăm copiilor gustul pentru lectură, a mai subliniat François Hollande şi l-a citat pe scriitorul Michel Tournier cu următoarea frază: „Citiţi, citiţi, cititul vă face fericiţi şi inteligenţi”. FNCL este în consens cu manifestările de acest fel organizate în lume şi vine să celebreze puterea şi valoarea cărţii, dar şi să scoată în prim plan problemele acumulate în domeniul bibliotecar, dar şi în domenii adiacente precum editarea şi distribuirea cărţilor. Invocăm doar câteva cifre pentru a demonstra că problemele sunt enorme. La începutul anului 2013 au fost publicate statisticele privind rezultatele anului editorial 2012. Potrivit acestora, în anul editorial 2012 în ţară au fost editate 2724 titluri de cărţi şi broşuri într-un tiraj de 3.548,5 exemplare. Sunt cifre absolute care nu ne spun nimic, dar dacă scoatem în faţă un indicator de performanţă precum exeplare per locuitor înţelegem cam pe unde ne aflăm în comparaţie cu vecinii noştri din regiune. Dacă în anul 2012 ruşii au editat 3,77 exemplare per persoană, în ţara noastă au fost editate 0,99 exemplare per persoană sau aproape de partu ori mai puţin. Câte din cărţile editate au ajuns în biblioteci? Bibliotecile publice au achiziţionat 422,0 de exemplare sau aproximativ 11%. Este mult sau puţin? Este extrem de puţin dacă analizăm dinamica unui indicator de performanţă foarte important şi anume rata medie de înnoire a fondului de publicaţii care se calculează împărţind fondul total la achiziţii pe perioada anului raportat. Bibliotecile publice au nevoie de 50 de ani (media pe cinci ani) pentru a înnoi fondurile de publicaţii. Aceasta în timp ce foruri internaţionale de profil precum IFLA/UNESCO
  • 8. 8 recomandă o rată de înnoire a fondului o dată la 710 ani. Speranţa de viaţă fiind de aproximativ 69 de ani înseamnă că noi nu avem baza necesară evoluţiei pe spirală. Aici este marea noastră problemă. Nici un stat nu trebuie să fie indiferent dacă cetăţenii citesc sau nu şi ce anume citesc. Publicaţiile în limba română constituie doar 47% din fondul total de publicaţii. Volumul publicaţiilor cu grafie latină creşte foarte încet. În anul 2012 acestea au constituit 27,8% din fondul total de publicaţii, şi 60,8% din fondul total de publicaţii în limba română. 39,2% din fondul de publicaţii în limba oficială a statului sunt publicaţiile cu grafie chirilică. Aceste cifre ar trebui să constituie un subiect aparte în procesul de negociere a bugetului pentru achiziţii, dar şi o atenţionare serioasă pentru factorii decizionali responsabili de politica de editare şi industria cărţii. Însă până a rezolva aceste probleme bibliotecile au nevoie de a fi ajutate pentru a putea ajuta la rândul lor. Iată de ce pe tot parcursul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost desfăşurată campania naţională cu genericul “Cartea – dar nepreţuit”. Acţiunea a fost gândită în scopul susţinerii bibliotecilor publice prin donaţii de carte. Rezultatele campaniei au stat la baza concursului “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi” iar cele mai generoase şi valoroase donaţii au fost menţionate cu Testimonii semnate de Ministerul Culturii, Comisia Naţională pentru UNESCO şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Un imbold pentru campania “Cartea – dar nepreţuit” a fost poiectul pilot NOVATECA, parte a iniţiativei Biblioteci Globale, care implementează acest program în 17 ţări ale lumii şi care prevede echiparea bibliotecilor publice cu tehnologii de infomare şi comunicare și instruirea bibliotecarilor și utilizatorilor în vederea utilizării lor. Pornind de la iniţiativa Bibliotecii Naţionale, bibliotecile şi-au organizat propria campanie. A fost gândit şi un proiect centralizat. Din cele 12 raioane care implementează proiectul NOVATECA a fost selectată câte o bibliotecă comunală care a primit câte un dar de la Centrul de Carte şi Cultură Românească. Darul constă dintr-o colecţie de cărţi de peste o mie exemplare în valoare de peste 14 mii lei şi a fost anunţat în cadrul unei întâlniri a membrilor comunităţii cu câte o echipă de scriitori. În toatal în cadrul FNCL, Centrul de Carte şi Festivalul Național al Cărții și Lecturii Cultură Românească a dăruit 13 650 de publicaţii în valoare de peste 183 000 mii lei. Activitatea de voluntariat şi de caritate în ţara noastră abia încep să se înfiripeze şi această campanie are menirea să deschidă ochii concetăţenilor noştri la cât de mult putem primi dăruind. Bibliotecile publice sunt bunuri pe care membrii comunităţii le folosesc în comun şi atunci când există o problemă ea se răsfrânge asupra întregii comunităţi şi respectiv afectează întreaga comunitate. Este logic ca tot în comun să muncim la soluţionarea lor. Pe parcursul perioadei de organizare a FNCL a fost desfăşurat proiectul În luna august – nici o zi fără gândul la carte. Organizatorii au utilizat instrumentele Web 2.0 (bloguri, rețele de socializare) în scopul creării conținuturilor online prin folosirea inteligenței și cunoștințelor colective. În fiecare zi a lunii august pe Blogul de biblioteconomie și știința informării, pagina FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ și pe pagina de pe Facebook a FNCL https://www.facebook.com/pages/FestivalulNa%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost postate texte (poezii, citate, gânduri, etc) despre carte, lectură, bibliotecă. Textele vor fi grupate și incluse în culegerea online Cine vrea să știe carte trece mai întâi prin cărți. Textele postate, iar ulterior și culegerea de texte, vor putea fi folosite de către bibliotecari și alte persoane interesate la organizarea diverselor manifestări pe parcursul anului, precum și la organizarea edițiilor viitoare ale FNCL. Un alt proiect realizat online a fost “Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor”. Nume notorii care au diverse tangenţe cu cultura cărţii au fost rugate să răspundă la două întrebări: Ce înseamnă cartea și lectura pentru dvs? Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima dvs? Răspunsurile pot fi accesate pe pagina Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii de pe Blogul de Biblioteconomie şi ştiinţa informării: http://clubbib2.wordpress.com/fncl. Promovarea cărţii şi a lecturii şi promovarea informaţiei sunt două mari activităţi pe care se axează activitatea bibliotecii de zi cu zi. Însă ca şi oamenii cărţile au nevoie de sărbători. O dată în an cartea are nevoie să fie
  • 9. 9 scoasă din cotidian, să îmbrace straie de sărbătoare, iar noi toţi persoane, comunităţi, întregul neam să ne unim în jurul cărţii. Nimic nu poate fi mai frumos decât un neam adunat să celebreze cartea. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, iniţiat de sărbătoare, iar noi toţi persoane, comunităţi, întregul neam să ne unim în jurul cărţii. Nimic nu poate fi mai frumos decât un neam adunat să celebreze cartea. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, iniţiat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova cu trei ani în urmă, a fost conceput ca o mare sărbătoare a cărţii. Fiecare dintre cele 1383 de biblioteci publice, de trei ani încoace sunt în căutarea formulei optime care le-ar permite să scoate în evidenţă cartea şi rolul şi importanţa cărţii în viaţa fiecărei persoane. Concluzii: FNCL este prea important pentru a fi lăsat să se desfăşoare în continuare mai mult în bază de voluntariat. Este necesară tutela Ministerului Culturii carei poate da o altă dimensiune şi amploare Activitatea de voluntariat şi de caritate abia încep să se înfiripeze în mediul bibliotecar Este absolute oportună implicarea bibliotecilor în promovarea acestor idei Bibliotecile comunale/săteşti încă sunt în căutarea formulei optime de organizare a FNCL Despre rezultatele ediţiei a III-a a FNCL şi învăţămintele celor trei ediţii vom discuta mai mult la întrunirile de specialitate. Dar deja de maine începem pregătirile pentru ediţia viitoare pentru care să mobilizăm tot arsenalul de creativitate de care poate nici nu bănuim că dispunem. Să invocăm celebra expresie cu regele. Vera Osoianu PROCESUL – VERBAL al şedinţei Juriului Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii 10 septembrie 2013 Juriul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a examinat în şedinţa din 10 septembrie 43 dosare, reprezentând 20 biblioteci publice raionale, municipale, orăşeneşti, comunale, din care 13 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului: „Cel mai activ cititor”; 9 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea mai bună familie cititoare”; 7 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului „Cel mai bun site, blog (antrenat în activitatea de promovare a cărţii şi lecturii)”; 16 – în scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi” din cadrul Campaniei-concurs “Cartea – dar nepreţuit” Examinând materialele prezentate, Juriul a decis următoarele: Pentru Concursul „Cel mai activ cititor” Locul I – Ghenadie Popovici, Ungheni Locul II – Andreea Lupuleac, Ialoveni Locul III – Sergiu Darie, Hânceşti Pentru Concursul „Cea mai bună familie cititoare”: Locul I – Familia Bejenari, Ungheni Locul II – Familia Francu, Bălţi Locul III – Familia Dundari, Ştefan Vodă Pentru Concursul “Cel mai bun site, blog (antrenat în activitatea de promovare a cărţii şi lecturii)” Locul I – BM “B.P. Hasdeu”, filiala “Ştefan cel Mare”, director Dumitru Crudu Locul II – Bibliotecii Municipale “E. Coşeriu”, Bălţi, director Ludmila Ouş Locul III – BPR Anenii-Noi, director Maria Trofimov Locul III – BPR “M. Eminescu”, Rezina, director Galina Davâdic Pentru Concursul “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi” Locul I – Centrul de Carte şi Cultură Românească Locul II – Petru Nicolai Kanţîr Locul III – Olga Bumbu Rusnac Constantin, preşedintele Comisiei Naţionale a RM pentru UNESCO - preşedintele juriului Rău Alexe, directorul general al BNRM - vicepreşedintele juriului Timofte Margareta, Prima Doamnă a Ţării - membru Boboc Serghei, şeful secţiei ”Politici culturale în teritoriu şi cultură scrisă”,Ministerul Culturii-membru Pădure Nadejda, directorul Bibliotecii Publice Raionale “Mihail Sadoveanu”, Străşeni - membru Colesnic, Iurie preşedintele Societăţii Bibliofililor, scriitor - membru Dmitric Ecaterina, şefa secţiei Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM - secretar.
