O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.

Vasile Conta - Bazele metafizicii

644 visualizações

Publicada em

Vasile Conta - Bazele metafizicii

Publicada em: Ciências
  • Seja o primeiro a comentar

Vasile Conta - Bazele metafizicii

  1. 1. BIBLIOTECA PENTRU toti VASILE CONTA Incercări de Metafisică MATERIALISTĂ BUCUREŞTI - EOITU'RA L1B'RA'RIEI LEQN ALCALAY No. 37, Calea Victoriei. No. 37 www.dacoromanica.ro
  2. 2. YASILE CONTA (1845 1882) 7 - www.dacoromanica.ro
  3. 3. VASILE CONTA Din galeria scriitorilor romani, vechi $i mo- derni, pe cari ,,Biblioteca pentru toti" $i-a facut o datorie din a-i pune la indemana marelui public in editii ingrijite $i eftine, nu putea lipsi Vasile Conta, aceasta glorie a cugetarei romane$ti. Nascut la 15 Noembrie 1845 in satul Ghidaoani din judetul Neamt, sat invecinat de Humule$tii lui Creanga, Vasile Conta a murit la 21 Aprilie 1882, prin urmare in varsta abia de 37 de ani. Intr'o viata atat de scurta insa, Conta a produs relativ destul de mult, $i sistemul lui de filoso- fie, despre care s'a vorbit toarte mult pe vremuri in publicatiile speciale din strainatate, i$i va aved locul sail in istoria cugetarei filozofice. Viata lui Conta a fost destul de zbuciumata. Dupa ce urma cursurile primare in Targu-Neam- tului, obtinii o bursa la Academia Mihdileand, dar o pierda in curand. Catva timp, renuntand la $coala, trai ca actor, dar mai apoi revine §i-$i trece examenele. Dupa bacalaureat e trimis de o societate filantropica la Anvers unde face institutul superior de comert. In acela$i timp ia $i doctoratul in drept. www.dacoromanica.ro
  4. 4. VI Intors in tarA, ocupâ tirin concurs catedra de drept civil la Universitatea din Iasi, si incepe sa colaboreze la Convorbiri Literare. In anul 1879 intra in miscarea politica si se alege deputat la Iasi, pe baza unui program in care locul Intaiu 11 ocupa lupta contra darei drepturilor la evrei. In anul 1880 il vedem mi- nistru al instructiunei publice, dar dupa cateva hmi se retrage din cauza opozitiei pe care o starneste proectul au de lege asupra invatA- rnantului. Bolnav de ftizie, Contn nu mai traeste mult, boala rapunandu-1 la 21 Aprilie 1882. Sctierile filosofice ale lui Conta stint: Teoria ondulatiunii aniversale (Cony, lit. 106-1878), Teoria fatalismului (Cony. lit. 1877-79, lacer- earl de metafisied materialistd (Corm lit. 1879-80). De la el au mai ramas si douà lucrari pos- tume, Premiers principes composant le monde, i Bazele metafisicei publicata in frantuzete in editura Alcan, tradusa de d. Rosetti Tescanu. Conta a mai lasat si cateva versuri cum si nu- meroase si foarte adanci cugethri. Moartea l'a rapit prea de timpuriu si nu La dat vrernea sa-si desavarseasca. opera. Bazele metafisicei a ramas neterminath : din lucrare, se vede planul gde lucru pe care si-1 propusese si pe care nu l'a realizat cleat in parte. Atat cat a scris insa, a fost de ajuns pentru a-limpune admiratiei noastre si a strainatMei, www.dacoromanica.ro
  5. 5. INTRODUCERE ISTORICA Inainte de a expune sistemul meu de metafisica, voiu aratà in trasituri mari calea ce au urmat ideile metafisice de la inceputul omenirii TATA in zilele noastre ; qi voiu dovedi ca cele mai adanci sisteme metafisice ale filosofilor de astazi deriva, prin evolutiune inceatä 0 continua, din cele intai i cele mai grosolane credinte ale omului primitiv. Sub nume de idei i credinte metafisice inteleg pe acele cari raspund la intrebarile cele mai inalte qi mai adanci pe cari le pune ornul, atat in privinta lui insu0, cat 0 in privinta lumii. Se intelege ca in- trebarile i raspunsurile metafisice nu au fost in toate timpurile deopotrivii inalte adanci omul primitiv avand o minte foarte ei pi www.dacoromanica.ro
  6. 6. Vasile Conto marginita, nu se putea Intinde cu gandirea cleat Intfo sfera foarte mica ; insa cu tim- pul, puterea de cugetare a omului a cres- cut din ce In ce mai mult, qi sfera ideilor sale metafisice a devenit asemenea din ce In ce mai largfi. La Inceput, 0 multi vreme mai tarziu, ideile metafisice au format cu sentitnentul religios un singur corp, sub numire de ore- dinte religioase. De aceea prin expunerea sistemelor metafisice primitive voiu face In acela0 timp istoria religiunilor. Dar mai lnainte de a pa0 la aceasta, sá vedem ce este sentimentul religios, qi pentru ce se unWe eI la Inceput numai decat cu ideile m etafisice. S'a zis ca sentimentul religios caracte- rizeaza numai pe om. 1124 dupa cum vom vedea, el exista in germene 0 la animalele superioare. Fara indoeala cã acest senti- ment in evolutiunea sa se modifica 0 se complica, cu cat ne suim pe scara vietii organice ; ap. fel Ca el nu mai este acela0 nici chiar la om, dacá comparam de-o parte omul primitiv, 0 de alta omul civilizat de astazi ; dar aceastä transformare In cursul timpului se aplica la toate facultatile suile- te§ti; 0 precum, de exemplu, ideile omului civilizat de astazi sunt o urmare 0 un re- zultat al evolutiunii ideilor rudimentare www.dacoromanica.ro
  7. 7. Incercki de metafisica materialistà 9 formate Inca de pe când omul era animal inferior, tot ap, sentimentul sdu religios de astdzi este o urmare a sentimentului corespunator tot din timpul acela. Instinctul conservator dd. na§tere 0 di- rectiune la toate emotiunile animalului la toate mi§cdrile trupului determinate de dânsele. Insd, emotiunea cea mai eficace pentru conservarea animalului este frica, aceasta silind pe animal a face tot ce-i stâ prin putinta pentru a scapd de primejdiile ce ameninti buna stare 0 existenta sa. A- ceastd emotie este mult mai frequenta la animalele i la oamenii salbateci decdt la oamenii civilizati, pentru cuvdntul ca.' i pri- mejdiile sunt pentru ddn0i mult mai nume- roase cleat pentru ace0ia. Pentru anima- lele de tot inferioare frica este calitativ ad ceea0 in fata tuturor primejdiilor ; fiindc- toate aceste le sunt deopotriva necunos- cute. Dar animalele superioare, in urma experientelor acumulate, incep deja a face deosebire intre primejdiile, a cdrora intin- dere le este cunoscutd i acele, a cdrora intindere nu o pot de loc aprecid. Frica ce simtesc in fata celor intdi este deose- bad de aceea pe care o simtesc in fata celor al doilea. .Aa de ex. un lup tie ca poate fi omord.t de cdinii de la &Una'. §i deaoeea are fried de ei ; dar cdrld trIt417 i www.dacoromanica.ro
  8. 8. 10 Vasile Conta nWe unul sau mai multi din acWia, el, dei cuprins de oare-care frici, jutorul experientei trecute, s. aprecieze intinderea puterii lor dupa numarul i talia lor ; i daca se bizue ca va birui, se re- pede la ei, fara a ?fleet& de a aveh care- care frica, potrivita cu mica primejdie la care se expune ; iara daca nu se bizue, atunci fuge de-o putere, pe care a masu- rat-o qi pe care qtie cum s'o eviteze. Dar acest lup, care are curagiul sa infrunte pu- terea mai multor alai, se sperie cumplit de un singur chibrit ce i s'ar aprinde noaptea inainte, i fuge plin de-o fricá co- vi4itoare, fiindca, nu 9tie din experientil phna unde se poate intinde puterea ce i s'arata. Inaintea canilor lupul sim- te frica de canoscat, iar inaintea chibri- tului frica de necanosca Aceastá din urma frica este simtita de allele care latra la umbrele ce se miFa noaptea pe luná inain- tea lui, de boii cari mugesc cu spaim5. In momentul unui mare cutremur de pámant, etc. Aceastá fried este alevaratul senti- ment religios ; iar actiunile determinate de ea, precum laratul camilor la umbre, mugetul i fuga boilor, etc.., sunt cele in- tai forme ale cultului religios. Dintru inceput omul nu se deosebeqte de animalele superigare, 41' dup4 cum flack"- rii www.dacoromanica.ro
  9. 9. My' Incercki de metafisicii materialist5 11 Atom vedeâ, in intaia perioadd a ideilor me- tafisice, omul ajunge sa. creada, nu numai ea oamenii au suflete, dar ca. sufletele ce- lor morti haladuesc in toate lucrurile prin toate locurile din lume, facand fel de fel de ispravi; a§a ca tot ce el nu poate esplice altfel, este atribuit vointei a- cestor suflete. Dar omul primitiv nu poate explice aproape nimic in mod natural ; deaceea el atribue vointei sufletelor mai toate fenomenele naturei, 0 in special mai toate relele ate i se intampla. Sufletele acestea sunt chiar considerate ca esential rautacioase, stand numai la panda in toate locurile, ca sa intampine pe oameni cu tot felul de nenorociri. Fiind ca la fie-care pas ovul primitiv este expus la rele de acele pe cari el le atribue sufletelor de morti, deaceea, pe de o parte, el este aproape necontenit cuprins de frica de suflete ; iar pe de aka parte, in mintea lui niciodatd nu se infdti§eazd ideia de suflet de mort, fdrd set fie intovdreifitd de sentimental fri- cei de necunoscut. Aceasta idee insa este cea mai Thalia idee metafisica a omului primitiv, i dupa cum vedem, ea este de la inceput nedespartita de frica de necu- noscut, care nu e alta ceva cleat senti- mentul religios in intaia fez& a desvoltarii sale. Este de observat ca sufletele mortilor sa-0 sd-ei www.dacoromanica.ro
  10. 10. 12 Vasile Conta nu sunt considerate In aceasta perioada cu mult mai puternice decat omul ; de aceea acesta tot indrazne0e a lupta. contra 'Llor cu ajutorul diferitelor viclepguri. In a doua perioada a ideilor metafisice, cand sufletele eroilor deveniti regi sunt prefacute in zei, omul crede ca ace0i zei sunt ne- masurat mai puternici cleat sufletele oameni morti. Aceti zei inspira o- mului o adevaratá groaza : caci pe laugh' ca sunt rautacio0 i rasbunatori ca i su- fletele ordinare ale mortilor, apoi sunt absolut invincibili de oameni; aa ea, pentru a imblanzi mania lor, se simte trebuinfa de a le (là sa manance ca jertfe mu i zeci de mii de oameni ; i de multe ori nici aceste jertfe nu-i imblanzesc, i nu-i opresc de a chinui pe oameni cu boale, cu foamete, cu inundatii, cu pthbu0turi de pamant, etc. Temerea religioasa ce se unWe aici cu ideea metafisica de zei este mai mare in aceasta perioada deal in toate celelalte ; cu toate aceste, chiar in aceasta perioada temerea de necunoscut incepe a se corn- plica cu alte sentimente accesorii mai dulci. §i in adevar, eroul devenit rege pe cat timp se afla Inca In viata, este teribil pentru supu0i sai, asupra carora are o putere ne- marginita pe care o intrebuinteazá cu multi cruzime ; dar In ace1a0 timp el este apa- ce- lorlalti si www.dacoromanica.ro
  11. 11. Incercki de metafisicA matetialista 13 ratnrul sAu contra popoarelor strAine, totodatä este generos cu acei a arora de- votament i supunere care dansul sunt absolute. De aceea el inspira supusilor sái groazd in cel mai mare grad si totodatá o oarecare iubire amestecata cu recunostint5. devotament. Sentimentul barbarului ce se aflä in fata unui astfel de rege este deci o amestecaurá de groazd, de iubire si de admiratiune, ceea ce in altä ordine de idei se numeste impresia sublimului. and eroul moare, sufletul säu devine si mai teribil, fiindcã sufletul, despártindu .se de trup, de- vine totdeodat5. mai puternic ; dar intea- celasi timp el devine un zeu protector al poporului sau, pe care II ajutâ in ra'sboaele ce acesta are cu popoarele straine, luptând el insusi contra zeilor protectori ai acestor popoare. De aici urmeazá cá zeul inspira aceleasi sentimente, insá amplificate, pe cari le inspir5. eroul devenit rege in viata fiind. Regii scoborätori ai celui intaiu erou de- venit rege, chiar dacá nu sunt asa de va- lorosi ca trAmosul lor, sunt considerati cá cu ajutorul acestuia pot dispune de toate puterile lumii nevazute ; dupá aceea pentru puterea lor sunt zeificati dupá moartea lor astfel numárul zeilor teribili creste ne- contenit. In a treia perioadá a ideilor metafisice, si pi pi www.dacoromanica.ro
  12. 12. Conta cand se fixeaza un numar hot5.rat de zei stabili i cand societatile incep a fi car: muite dupa legi elaborate, legislatorii, car1 sunt regi sau preuti, i prin urmare in co- municare directa cu zeii, de la cari se inspira, pretind a spune poporului vointa zeilor ; astfel Ca pazirea regulelor stabilite pentru purtarea in societate se confunda ca pazirea vointei zeilor. Din acest moment practicarea religioasa face un singur corp cu morala, in sensul cel mai larg al cuvan- tului morala, despre care omul nici n'avu- sese Inca pan& atunci idee. Dar tot din acest moment incepe a se mai slabi temerea de necunoscut caci omul, cunoscand acum care anume sunt poruncile zeilor, ei tie cel putin ce sä faca pentru a evita cu oare care sigurantã mania acestora. In perioada monoteismului omul crede ca peste toata lumea este un singur stapan, D-zeu, atat de puternic, incat lumea in- treaga nu i-ar putea sta irnpotriva ; deaceea omul nici nu poate 2d se gandeasca la D-zeu fara a simti o temere adanca intovara0ta de sentimental j de convictiunea celei mai complecte nirnicnicii a sale in comparatie cu puterea nemarginita a lui D-zeu. Cu toate aceste, fiindca in aceasta perioada societa- tile ajung prin desvoltarea instinctului con- servator a-0 da legi i institutiuni, dupa 14 Vasile ; www.dacoromanica.ro