  • 10. Festivalul Național al Cărții și Lecturii 10 Festivalul Național al Cărții și Lecturii și promovarea valorilor locale Biblioteca publică are responsabilităţi deosebite în ceia ce priveşte promovarea valorilor locale: istorie, personalităţi, tradiţii, obiceiuri, evenimente, etc. FNCL este un bun prilej de a scoate din anonimat sau a scoate în evidenţă o dată în plus personalităţi, nume mai mult sau mai puţin cunoscute originare din localitate, sau care au avut diverse tangenţe cu localitatea: au muncit, au locuit, au scris despre localitate, etc. Lectura poate fi mai interesantă atunci când cele citite au legătură sau oglindesc istorii, locuri, oameni cunoscuţi şi apropiaţi, iar drumul spre universal îşi are începuturile în dimensiunea locală. La crearea conţinuturilor, în special a celor ce ţin de istoria locală, bibliotecarii pot folosi cu succes intelegenţa colectivă a membrilor comunităţii. În procesul de organizare a FNCL, bibliotecarii pot implica rudele, prietenii, cunoscuţii personalităţilor pe care le doresc ca protagonişti ai activităţilor. Bibliotecile au tradiţii vechi de completare a fişierelor temanice, biobibliografiilor despre persoane care au avut sau au tangenţe cu comunitatea, etc. Aceste instrumente de activitate internă trebuie puse în valoare şi transformate din informaţii în cunoştinţe. Cărţile despre istoria localităţii, despre tradiţiile şi obiceiurile locului sunt foarte atractive pentru lectură. Este cunoscută experienţa bibliotecilor din alte ţări de a scrie Romanul localităţii. Pentru această lucrare sunt selectate din rândul membrilor comunităţii mai multe persoane care scriu despre o temă anume (directorul şcolii despre şcoală, preotul despre istoria bisericii din localitatea...). După ce materialul este pregătit se face o discuţie (redacţie) comună şi apoi materialul este publicat sau se păstrează în varianta iniţială. Ca regulă, conţinuturile de felul acesta sunt publicate online. Accesibilitatea acestor materiale nu este o problemă de vreme ce conform sondajelor 68% din populaţia ţării dispune de acces internet. Unicul lucru care trebuie cunoscut şi înţeles este faptul că dacă biblioteca împreună cu membrii comunităţii nu vor crea conţinuturi de interes local şi nu le vor plasa în internet nimeni nu va face acest lucru. Bibliotecarii cunosc numeroase metodologii de promovare a bibliotecii, a cărţii şi lecturii, a valorilor locale, naţionale şi universale. Un citat din Jurnalul bibliotecarului de Dumitru Crudu vine să ne amintească o dată în plus de ele. „Nu e zi ca în bibliotecă să nu se întâmple ceva: întâlniri cu poeţi pentu copii, întâlniri cu poeţi pentru maturi, cu editori, lansări de carte, lecturi literare, ateliere de pictură, cursuri de actorie, cursuri de oratorie, un atelier de dramaturgie, un atelier de scriere creativă, clubul poeţilor copii, întâlniri cu actori, întâlniri cu păpuşari, cu cineaşti, cu directori de publicaţii literare, cenacluri de literatură religioasă”. Toate acestea activităţi şi multe altele despre care nu se aminteşte aici oferă posibilitatea de a pune cartea şi lectura , în cap de afiş, de a menţiona încă o dată importanţa acestora pentru dezvoltarea personală, dezvoltarea comunităţilor şi a ţării în întregime. În îndrumarul pentru autorităţile publice şi bibliotecile publice din teritoriu elaborat la prima ediţie, 2011 a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii se menţiona faptul că „... festivalul ar putea pune începutul unei tradiţii şi în viitor ar putea deveni o activitate culturală care să adune împreună toată comunitatea, să trezească interesul membrilor comunităţii faţă de problemele de interes comun, să dezvolte conştiinţa de comunitate şi grija pentru valorile commune”. Acest deziderat poate fi realizat. Cu eforturi comune. Vera Osoianu
  • 11. 11 Experiența din teritoriu Biblioteca Publică Raională “M. Sadoveanu” Strășeni În cadrul BPR „Mihail Sadoveanu” din Strășeni prin lansarea Campaniei Naționale ”Cartea – dar neprețuit” a fost dat startul unui șir larg de activități culturale. La eveniment i-am avut ca oaspeți de onoare pe Mihai Cimpoi, academician, reputat critic, eminescolog, istoric literar și eseist basarabean, Iulian Filip, poet, prozator, dramaturg, membru fondator al Societății scriitorilor târgovișteni, Ianoș Țurcanu, poet, eseist, prozator, textier, autor de aforisme, Vasile Bahnaru, director al Institutului de Filologie al Academiei de Științe din Moldova, precum și oaspeți din România –Nichita Danilov, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club European, scriitorii prezentând roadele muncii au creat o adevărată atmosferă de sărbătoare a sufletului. În cadrul Festivalului Cărții și Lecturii au fost implicate atât BPR “Mihail Sadoveanu”, cât și Dabija”, “Credința mea e să ridic Cuvântul la marea revoluție a tăcerii”. La eveniment au fost prezenți corul “Burebista” din Strășeni, șefa Secția Cultură, Turism, Tineret și Sport, dna Vera Schirliu, reprezentanți ai APL și bibliotecari din bibliotecile publice din raion. Atât scriitorii noștri, cât și cei din România, au venit cu cărți pe care le-au lăsat drept donație bibliotecii. La final, fiecare dintre cei prezenți, au rămas profund entuziasmați și plăcut surprinși de oaspeți care ne-au vorbit într-un grai pur românesc, prezentându-ne o lecție de omenie, bunătate, cumsecădenie. Publicul a descoperit în ei adevărate valori pe care se ține omenirea, au pătruns adânc, prin fragmentele de text din cărțile fiecăruia, în adevărata înțelepciune a timpurilor. În șirul activităților culturale de amploare ce s-au desfășurat în cadrul Festivalului Național bibliotecile publice din raion, care au organizat mai al Cărții și Lecturii se înscrie și întâlnirea cu multe activități culturale. Au fost amenajate Arcadie Suceveanu, scriitor, președinte al expoziții cu desene ale copiilor cu genericul “Plai Uniunii Scriitorilor din Moldova. natal cu vers de doină”, prezentări bibliografice la temele “Dumitru Matcovschi – poet și om al Nadejda Pădure, director Biblioteca cetății”,”Cartea – miracol al eternității”, zile de Publică Raională informare cu genericul “Cărțile noastre la “Mihail Sadoveanu” Străşeni dispoziția dumneavoastră”, “Prin carte și lectură să ne cunoaștem trecutul”, concursul declamatorilor “Este-a noastră limba noastră și noi suntem cu ea popor”, prezentarea expozițiilor “Limba este întâiul poem al unui popor”, “Rătăcind prin timpul cărturarului Nicolae