  13. 13. Incerc5ri de rnetafisicá rnaterialistà 15 cari omul este tinut a face numai bine, fiindcã acest bine este considerat a fi po- runcit chiar de D-zeu ; de aceea, pe de-o parte omul incepe a considera pe D-zeu ca bun si generos, iar pe de alta parte, in- cepe a avea mai putina temere de dansul, fiindea, din nenumaratele legi sociale precepte morale, el cunoaste mai cu dea- manuntul vointa lui, pe care o poate urma cu mai multa usurinta, si fiindca el tie cã are a face cu o flint& generoasa. De aceea ideea de D-zeu incepe a inspira, afara de temere care tot ramane fundamentul sen- tirnentului religios, un fel de supunere pia- cuta, de respect, de admiratiune si de iubire amestecata cu o clulce speranta la o rasplatire parinteasca, fie in lumea aceasta, fie in alta. Temerea de necunoscut se ga- seste deci modificata intru catva de alte sentimente laturalnice, nascute Tulsa tot dintr'insa. Aceste sentimente sunt apoi a- jutate in desválirea lor si sustinute de cre- dinta in nemurirea sufletului si in raiu, credinta care satisface asa de bine aspi- ratiunile, ce se nasc din instinctul conser- vator. Temerea de necunoscut, modificata in catva prin sentimentele de mai sus, este numita chiar de care teologi frica de D-zeu, conform sfintelor scripturi care spun cá frica de D-zeu este inceputul intelepciu- filial, . pi pi www.dacoromanica.ro
  14. 14. 16 Vasile Conta nei." Frica de D-zeu este deci sentimentul religios marturisit de credinciosii cei mai civilizati de astazi ; si acest sentiment este nedespartit la monoteisti de ideea de D-zeu, care pentru dansii este cea mai inalta idee metafisica, D-zeu fiind cauza cauzelor. In perioada panteismului temerea de ne- cunoscut se slabeste Inca si mai tare pentru ratiuni analoage celor de mai sus. Am zis ca sentimentul religios este In esenta sa temerea de necunoscut. Mi se va obiecta poate, ea omul avand in toate perioadel desvoltarii sale religioase o idee foarte lamurita, desi poate gresita, despre spiritele, cari sunt cauza tuturor lucrurilor, el nu se teme de necunoscut, ci de fiinte foarte cunoscute. La aceasta voiu raspunde c5. toate spiritele, de la sufletele ordinare si pada la D-zeu, sunt considerate a fi nu numai foarte puternice si aplecate a face rau omului, dar si inzestrate cu vointa berA; asa ca necunoscutul, de care se teme omul, nu este propriu vorbind fiinta de la care poate proveni raul, ci efectuarea Malta ci intinderea Int, lucruri cari nu se pot de loc prevede a, fiindca atarna de capriciul spiritelor. Tot intr'o astfel de po- zitiune se and, de exemplu, si lupul care vede noaptea un chibrit aprins inaintea lui ; el are o idee 14murita, cej pLtir1 cies14e www.dacoromanica.ro
  15. 15. IncercAri de rnetafisieh materialista 17 forma i coloarea flacarei ce vede, §i §tie ca din partea acestei flacari §i nu de aiurea poate sa vie raul de care se teme ; dar el ruge fiindca nu tie nici dacá flacara il va cruth sau nu, nici pana unde se va intinde riul ce i-1 va face. A.§a dar temerea de necunoscut este in esenta., acei4, de la a- ninale pana la omul civilizat. SI se observe cá temerea de necunoscut creqte la inceput in proportie cu puterea ce se atribue spiritelor, pana in perioda a doua, ande ajunge la rnaximul intensitatii sale ; fiiadca atunci, pe de-o parte, zeii sunt foarte piternici ; iard, pe de alta parte, voinVa Ica nu are nici un frau, sau cel pu- tin este ct, totul necunoscuta. De aici in colo, vointa spiritelor superioare fiind din ce in ce mai cunoscuta §i, pentru a zice astfel, mai rcgularnentata, temerea de ne- cunoscut desQ-We din ce In ce mai mult. La aceasta dewrWere contribue 0 pro- gresul cunqtintielor experimentale, cari pe zi ce merge rapesc de la atot puternicia spiritelor ate un fenomen natural recu- noscut ca produc du-se totdeauna dupa legi fixe. Cu progresul tiintelor positive omul a- junge in timpurile d'In urma la convinge- rea cá toate fenomenele se produc con- form unor legi fix.e qi necesare. De aici In www.dacoromanica.ro
  16. 16. 18 Vast le Conta nolo omul nu mai are nimic de temut' sau de a§teptat de la vointa liberl a nici unei fiinte inchipuite, posibile. Cu toate acestea se observi cá sentimentul religios existi Inca, deqi intr'un grad foarte slab, chiar invatati de acei care se cred cu tolul emancipati de credintele religioase. Acewta se tntampli prin lipsa unei convingeri GM11- plecte i prin efectul ereditatii. Cad acea parte a creerului care serve§te ca organ al sentimentului religios a ajuns do sigur la o foarte mare desvoltare §i a caotigat o mare consistent5, in urma unui lurg exer- citiu de functionare, urmat in multe mfi de ani ; astfel ci, de9i acest organ se aflá de mult in decadent5., totui generatiile acts- ale au mo§tenit cu dansul o predispozitie organicá pentru sentitnentul religios, care nu va disp5rea pe deplin cicat cand or- ganul respectiv va fi cu tctul atrofiat in urma unei lungi neintrebaintári. Pe cat timp aceasta. predispozitie existd Inca, o- mul e dispus a admite cu uprintä existen- ta lui Dumnezeu, lard ni.ñ o trebuinta me- tafisicá, ci nurnai pentru a da un obiect inteligibil temerii ereditare pe care o simte. Pe cat timp el nu di un obiect determinat sentimentului religios, acesta se manifestd ca o raga i slab& temere de necunoscut. Aceastá temere inspird 1 4 unii Invatati www.dacoromanica.ro
  17. 17. IncercAri de rnetafisica rnaterialistA 19 pretinsie mancipati de credintele religioase, rationamentul urmator, care nu e nici o- data marturisit Lumea este, pe cdt o cu- noaqtem not, carmuita de legi fixe i tre- 'auitoare ; dar cunostintele noastre nu se Wind mai departe de oare-cari margini; dincolo de aceste margini este un ne- culioscut nesfarsit, in care poate foarte bine intm posibilitatea existentei unui D-zeu razbunator, Daca din Intamplaracest D-zeu exista, atunci pentru cá nu 1-am cunoscut, el ar pltea sa ma pedepseasca, fie pe lu- mea aceasta, fie pe aka lume, a careia existenta iarasi este posibila In nesfarsitul necunoscut De aceea, pentru toate even- tualitatile, e prudent ca sä admit existenta lui D-zeu." Acest rationament, pe care eu Insu-mi mi-I ficeam cu cati-va ani In urma, este facut de acei cari nu sunt Inca con- vinsi adanc de ?.devarul ca, nimic in lame nu atdrnd de libeml arbitru al nindirui,, ca totul se face conform unor legi absolut fixe i necesare. Insi acest adevar castiga din ce In ce mai mult teren, nu cat §tiin- tele pozitive fac progres ; i va veni o zi, cand toata lumea va fi pe deplin convinsa de el. Din acea zi temerea de necunoscut, precum i ori ce alte urme ale sentimen- tului religios, vor fi disparute cu totul si pentru totdeauna. ai ni www.dacoromanica.ro
  18. 18. 20 Vasile Conta Dacg punem de-o parte sentimentul re- ligios care, dupa cum am vazut, este des- tinat a disparea cu totul, 9i sentimentele morale cari au inceput de mult a se eman- cipa de vointa diviná, atunci nu mai ra- man din toate religiunile decat ni9te idei metafisice ; 9i in acest inteles se poate z:ce ea religiunile sunt sistemele metafisice ale omului in primele perioade ale desvoltarli sale; precum cele mai inalte generalizari siste- matizate ale 9tiintelor pozitive conKituesc, sau vor constitui, sistemele metafisice pen- tru timpurile ulterioare. De aici tezulta cá este falsa opiniunea d-lui H. Spencer, dupá care religiunea i 9tiinta ar avea pentru cdularea adeveirului, domenii distincte §i coexistente, cea dintai ocuOndu-se cu in- cognoscibilul i cea de-a doua cu cognos- cibilul. A zice cä religiunea poate coexista prin urmare, poate fi conciliata cu 9ti- inta, este tot a9a de abssrd ca 9i a zice cd pot coexistet (loud forme succesive ale ace- lucru ; ca 9i a rice, de exemplu, ca se poate concilia astronomia veche, care zicei cá soarele se invarte9te imprejurul pgmantului, cu astronomia moderna, care giee cá pamantul se invarte9te imprejurul soarelui. Metafisica religioasa este destinati a pieri 9i nu a coexistà cu metafisica 9tiin- tificg, pentru motivul ca ea se transformg I §i, 1uia0 www.dacoromanica.ro
  19. 19. IncereAri de metafisicA materia1ist5 21 pentru a da nWere acesteia din urrna. Este invederat eh' in timpul de tranzitiune, me- tafisica qtintificá crescând, coexistá cu me- tafisica religioasá descrescanda ; dar ceea ce voesc sã afirm este ca aceste douà forme de cugetare nu pot sa.' se desvolte meargd paralel inteaceea0 direcOune sui- toare sau scoboratoare. Aceste fiind zise, p4im la istoria ideilor metafisice. Din cercetarile §tiintifice fácute in tim- purile din urma, rezultá cA noi am trecut, in privinta ideilor, ca i in celelalte privinti, prin toate gradele intermediare cari se afla intre noi si popoarele cele mai salbatice. Ram5§ite din toate credintele stramo§ilor no§tri se afla. cu Imbel§ugare in limbile, pove§tile, baladele, superstitiunile, obiceiu- rile civilizate de astázi ; qi din aceste ram4ite se constat 5. noi am avut odinioard aproape intocmai acelea§i credinte pe cari le au astázi popoarele sat- batece i cele barbare. De aceea, cu cre- dintele popoarelor sdlbatece de asta'zi $i cu rama§itele ce conservam inca din vechile noastre credinte, putem reconstitui ideile metafisice pe cari le-am avut succesiv, de la inceputul omenirii pana. acuma. Transformarea ideilor metafisice de la in- ceputul omenirii paná acuma s'a Pacut Incet, i sä popoarelor c. www.dacoromanica.ro
  20. 20. 22 Vasile Co nta pe nesimtite 0 neintrerupt ; na theft e cu neputintá a gasi o deosebire radicalá intre ideile corespunzaoare la cloud epoce des- partite prin un interval, nu numai de cativa ani, dar chiar de cateva veacuri. Cu toate aceste, fiindca deosebirea este foate mare intre credintele cari corespund la epoce foarte indepártate una de alta, 0 totodat5. pentru a fi mai metodic in expunere, voiu impárti istoria ideilor metafisice in mai multe perioade mari, mai mult sau mai putin arti- ficiale, caracterizate prin sisteme metafisice destul de deosebite. www.dacoromanica.ro
  21. 21. SECTIUNEA I. PERIOADA FETI§ISKULIJ1 Puterea intelectuala i sfera de gandire cresc treptat, cu cat ne suim pe scara care se intinde Intre animalele cele mai inferi- oare 0 oamenii cei mai civilisati. Daca. ne oprim la animalele nemijlocit inferioare o- mului, precum sunt canii, elefantii, maimu- tele, vedem ea, de§i ele gandesc, totu0 aten0- unea lor nu este atrasa. decat de an foarte mic num& de obiecte, cari se MIA relativ foarte aproape de dansele, §i arnintirile precum ci previziunile lor nu se rapoarta decat la un foarte rnic spatia de timp. Cu alte cuvinte, gandirea acestor animale se InvartWe In- teo foarte mica sfera de spatiu, timp ci. materie. Aceste animale primesc impresi- unea cbiectelgr ce se afla In apropiere ae www.dacoromanica.ro
  22. 22. 24 Vasile Conta dansele, dar gandirea lor Inca nu este lm- pinsa. spre cauza acestor obiecte. Obiectele Indepartate, precum sunt soarele, stelele, nourii, cerul, sunt percepute de aceste a- nimale ca obiecte apropiate, 0 de multe ori nu sunt percepute de loc. and animalul devine om, el mai largqte sfera sa de gandire ; dar pe la Inceput el tot nu cugeta la causa lucrurilor ce-1 in- conjura. Sunt i astazi oameni salbateci foarte stupizi cad, fiind intrebati asupra causei lucrurilor celor mai simple, ei raman uimiti 0 nu inteleg intrebarea, fiindca ea nu le-a trecut nici odata. prin minte. Sunt aFi salbaceci, desigur mai superiori, cari fiind intrebati eine face ca buruiana sã creasca, ca 6.'111 sa curga, ca vantul sa bata, ei raspund ca. nimeni, i cf toate aceste yin aa de la sine. AcWi oameni nu au Inca nici o religiune, nici o idee met4sica propriu zisa. Dar de aici in colo omul incepe a-si face o idee despre cauza lucrurilor celor mai a- propiate de dansul, i apoi treptat despre cauza lucrurilor din ce in ce mai departate de dansul. Iata cutn ajunge el la aceasta. Omul compara in mintea sa, chiar fara sa vrea, imaginile obiectelor simtite, 0 con- cepe, prin urrnare, un raport de asemanare sp.0 de neasem4nare Intre dansele. Pisa; www.dacoromanica.ro
  23. 23. Incerari dc metafisidi materialista 25 omul primitiv, avand creerul foarte putin diferentiat, percepe foarte putine imagini cari sá fie deosebite unele de altele ; ceea ce insemneath 9á multe obiecte deosebite pentrti un creer mai diferentiat produc a- ceea0 impresiune inteun creer rudimentar, cum este acel al omului primitiv. Ceea ce se intamplá, cu imaginile lucrurilor exteri- care, se intampla, pentru acelas motiv, §i cu elementele imaginilor, adicá cu ideile abstracte, generale sau particulare, cari reprezint5, propriet5tile si calitatile lucruri- -lor exterioare. De aceea omul primitiv are putine idei, i fie-care din aceste represinta la un loc mai multe feluri de calitati pe cari omul primitiv nu le poate Inca distinge ; insá pe o treaptá mai inalta a civilizatiei, omul recunoa§te c5. fie-care din ideile cre- zute odatá simple se poate analiza si des- compune in alte idei mai elementare, re- presentand subdiviziuni de ale ca1itati cre- zute odatá ireductibi15. Din toate aceste resulta. ci omul primitiv considera ca egale sau ca asemánátoare lucruri de acele, pe cari, in urma diferentierii creerului i a a- nalizárii din ce in ce mai adânci a lucru- rilor In decursul veacurilor, omul mai inain- -tat le gasWe cá sunt neegale sau chiar cu totul doosebite. Dacá pe langa aceste vom rnai addoga cã, dup5, o lege funda- www.dacoromanica.ro
  24. 24. 26 Vasile Con la mentalA a cugetArii, omul este totdeauna /lupins a conchide, prin inductiune i ana- logie, la asernAnarea lucrurilor necunoscute sau putin cunoscute cu acele despre cari el are cunostinta cea mai lAmuritA ; si dacA vom mai adAoga cA stint foarte putine lu- crurile Famurit cunoscute din Carl omul primitiv are a trage concluziunile sale : atunci vom Intelege usor, pentru ce omul primitiv confund si pune pe aceeasi linie lucruri din cari, pentru noi, unele sunt reale si altele Inchipuite, sau, unele posibile altele imposibile. De altmintere, distinc- tiunile acestea atAina cu totul de gradul de diferentiare al creerului ; si e probabil ca deacum peste cAleva mii de ani coboratorii nostri vor gas'. CA i noi am fAcut confuzie Intre lucruri deosebite, precum gAsim noi astAzi cA au fAcut oamenii primitivi. Findca omul conchide In mod trebuincios, prin inductiune i analogie, de la lucrurile cunoscute la cele necunoscute sau putin cunoscute, deaceea e interesant a se sti cari sunt cele Inti i cele mai lAmurite cunostinti pe cari le-a cApAtat omul pri- mitiv i cari i-au servit ca punct de plecare a meditatiilor sale. Atentiunea omului primitiv fiind atrasA a- proape exclusiv de trebuintele trupului sàu si de miscArile ce el face pentru satisfacerea www.dacoromanica.ro
  25. 25. Incerchri de metafisicá rnaterialistà 27 acelor trebuinte, cele Intai cunostinte vagi ce el capdtá se rapoartA la persoana sa ; si aceste cunostinte devin apoi din ce In ce mai lamurite, si stint In tot timpul viitor cele mai lAmurite din toate, fiindcA rezultA totdeauna din cea mai mare suma de ex- perienta ce face omul veodatd. Cunostinta de sine fiind cea dintAi format& si cea mai Ihmuritä in urmA, de vine baza de compa- ratiune si punctul de plecare pentru toate celelalte cunostinti ; de aceea omul atribue, prin analogie si inductiune, caracterele sale, mai intAi celorlalti oameni, apoi animalelor si Insfarsit tuturor lucrurilor din lume. A- ceastA tendinta a omului de a Imprumuta tuturor lucrurilor chipul si asemAnarea sa, se numeste antropomorfism si s'a manifestat necontenit si pretutindeni de la Inceputul omenirii si pinA astazi. SA vedem acum, conform acestor prin. cipii, ce idei metafisice au putut sA se for- meze In capul oamenilor primitivi. Voiu imparti aceste idei in douA categorii, din cari una se rap cart& la prevestiri si alta la spirite. §. /. Prevestirile Cea mai IndepArtatA origine a ideei de cauzA o gAsim in asociatiunea necesarA a imaginilor corespunzAtoare obiectelor cari www.dacoromanica.ro
  26. 26. 28 Vasile Conta au fost percepute nemijlocit unul dupO altul. Ap, de exemplu, cand omul primitiv per- cepe pe rand, mai intai apunerea soarelui 0 dupa aceea noaptea, 0 mai cu seatna cand aceasta s'a repetat mai de multe ori, atunci, ori de caste ori vede soarele apuind, imaginea noptii se infa.t*azá in mintea lui 0 se Weaptá a o vedeh in realitate. AceastO asteptare existá §i in mintea animalelor su- perioare, i dacd ea nu dO. Inca na§tere la ceea ce numim noi, propriu vorbind, idee de eau* ea produce insá ceva analog, care s'ar putea, numi o idee raga de succesiune necesard. Dar iata cum ideea de cauzá este ajutatO in formarea ei i Intáritá prin antropomor- fism : Cunqtinta de sine este la inceput foarte raga 0 nu cuprinde deocarndatá cleat con- §tiinta tTebuintelor trupe0 0 aceea a sa- tisfacerii lor. Mai tarziu ea cuprinde i idee vagá clespre raportul ce existá intre o trebuinta 9i satisfacerea ei, i care nu este al-a ceva decat ideea de vointa sau cauzd. Vointa sau cauza atribuitd mai intai celor- lalti oameni §i animalelor nu se observa in acWia decat ca o succesinne a doua fapte : a celui prin care se manifestd trebuinta §i a celui prin z,sare se aratá satisfacerea ei. Din aceste omul conchide mai thrziu priu ana- www.dacoromanica.ro
  27. 27. IncercAri de metafisicA materialistA logie, nand atentiunea lui este atrasa 0 de alte lucruri, ca ori ce succesiune de lucruri e o succesiune de cauza qi efect. Aceasta concluziune este confirmata de cea mai mare parte din faptele ce se observa in natura : adica de toate acele, cari se re- peteaza in aceea0 ordine. De alta parte, omul salbatec nu are creerul destul de di- ferentiat prin experienta i nu are obser- vatiunea destul de atenta pentru a face distinctiuni intre diferitele succesiuni de fapte, i a recunoWe ca numai unele fapte se succedeaza totdeauna in aceea0 ordine,. 0. cã chiar printre aceste sunt unele cari se succedeaza fara a fi respectiv cauze efecte propriu zise. Salbatecul, neputand Inca concepe cleat o singura idee pentru toate succesiunile, nu are deck o singura credinta, anume ca totdeauna lucrul urmator este -produs din cel care a precedat. Astfel, and vede curcubeul i dupa aceea impr4- tierea nourilor, el crede ca aceqtia au fost speriati sau alungati de curcubeu ; cand vede o stea cazand i dupa aceea un om murind, crede cá evenimentul dintai a produs pe cel de-al doilea ; and intalnWe in cale-i cutare animal 0 dupã aceea i se intampla o nenorocire, el crede cä acel animal i-a pregatit nenorocirea ; and ple- cand la vanat intalnWe in drum cutare sau 99 si www.dacoromanica.ro
  28. 28. 30 Vasile Conta cutare paseri §i dupA aceea prinde vAnat mult, el crede ch.. acea pasere i-a scos vA- natul inainte si asa mai departe. De aceea, cand cu altA ocazie el vede una din aceste presupuse cauze, el crede CA va urma si presupusul efect respectiv. DacA insA se intamplA ca presupusul efect sä nu urmeze, atunci el atribue aceasta la o cauzA sau voina contrail celei dintAi, lush' tot de natura acesteia. De exemplu, dacA mergand la vAnat omul primitiv Intalneste in cale-i pasArea ce-i prevesteste un vanat imbel- sugat, si dupA aceea sau tot in acel timp mai intAlneste si alte lucruri mai mult sau mai /Min neobicinuite, atunci el crede ca, des'i pasarea favorabilA i-a scos vanatul inainte, insä unul din celelalte lucruri ce a mai intalnit in cale 1-a alungat. De aceea toata. stradania filozoficA a omului primitiv consistA in a cerceta cAruia din lucrurile intAlnite mai dinainte se datoreste intAm- plarea mai din urmA. DupA experiente de veacuri se hotArAste insfaxsit ce urmare trebue sa, aibA intAlnirea ori intAmplarea cutArui sau cutarui lucru ; si fiindcA toate lucrurile sunt privite mai cu seamA din punctul de vedere al binelui sau al rAului ce ele pot sã cauzeze omului, de aceea toate lucrurile ajung a fi clasificate in lu- cruri de bun augur si de rAu augur, fie care www.dacoromanica.ro
  29. 29. Inctrari de metafisicA thaterialistA 1 din aceste prevestind un bine sau un rau special: Cand mai tarziu aceste idei se combinä cu acele despre spirit; omul crede ca in fie-care lucru ce preveste0e rau se afla un spirit ce-1 du0nane0e ; de aceea el cauta a impiedica pe acest spirit de a-0 realiza planurile rele, rugandu-1, amenin- tandu-1, amagindu-1 cu fagaduinti, 0 la ne- voe chiar paralizandu-i fortele cu ajutoruI unui alt dub, invocat pentru aceasta, sau cu alte mijloace vrajitore0i. Cu chipul a- cesta omul ajunge a gasi leac pentru mai toate prevestirile rele. Un leac de felul a- cesta intrebuinteazi. taranii in Romania cand asvarl un manunchiu de pae dupd popa ce-au intalnit la drum, aceasta intal- fire fiind totdeauna socotita de ei ca de rau augur. Din aceste idei primitive asupra cauzei lucrurilor s'au nascut toate credintele pri- vitoare la prevestiri precum 0 arta de a prevesti. Aceste credinte 0 aceasta arta s'au desvoltat 0 s'au complicat mai tarziu, din ce in ce mai mult. Ele au existat in di- ferite grade de perfectionare la toate po- poarele vechi i noua 0 se afia Inca in pu- tere in clasele de jos ale popoarelor celor mai civilizate de astazi ; ba, ce e mai mult, ele nu au disparut inca cu totul nici chiar din clasele culte ale acestor popoare. Pen- www.dacoromanica.ro
  30. 30. 32 Vasile Conta tru a dovedi aceasta e destul a aminti su- perstitia privitoare la zilele nefaste in cari nu se poate incepe o intreprindere, super- stitia privitoare la numarul 13 si mai cu seamá superstitiile jucdtorilor la noroc, .ari cred cu tot dinadinsul c5. norocul lor a- taxa. de locul ce-1 ocupä la masa de joc, de vecinitatea cutirei sau cutdrei persoane, de menirea ce o face in gand, etc. § 2 Sulletele*) Credinta in suflete este nascutä din an- tropomorfism .0 din neputinta In care se glsea omul primitiv de a deosebi ceea ce noi numim cu drept sau fail drept, realul, de inchipuit, §i posibilul de imposibil. Visurile, umbrele §i imaginatiunile re- flectate de apa i de corpurile lucii au fost de sigur cele intai 0 cele mai fre- quente fenomene amagitoare cari au a- tras atentiunea omului primitiv, când el a ajuns sfi fie capabil de oare-care reflexiune. Se §tie cá animalele superioare 0 copiii 1 Cele mai multe fapte din ate sunt rezu- mate in acest paragraf si in sectia urmkoare, precum st unele din interpretarile lor sunt luate din artile urmatoare : Principles of Sociology de H. Spencer. Primitive Culture 9! Ed. Tylor, Origin of Civilisation de Sir John Lubbock. www.dacoromanica.ro
  31. 31. Incerc?ir de metafisich materia1ist5 mici cred cä vad fiinte reale in dosul oglinzii in care se uith ; ch ei cauth sh prindh umbrele cari se miFh ; i ch copiii mici, cari au vfizut tn vis vr'un monstru Inspa.'imantitor, nu se cred in siguranth dupa. ce s'au tre- zit din somn, decht gramadindu-se la shnul mamei lor, pentru a fi aparati de clansa. Aceste fapte ar fi singure de ajuns pentru a dovedi ca omul primitiv, a chruia inte- ligenth nu era la inceput mai mare decht aceea a fiintelor de mai sus, a trebuit sh fie arnagit ca i aceste de catra ace1ea0 fenomene. Dealmintrelea sunt chiar astázi shlbateci, precum sunt locuitorii din Noua- Zelandh, cari cred in realitatea obiectivd a visurilor lor, i cari atribuesc un fel de trup i o existen t5. deusebith umbrelor i i- maginilor reflectate de corpurile ,lucii. Sá presupunern ch un om shlbatec, care incepe a fi capabil de oare-care reflexiune, viseazá ch se duce la vanat, eh in phdure se inthlnWe cu cutare om, eh impreuni cu el face un ospât imbel§ugat... child deo- data, la un stright al vecinului sau, se fre- zWe. El povestWe vecinului ch. in reali- tate el a fost la vhnat i la ospat. Vecinul lush ii asigurá eh nu 1-a vázut in tot tim- pul somnrNui miFându-se din locul unde s'a culcat. e poate conchide de aici. sal- batecul nostru ? El nu poate conchide de- 2 II www.dacoromanica.ro