  • 12. 12 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Biblioteca Publică Orășenească Ștefan Vodă BPO Ștefan Vodă a organizat expoziţii originale precum: “Ai noştri autori de carte” - o expoziţie de carte a autorilor din Ştefan Vodă; panoul de fotografii “Respect cărţii” - imagini cu monumente dedicate cărţii în ţările lumii; expoziţia de carte veche din colecţia bibliotecii; o impresionantă expoziţie de pictură şi grafică a dlui Ştefan Agachi, locuitor din or Ştefan Vodă. Recitalul de poezie “Odă limbii materne”, parada costumelor personajelor literare au dat manifestărilor un impuls emoţional şi un colorit de sărbătoare. Galina Musteață, director BPO Ștefan Vodă Biblioteca Publică Raională Leova Biblioteca Publică Raională Leova, în cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii, ediția a III-a au fost organizate umătoarele actvități: Vernisarea expoziţiilor de carte : „Cartea dăruieşte viaţă şi speranţă”; „Cartea – leac pentru suflet” – cu vizionarea filmului cu acelaşi generic; „Cartea - făclia lumii”; „Limba vechilor cazanii”; „Lecturile copilăriei”. Vizionarea poveştilor populare româneşti în colaborare cu grădinița de copii. Recital de poezie: „Când vorbesc de tine ţară”; „Dulce grai”. Convorbire despre cărţile citite în vacanţa de vară şi stocarea imaginilor lor din internet. Elaborarea pliantului: „Cele mai solicitate cărţi pentru copii.” Serată literară: „Limba neamului” Recondiţionarea şi aranjarea cărţilor pe raft cu voluntarii bibliotecii. Medalion muzical: „Până la lacrimi mi-i dragă viaţa”; „Drag mi-i cântecul şi neamul”. Valentina Nașco, Director BPR Leova
  • 13. 13 Biblioteca Publică Raională “A. Plămădeală” Hâncești Scriitorul Dumitru Crudu s-a întâlnit cu tinerii din Hânceşti La data de 3 septembrie în cadrul Festivalului Cărţii şi Lecturii, ediţia a III-a, tinerii din Hânceşti au avut fericita ocazie de a se întâlni cu poetul, dramaturgul şi publicistul Dumitru Crudu, care şi-a lansat cartea „Un american la Chişinău”. Întâlnirea cu scriitorul a avut loc în incinta Casei raionale de cultură sub egida Bibliotecii publice Hânceşti. La eveniment au participat elevii de la instituţiile de învăţământ din oraş împreună cu profesorii lor. Despre momentele interesante din activitatea scriitorului le-a vorbit celor prezenţi bibliotecara Ana Neaga. Deasemenea colaboratorii bibliotecii publice au prezentat pe ecran un fragment din piesa autorului „Oamenii ai nimănui”. Pentru ai familiariza mai bine pe cei prezenţi în sală cu activitatea scriitorului au fost repartizate şi pleante. Prin stilul său Dumitru Crudu aparţine unei generaţii integrate în cultura română, fiind un produs al acesteia. După ce a scris peste 20 de piese de teatru care au fost jucate din Moldova până în Haiti, în ultimii ani s-a orientat mai mult spre proză. Întâlnirea de suflet de la Hânceşti a fost marcată de lansarea cărţii „Un american la Chişinău”. Această lucrare îl reprezintă pe Dumitru Crudu şi poartă un caracter autobiografic. Ea reflectă un destin uman cu toate momentele vieţii: înălţare, prăbuşire, dar şi iubirile ratate. Se impune ca o formă nouă de scriere postmodernistă în cultura ţării noastre. Elevii au avut posibilitatea să-i adreseze întrebări pentru a afla istoria apariţiei unor lucrări din creaţia sa. Un alt moment interesant a fost şi prezentarea lui Dumitru Crudu ca publicist. În calitate de publicist s-a marcat prin articole din editorialul „Timpul”. Ne bucură faptul că în articolele din „Jurnalul Bibliotecarului” redă activitatea bibliotecii, cerinţele şi interesele cititorilor. Dumitru Crudu a pus accent pe importanţa informaţiei culese din carte. „Ceea ce găsiţi pe internet nu are importanţă maximă. O carte bună niciodată nu va fi plasată în variantă electronică pe internet”, a ţinut să sublinieze publicistul. Activitatea a fost înfrumuţesată şi cu un program artistic prezentat de ansamblul Şcolii de arte „Timotei Bătrânu” din Hânceşti, acompaniat de Sergiu Gavrilov şi ghidat de Tamara Abalimova. Tot în cadrul acestei activităţi cu diplome de onoare şi cadouri au fost menţionaţi de către directorul bibliotecii Mariana Jalbă cei mai buni cititori ai bibliotecii. Locul I i-a revenit dl Darii Sergiu, student, şi drei Doina Ignat, elevă L.T. „M Eminescu”, pe locul II s-a plasat Maria Marian, pensionară, şi locul III l-a ocupat Banaru Olga, întreprinzător, şi Carabadjac Faina, pensionară. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii în Biblioteca pentru copii, Hânceşti În scopul atragerii la lectură a copiilor, informării lor și promovării literaturii pentru copii și adolescenți, în cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii ed. A III-a, a fost desfășurat un vast program cultural informațional:  Expoziții de carte tematică „Cărți care știu totul”, „Copii în lumea cărților”, „Cărțile din care creștem”;  Expoziția desfășurată „2013 – Anul Spiridon Vangheli”. Una din activități „Maratonul lecturii estivale” a întrunit utilizatorii pasionați de lectură ai bibliotecii pentru copii, scopul fiind
  • 14. Festivalul Național al Cărții și Lecturii 14 de a demonstra efectul și rezultatele lecturii estivale ca sursă de recreere. Copii au participat la un concurs literar „Jocul răvașelor” unde au descoperit cartea prin joc și s-au convins de faptul că numai lecturând pot descoperi frumosul și utilul. Pentru a demonstra ce loc ocupă cărțile în viața copiilor ei au rezolvat testul „Cât de importantă este cartea pentru tine?”. Copiii au fost provocați să -și expună verbal impresiile din operele literare studiate. A fost apreciată ingeniozitatea copiilor, dezvoltarea abilităților de apreciere a valorilor estetice din operele lecturate în timpul vacanței. Organizatorii acestei activități, bibliotecarii, au știut să mobilizeze copiii la discuții sincere despre lectură și carte. La sfârșitul activității copiii au fost menționați la diverse probe accentuându -se: ținuta lingvistică, dezvoltarea abilităților de apreciere a valorilor estetice din operele literare studiate. Juriul a desemnat învingătorii. Câștigătorii au primit diplome și cadouri cu mențiune „Prietenul cărții”. Au fost menționați: „Cel mai ingenios și pasionat de lectură” – Oglî Ianoș cl. 5; „Cel mai bogat formular cu lecturi estivale” – Moraru Elena cl. 5; „Cele mai frecvente solicitări de servicii informaționale „Vreau să știu”” – Covaș Valeria cl. 4. Pentru devotament și atitudine deosebită față de carte și bibliotecă a fost menționată familia Cimpoieș „Prietenul cărții” care au primit o diplomă și un set de carte valoroasă. Biblioteca Publică Orășenească Râșcani Festivalul Național al Cărții și Lecturii are menirea să dea o nouă dimensiune şi valoare activităţilor de promovare a cărţii şi lecturii: prin implicarea factorilor de decizie politică şi financiară, organelor administrative locale, bibliotecarilor, scriitorilor, editorilor, profesioniştilor din domenii adiacente, cercurilor largi de utilizatori, etc. Conform Hotărârii Parlamentului nr. 275 din 06.12.2012 cu privire la declararea anului 2013 Anul Spiridon Vangheli a fost luată decizia de către Secția Raională Cultură Râșcani, că ediţia a treia a Festivalului să se desfăşoare la baştina marelui scriitor Spiridon Vangheli s.Grinăuţi şi Domnia Sa să fie oaspete de onoare a acestei activităţi. Însă, cu părere de rău, starea sănătăţii nu a permis ca scriitorul să se deplăseze spre casa părintească. Participanţilor li s-au transmis sălutări din partea scriitorului, prin intermediul mesajului adus de Preşedintele raionului Rîşcani, dl Ion Parea.
  • 15. 15   Programul Festivalului a urmat precum: Recital de poezie dedicat cărţii, sărbătorii ,,Limba Noastră”, scriitorilor băştinaşi; Spectacol literar ,,Hai cu toţii de mânuţă, sub căciula lui Guguţă”, vernisarea expoziţiei Spiridon Vangheli – un scriitor de-o seamă cu copii; Expoziţia meşterilor populari ,,Ce pot face mâini dibace”  Expoziţia desenelor pe baza operei scriitorului Spiridon Vangheli.  Concert susţinut de interpreta Victoria Lungu, originară din s. Grinăuţi. FNCL a demarat cu recitalul de poezie dedicat Sărbătorii Naţionale “Limba Noastră”, care a fost deschis de către Preşedintele raionului domnul Ion Parea. Au răsunat cântecele “Pentru Ea”, interpretate de Felicia Bojii şi Francesca Cucuruzneac; “Dorul Basarabiei” – Eugen Rusu; “Satul meu”, “Du-mă în Moldova” – Sanda Antonovici.  Au urmat momente poetice. Elevii gimnaziului Irina Gorbani, Frecauţan Mihaela, Curcă Dana, Petru Plămădeală au recitat Legenda satului Grinăuţi şi din creaţia clasicilor despre limbă, plai şi neam. Cu un purpuriu de melodii a venit în faţa publicului formaţia folclorică “Datina” de la căminul cultural, conducător artistic Ghenadie Antonovici.
  • 16. 16 Festivalul Național al Cărții și Lecturii FNCL a fost solemn declarat deschis de patro- Vangheli copiii fac primii paşi spre lectură. Se nul Festivalului Şefa Secţiei Cultură dna Emilia întâmplă minunea pătrunderii în împărăţia vrăGarbuz. Anul 2013 a fost declarat – Anul Spiri- jită a cărţii. Talentul lui Spiridon Vangheli să se don Vangheli, pentru contribuţia scriitorului la inspiră dintr-o mare dragoste şi înţelegere faţă educaţia tinerei generaţii şi la dezvoltarea litera- de sufletul copilului de orice vârstă. Toţi turii naţionale şi universale. participanții i-au dorit multă sănătate, ani fru- Cu un mesaj de felicitare în faţa publicului a venit gazda festivalului primar de Grinăuţi dna Aliona Frecăuţan, care din partea consiliului primăriei a făcut o donaţie semnificativă bibliotecii publice din operele marelui scriitor. Cu un recital de poezii dedicat Măriei Sa – Cartea au venit în faţa publicului, utilizatorii activi, a bibliotecii publice s. Grinăuţi: Liscenco Valeria, Gorbani Irina, Curcă Dana, Plămădeală Petru, care au fost menţionaţi ca cei mai buni cititori în nominaţia concursului ”Cel mai activ cititor”. S-a bucurat publicul şi de melodiile frumoase despre carte în interpretarea fetelor: Francesca Cucuruzneac şi Sanda Antonovici. Cu adevărată bucurie ne-au umplut sufletul copilaşii de la grădiniţă “Guguţă”, îndrumaţi de educătoarea Valentina Lungu, care au participat la desfăşurarea spectacolului literar “Hai cu toţii de mânuţă, sub căciula lui Guguţă”. Acest moment inedit al Festivalului a produs sentimente de satisfacţie sufletească atât copiilor, cât şi celor maturi. Cu ajutorul cărţilor lui Spiridon moşi şi rodnici în continuare Maiestrului Emerit al Artei, Scriitor al Poporului din Republica Moldova Spiridon Vangheli. A fost improvizată căciula lui Guguţă, care a avut succes deosebit, mai ales de a-şi face poze de neuitat. Deja a devenit o tradiţie că la fiecare ediţie a festivalului să promovăm creaţia scriitorilor baştinaşi ai raionului, care ne-au lăsat ca moştenire un tezaur bogat. Proza şi poezia lor ne-au încântat copilăria şi ne-au rămas în suflet pentru întreaga viaţă. Publicului a fost prezentat un recital de poezii şi fragmente din creaţia scriitorilor raionului Râşcani - Liviu Damian, Aurel Scobioală, Anatol Ciocanu, Victor Dumbrăveanu, Eugen Coşeriu, Vlad Zbîrciog, Marcela Benea însuşi de baştinaşi a scriitorilor – Cristina Sacaliuc, Brînză Victoria, Potîngî Marcela, Stici Vlada, Macsimciuc Marina, Coteaşă Marcela, Guznac Anghelina, Dumbrăveanu Iulian.
  • 17. 17 Întreagă comunitate s-a bucurat enorm, când a fost dat citirii ordinul semnat de Şeful Direcţiei de învăţământ Râşcani Viorel Dandara prin care gimnaziului Grinăuţi i s-a atribuit numele – Spiridon Vangheli. Ansamblul de dansuri populare “Ghiocel” de la Casa de Cultură s. Corlăteni, conducător Claudia Valah, deţinătorii multiplelor premii la festivaluri naţionale au înfrumuseţat sărbătoarea şi s-au bucurat de succes deosebit din partea spectatorilor. La finele activităţii interpreta Victoria Lungu a adus consătenilor săi prin intermediul melodiilor cuvinte de dor şi dragoste de acest meleag. Prin acest eveniment cultural am avut ca scop să atenţionăm pe toţi, de la mic la mare, să promovăm lectura, să-l recitim pe Spiridon Vangheli, să nu uităm de creaţia oamenilor distinşi al raionului nostru. Căci cărţile lor sunt o fereastră deschisă spre frumos şi pot transforma lectura într-o pasiune minunată. Sperăm că FNCL şi în continuare va păstra frumoasa tradiţie de a promova eficient activitatea bibliotecilor şi bibliotecarilor, serviciilor şi evenimentelor pentru a atrage noi utilizatori. Claudia Gherman – Specialist principal în domeniul bibliotecilor Secţia Raională Cultură Râşcani Galina Sacaliuc – Directorul BPO Râşcani Tatiana Foliuşneac – Şeful Secţiei Asistenţă de Specialitate BPO Râşcani Biblioteca Publică Raională Drochia În raionul Drochia Festivalul Național al Cărții și Lecturii a demarat la 31 august și a finalizat la 5 septembrie. În toate bibliotecile raionului s-au desfășurat activități de promovare a cărţii, lecturii, bibliotecii desfăşurate în biblioteci, şcoli, în comunitate. În cadrul FNCL au avut loc întâlniri cu scriitorii: Chetrosu, unde au fost prezenți scriitoarea Claudia Partole, criticul Literar Vitalie Răileanu, directorul adjunct al BNRM Vera Osoianu, Evan Tracz – directorul programului Novateca, Diana Bacal și Tatiana Rusu – specialiști ai programului Novateaca, șeful Secției cultură Drochia Petru Ababei. În cadrul acestei întâlniri, bibliotecii publice i s-a adus în dar de la Centrul de Cultură și Carte Românească un lot de carte de 1128 exempare în sumă de 14111,83 lei. Altă întâlnire cu poetul Anatol Rusnac a avul loc la Biblioteca Publică Raională Drochia, unde scriitorul a vorbit despre creația sa și planurile pentru viitor. S-au organizat și prezentat expoziții de carte, dedicate cărții și lecturii în toate bibliotecile raionului: „Cartea – prietenul tuturor” –Măcăreuca; „Cartea – izvor de înțelepciune” – Sofia. În foarte multe biblioteci s-au desfășurat
  • 18. Festivalul Național al Cărții și Lecturii 18 concursuri de desene: „ Hai cu toții de mânuță/Sub căciula lui Guguță”- Șalvirii Noi; „Eroii cărților citite” – Mândâc. Aceste concururi s-au mai desfășurat și în bibliotecile publice Hăsnășenii Mari, Măcăreuca, Popeștii de Sus, Dominteni ș.a. S-au desfășurat serate literare :„În lumea cărților” Șalvirii Noi, „Ziua Cărții și Lecturii”v – s. Drochia. O călătorie imaginară „Cu cartea de mână prin viață pornim” s-a desfășurat în colaborare cu gimnaziul din sat la biblioteca din Măcăreuca. Mese rotunde cu genericul. „Cartea în viața mea” au avut loc în biblioteca publică raională Drochia, Șalvirii Vechi, Popeștii de Sus. S-au mai organizat concursuri a celui mai bun declamator: „Lumi întregi de pagini scrise” Șalvirii Noi, Măcăreuca, Mândâc. Recitaluri de poezii: „O carte citită – o comoară” – Mândâc, „Cărticică, cărticică, dac-ai ști cât te iubesc...”