  32. 32. Vasite Conta sigur cleat ca persoana sa este compusi din douá flinti identice : una care este cul- cati In timpul somnului, si alta care tot In acel timp se desparte de cea dintdi, pentru a umbli singurá incoace si incolo, reintorcindu-se repede la locul sill, ori de unde ar fi, Indati ce este chematd. Aceastd din urmi fiinti este aceea ce se nume§te mai tirziu suflet. Si se observe &á sufle- tul, care mai tirziu este considerat din ce in ce mai transparent, mai aerian, mai in- apucabil, la inceput n'a putut fi considerat decit ca un simplu duplicat al trupului, a- vind aceeasi consistenti, aceleasi trebuinte si aceleasi satisfactiuni ca acesta. Silbatecul intilneste -In vis nu numai lu- cruri de acele cari sunt Inca in fiinti, dar si oameni cari au murit, animale cari au pierit, lucruri nemiscatoare cari au fost stricate sau nimicite. De aici el conchide cä toate aceste flinti si lucruri nu pot fi decit duple de matura lor, si ci el n'a vizut In vis cleat sufletele lor, de oarece el stie ci trupurile lor au fost desffintate. Asa dar silbatecul se intilneste in vis cu sufletele lucrurilor ce nu mai existá precurn si cu lucrurile ce existd sau cu sufletele aceStora. Credinta In suflete este intiriti prin re- flexiunea ce omul primitiv face asupra urn- 34 www.dacoromanica.ro
  33. 33. IncercAri de metafisicA materialistà 35 brelor. Ce poate fi umbra, care se tine de om, care merge 0 se opreste cu dansul, care imiteaza toate mi§carile lui 0 care saman5. a§a de mult cu dansul ? Ea nu poate fi, i§i zice salbatecul, decat sufletul, care se tine nedespartit de om, pe cat timp acesta e viu, 0 se desparte de dansul, cand acesta e mort. Aceasta concluziune este confir- mata §i de imprejurarea ca, precum nu poate cineva apucà cu mana sufletul care iese din omul adormit spre a se duce dupa a- venturi proprii, tot a§â nu poate apuca umbra, care se ia dupa om. Dar, precum oamenii au umbre, tot a§a au 0 animalele, §i plantele, 0 muntii, 0 pie- trele 0 toate lucrurile din lume. A§a dar, fie-care lucru din lume are ate un suflet. Ceea ce s'a zis despre umbre se aplica 0 la imaginele lucrurilor reflectate in apa. Sunt astazi popoare salbatece, nu de tot inapoiate, cari cred ca omul are dotia su- flete. Dupa, aceasta eredinta, cand omul doarme, unul din sufletele sale iese din trup pentru a umbla incoace 0 in colo, pe cand celalt ,ramane sa pazeasca trupul 0 mani- festeaza prezenta sa prin respirare ; iar cand omul moare, atunci amandoua sufle- tele sale se due 0 respirarea inceteaza. Fiindca respirarea este semnul dupa care se cunoa§te ci. unul §au amandoua sufletele www.dacoromanica.ro
  34. 34. 36 Vasile Ceuta se afla in trup, de aceea sufletul si-a pri- mit numirea la toate popoarele si in toate limbele de la cuvintele ce insemneath a villa, a respith. Este de observat ca' la po- poarele vechi precum la Indieni, la Greci, la Romani, sufletele mnrtilor se mai nu- meau i umbre. Toate aceste numiri, insá, confirmi teoria ce sustinem In privinta o- riginei credintelor in suflete. Sunt unele popoare indigene in India, cari cred cá omul are trei suflete. E probabil cã in toate locurile omul a ajuns la aceastá cre- dintd, and a simtit trebuinta sa-si ex- plice cum si pentru ce el poate avea in a- celasi timp o umbra, o imagine reflectatá de api, si trupul insufletit de puterea vointa obicinuità. Aceste trei suflete sunt insä asa de strans legate intre clansele, in- cat ele nu se despktesc niciodatd, afará numai decat pentru mici momente ; i c'and este ca omul sá moara, ele pkisesc toate impreuna cu trupul acestuia. Cu alte cuvinte, cele trei suflete ale omului nu formeath deck unul singur, care se poate divide ac- cidental si momentan in trei parti. Este probabil cd din ideea acestei treimi nedes- partite a sufletului omenesc s'a nascut mai thrziu ideea treimei nedespartite a sufletului lumii, a lui Dumnezeu, In religiile brahma- nismului, a budhismului 9i a crestinismului. si www.dacoromanica.ro
  35. 35. IncercAri de metafisicA rnaterialistA 37 La inceput sufletele nu sunt nemuritoare. *i, in adevar, omul primitiv, nu poate sa creada ca traiesc decat acele suflete pe can el le vede In vis sau altfel. Insa, din- tre lucrurile 0 fiintele can au pierit, nu-i se mai arata. lui in vis decat acele cari au pierit de curand i despre can el pas- treazi amintire. A.a dar toti stramo0i i toate lucrurile de alta data can nu se mai arata in vis, au pierit cu suflet cu tot. De aci urmeaza ca. sufletul poate sa moara o- data cu trupul, dar obicinuit el traWe Inca multi ani dupa moartea acestuia; §i daca sunt mai multe suflete, ele pot Muni deodata sau pe rand. Conform acestor cre- dinte, la toate popoarele salbatece se Intre- buinteaza diferite mijloace sigure pentru a ucide sufletele mortilor. La inceput sufletele mortilor nu au un raiu sou un iad, unde sa traiasca. Ele um- brà pe parnant cam pe locurile unde urn- blau trupurile and erau in viata. Fiind mush% ca lucrurile 0 fiintele din lume, atat cele can traesc trupqte, cat 0 cele cari au pierit, sunt nenumarate, 0 fiindca fiecare din aceste are unul, doua 0 chiar trei su- flete,de aceea omul primitiv crede ea nu e loc in lume In care sa nu se gaseascá suflete cu gramada. Aceste suflete lima nu stau binipr : cele can au pierdut trupu- www.dacoromanica.ro
  36. 36. 38 Vast le Conta rile lor cauta sa intre pe furi§ in trupuri streine, pe cand sufletele a plecate momentan, sau intra cu putere peste alte suflete De cari le dau afara ; de alta parte chiar sufletele cu trupuri au ate o- data fantazia de a trece in alte trupuri streine. Sufletele mai au puterea de a se transfigura, 0 de a lua propoqiuni colosale sau de tot mici ; toate aceste le vede sal- batecul cu propriii sai ochi, cand viseaza, sau cand se afla singur in intunerec. Fi- indca sufletele se afla cu gramada pretu- tindeni 0 au astfel de puteri, de aceea nu e nici o miFare sau lucrare in lume pe care omul primitiv sa nu o atribue unui suflet. Astfel, o creanga se clatina, este un suflet care o scutura; o piatra se rosto- go1e0e de pe munte, este un suflet care a impins-o ; cand salbatecul chiue in pa- dure 04 raspunde un ecou, este un suflet care 11 ingana; 0 aa mai departe. Salbatecul crede bucuros ca. binele care i se intampla vine ap de la sine , in timp ce toate nenorocirile sale le atribue sufle- telor. Sufletele mortilor se deosibesc mai cu seama prin rautatea lor. Salbatecul este bolnav din cauza. Ca unul din aceste suflete ii inteapá inima cu spini, ii pune carbuni aprin0 pe tample, ii strange intestinele, 0 aqa mai departe, dupa organul efectat 0 www.dacoromanica.ro
  37. 37. Incercki de metafisicA materialista 39 dupa felul de dureri ce simte. El este in delir, sau intr'un acces de nebunie ori de epilepsie din cauza ca un suflet de mort, sau chiar o multime de aceste suflete, au intrat in trupul sau, dup5. ce au alungat sufletul acestuia, 0 V. chinuesc numai din placerea de a face tau. Moartea chiar, a- dica despallirea fare: voie a trupului de su- fletul sau, este atribuita sufletelor mortilor, cand ea nu este determinatá prin violentele oamenilor in viata. Tot in felul acesta se explica toate nenorocirile omului. Dar de ce sufletele sunt a§a de rautacioase ? Iata de ce : salbatecul este in luSta continua nu numai cu natura, dar cu oamenii din fel de fel de triburi du0nane din cad el nu face parte, 0 chiar cu tovari0i sai de toate zilele. El nu e sigur de o imbucatura de mancare, de raul tuturor acestora, de- cat numai daca face 0 el intrebuintare cat mai multa de pumni i de ciomag. Mai toti oamenii Bind in timpul vietii for du§manii salbatecului, sufletele lor continua, firWe, dupa moarte, a face ran acestuia. Cu chi- pul acesta salbatecul are pe capul sail ca du§mani 0 pe vii i pe morti. El trebue deci sä lupte pentru existenta sa cu toti ace§ti dusmani. Armele 0 artificiile, pe cari el le intrebuinteaza in lupta sa cu www.dacoromanica.ro
  38. 38. 40 Vasiie Conth mortii, se pot Irnparti in urmatoarele eapte clase : i. Bdtaia ordinard. In timpul zilei stifle- tele mortilor nu sunt tocmai puternbe ; atunci ele sunt upr invinse cu armele or- dinare. Astfel, de exemplu; cand salbatecul vede un vartej de Taut i de colb care pentru dansul este un suflet de mort cialare pe rant, el cm cat poate cu pumnul, cu ciomagul, cu toporul in vartej, pana cand acesta inceteaza, adica. pana cand sufletul de mort, cu coastele rupte de bataie, des- caleca de pe vant §i fuge. Dar noaptea sufletele mortilor sunt mult mai puternice, atunci bataia ordinara nu are efect con- tra lor. 2. Uciderea sufletelor. Pentru a ucide su- fletul unui om viu odata cu trupul sau, sal- batecul n'are decat sa arda sau sa manance pe ace'. orn. Daca II manancd, atunci sufle- tul mortului find mancat de sufletul sari, el c4tiga toate calitatile omului ucis. De a- ceea salbatecul cauta sã mánance pe duq- manii sai cei mai curaj4. 9i mai ghibaci, pentru a deveni el singur curajos i ghi- baciu. ate odata e de ajuns pentru acest scop de a manch numai inima dqmanului, curajul sari find presupus ca sta in inima. Cand salbatecul voe§te sa ucida sufletul unui mort, care 11 nacaje§te noaptea qi pe . ai al www.dacoromanica.ro
  39. 39. IncercAri de metafisicd materialista. 41 care-1 recunoaste, atunci el desgroaph tru- pul acestuia ziva i 11 arde ; sau Ii scoate numai inima i i-o tae, i-o hnpunge, i-o frige, pana când nu mai rämâne nimica dintr'insa. Cu chipul acesta el crede ca. a ornora sufletul mortului, care e presupus eh ziva sth ascuns in inima acestuia. Se intelege eh el, avhnd credinta adanc5. c5. sufletul a pierit, nu-1 mai vede nici aivea, nici in vis Dacà lush se Inthmpld sh mai vadd mortul in vis, atunci el crede cá acesta a avut mai multe suflete, din cari tot i-a mai rd- mas unul sau:dou5.; de aceea el cauth, prin diferite vraji, sã afle unde e culcupl lor, pentru a le omori i pe acele. Ca ram5.- 0te din aceste credinte la thranii nqtri putem cith superstitiunile privitoare la stri- goi 0 la modul de a-i ucide. 3. Jertfele. Omul primitiv nu poate presu- pune cá sufletele au altfel de trebuinte de pldceri decht acele pe care le au 0 oa- menii in viath. Deaceea, pentru a impach Imblanzi. sufletele, el le duce ce are mai bun de mâncare 0 de bhut, acolo unde ele se aflá obi3inuit ziva, adich pe la mormin- tele trupurilor din cari au ie0t. Este ade- v5.rat cá bucatele i bhuturile d neatinse, dar se crede ch sufletele masna.nch 0 beau numai partea spiritualh a acestor ufrande, adich sufletul lor, 15.sand trupul pi pi pi www.dacoromanica.ro
  40. 40. 42 Vasile Conta pentru cei vii. Ca rannasita din aceste obi- ceiuri putem cita praznicele ce se dau de crestini pentru sufletele mortilor.Fiindd sufletele sunt nenumdrate i pretutindeni, deaceia se introduce obiceiul cá omul din totr ce mAnand asvarle o bucAticA in aer, 0 din tot ce bea vars5. mai intaiu o leacã pentru sufletele cari se afla prin prejurul lui. Este cunoscut ca. acest obiceiu a exis- tat la toate popoarele vechii existA si astAzi la tAranii nostri.Sunt multe popoare barbare la cari existA credinta ca sufletele se due in zile anumite pe la casele rudelor lor in viatA. In acele zile este obiceiu si se pregAteascA bucate bune, cari se pun pe masa i apoi se lasA deschise toate bor- ticelele i crApAturile de la usi si ferestre pentru ca sufletele dorite sã poata, intra pentru a sedea la masa'. 4. Fetisqii. Credinta in fetisi se naste ceva mai tarziu ; deaceea ea caracterizeazá po- poare relativ inaintate ca acelea cari lo- cuesc astAzi in centrul Africei si al Asiei. IatA cum s'a nAscut aceastA credintA: La inceput, cand familia nu existd de loc, sAlbaticul este pArAsit de mama sa Inca din copilarie, si de aici incolo toti oamenii sunt deopotrivA strAini pentru dansul ; asa fel cA el trAeste in aceeasi dusmAnie cu pArintii i rudele sale, pe cari altrninterea www.dacoromanica.ro
  41. 41. IncercAri de metafisicii materialistA 43 nici nu-i cunoaste, ca si cu ceilalti oameni. Toti oamenii in viata find dusmanii sii, toate sufletele de morti nu pot fi decat rautacioase in privinta lui. Dar cu timpul se stabilesc si raporturi de bunavointa mai trainice intre oameni : iubirea sexuala in loc de a fi totdeauna momentana, di nas- tere la o iubire mai indelungata intre ace- le* persoane : prietenia devine o legitura mai durabila intre dou5, sau mai multe per- soane, iubirea si ingrijirea de mama se prelungeste pani la o vat-sea mai inaintata a copiilor ; legaturi si simpatii de rudenii bleep a se forma. Toti acei cari stint in astfel de legaturi cu salbatecul incep a ft considerati de clansul ca binevoitori mai mult sau mai putin statornici ai lui, in o- pozitie cu toti ceilalti oameni cari ii sunt totdeauna rauvoitori. E natural ca intocmai aceastä distinctiune sá inceapa a se face si intre sufletele mortilor, aceste fiind con- siderate ca bune sau rele, dupi cum provin de la oameni ce in viata au fost buni sau rai pentru salbatec. Fiindca salbatecul poate chemi in ajutorul sau la nevoe pe acel care in viata fiind se afla in legaturi de buna vointa cu dansul ; si fiindca pana la un punct poate chiar sa-i comancle; dea- ceea el crede cf tot aceasta purtare poate www.dacoromanica.ro