- Sofia; „Dor de cuvinte așternute pe file” (dedicate lui I.Filip) – Fântânița. Deasemenea s-au desfășurat și alte activități care au avut scopul de a promova cartea și lectura. O activitate interesantă a organizat și desfășurat biblioteca Hăsnățenii Mari: teste pentru aprecierea lecturii pentru copiii din cl. IV-a. Foarte multe bibloteci au organizat excursii la bibliotecă. Cei mai mulți vizitatori, care au trecut pragul bibliotecilor pentru prima dată, au fost copiii de la grădinițe, în cadrul cărora ei au făcut cunoștință cu biblioteca din localitate și au fost implicați și în activitățile bibliotecii, participând la concursuri de ghicitori, victorine literare, concursuri de desene ș.a. Festivalul Național al Cărții și Lecturii, ediția a III-a, 2013, desfășurat în raionul Drochia a atras atenția comunității locale despre rolul cărții și lecturii în viața fiecărui om, despre problemele cu care se confruntă bibliotecile în era informației, când alte mijloace de informare apar în societate, și rolul cărții se diminuează, ceea ce noi, bibliotecarii considerăm că cartea va dăinui veșnic, ceea ce reprezintă tezaurul omenirii. În cadrul Campaniei „Cartea – dar neprețuit” am primit de la Centrul de Cultură și Carte Românească un lot de carte de 1128 exempare în sumă de 14111,83 lei care a fost donat bibliotecii publice din Chetrosu. O donație frumoasă de carte a primit și biblioteca publică Cotova de la scriitoarea Claudia Partole, 297 exemplare în sumă de 5340,20 lei, donație făcută la 15 mai 2013. Biblioteca Publică Raională Nisporeni Din carte înțelepciunea izvorăște „Cartea e oglinda vieţii, Carte-ai călătoare stea Pân - la albul bătrâneţii Fiţi prieteni buni cu ea” (Titus Ştirbu) Sub acest generic, Biblioteca publică raională Nisporeni, şi-a lansat Programul de promovare a cărţii şi lecturii în cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi lecturii, ediţia a III-a, 2013. Creând imaginea Universului Cărţii, în anul când marcăm „Anul Spiridon Vangheli” şi „Anul European al Cetăţenilor”, suita de manifestări desfăşurate de bibliotecă au avut
  • 19. 19 drept Mottou „Pentru o lume mai bună” şi cu scopul: promovarea patrimoniului naţional şi valorilor literar-culturale; consolidarea rolului cărţii şi lecturii; dezvoltarea culturii şi civilizaţiei; creşterea rolului şi crearea unei imagini pozitive a bibliotecii în comunitate; formarea şi atragerea unor noi prieteni şi utilizatori în bibliotecă . Având ca parteneri Secţia şi Casa Raională de Cultură, bibliotecile publice din teritoriu, liceele teoretice „B. Cazacu”, „M. Eliade” şi gimnaziul „M. Eminescu” din oraş, şcoala de arte plastice, massmedia locală. Fiind una cu totul deosebită, această ediţie a fost caracterizată printr-un şir de activităţi precum: - Inaugurarea oficială în cadrul Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română” cu depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu la care au participat reprezentanţii Consiliului raional şi instituţiilor din oraş, utilizatorii bibliotecii, bibliotecarii din raion; - Vernisajul expoziţiilor „De-a pururi sfântă şi frumoasă să dăinuiască limba noastră”, „Limba noastră-i sfânt tezaur”, „Pe serpentinele cunoaşterii”, „Noutăţi editoriale”, „Din carte înţelepciunea izvorăşte”, „Un mare cunoscător al sufletului Uman”( Ion Druţă la 85 ani), „Noi ediţii AGEPI”, „Cele mai citite cărţi”, „Lucrări ale elevilor şcolii de arte plastice Nisporeni pe tema “Moldova – Patria mea”; deveni noi utilizatori ai bibliotecii; - Medalionul literar „Un mare cunoscător al sufletului uman”, consacrat aniversării a 85 de ani de la naştere a romancierului, dramaturgului şi publicistului Ion Druţă. - A fost organizată activitatea – discuţie de totalizare a Campaniei „Copii Moldovei citesc o carte” pe cartea propusă pentru lectură „Nu vă îndrăgostiţi primăvara” de N. Dabija. - La 03 septembrie am efectuat o vizită de lucru cu 20 de bibliotecari ai bibliotecilor publice din raion la BNRM, la Salonul Internațional de Carte, ediţia XXII-a. Această vizită a constituit un bun prilej de a stabili contacte, relaţii cu editurile prezente în vederea achiziţionării de noi publicaţii pentru completarea fondului de carte a bibliotecilor din raion. Concomitent cu această acţiune, bibliotecarii au fost plăcut surprinşi şi mulţumiţi pentru posibilitatea să viziteze şi Mănăstirea „Condriţa”. - Masa rotundă cu învingătorii concursurilor: „Cel mai activ cititor”, „Cea mai activă familie cititoare”,” Tinerilor condeieri”(eseuri şi versuri despre limbă, carte, lectură, patrie, neam), fiind înalt apreciaţi (cel mai activ cititor - Andrei Lungu), (cea mai activă familie cititoare - familia Puha), (cel mai bun eseu – locul I Maria Fărîmă), (cea mai bună poezie – creaţie proprie locul I (Nastasiu Ana), - Prezentările „Publicaţii noi”, „Cele mai citite cărţi”, colecţiei de timbre „Ele reflectă viaţa pe Terra”; - Zilele Informaţiei „În lumea cunoştinţelor”, şi ”2013 – Anul European al Cetăţenilor”; - În Ziua „Uşilor deschise” a fost organizate excursii ale elevilor claselor a X-a de la liceele din oraş , care sperăm că în viitor vor (cel mai bun desen – locul I Ţopa Svetlana). - Recitalul de poezie „De-a pururi sfântă şi frumoasă, să dăinuiască Limba Noastră” din 31 august, la care au participat 15 concurenţi, desemnat învingător Tulbure Dan, elev al clasei a IV-a a Gimnaziului „M. Eminescu”. - În cadrul Campaniei „Cartea – dar nepreţuit” au fost donate bibliotecii 156 ex. publicaţii în valoare de 4800,00 lei. S-au
  • 20. Festivalul Național al Cărții și Lecturii 20 evidenţiat Tudor Zbîrnea- directorul Muzeului Naţional de Arte a Moldovei care a donat bibliotecii o colecţie de albume şi cataloage a lucrărilor de arte plastice în număr de 33 de volume, valoare 1325,00 lei, Ina Landa- redactor-şef al ziarului regional „Expresul” de Ungheni care la iniţiativa ei cu aportul băştinaşilor din raionul Nisporeni, locuitori ai or. Ungheni, a fost colectată colecţia de carte în număr de 54 exemplare, estimată la o valoare de 1560,00 lei şi Alexandru Volovei – cititor, a donat din biblioteca personală o colecţie în număr de 50 ex., valoarea ei fiind 1200,00 lei. Mulţumim mult tuturor celor care au fost alături de bibliotecă, participând activ la Concursul „Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de carte”. Cititorii activi la manifestări, învingătorii şi participanţii concursurilor s-au învrednicit cu Diplome, premii băneşti, cadouri. În scopul promovării bibliotecii, cărţii şi lecturii, activităţilor organizate, în cadrul Festivalului, în mass-media locală „Deşteptarea” şi „Expresul” au fost date publicităţii materialele ”Cartea şi lectura reprezintă aripile unui bibliotecar profesionist”, „Cărţi pentru bibliotecă”, „Programul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii”, “Din carte înţelepciunea izvorăşte”. Viaţa cărţii este una dintre cele mai interesante şi colaboratorii bibliotecii publice raionale Nisporeni răspândesc lumina Măriei sale – Cartea prin organizarea şi desfăşurarea a unor diverse şi interesante activităţi şi oferă servicii care sunt destinate utilizatorilor şi membrilor comunităţii. Elizaveta Tîmbur Directorul Bibliotecii Publice Raionale Nisporeni Biblioteca Publică Raională Fălești Frânt în toiul primăverii... Manifestările culturale organizate de către cele 53 de biblioteci publice din raionul Făleşti în cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii (31 august – 05 septembrie) au avut menirea să dea o nouă dimensiune promovării valorilor locale: istoria localităţilor, diverse evenimente, tradiţii şi obiceiuri specifice, scoaterea din anonimat a unor personalităţi originare din comunitate, care s-au născut, au trăit şi au activat aici, au scris şi au înveşnicit pe pânze crâmpee despre meleagul natal şi oamenii săi harnici etc. Ţinutul făleştean a dat lumii nume notorii în diverse domenii. Ne mândrim cu medicii Deomid Gherman, academician în domeniul neurologiei şi Mihail Corlăteanu, traumatolog, scriitorii Nicolae Rusu, Raisa Plăieşu, Iurie Donici, Zinaida Cenuşă ş.a., artiştii plastici Lazăr Dubinovschi şi Gheorghe Vrabie, interpreţii Nicolae Ciubotaru, Nina Ţurcan-Furtună, surorile Osoianu, Leonid Moşanu, Valeriu Cojocaru, Nicu Mîţă, Ady, Nătăliţa Olaru, Viţu Anatol ş.a., actorii şi cineaştii Iurie Negoiţă, Ala Menşicova, Pavel Bălan etc. La 1 septembrie a.c., în incinta Bibliotecii publice raionale „M.Eminescu” din or. Făleşti, sa desfăşurat o întâlnire de suflet cu scriitoarea pentru copii Valentina Podrea şi publicistul Ion Postolachi, ambii din localitatea Răuţel. La solicitările celor prezenţi, Valentina Podrea, autoare a şapte volume de versuri, destinate în special copiilor, a relatat despre sursele inspiraţiei sale că totul ce o înconjoară îi sugerează ideea de a scri: dacă îi este dor de mamă, scrie versuri despre mamă, dacă întâlneşte pe stradă un câine fără stăpân, scrie despre animalele abandonate şi neîngrijite de nimeni, dacă aude seara în amurg ţârâitul unui greieraş, scrie despre frumuseţea naturii. Dar cel mai mult o preocupă copiii, dat fiind faptul că activează ca educatoare la grădiniţa „Ghiocel” din localitate, deja peste 30 de ani, imediat după absolvirea Şcolii pedagogice „B.Glavan” din or. Soroca. Aşa au apărut volumele de versuri „Poezii pentru copii”, „Legende şi ghicitori”, „Dragoste de mamă”, „Ileana Cosânzeana şi surorile ei”, „Punguţa fermecată”, „Poezii de suflet”, „De-aş putea...”. Nu are bani pentru editarea volumelor, dar o susţine financiar soţul Vasile, mama sa, rudele apropiate, căci numai ei ştiu bine câtă muncă depune dna Valentina pentru ca aceste versuri să fie aşternute pe file de hârtie şi cât de puternică îi este dorinţa să fie citite şi de copiii din grădiniţe, de colegii de breaslă, de consăteni.