  42. 42. 44 Vasile Conta s'o aiba, i cu sufletele binevoitorilor ce au murit Omul primitiv recunoscand In sufletele mortilor o putere din ce In ce mai mare decat a sa, simte cá nu mai poate lupta cu succes contra sufletelor diqmane, decat cu ajutorul unuia sau a mai multor suflete binevoitoare. 111Weugul insa este de a pune maim, pe un suflet binevoitor §i de a-I sill sa Lea slujba, pentru care este cautat. Este admis deja, ca sufletul omului dupa moarte, mai ales cand trupul sau a fost distrus, se Ara In trupul unui obiect, cum am zice noi, neorganic. Cu timpul chiar se inradacineaza credinta ca mai toate lucru- rile din lume sunt haladuite §i insufietite de suflete omene0. Aceasta fiind admis, acel care dore§te sa pue maina pe un su- flet bun n'are decat sa. observe In cari o- biecte se Intrupeaza obicinuit sufletele de felul acesta. In tärile calde din centrul Africei sunt multime de §erpi cari intra fat-A sfiala In bordeele Negrilor i se culca prin unghere, pentru a se racori. Negrul crede ca ace.5ti erpi nu pot fi decat stile- tele intrupate ale rudelor sau amicilor morti cari yin acum sa-1 viziteze. De aceea el le pregate§te culcu§uri bane, ti hrane§te, vor- bWe cu dan§ii i se inchinã lor, rugandu-i sa lupte voinicWe contra duqmanilor sai. www.dacoromanica.ro
  43. 43. Incercki de metafisic5 materiatistil 45 Ace§ti §erpi stint feti0 in intelesul propriu al cuvantului. In alte tari sunt a1e0 ca feti0 liliacii cari sboara seara pe sub aco- peramantul bordeelor, i cari pentru acest motiv sunt orezuti a fi sufletele intrupate ale rudelor moarte. In regula generala, a- nimalele alese ca feti0 sunt tocmai acele cari, fará a fi vatamatoare, se aft', dupe: tari §i dupa timpuri, in comunicatiunea cea mai strinsa cu omul i locuinta hii, precum stint §erpii, liliacii, boii, etc. Omul primitiv mai crede cL sufletul unui mort se duce in tot momentul sã vada o- biectele cari i-au apartinut in viata, i ea' el se intrupeaza chiar ate odata in acele obiecte. Cel care voe0e sa provoace cu guranta intruparea sufletului in unul din a. ceste obiecte pe cari a pus mai dinainte stapanire, n'are cleat sä cheme sufletul pe name, rugAndu-I sa vie, 0 atunci acesta vine ori de unde ar fi, pentru a intra in obiec- tul pregatit. In casul acesta sufletul este evocat; iara chnd este chemat in ajutor, atunci se zice ca este invocat... Ins5. atat evocatiunea cat §i invocatiunea n'au e- fect daca nu contin numele sufletului, a- dicá omului care a avut acest su- fiet inainte de a muri. Pe baza acestei cre- dinte, feti0stul se ingrije0e sa ail3â in casa sau la ansul o §uvitá de par, o unghie si- numele www.dacoromanica.ro
  44. 44. 46 Vasi le Conta un osu§or sau altd-ceva din trup'ul unei rude sau unui prieten mort, crezand cá are cu chipul acesta la dispozitia sa sufletul aceluia, al cdrui obiect a fost pastrat de feti§ist. Acest obiect devine astfel pentru feti§ist un feti i un talisman in acela§ timp.Fiindcd intre lucrurile ce au apar- tinut mortului chipul siu este cel mai de cdpetenie ; de aceea mai tarziu se ideea de a reproduce chipul mortului in piatrd, etc., 0 astfel a sill sufletul aces- tuia, prin evocatiune sau invocatiune, a se intrupa in bucata de lemn sau de piatrá ce-i seamaná la chip. Dupd cum vom vedeh mai departe, din aceastd credintd combi- nata cu altele s'a nascut mai tarziu idola- tria. Figurile mortilor reproduse in mi- niaturd pe bucatele de lemn sau piatrd constituesc asemenea talismane portative. Se §-tie cd obiceiul de a purta talismane a existat la toate p000arele ; i cd iconi- tele §i cruciulitele pe cari cre§tinii le poarta. la gat sunt asemenea ni§te talismane. Este de observat cd feti§ii nu au multd consideratie la adoratorii bor. Ace§tia iau ca s5. zic a§a, pe feti§i in slujbd la danqii, ca sd le facd treabá ; Ii infig pe la hotare, dacà sunt de lemn ori de piatrd, pentru ca sd le pdzeasci tarinele; Ii tin In Ca- sá pentru a pazi familia de toate re- www.dacoromanica.ro
  45. 45. IncercAri de metafisica materialistà 47 lele ; i asa mai departe. Feti0i sunt ado- rati, hraniti, adapati, cocoliti, pe cata vreme fac treaba ; de unde nu, mananca batae, 0 la nevoe sunt chiar svarliti ca lucruri netrebnice i inlocuiti cu alti fe- ti0, mai vrednici. Respectul pentru feti0 nu este cu mult mai mare, chiar la acel grad de cultura, cand feti0smul este a- proape transformat in idolatrie propriu zisa. Astfel dupa relatiunea ucui calator englez, citata de Sir Lubbock, oamenii din popor din China, cari de fapt sunt cand au de Inceput o intreprindere se due mai intaiu de se maga pentru suc- ces la idolii lor. Daca insa intreprinderea nu isbuteqte, çu toata rngáciunea facuta, atunci Chinezul se intoarce manios la ido- lul sau, care e o statueta mica de lemn, pe cand Ii da cat poate cu pumnul, Ii vorbe0e in felul acesta : Hei cane de spi- rit ce e§ti Noi iti dam locuinta inteun templu minunat, te poleim frumos cu aur, te hranim, te tamaem ; i cu toata ingri- jirea noastra tu esti asa de ing-rat incat ne refuzi ceea ce-ti cerem. Atunci el leaga idolul de gat cu o franghie, 11 smunce0e jos pe locul unde sta, II tirie dealun- gul ulitelor prin glod i mocirle pentru ca sa-0 intoarca cheltueala ce a facut cu ta- maia i cu alte parfumuri 9e-a stTicat 1 cq feti- pisti, si www.dacoromanica.ro
  46. 46. 48 Vasile Conta dAnsul. DacA dup5, aceasta se intAmpla ea sã reu§eascã intreprinderea pentru care in zadar fácuse rugaciuni la inceput, atunci el spald idolul cu ingrijire, 11 duce iar la templu cu mare ceremonie §i 11 a§eafä la locul lui ; dupá aceea cade in genunchi i- naintea lui scuzându-se in felul acesta : In adevAr eu m'am grAbit prea mult, dupA cum i tu ai intArziat cam prea mult in acordarea favorurilor tale. Pentru ce m'ai fAcut trag bataia pe care ai man- ? Dar ceea ce-a fost s'a trecut ; de aceea sá nu ue mai gAndim la asta. DacA tu ,,vei uità ceea ce ti-am fAcut, sA tii cA te poleiesc din nou." 5. Exorcismul. Acel care e in delir, sau intr'un acces de nebunie sau de epilepsie e considerat cA are in trupul sdu unul sau mai multe suflete de morti cari au intrat peste sufletul propriu al lui, sau chiar dupã ce au dat afarà pe acesta, Pentru a alungh aceste suflete rAutAcioase, mai multi sal- bateci armati cu ciomege, cu topoare, cu franghii, cu táciuni aprin0, se adunA Im- prejurul bolnavului i poruncesc sufletelor sä iasá din trupul acestuia, amenintandu-le prin vociferári i rAstiri c5. la caz contrar au sA le bata, sA le lege, sA le tae, sä le frigA, sA le manance etc. p5nA cAnd sufle- tele se sperie 0 fug. Dac5. Inca, ele uu fug- sa-ti cat-o www.dacoromanica.ro
  47. 47. IncercAri de metafisicA materialistA 49 degraba, bolnavul este cu tot dinadinsul 2a.tut si chinuit, pentru ca cu chipul a- cesta sa. sufere 0 sufletele rantacioase d'aiteinsul. Celelalte boale fiind asemenea atribuite suffetelor rautácioase cari pun st5.- patire pe o parte sau pe totalitatea tru- pulti bolnavului, sunt tamaduite cu mij- loace analoage celor de mai sus. Chiar a- devaratele medicamente ce se intrebuin- teaza', odata cu amenintárile de mai sus nu sunt privite cleat ca niste specifice sau spLietori proprii a alungh sufletele rele. Amenintári asemanatoare celor cari tamaduesc boalele sunt intrebuintate pentru a curati de sufletele rele casele, bucatele, bduturile, etc. Cuvintele amensi procearile intrebuintate pentru a alun- gh sufletele rele constituesc aceea ce se numeste un exorcism sau un descdntec. Mai thrziu exorcismurile sunt practicate de descantatori de meserie cari ounosc anu- me formele de amenintari si proceddri pentru alungarea fie-ckui fel de suflete rele.Credintele privitoare la exorcisme au existat la toate popoarele si s'au con- tinuat pada la popoarele Europei de as- ta'zi. In adevar se stie OA astazi chiar preo- tii crestini exorcizeaza pe bolnavi prin ce- tirea de molitfe si prin alte formalitati. Ne- burdlor in special li se citesc molitfele Sf Orn, www.dacoromanica.ro
  48. 48. 50 Vasile Conta tului Vasile, cari nu sunt alt-ceva deck un 9ir de amenintdri la adresa dracului care se afla. in trupul bolnavului, prin car/ i se spune ea de nu va e0 curand are sz fie batut cu toate grozaviile in0rate in mo- litfä. Se §tie asemenea ca preotii cre0iiii exorcizeaza apa, sarea, mancarea, casele noua sau acele cari au fost pustii, biseri- cile din nou zidite, fantanele spurcate, etc. prin binecavemtdri proprii a curati toate aceste lucruri de draci sau de influente dracWi §i a introduce in locul lor spiritul dumnezeesc. Ca rama0te din credintele vechi mai putem iard0 cita la noi des- cantecele practicate de babele de la -Oa Toate descantecele nu sunt decat formula de exorcism continand amenintari la a- dresa boalelor, acestea fiind ni0e eazme sau duhuri necurate. Ap., de exemplu, pen- tru a alunga durerea de cap, baba porun- ce0e boalei sa fuga degraba in pustii de unde a venit, ca de nu, are sa vie ursul cu gura sa o apuce, in labe s'o rupa, 0 aa mai departe. 6. Farmecele fi vrdjile. Omul primitiv crede ca sufletul unui om se afia, sau poate sa fie silit prin evocatiune ori invocatiune a se afla, in toate lucrurile cari au apar- tinut acelui om. Aceasta se aplica 0 la morei 0 la yii. .A.m yazut cum sufletul unui www.dacoromanica.ro
  49. 49. Incercki de metafisia materialista 51 om mort poate fi sifit sa stea cu acela care pastreaz5. o pvita de par sau un cio- na de-al mortului. Tot in felul acesta se poate face cineva stapan pe sufletul unui orn viu, pentru a-i face rau, sau pentru a-i impune cutare sau cutare sentiment. Iata cum se procede la aceasta printre sal- bateci 0 barbari. and cineva voe0e sa-0 razbune contra unui dtqman in viata, cauta de-0 procura o pvita de par, o unghie sau chiar un petec din haina acelui dri- man ; dupa aceea pronunta ateva vorbe anume intocmite prin care chiama la sine cu amageli sufletul du0nanului, ca el sa se aeze cu totul in obiectul ce provine de la dansul ; apoi acest obiect este inve- lit in ceara 0 pus pe carbuni aprin0. Pe cand totul arde 0 sMrie pe cárbuni, ope- ratorul zice cam in felul acesta : precum ceara aceasta se tope0e aca sa se topeas- ca 0 viata ta, cliqmane ; precum acest o- biect al tau se praface in cenuã aca sa te prefaci tu In pulbere. i in adevar, daca dqmanul in chestiune aude din unii 0 altii cã a fost vrajit, el e cuprins de o frica ap de grozava, incAt peste doua, trei zile moare numai decat. Mortile de felul acesta sunt foarte frequente printre sal- bateci 0 barbari. Ba pe une locuri, ajung chiar la credinta ea totdeauna, ca.nd un www.dacoromanica.ro
  50. 50. 52 'Vas! le Conta om se imbolnaveste sau mdare, a trebuit sa fie vrajit de cineva.Lucrul esential in fiecare vraja este evocatiunea, adica che- marea pe nume a dusmanului insotita de cate-va cavinte ademenitoare, pentru a fa- ce ca sufletul acestuia sa vie ori de unde ar fi si sa se aseze in obiectul ce i-a apar- tinut. and cineva nu stie numele dasma- nului, nu poate sa-1 vrajeasca, fiindca evo- catiunea fara nume nu are efect. De a- ceea s5.1batecii in genere tin secrete ade- v5.ratele !or nume, pentru ca sa nu le afle dusmanii lor, dandu-si in turtle nume false, sau niste porecle.Pintre popoarele sal- batece i barbare se formeaza cu timpul oameni de meserie numiti vrajitori sau fer- mecatori, cari cunosc proceduri sigure formule de evocatiune cari nu dau grey Dentru tot felul de ispravi vrajitoresti. Vra- jitorul cateodata Ii procura un ciolanas de de la un om mort care a fost vestit de rautacios. Cu chipul acesta el se face sta.- pan pe un suflet rautacios pe care il poate trimite in toate p5rtile sa faca toate rau- tatile ce i se poruncesc. Vr5.jitorul poate 55. se serveasca si de un suflet de ocazie pe care il scoate numai cand are nevoe dintr'un iliac, dintr'un sarpe, sau alte lu- ciuri halacluite de suflete de morti. Cu a- jutorul sufletului ce are in slujba i cu a- i www.dacoromanica.ro