  • 21. 21 Ion Postolachi, de profesie inginerelectrician, dar care mai apoi activează 23 de ani în serviciul de poliţie cu grad special de colonel de poliţie, este autorul a două volume de publicistică „Frânt în toiul primăverii” (Chişinău, 2009), scrise în memoria fiului său Călin Postolachi, decedat la o vârstă preatimpurie de 21 de ani în urma unui accident de automobil în iulie 1998. Este o ediţie de memorie a unui tată rănit şi îndurerat profund sufleteşte de pierderea fiului, un tânăr foarte talentat, care ne-a dus faima pământului făleştean nu numai în toată Moldova, dar şi peste hotarele ei. Cu câtă pasiune şi dragoste le-a povestit celor prezenţi Ion Postolachi despre fecior: că a fost un copil disciplinat şi sârguincios la şcoala, la Liceul Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chişinău (1995), la Academia de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj Napoca, România între anii 1995-1998. Părinţii au contribuit mult la formarea orizontului spiritual al copiilor Călin, Dumitru şi Doina, le-a cultivat dragostea faţă de frumos, literatură, artă plastică, muzică, teatru, căci astăzi fiul Dumitru este muzician şi interpret, iar Doina este autoarea unor volume de versuri „Lumina de peste nopţile mele”(2012), „Poeme cu molii”(2011) ş.a. Tânărul Călin în tot ce făcea depunea foarte multă muncă, efort, dar şi suflet, astfel lăsându-ne o serie impunătoare de lucrări înmănunchiate într-un album editat în memoria fiului de către maică-sa Veronica Postolachi, care a stat lângă patul suferinţelor fiului toate 95 de zile cât acesta s-a aflat în comă după accident. Cei prezenţi la întâlnire au avut posibilitatea să vizioneze publicaţia întitulată „Călin Postolachi: Catalog de grafică, pictură, design vestimentar”, ediţie ce include un număr mare de reproduceri după tablourile vestiţilor pictori A. Kiseliov, V. Perov, I. Kramskoi, N. Grigorescu ş.a., schiţe, crochiuri, desene cu diversă tematică - toate destul de convingător vorbindu-ne despre harul lui artistic extraordinar pentru un tânăr de o vârstă atât de fragedă. După calvarul suferinţelor morale în urma a mai multor procese de judecată pentru pedepsirea celui care a fost beat la volanul automobilului în seara producerii accidentului, pentru a-şi alina cât de cât trauma psihologică în urma decesului fiului, părinţii tânărului Călin au depus eforturi mari de a-i înveşnici memoria: au colectat toate lucrările fiului, pentru ca la 21 octombrie 1998, în ziua lui de naştere în galeria Bibliotecii „Onisifor Ghibu” din Chişinău să fie organizată (post-mortem) prima expoziţie personală a artistului plastician Călin Postolachi, ca mai apoi în ianuarie 1999 Călin Postolachi să devină membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (post-mortem), biletul pe numele lui Călin Postolachi, care confirmă acest fapt fiindu-i înmânat mamei artistului. De asemenea, la 21 octombrie 1999, în memoria lui Călin Postolachi se organizează la Chişinău prima ediţie a Expoziţiei-Concurs a Tinerilor Talente cu participarea artiştilor plastici din Moldova, România, Ukraina cu înmânarea Premiului Mare „Călin Postolachi”, este înregistrat Centrul Cultural „Călin Postolachi”, care activează în cadrul Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu” din Chişinău, condus de către mama regretatului artist, doctor în filologie Veronica Postolachi. În 2003, la cinci ani după trecerea în nefiinţă a lui Călin, în baza deciziei Consiliului Municipal Chişinău, pe faţada casei în care a trăit tânărul poet şi artist plastician a fost montată şi dezvelită Placa Comemorativă „Călin Postolachi”, iar la moment sunt în stadiu de proiect actele necesare de inaugurare a Fundaţiei Culturale la Făleşti şi de deschidere a Casei Memoriale „Călin Postolachi” la Răuţel, în satul de baştină. Despre toate acestea a povestit la acea întâlnire Ion Postolachi, iar cei din sală – profesori, elevi, bibliotecari şi alţi cititori fideli ai bibliotecii l-au ascultat cu răsuflarea întretăiată. A povestit cu atâta tristeţe în ochi, dar şi cu atâta mândrie, că a crescut şi a educat împreună cu soţia copii talentaţi şi destoinici de baştina în care s-au născut, de oamenii care i-au înconjurat. Parafrazând spusele lui Nicolae Dabija, vreau să cred că cei care au fost prezenţi la activiate au concluzionat următoarele: “Nasc şi la Făleşti... personalităţi”. Natalia Vrabie, specialist principal în domeniul biblioteci, Secţia Cultură şi Turism Făleşti
  • 22. Festivalul Național al Cărții și Lecturii 22 Festivalul Cărţii şi Lecturii pe meridianele globului Problema lecturii în zilele noastre a devenit atât de acută că necesită a fi plasată în rând cu cele mai importante obiective ale statului în dezvoltarea culturii naţionale. Tabloul lecturii a populaţiei din ţară, prestigiul ei, preferinţele cititorilor şi deprinderile acestora s-au schimbat considerabil. În circumstanţele actuale, este nevoie de a căuta noi modalităţi şi formate de promovare a cărţii şi lecturii. În acest număr al Buletinului vă propunem informaţii privind Festivalul Cărţii şi Lecturii în diferite ţări, desfăşurat în diferite perioade ale anului incluzând în orbita sa noi actori şi patronat chiar de preşedintele ţării. În Republica Moldova, de la 21 pînă la 27 mai 2013 au avut loc manifestări festive, consacrate aniversării a 1150-a a scrisului şi culturii slave. Conform tradiţiei, programul sărbătorii include Liturghia Divină în amintirea Sfinţilor fraţi apostoli Kiril şi Metodiu la Biserica „Sf.Gheorghe”, depunerea de flori la monumentele eminenţilor exponenţi ai scrisului şi culturii slave, concerte de muzică sacră, serate literare şi lecturi, festivaluri ale cărţii slave, şedinţe tematice ale „mesei rotunde” în diverse probleme. Zilele Scrisului şi culturii slavone în Ucraina, 24.05-01.06. 2013 La Arsenalul Miastetsk a fost inaugurată ediţia a III-a a Festivalului Internaţional Arsenalul de Carte - cel mai mare eveniment din Ucraina, care uneşte literatura şi arta. Scopul Festivalului Arsenalul de Carte — promovarea lecturii, încurajarea dialogului între cititori şi experţi privind cartea modernă, întărirea relaţiei intre literatură şi artă, susţinerea culturii editoriale în Ucraina prin evenimente educative şi schimb internaţional. Arsenalul de Carte este un eveniment cultural fără precedent pentru Ucraina nu numai pentru amploarea acestuia, dar, de asemenea, pentru calitatea de spaţiu, nivelul de organizare şi prezentare. Proiectul are o misiune pe termen lung în domeniul politicii culturale, filantropiei şi, în special, în dezvoltarea oraşului Kiev, integrarea acestuia în contextul internaţional. Spre deosebire de alte târguri metropolitane, Arsenalul de Carte – nu este un proiect de business, este o iniţiativă de o importanţă strategică, cultural complexă a unei dintre cele mai promiţătoare instituţii profesional - artistice din Ucraina – Arsenalul Miastetsk.