  51. 51. 1ncercriri de metafisidi materialistil jutorul formulelor de exorcism §i de evo- catiune, vrajitorul poate face fel de fel de minuni : el poate sa inchege apa, sá o- preasca ploaea, sa prefaca pe oameni in dohitoace, sa faca cuiva de dragoste sau de urat, sa faca pe oameni sä alerge calare pe prajina acolo unde sunt chemati, sau sa-i faca sa se arunce in mar fantana, etc.Se tie ca toate aceste ere- dinte i me0quguri subsista. Inca, cii care- care varatiuni, la taranii popoarelor civili- zate de astazi. Ca rama0t5. din vechile credinte, dupa care cineva se poate face stapan pe su- fletul unui om viu, putem cith la taranii noWi credinta ca, daca cineva másoara umbra unui om cu o trestie pe .care o pune intr'un zid ce se c1ade0e, atunci a- cel om moare fiindca umbra lui, adica su- fletul lui, va trebui sa se desparta de trup spre a se preface in stafie, adica in sufle- tul insarcinat cu paza i conservarea cla- dirii in al cdreia zid a fost pusa trestia. 0- mul caruia i s'a luat umbra moare Indeob0e cate-va zile dupa ce a luat cuno9tinta de op eratiunea facuta. 7. Inspiratiunea. Sufletele bune pot sa intre in trupul unui om pentru a-i face bine, intocmai precum sufletele rele pot sa intre pentru a-i face rau. Indivizii cad, 51 www.dacoromanica.ro
  52. 52. 54 Vasile Conta fara. a face rau nimarui, au o cuno0inta sau o putere extraordinara, precum sunt nebunii i vizionarii, sunt considerati ca po- sedati sau inspirati de suflete bune. Mai tarziu se atribue inspiratilor o putere din ce in ce mai mare, cu cat i sufletele mor- tilor, intre cari se cuprind i acele ce in- spira, sunt considerate mai puternice ; de oare-ce inspiratul nu este decat interme- diarul, organul, prin care vorbe0e i lu- creaza sufletul inspirator. Cu chipul acesta inspiratii pot s5, prooroceasca, sa vada ceea ce se petrece la o mare distanta, sa vor- beasca cu sufletele cele mai puternice, sa conceapa i sa faca lucruri de geniu ; cu un cuvant, ei pot s5. tie i sa fac5. lucruri cari nu sunt in putinta celorlalti muritori. Din aceste credinte s'au nascut mai tarziu toate acele privitoare la oraculi, la oameni inte- ligenti inspirati de geniuri sau de muze, etc. Acel care e favorizat de un suflet bun poate s5. fie inspirat de dansul chiar fárá voie ; dar inspiratiunea se poate ase- menea provoca In mod artificial. Cel care voe§te sa fie inspirat Ii curata mai Intai trupul prin diferite mijloace 0 mai cu seama prin post, pentru ca sufletul chemat sá in- tre cu placere intr'un trup curat; pe urma el invocci sufletul, chemandu-1 pe nume rugandu-1 sa-I inspire. Se §tie Ca postul ei www.dacoromanica.ro
  53. 53. Incerc5ri de metafisica materialista 55 prelungit (abtinerea complectä de a man* provoaca extazuri si halucinatii el a fost intrebuinVat ca mijloc sigur pentru a provoca, inspiratiunea sibilelor din anti- chitate, a cuvio0lor brahmani, bud4ti, ma- homedani sau cre0ini, 0 a tuturor vazato- rilor 0 spuitorilor de lucruri de pe ceea lume cari au fost de la inceputul omenirii pana acuma. Acel care este deja inspirat sau care crede ca are la dispozitia sa un suflet bun, poate sa introduca o parte sau totalitatea acestui suflet intr'un alt individ sau intr'un obiect oare-care, sufland asupra acestuia de cate-va ori in Or, suflarea fiind considerata cã este insu0 sufletul, sau ma- car conducatorul cel mai sigur al sufletului. Aceasta credinta a facut ca suflarea sa fie admisa ca o formalitate trebuincioasa la facerea exorcismelor 0 bine-cuvantarilor sau sfiatirilor practicate in toate religiunile, la facerea botezului cre0ini1or, asupra ca., rora preotul &Ala sfantul duh dupa ce Ie-a curatit trupul cu apa, etc. In rezumat perioada feti0smu1ui este ca- racterizata prin credinta ca lumea este lo- cuita de nenumdrate suflete aproape tot una de puternice, cari insufletesc toate corpu- rile 0 cari sunt cauza a tot ce se intam- pla 0 ce se face. Aceste suflete, abstrac- Iiune facand de neje ale oarneniler in viat4, www.dacoromanica.ro
  54. 54. 56 Vasile Conta sunt, pe la sfax0tu1 acestei perioade, con- siderate ca provenind de la oameni deja morti ; ele sunt muritoare, traesc in aceia0 lume cu oamenii in viati., i sunt concu- rentii i du0nanii acestora. Omul in viat5. lupta. prin diferite mijloace pentru existenta sa contra sufletelor ; i aceasta luptd, sub toate formele sale, constitue cultul religios in intaia sa faza. Nu este, deci, in aceastd perioada nici nemurirea sufletului, nici raiu, nici iad, nici Dumnezeu, in intelesul religi- unilor ulterioare. www.dacoromanica.ro
  55. 55. SECTIUNEA IL PERIOADA IDOLATRIEL ,In intaia perioada a ideilor metafisice su- fletele mortilor sunt toate independente si de putere aproape egala, pentruca oamenii la inceput, nefiind constituiti in so- cietate cu graduri ierarhice, sunt toti in- dependenti i aproape egali in puterea de a se inrauri unul pe altul. Dar aceasta si- tuatiune se schimba cu cat se desvaleste in om instinctul sociabilitatii, care nu e decat o modalitate a instinctului de con- servare. Desele lupte Intre triburi silesc pe acestea aleagä capi, cari sa-i conduca la lupta. Insa o bunä conducere din partea capilor cere numai decat o supunere corn- plecta din partea trupel or de lupfatori. A- sa-i www.dacoromanica.ro
  56. 56. 88 Vasile Conta ceasta trebuintA simtitá din ce in ce mai mult, i freguenta cea mare a luptelor pri- mitive, deprinde pe luptAtori la o supunere din ce in ce mai complectã care capii lor, si totodatá necesiteazã permanenta aces- tora. Capul unui trib mic devine apoi prin cuceriri capul a mai multor triburi cari dau nastere unui singur popor, in cari in- divizii din tribul biruitor aunt stipani si cei din triburile biruite robi. Capul unui popor mic devine, -la rândul sãu, prin cucerire, capul mai multor popoare mici cari con- stituesc un singur popor mare, compus mai adese din atate caste sau macar clase ie- rarchice de indivizi câte popoare constitu- ente sunt Cu chipul acesta ajungem treptat pana la constituirea de regaturi puternice, In cari poporul a ajuns prin educatiunea razboinica din trecut pâná la supunerea cea mai complecta care rege. Se intelege ea' trecerea de la triburile primitive pand. la aceste regaturi s'a facut pe curgerea a mai multor mii de ani, si ca tot asa de pe nesimtite au crescut si de- osibirile de grad ierarhic intre indivizi. Se Intelege asemenea cã conceptiunea despre spirite, despre distinctiune i erarhia lor, s'a modificat treptat i par tiunea despre oameni in tot timpul acestei transitiuni. Dar fara a mai i www.dacoromanica.ro
  57. 57. Incercgri de metafisicd materialistA 59 acestor modificári treptate pe cari upr 0 le poate inchipui cineva, sa. venim de-a dreptul la epoca constituirii celor intdi re- gaturi mari. Un mare erou, care prin cucerire une§te sub stdpanirea sa milioane de oameni, de cari poate dispune dupd capriciul sdu, este considerat a fi singur mai tare decht toti ace0ia la un loc, sau prin puterea extra- ordinard a muFhilor SA sau prin ajutorul ce-i dau spiritele nevdzute, asupra cdrora el are o putere misterioasd. Cand eroul moare, sufletul sdu este prin analogie nu numai mai puternic decat toate sufletele la un loc ale supu0lor sai morti, dar Inca le are 0 pe aceste a la ordinele sale. 'Acest suflet este ceea ce se nume§te un zeu, 0 temerea ce inspird este in raport cu pute- rea ce i se atribue. Fiindcd. pe la epoca aceasta legáturile de familie sunt ajunse la un grad relativ mare de desvoltare, fiul eroului este consi- derat cd are in cat-va la dispozitiunea sa puterea nevazut5. a parintelui sdu mort, de cdtre care nu ineeteazd de a fi. iubit 0 protejat. Astfel fiind, fiul eroului de vine rege In locul parintelui sau, nu in puterea dreptului de mWenire care nu exista Inca la aceastd epoch', dar pentruca din toti in- divizii poporului el dispune de cea mai mare www.dacoromanica.ro
  58. 58. 60 Vasile Conta putere vazuta sau nevazuta i inspirá cea mai mare frica ; de aceia el este in timpul vietii temut 0 adorat aproape ca 0 sufle- tul parintelui Am, 0 apoi dupa moarte este 0 el pe deplin zeificat. Cu chipul acesta zeii se succedeaza din tata in fiu, fiind unul dupa altul zeificati 0. inspirand din ce in ce mai multi temere. Este de observat cá temerea de regi, care la inceput este cauza zefficarii lor, este mai pe urma la randul sau maritá prin credinta cä regii sunt fii de zei. and un popor se amesteca cu un altul in urma unei cuceriri sau a unei sim- ple migratiuni, el nu paraseqte zeii sai pro- prii, ci pe lang5. acWia mai adaoga 0 pe acei ai poporului celuilalt ; caci, chiar daca rezultatul unui razboiu dovedWe ca zeii unui popor sunt poate mai slabi decat ai celui- lalt popor, aceasta nu impiedica ca ei sa fie mult mai tari decat oamenii in viata, i prin urmare foarte temuti de aceqtia. Mul- timea regilor zeificati de un singur popor, 0 imprumutul de zei ce-0 fac popoarele ce se intalnesc, fac, pe deoparte, ca zeii sa se numere cu sutele 0 cu miile la acelaq po- por, 0 pe de alta parte ca. aceia0 zei &á fie cate-odata admi0 de toate popoarele ce yin in contact. Pe lameá regi can i. devin zei de intaiul rang, toti oamenii insemnati precum generalii, preotii, legislatorii, vra- www.dacoromanica.ro
  59. 59. IncercAri de metafisicA materialistà 61 jitorii vestiti, capdtá dupd moarte un rang insemriat in lumea nevdzutã si devin astfel semi-zei. Inca din perioada fetisismului este admis eã sufletele mortilor se intrupeazd obicinuit in fiintele si lucrurile lumii vdzute. Zeii si semizeii nu fac esceptie la reguld ; insd ei se intrupeazd in lucruri potrivite cm rangul si puterea lor. Asa pdrintele regelui dom- nitor, sau cate-odata eroul care a fundat dinstia domnitoare, este intrupat in soare ; de aceea regele actual este considerat a fi fiul soarelui ; si precum soarele domneste prin inrdurirea sa asupra atmosferei si a suprafetei pdmantului, tot astfel zeul res- pectiv domneste asupra tuturor spiritelor ce se afld in atmosferd si deasupra pdman- tului. Un alt zeu este intrupat in ocean si are la ordinele sale toate sufletele ce lo- cuesc sau ratdcesc prin ocean ; un altul in- sufleteste o pddure sau un rnunte si po- runceste la toate sufletele ordinare intru- pate in lucrurile ce se afld in pddure sau in munte ; si asa mai departe. Cu chipul acesta stdphnirea lumii este impartita intre nenumárati zei si semizei de diferite gra- duri de putere si mai mult sau mai putin independenti, . Credintele proprii acestei perioade sunt adaose la a:;ele ale perioadei fetisismului care www.dacoromanica.ro
  60. 60. 62 Vasile Conta sunt conservate Inca in intregime atAt nu- mai ca temerea i atentiunea omului sunt acum indreptate mai cu seama din partea zeilor i a semi-zeilor ; fiindca acWia sunt acuma cea mai inalta cauza a lucrurilor. Lupta omului contra acestora se face, afara de cateva modificari i perfectionari potri- vite cu npua situatiune, prin acelea0 mijloace ca i lupta contra sufletelor ordinare de m orti. In timpul constituirii celor Intâi popoare barbare este obiceiu cá individul ce moare se ingroapa in casa in care a trait. Tot astfel se urmeaza cu regii. Fiind insa Ca sufletul mortului viziteaza foarte des casa in care a trait trupul 0 mai cu, sama mor- mântul in care zace cadavrul ; de aceea sufletul regelui este presupus ca vine des prin fosta sa locuinta in care i se afla mormantul. Pentru a-I face 0 mai malt sa vie cand este chemat, se pune pe mormânt chipul regelui facut de peatra sau iemn, in care sufletul se intrupeaza cand este invo- cat. Acest chip este ceea ce se numete un idol. Barbarii cari au nevoe sa se roage sau sa aduca jertfe sufletului regal vin in pelerinagiu la locuinta acestuia unde ei sunt siguri sa-1 gaseasca. Cu chipul acesta casa in care a trait 0 a murit regele de- vine templu, mormântul lui devine altar, 1 i pi pi www.dacoromanica.ro
  61. 61. Incerc5ri de metafisic5 materialist5 63 dignitarii sau servitorii lui favoriti devin Ingrijitorii si preotii templului ; iar repe- tirea pentru aducere aminte a ceremoniei funebre a regelui di nastere la ceremonia religioasã obicinuit5. ce se oficiaz5. In tern- plu. Toate aceste se fac pentru toti mortii zeificati, si astfel templurile ajung a se nu- mara cu sutele si miile ca si zeii si semi- zeii pentru cari sunt facute. Preotii sunt cei intE vrajitori, fermecaori 0 descantatori ai poporului, pentru cd ei, prin intimitatea lor cu zeii, cunosc mai bine decht ori cine dorinta si vointa acestora, si stiu prin ce mijloace se poate cápâta favoarea lor. Functiunea principald a preo- tilor consista in a ingriji ca idolii sá aiba totdeauna de mancat, de taut, si toate cele trebuincioase vietii trupesti cu imbelsugare ; de aceea ei spun credinciosilor ce sa aduca la templu pentru a Impaca mania zeilor. Fiindca la inceput ospatul favorit si de ri- goare al vitejilor este facut din carnea dus- manilor lor Invinsi, de aceea 0 zeilor, cari sunt vitejii vitejilor, li se jertfesc oameni din cari preotii pregatesc ospatul cel mai favorit al zeilor. Se zice cã pe cand s'a descoperit America preotii templelor din Mexico sacrificau pentru acest scop pan& la 20,000 de oameni pe an. Ffindc'a zeii sunt presupusi Ca au aceleasi placeri ca si www.dacoromanica.ro
  62. 62. 64 Vasile Conta oamenii, de aceea, cand inceteaza eu totul antropofagia nu se mai sacrifica zeilor de- cat vitei, miei, porumbi, etc... Atat oamenii cat i animalele aduse spre sacrificiu sunt injunghiate i fripte de preoti pe altar. Este adevarat ca fripturile aceste tot preo- tii le mananca ; !Lisa ei pretind cã mananca numai partea materiala a fripturilor care a ramas de la masa idolului, dupa ce acesta a mancat partea spirituala a lor, adicã su- fletele fiintelor sacrificate. Tot astfel se fo- losesc preotii de partea materiala a bail- turilor 0 a banilor adu0 idolului ca ofrande. Fiindea zeii sunt presupu0 ca au i tre- buinti sexuale, de aceia se sacrifica lor la temple virginitatea fetelor celor mai fru- moase. Se intelege cã zeii se multurnesc numai cu partea spirituala a lucrului, lasand partea materiald pe sama preotilor. Cand mai tarziu preotii inceteaza in religiunile ulterioare de a iulocui pe zei in partea ma- teriala a tuturor lucrurilor, ofrandele de valoare aduse zeilor servesc in parte 0 pentru intretinerea saracilor : iar fecioa- rele sacrificate pentru placerile sexuale ale zeilor devin simple vestale sau calugarite. Din aceste fecioare se nasc obicinuit in pe- rioadele urmatoare fiii de zeu. D. H. Spencer precum i alti invatati sustin cä credinta In zei i cultul lor sunt www.dacoromanica.ro
  63. 63. tncercAri de metafisidi materialistA 65 nAscute din cultul stramo01or. Aceasta nu este adevarat decat in parte. Se §tie cá inainte de constituirea regaturilor fie care trib recunoa0e in genere un stramo§ co- mun, din cauza ca mai fie care trib este compus din scoboratorii unui singur om. Daca la moartea acestui stramo§ s'a crezut cA. sufletul sáu s'a Intrupat de exempla intr'un urs, se transmite la scoboratori cre- dinta ca ei se trag dinteuu om-urs, chiar se crede mai tarziu cà ei sunt creati de un urs-animal. Sunt i astazi chiar multe triburi salbatece cari cred ca stra- mopl lor este un urs sau un lup sau alt animal ; i indivizii aceluia trib, mai cu sama daca nu sunt antropofagi, se feresc in genere de a manca came din animalul respectiv, de teama ca &A. nu manance din stramo§ul lor ; dar aici se margineqte tot respectul pentru acesta. Stramopl este in adevar recunoscut ea creator ; dar fiindca la inceput nu exista drept de proprietate, fiindca stapanirea asupra unui lucru nu este a acelui ce 1-a facut, ci a acelui mai tare, de aceea stapanirea asupra tribului o are In yiata i dupa moarte eroul deve- nit rege, chiar cand este recunoscut cá a- cest erou se scoboarA din acela stramoq comun. 0 proba Indirecta despre aceasta o avem in fabula, zeilor la Greci qi Romani. 3 §i. 3i www.dacoromanica.ro
  64. 64. 66 Vasile Conta Jupiter este zeul suprem care imparte0e stapanirea lumii cu fratii sái, Neptun Pluton, dand oare.care putere asupra in- mu i fiilor sal. Ace 0i zei punand stapa- fire pe lume prin puterea lor sunt singuri temuti i adorati de oameni, in timp ce Uranus, care e stramopl tuturor zeilor, nu sa bucura de nici un cult din partea oa- menilor, fiindca nu are nici o putere asu- pra lumii, de0 este creatorul ei. Este de observat asemenea ca mai tarziu, cand mo- notei0ii atribuese unui singur Dumnezeu creatiunea i stapanirea lumei, acel Dum- nezeu este o transformatiune a acelui mai puternic din zeii polite4tilor, precum ar fi Jupiter. Adevaratul cult al stramo01or nu exista de cat atunci cand legaturile de familie sunt foarte stranse ; i aceasta nu se intam- pia cleat cand regatele sunt formate, fiindca cohesiunea familiei merge la ince- put paralel cu coheziunea statului. La in- ceput de0 parintele poate sa dispue cu dreptul fortei de copiii sal mici ; Ins . nu mai poate avea nici o stapanire asupra bur indata ce ace0ia au capatat cu varsta puterea trebuincioasa pentru se apara chiar contra parintelui lor ; afar& de aceasta chiar stapanirea asupra copiilor mici poate if pi www.dacoromanica.ro
  65. 65. IncercAri de metafisicA materialistA 67 fi disputata de un altul mai tare decat pa- rintele acestora. Mai tarziu frisk cand so- cietatea este solid constituita si cand se naste ideea dreptului de proprietate, pa- rintele capata asupra copiilor sai un drept absolut care dureaza cat si viata acestora si care este garantat de societate, adica de moravurile formate prin ideea dreptului de proprietate si mai tarziu de legi. Fiul, deprinzandu-se a vedea totdeauna in pa- rintele sau nu numai un protector binevoi- tor, dar i un stapan absolut, care poate on cancl sa-1 nimiceasca, are o temere a- danca de dansul, care nu inceteaza cu moartea acestuia, de vreme ce sufletul o- mului continua dupa moarte relatiunile sa- le cu cei vii. Aceasta credinta a dat nas- ere la cultul zeilor de casa care era in floare la Greci si la Romani. Insa aceasta credinta dupa toate probabilitatile, e for- mata in urma credintei in zeii superiori caH au aparut odata cu cei Mai eroi naintea constituirii familiei. In rezumat, perioada idolatriei este ca- racterizata prin credinta ca sufletele mor- tilor se deosebese prin putere si rang ie- rarhic intocmai ca i oamenii in viata cari sunt deja constituiti In societati vaste si organizate. Sufletele cele mai puternice www.dacoromanica.ro
  66. 66. 68 Vasite Conta sunt zei, i numarul acestora merge cres- cand ca i nurnarul oamenilor mari ce mor. Insá aceste suflete continua Inca de a fi muritoare ca i sufletele ordinare. www.dacoromanica.ro
  67. 67. SECTIUNEA III. PERIOADA POLITEISKULIJI. Templurile sunt la inceput casele in care au locuit i s'au inmormantat regii locuesc sufletele lor zeificate. Cu progresul architecturei casele regale 0 prin urmare templurile devin din ce 3n ce mai solide 0 mai trainice. Insa, cand omul Incepe a observá ca acela idol continua a face minuni prin preotii sai, In acela0 templu in timpul mai multor generatii, fara ca templul s5. dea semn de ruina 0 idolul semn de slabiciune, atunci el incepe a crede ci zeul respectiv trebue sa fie nemuritor. Nemu- rirea atribuita mai intai zeilor mai puternici, adica regilor zeificati, este acordata treptat zeilor de toate gradele. Zeii superiori de- veniti nemuritori nu se mai schimbi, 0 nu- www.dacoromanica.ro
  68. 68. 70 Vasile Conta marul lor nu mai cre§te ; cici, stapanirea lumei intregi fiind imp5.rtita intre dan0i ei existand totdeauna, orce nou venit nu ar mai gasi ce sa stapaneasca. Pentru ra- tiuni analoage zeii inferiori care ocupa toate functiunile din imparatiile zeilor superiori nu se mai schimba nici ei, indata ce devin nemuritori. Din acest moment nici regii, nict alti oameni mari nu mai devin zei pro- priu De aci in colo regii incep a fi favoritii reprezentantii zeilor pe pamant. La in- ceput regele, scoborandu-se in adevar din- tr'un rege zeificat, se considera a fi sco- boratorul unui zeu care odata a luat trup de om pentru a invata pe oameni diferite arte 0 a fonda un regat puternic pe care apoi, dupa intoarcerea sa la cer, 1-a lasat mqtenire copiilor ce a Mout pe pamant cu o frumoasa muritoare. Cate odata. regele este fructul amorului dintre mama sa un zeu atras numai pentru un moment de gratiile acqtia. In deob§te fiii pamânte§ti ai zeilor sunt gratificati cu nemurirea. In sfar0t ori-care ar fi origina regelui, el este favo- vitul zeilor de la care a primit regatul in deplina propietate, 0 el este reprezen- tantul i organul prin care zeii vorbesc po- porului. Regele este de fapt cel dintai preot al zeilor cu care sta chiar la convorbire zipi. pi pi www.dacoromanica.ro
  69. 69. Incerc5ri de metafisicä materialistà 71 ateva ceasuri ate zilei. Pentru intelegerea limbei zeilor, cu care sta la sfat 0 de la care se inspir5, regele se ajuta de inter- preti, adicá de preotii propriu zii ai zeilor. Preotii fiind deci formulatorii dorintei zeilor ai vointei regelui, impártesc de fapt cu acesta puterea regalf, daca regele insusi nu este preot ; si astfel guvernul regatului este ha ori-ce caz teocratic pur. Toate le- gile find facute de regi si preoti sunt con- siderate a li expresiunea, vointei zeilor. Asa dar autoritatea guvernantilor i. legile lor sunt sanctionate prin mania zeilor care e gata sâ cadá asupra neascultftorilor. Oamenii care au ranguri mari sociale nu mai sant in genere zeificati, da sunt considerati a fi din o rash' de fiinti care se apropie mai mult de zei decAt de oamenii ordinari ; deaceea ei nu se con- fundf cu acestia nici chiar dupá moarte. Pentru a da satisfactiune aces crede cä viata socialá de pe pamant se continua intocmai dincolo de mormant ; asa c5 eine e rege aci ramAne rege dincolo de mormant, cine e sclav ramane sclav, si asa mai departe. Fiind cã ins& lo- cul pe care se afli omul in viat5, este o- cupat de acesta, i nu mai poate cuprinde nenumárate regaturi de morti care se multesc la fie-care generatiuni ce moare, In- hi www.dacoromanica.ro
  70. 70. 72 Vasile conta deaceea se crede ca este o alta regiune foarte frumoasa i intinsa, unde numai sti fletele mortilor se pot duce pentru a con- tinua viata de pe p5mant. Acea regiune se crede la inceput a fi o continuare a fetei p5mantu1ui in partea despre ras5rit, din cauzd ca popoarele pistreaz5. o amintire raga despre regiuni pe cari le-au pa- rasit prin emigratiuni, toate migratiunile facandu-se indeob0e de la ras5rit la apus. Regiunea in care locuesc mortii nu se de- osibqte la inceput de aceea in care trd- esc cei vii de cat prin aceea ca acolo se aflã cu mai multa imbel§ugare toate cele trebuincioase vietii, precum vanat, fructe, etc. Credinta in continuarea vieii pe cea- lalta lume este atat de puternica la bar- bari, incat abia se poate compara cu cre- dinta respectivä. a cre0inilor de astazi. Ast- fel in Japonia §i in India, zice sir Lubbock, se fac in toate zilele imprumuturi de bani, cu conditie ca sa se plateasca pe ceea lume. Tribunalele engleze din India au constatat un fapt foarte curios : o femee batrana, fiind pradata de cinci franci de catre un individ, care indatã dupd aceea a murit, a rugat pe fiul sad' ca sa o ucida cu un to- por, pentru ca sa se poata duce degraba pe ceea lume, sá prinda hotul inainte de a se ascunde i sá-1 dea pe mana judeca- www.dacoromanica.ro
  71. 71. IncercAri de metafisicA materialistà 73 torilor de acolo. In regatul Dahomei din Africa, zice ace1a0 autor, regele cheam5. din cand In cand cate un soldat caruia Ii da porunca &á se duca pe ceea lume sa spuna Tegelui care a murit cutare noutate de pe lurnea aceasta ; i dupa aceea omoara solul pentru ca sufletul sãu sa poata plech unde e trimis. Cand regele din Dahomei moare, numeroasele sale femei, prietenii, slu- gile sale, se gramadesc care de care sa fie mai intaiu Ingropat de viu alaturi de rege pentru a-I servi Intai i a-i *path fa- vorul pe ceea lume. Cu toate acestea sufletele nu au Inca pe ceea lume viata vepica. Inca din perioadele anterioare se admite ca, afara de oare-cari esceptiuni, sufletul unui individ tráqte dupa moarte atat timp cat exista cadavrul sau, sau ma- car o parte din acest cadavru ; i ca acest suflet poate fi ucis chiar de la inceput prin arderea sau mancarea cadavrului.Se pare ca aceasta credinta a determinat pe Egip- teni ca sa momifice cadavrele oamenilor sa le pue la loc de siguranta, p acestea sa existe infinit, 0 tot atat sa traiasca i sufletele respective pe ceea lume. Egiptenii au momificat asemenea ca- davre de animale, intre cari se afla mai cu seama qerpi i crocodili. E probabil ca EOptenii au momifieat . 4oele iiimb si www.dacoromanica.ro