  • 23. 23 Pe 10 terenuri ale Arsenalului Miastetsk au avut loc sute de evenimente cu participare a 200 de edituri, proiecte de carte şi parteneri internaţionali, celebri şi preferaţi autori ucraineni. În special, în acest an la Metabolism - un proiect special al festivalului, sau desfăşurat dialoguri publice la care au participat: Oksana Zabuzhko şi Igor Pomerantsev, Yuri Andrukhovich şi Mikola Riabchuk, Viktor Neborak şi Ivan Malkovich, Andrej Kurkov şi Yuri Vinnichuk, Boris Hersonskij şi Alexander Roitburd. Invitatul special al festivalului - unul dintre cei mai populari scriitori poloneji, autorul romanului bestseller ecranizat Singurătate în reţea, Janusz Leon Wiśniewski, care a prezentat două cărţi noi pentru adulţi şi copii. Deasemenea la Arsenalul de Carte au participat aproximativ 20 de autori cunoscuţi şi influenţi intelectuali din Austria, Germania, Polonia, Rusia, Franţa, Cehia, Elveţia, dîntre care Barbara Kosmovskaia, Olivier Monjen, Jean-Claude Marcadet, Christophe Simon, Boris Buden, Jaroslav Rudiş, Marina Stepnova, Denis Osokin, care au prezentat cărţi noi şi traduceri în ucraineană. În calitate de parteneri ai programului internaţional au fost: Institutul francez, Institutul polonez, Ambasada Elveţiei, Forumul Cultural Austriac, Institutul Goethe din Ucraina, Centrul Ceh din Kiev. Programul festivalului cuprinde:  Prezentarea publicaţiilor noi şi întâlniri cu autorii, sesiune de autografe;  Proiectul Metabolism - dialoguri publice între scriitori celebri; Lecturi de poezie, prelegeri, ateliere de lucru şi discuţii;  Ciori Albe — 2013, o expoziţie a celor mai frumoase cărţi pentru copii din 40 de ţări ale lumii, şi standul câştigătorilor a concursului internaţional Arta Cărţii;  Un program pentru copii mari şi mici, şi proiectul inovaţional pentru copii Arsenalul de idei;  Colectarea de Caritate a cărţilor pentru copiii orfani şi copii lipsiţi de îngrijire părintească, spitale de copii şi centre de reabilitare;  Cafeneaua de Poveşti “Breton” în desene animate și comicsuri; Un program special către jubileul de 1150 de ani al alfabetului chirilic: ateliere pentru tipar, expozitie de grafică, imagine şi scriere; conferinţa Lecturile Chirilice;  Colocviul internaţional al traducătorilor. Programul Arsenalul de Carte este accentuat în dezvoltarea copilului şi implicarea întregii familii în acest proces. Acesta este motivul pentru care este numit Program pentru copii mari şi mici. Ne străduim nu doar pentru a distra, dar, de asemenea, pentru a satisface alte nevoi - de a cunoaşte, a gândi, a citi, a crea, a înţelege. Este simbolic că la Arsenalul de Carte începe un proiect inovaţional educaţional Arsenal Miastetski pentru copii şi adolescenţi - ARSENALUL DE IDEI. Şi prima temă al acestui spaţiu interactiv a fost Cartea şi Lectura. Astfel, în zonele de joacă pentru copii festivalul a adunat diferiţi maeştri — artişti plastici, designeri, traducători, psihologi, popularizatori de ştiinţă şi tehnologie. Împreună ei au desenat, construit, sculptat, inventat poveşti şi istorii, au comunicat. Pentru prima dată în Ucraina Arsenalul de Carte a prezentat o expoziţie internaţională Ciori Albe — 2013, o colecţie de cele mai frumoase cărţi pentru copii din 40 de ţări, care în fiecare an se pregăteşte în mod special pentru premieră la Târgul Internațional de Carte pentru Copii din Bologna, de către cea mai mare bibliotecă din lume pentru copii şi tineret din Munchen. În acest an Programul pentru copii Arsenalul de Carte în calitate de oaspete a avut pe Barbara Kosmovskaya, scriitor polonez, cunoscută în Ucraina cu bestseller-uri pentru tineret, cărţi pentru adolescenţi care au intrat în noul curriculum pentru literatura străină şi Martin Kubat, tânăr şi popular grafician şi ilustrator de origine cehă etc. Bulgaria, ca şi celelalte ţări ale lumii slave, marchează în mod tradiţional Zilele scrisului şi culturii slave, în cadrul cărora îi comemorează pe marii iluminişti, fraţii Kiril şi Metodiu, din Salonic, care în anul 855 au creat alfabetul bulgar, devenit o bază lingvistică solidă, folosită şi astăzi de toate popoarele slave.
  • 24. Festivalul Național al Cărții și Lecturii 24 Festivalul Naţional al Cărţii „Axis Libri”, ediţia a V-a, Galaţi, organizat de Biblioteca Judeţeană „V.A.Urechia” în perioada 22-26 mai 2013 ,,Dedicat tuturor vârstelor şi etniilor, târgul de carte din cadrul festivalului îşi propune să stimuleze interesul pentru lectură, să cultive satisfacţia dialogului viu între producătorii şi consumatorii produselor culturale specifice, dăruindu-le bucuria întâlnirii cu cei mai cunoscuţi scriitori prin organizarea unor dezbateri deschise pe teme de interes cultural, care să aducă în atenţie cele mai recente apariţii”, a declarat Diaconeasa. Programul festivalului include ateliere de creaţie şi concursuri cu premii pentru copii şi tineret, lansări de carte, spectacole, recitaluri de poezie, muzică, tombolă şi alte surprize, ne comunică purtătorul de cuvânt al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Florina Diaconeasa. Festivalul de carte şi muzică de la Braşov este o manifestare culturală, ajunsă la a doua ediţie care reuneşte, în aer liber, în atmosfera istorică din Piaţa Sfatului, cele mai importante edituri şi case de discuri din ţară şi străinătate, pe o alee plină de imaginaţie şi cântec. Festivalul ucrainean de reviste ortodoxe “Lecturi în familie” Odesa, Ucraina Pe 08 septembrie 2013 cu o Liturghie la Templu Sfinţilor Mucenici Adrian şi Natalia pe Bulevardul Francez în Odesa a început cea de-a treia şi ultima zi a ediţiei a III –a a festivalului Ucrainean de reviste ortodoxe “Lecturi în familie”. După Liturghie a avut loc deschiderea paradei prezentărilor. La intrarea în curte, care este situată în inima oraşului, a fost organizată o expoziţie- târg a publicaţiilor ortodoxe de familie participante la festival. Partea oficială a fost deschisă de managerul de proiect, redactor co - fondator al festivalului revista pentru tineri “Otrok.ua” Episcopul Jonah Obuhov ( Cherepanov ) . El a dat citirii cuvântul de salut a Mitropolitului Kievului şi la toată Ucraina Vladimir şi a transmis participanţilor festivalului binecuvântarea Prelatului. După prezentarea redactorilor şefi al revistelor ortodoxe de familie a început parada prezentărilor creative şi întâlnirilor de creaţie cu autorii publicaţiilor participante la festival. În special, la eveniment au participat revistele: “Otrok.ua”, co-fondator al lecturilor, revista ortodoxă de familie , “Numele”, “Toma în Ucraina”, Revista ortodoxă pentru femei “Samareanca”, reviste pentru copii “Kapeliki” şi “Şişkin les”. Programul a inclus, de asemenea, spectacole cu participarea copiilor şi grupurilor folclorice din Eparhia Odesei. Participanţi la Festival pot deveni publicaţiile obiectivul cărora este promovarea valorilor familiei şi consolidarea statutului tradiţional al familiei în societate.
  • 25. 25 Festival Européen du Livre et de la Lecture Jeunes – FELJEU Festivalul Cărţii şi Lecturii Tinerilor îşi propune să pună în evidenţă şi totodată să întărească legătura tinerilor din licee cu cartea şi lectura, ţinând cont şi de dezvoltarea noilor limbaje multimedia. Obiectivele festivalului sunt:  evaluarea raporturilor tinerilor liceeni cu cartea şi lectura;  sondarea lecturilor propuse elevilor de şcoli pentru a verifica in ce masură liceenii au un “canon” comun de texte pe care le consideră indispensabile pentru formarea lor ca tineri europeni;  promovarea şi diseminarea “bunelor practici” privind lectura şi folosirea bibliotecilor. Proiectul se desfăşoară în trei etape: 1. Organizarea concursurilor naţionale de creaţie pentru elevi. Premiul concursurilor naţionale constând în participarea elevilor laureaţi la Festivalul Cărţii şi Lecturii - FELJEU organizat de Liceul "Cagnazzi" din Altamura, Italia. 2. Activităţile festivalului propriu-zis, care constau în work-shopuri, prezentările lucrărilor elevilor, standuri naţionale, întâlniri cu scriitori, spectacole, etc. 3.Sistematizarea produselor şi diseminarea rezultatelor. Principalele scopuri urmărite prin organizarea activităţilor organizate prin proiect sunt : • materialitatea carţii, adica producţia, distribuţia şi consumul de carte; • biblioteca şi lectura, adică istoria, funcţia şi viitorul bibliotecii ca loc de păstrare a cărţii şi ca loc de lectură; • lectura ca activitate cu cartea dar si ca folosire a altor limbaje de transmitere a mesajului scris (cinema, teatru, multimedia etc.). Festivalul de lectură lentă, ed. a IV-a Sankt Petersburg, Rusia În Sankt Petersburg a avut loc Festivalul de lectură lentă sub genericul „De la papirus la autopublicare.” Acesta este o parte a proiectului cultural şi educaţional “Eshkolot: Testarea ideilor”, care a luat naştere la Moscova în 2006 şi reprezintă un studiu al culturii evreieşti. Festivalul de lectură lentă a fost inventat „nu pentru că noi suntem atăt de lenţi, ne comunică directorul de program Semion Parijskii, specialist în ebraică şi literatură evreiescă medievală, dar pentru că este o lectură cu comentarii. Este o modalitate de a ne aduna împreună şi de a citi cărţi relevante cu lingvişti ruşi şi străini, istorici şi filozofi. Aceasta este o ocazie şi pentru dezbateri, pentru notiţe. Având în vedere că textul clasic este perceput altfel, după o lectură atentă”. Ediţia a IV-a a Festivalului din Petersburg a fost dedicată interacţiunii dintre text şi forma lui materială, de aici şi genericul: “De la papirus la autopublicare.” Călătoria pe malurile Nevei este firească, deoarece Petersburg este capitala mondiala a patrimoniului de manuscrise evreieşti: noi deţinem cea mai mare colecţie de manuscrise evreieşti. Aceasta depăşeşte volumul colecţiilor de la Ierusalim, New York, Oxford şi altele. Festivalul interregional pentru promovarea cărţii şi a lecturii „Oseni v Mihailovskom”, Rusia 10-13 septembrie 2013 Festivalul interregional pentru promovarea cărţii şi lecturii „Oseni v Mihailovskom” ed. a X-a şi-a încheiat lucrările. În rezervaţia Puşkino s-au întâlnit cei pentru care munca cu cartea şi cititorii a devenit o profesie profesori, b i b l i o g r a f i, biblioteconomi, oameni de ştiinţă, scriitori şi editori. Toţi participanţii au avut ocazia de a-şi împărtăşi experienţele cu colegii, să găsească noi oportunităţi în promovarea cărţii şi lecturii. Cu toate acestea, toate inovaţiile se bazează pe tradiţii, metode aprobate pe parcursul activităţii. Festivalul jubiliar le-a amintit participanţilor despre istoria acestuia: în centrul ştiinţifico-cultural a rezervaţiei Puşkino, regiunea Pskov, Biblioteca regională universală a oferit o prezentare video „ 10 ani împreună cu Festivalul,” după care a avut loc ceremonia de premiere a celor mai bune proiecte-câştigătoare la concursurile „ Proiectul deceniului” la festivalurile Interregionale pentru promovarea cărţii şi lecturii „Осень в Михайловском” în anii 2004 — 2012 .
  • 26. Festivalul “Rue des Livres” – “ Strada cărţilor“ Tematica acestui Festival este oglindirea oraşului în literatură, oraşul fiind sursa de inspiraţie, personaj sau loc unde se derulează acţiunea. Festivalul reuneşte autori din diferite genuri literare (roman, roman poliţist, ştiinţifico-fantastic etc.), editori, librari. În cadrul Festivalului sunt organizate conferinţe, expoziţii, mese rotunde, sunt vizionate filme pe diverse tematici. “O carte are întotdeauna doi autori, acel care o scrie şi acel care o citeşte." Astfel, într-o singură frază, Jacques Salomé rezumă legatura unică, aproape organică, între scriitor şi cititorii săi. Acesta evidenţiază momentul magic în care singurătatea creatorului dispare, pulverizat prin lectura celui care își apropriază opera.” “La această întâlnire, două viziuni, două melodii interioare se reunesc pentru a da formă la o poveste, la idei. Deoarece cartea în toate formele sale – fotografice, desenate, scrise, este un spaţiu al libertăţii şi al învăţăturii. Cartea permite de a reface legătura cu o valoare esenţială: împărtăşirea, împotriva tuturor formelor de comunitarism, xenofobie, împotriva tentaţiei de izolare. Iata de ce un festival gratuit, accesibil tuturor, situat în centrul unui cartier functionând în ritmul locuitorilor săi, este astăzi esenţial si chiar salutar. Acesta este motivul pentru care sunt atât de mândru de a fi purtătorul de cuvânt ai acestei a 5-a ediţii al Rue des Livres cu tema evocatoare: Mişcări în oraş, oraşe în mişcare. Deci, timp de trei zile, vă veţi plimba pe Strada aceasta unică în felul ei pentru a întâlni o sută de autori, de a participa la dezbateri sau proiecte. Si noi vom fi acolo, pentru voi, cu voi, fideli spiritului lui Victor Hugo care spunea pe dreptate: Strada este cordonul ombilical care leagă individul de societate. David S. Khara, naşul al celei de-a 5-a ediţii. http://www.festivalruedeslivres.org/wpcontent/uploads/2011/02/ programme-officiel2.pdf A şasea ediţie a Festivalului “Rue des Livres” a avut loc în perioada 15-17 martie 2013 la Rennes, Franţa. www.festival-ruedeslivres.org http://www.info35.fr/viewarticle.php?art=2764 Rubrică susținută de Alla Andrieș, BNRM Elaborare Serviciul Dezvoltare în Biblioteconomie, BNRM E-mail: dbiblio@bnrm.md Tel.: 022 240070 BNRM, str. 31 August 1989, nr. 78 A, Chişinău, 2012, Republica Moldova Tel.: (+373 022) 22 14 75; Fax: (+373 022) 22 14 75 www.bnrm.md e-mail: biblioteca@bnrm.md