  72. 72. 74 Vasile Ceuta care in viata erau presupuse Ca sunt in- truparea unor suflete de oameni morti, a cáror cadavre nu fuseseri. ingropate 0 se pierduserä. Tot acestor credinte cred cá se datorqte i ingrijirea cea mare cu care s'au conservat In morminte solid cladite la toate popoarele vechi sau cadavre in- tregi ale omenilor sau cenua lor, aceasta fiind consideratá ca esenta cadavrelor. Fiindcá cadavrul lisat in voia lui sau chiar pregatit In ori-ce alt chip se descompune dispare curand, de aceea toate popoarele politeiste adopteaza pentru asigurarea vietii sufletelor sau sistemul egiptean de a mo- mifica cadavrele, sau acela de a le arde 0 a conserva centqa lor. InsA conservarea indefinita a cadavrelor ajunge a face sä se creada, cá sufletele tuturor mortilor sunt ne- muritoare, dupá cum existenta indefinita. templelor 0 a idollior ajunsese mai inainte a suggera credinta in nemurirea zeilor. Sufletele mortilor locuind acum in ceea lume nu se mai aratA. pe parnânt decat in cazuri cu totul esceptionale. Iasi, In pe- teri, in ruine, in prápástii, in hulboane, etc. se afld Inca in permanentd duhuri, care nu lasá ocazia de a speria pe oameni 0 de a le face rau. Aceste duhuri trebue s5. fie 0 ele nemuritoare, de oare-ce se afla totdea- pna la postul lor, Fentru a impach preseaca si www.dacoromanica.ro
  73. 73. Incercrtri de metafisicA materialistA 75 permanenta pe pamant a acestor duhuri cu ederea permanenta a sufletelor mortilor In ceea lume, se admite cä cele dintai, care odata fusese considerate ca suflete de morti, sunt de o natura deosebita de a celor din urma. Cu chipul acesta ajunge a se form& in aceasta perioda trei feluri de fiinti spirituale 0 nemuritoare: zeii, duhurile 0 sufletele oamenilor. Cat despre visuri, umbre 0 imagini reflectate, a carora fa0 interpretare de alta data este adevarata generatoare a tuturor acestor fiinti Inchi- puite, ele incep acum, dupa ce 0-au im- plinit rolul, a fi altfel interpretate : umbrele 0 imaginile reflectate de corpurlucii Incep a fi recunoscute ca simple efecte ale luminii ; iara visurile incep a fi considerate ca prevestiri simbolice date oamenilor de zei sau de alte spirite ; de aceea interpre- tarea visurilor devine o arta pentru prezi- cerea viitorului ; i prin visurile oamenilor mari se fac chiar cate odata adevarate re- volutiuni asupra adevarurilor religioase. Pe la sfarOtul perioadei politeismului sfera de cugetare a omului se large9te foarte mult in urma progresului intelectual al a- cestuia ;, ceea ce Insemneaza cá marginile lumii reale cunoscute In intinderea spatiu- www.dacoromanica.ro
  74. 74. 76 Vast le Conta lui, timpului i a materiei, sunt itnpinse foarte departe de catre cunWintele experi- mentale c4tigate de om, i cá astfel marginile lumii inchipuite pot fi impinse mai departe de puterea lui imaginativa ; caci, contrar opiniunilor admise, puterea imaginatha nu poate niciodata ajunge cu creaVunile sale cleat, ca sa zic aa, cati-va p4 mai departe de marginile la cari au ajuns cunWintele expetimentale. lath.' a- cum in ce fel a inraurit largirea sferei de cugetare asupra ideilor politeiste. Fie-care popor, avand zeii sai, i toate popoarele fiind la inceput mici i aproape egale in putere, se crede cá zeii tuturor popoarelor Ii impart cam deopotrivd sta- panirea lumii nevazute ; dar cand un popor devine foarte mare §i domina pe celelalte, sau cand un popor mare ocupa o intreaga regiune ,Inchisa cu margini naturale cari II impedeca de a ounoa$e prin contact pu- terea tot atat de mare a altor popoare, atunci acest popor crede ca zeii sai sunt cei mai puternici din toti, cã ei sunt ade- varati stapani ai lumei intregi, q't ca zeii celorlalte popoare nu sunt poate cleat nite subalterni insubordon4 ai celor dintai. Mai tarziu, dupa ce se admite ca aceiqi zei su- periori sapanesc toata lumea, incepe a se crede ca zeii diferiti ai popoarelor vecine www.dacoromanica.ro
  75. 75. IncereAri de metafisicA materialistA 77 deopotriva puterniee, cari vin in contact nu pot fi cleat tot acei zei sub nume di- ferite., Aceasta a provocat paralelismul §i apoi contopirea zeiler de la toate popoa- rele antice de pe marginea marei medite- rane pe timpul Grecilor §i. al Romani lot., Astfel, cu toata deosebirea de origine, s'au unificat Kronos al Grecilor cu Saturnus al Romanilor, Zeus al celor dintai cu Jupiter al celor din urma, §i. a§a mai departe. Insa, fiindca legenda fie-carui zeu este in reali- tate biografia denaturata a regelui sau e- roului respectiv care a fost zeificat In pe- rioada idolatriei, i fiindca legendele zeilor de la diferite popoare nu se potrivesc, de aceea prin unificarea zeilor acestor popoare legenda aceluia zeu se infaçiqe multe variante ; sau daca nu are variante atunci e plina de absurditati, findca este un amalgam inform de mai multe legende contradictorii. Aceia0 zei fiind odata stapani pe intreaga lume, puterea lor se mai marqte Inca, cu cat lumea cunoscuta devine mai mare. Insa. cunqtintele geografice progresive largesc imparatia zeilor pe pamant, cunqtintele astronomice Imping departe astrele, i zeii a cAror locuinta obicinuita eth mai inainte pe varful unui munte, de unde se putea face nurnai un pas pana la stele, acum se www.dacoromanica.ro
  76. 76. 78 Vasile Conta ap.za in cer tocmai dincolo de stelele cele indepartate. Pentru ca s5. poata ei veghià tocmai de acolo asupra intregei lor impa- ratii 0 a se scobori la nevoe inteo clip5. pe pamant, ei sunt Inchipuii, ca sa zic mai aeriani, mai invizibili, rali decat inainte. Zeii se intrunesc In tim- pul de repaos in Olimpul lor din cer, dar fiecare din ei avand stapanirea unei p5rti din natura sau conducerea unui fel de fe- nomene In natura, se duce regulat la pos- tul sau. Astfel Apolon face in fie care zi calatoria sa obicinuita cu carul i caii sai de foc pentru a lumina i incalzi lumea, Jupiter se ingrijWe de ploae pentru ferti- Iitatea pa.mantului, etc. In intaile faze ale politeismului idolii au ligura omeneasca combinata cu acea a vre- unui animal, sau chiar a vre-unui lucru ne- Insufletit. Astfel la Egipteni, Osiris are o- bicinuit trupul de om i capul de bou ; Hor trupul de om i capul de oiin sau vice- versa ; Isis trupul §i capul de femee purtand Insa pe cap coarne sau un disc represen- tand luna. Cam In felul acesta sunt facuti tori la Egipteni, la Asirieni, la Fenicieni, etc. Este de observat Insa ca tori acWi idoli pot aveà i numai figura de om sau numai aceea de animal. Iata cum cred eu ca se pot esplica, toate aceste : am vazut a§a, www.dacoromanica.ro
  77. 77. IncereAri de inetafisica rnateilalista 79 cá inca din perioda fetiOsmului sufletul unui om mort puteh fi gisit intr'un animal sau in alt lucru in care se intrupase singur, sau putea fi silit prin evocatiune sa se intru- peze in bucata de lemn sau piatra care semana la chip cu omul mort respectiv. Am vazut apoi Ca in perioda idolatriei sufletul regelui zeificat, dei putea fi adorat in vre- un animal viu in care se intrupase provisor, dar nu puteh fi gasit cu sigurantd i la ori ce moment cleat in idolul de piatra sau de lemn care il atragea cu asemanarea sa. Acest idol insa avea totdeauna figura de om, fiindca numai astfel putea, semana cu regele zeificat care in privinta asemanarei cel putin era considerat a fi tot om. La inceputul periodei politeismului zeii deve- nind nemuritori qi de naturii cu totul deo- sebita de a omului, se crede ca ei, existand de mai nainte, numai cat s'au scoborat pe pamant, i atunci an luat provizor figura omeneasca, intocmai precum au luat dupa aceea i figura de animal sau de alt lucru, Toate figurile sub care s'a arAtat un zeu la oameni fiind deopotriva provisorii, toate trebue sa aiba aceea0 virtute de a-I atrage. De aceea este indiferent daca idolul re- produce chipul omenese sau chipul anima- lic al zeului. Elsa pentru ca acesta sa fie atras en indoite puteri, idolul este Mout www.dacoromanica.ro
  78. 78. 80 Vasile Conta aa ca sa alba deodata toate figurile sub care zeul s'a aratat oamenilor. Cu chipul acesta idolii monstruo0 cu figura jumitate omeneasca, jumatate animalica, nu sunt decat expresiunea i rezultatul unei ghibacii rafinate a omului fata cu zeii sai. Aceasta interpretare este confirmata prin aceea ca idolul nu reproduce niciodatà figura altui animal sau lucru, ,decat al aceluia in care zeul, dupa spunerea legendei sale, s'a in- trupat odata. Astfel Osiris, Hor i Iris pot fi reprezentati cu figurile zise mai sus, pen- truck dupá spusa legendei, cel dintai s'a intrupat dupa ce a murit ca om, In bou, cel de-al doilea in §oim §i cea de-a treia in vaca i apoi in lun5. Daca un zeu s'a intrupat succesiv in mai multe fiinti sau lu- cruri, idolul poate reproduce de odata fiq-u- rile tuturor acestora. Interpretarea de mai sus mai este confirmata de imprejurarea acela zeu nu este totdeauna represen- tat prin aceea0 combinatie de figuri, ceea ce ar trebui sa fie daca in adevar idolul ar reprezenta chipul obicinuit al zeului nu ar fi numai un instrument perfectionat pentru a atrage pe acesta. Astfel, Hor este reprezentat sau cu figura omeneasca, sau cu figura de oim, sau cu trupul de om capul de oim, sau cq trupul de yoim Oapul de om. ca. si si 9i www.dacoromanica.ro
  79. 79. Incercki de metafisid rnaterialistà 81 In fazele mai inaintate ale politeismului, child omul ajunge la oare-ca desvoltare a sentimentelor sale estetice cand 10 face o idee mai inala 0 de na- tura sa proprie 0 de aceea a zeilor, el crede ca ace§tia, de0 au avut se inabrace cu ori-ce putere din lume, totu0 figura lor obicinuita. 0 de predilectiune nu poate fi deal acea omeneasca, ca una ce este cea mai frumoasá. ldolii deci, pentru a atrage pe zei, trebue sa reproduca chi- pul obicinuit, adicA omenesc al acestora ; cu cat ei vor semana mai mult cu zeii, cu atat ei vor atrage mai puternic. Aceasta din urmd credintA nu a fost din cele cari au contribuit mai putin la inflorirea artelor plastice la Greci 0 Romani., Fiindcd fenomenele naturii sunt conduse de zei, a- cWia sunt inchipuiti .de ordinar in actiune, fiecare avand fireqte pe lAngl figura de om califatile qi accesoriile acele cari il face mai propriu pentru conducerea fenomene- lor cu cari este insárcinat. Astfel, Apolon care lumineath, incalzeqte qi inveseleqte lu- mea, este frumos, radios 0 cáratore§te cu cai 0 care de foc ; Mars care inspirà cu- raj luptatorilor, este el insu0 bray, 0 apoi este inarmat pentru a le puteà da ajutor efectiv la trebuint5. ; Minerva, spre a pu- te4 inspira. oamenilor intelepciunea, este e4 si si www.dacoromanica.ro
  80. 80. 82 Vasile Conta insapi inteleapta, serioasa i severa. ; Venus are tocmai calitatile pe care trebue sá le cornunice fent eilor pentru a atrage la dan- sele pe barbati pi a asigura perpetuarea speciei; i apa mai departe cu toti zeii.. A- ceste forme particulare atribuite zeilor prin necesitatea bunei conduceri a fenomenelor naturei au servit pi ele Incatva a modifica pe ici pe colea legendele zeilor, pi a le face &á continâ pi mai multe contraziceri pi absurditati deck inainte. Din toate a- cestea resultá ca e falsa opiniunea acelora care cred ca zeii anticitatii clasice erau numai nipte personificari ale fortelor natu- rei i cd figurile sub care erau represen- tati erau numai nipte figuri alegorice, pe care vulgul le-a luat drept realitati. Nu din personificari i alegorii s'au ndscut zeii antici ; ci ei au degenerat treptat fie a- tunci pi papa in zilele noastre In simple personificari ale fortelor naturale i In a- legorii. Ba chiar cred, ea alegoriile intre- buintate astázi, prin aceea chiar cá contin totdeauna figuri omenWi, nici nu au altá origine decat credintele politeiste i ca, in lipsa acestora, ele nici nu ar fi fost inven- tate de om. Ornul a putut de sigur, din cele Intai timpuri, sa deosibeasda placutul de nepla- pwt2 fericire4 e nellorocire, binele de rau, www.dacoromanica.ro
  81. 81. Incereari de thetafisicá materialistà 83 El a fost asemine din cele in determinat de egoismul curat sau de sim- patie i antipatie a face altuia bine sau Liu. Dar el n'a simtit cleat foarte tarziu trebuinta curat moralä de a se ferl sa faca rau altuid si de a-i face numai bine. A trebuit pentru aceasta ca ideea binelui sa se unease& cu acea a datoriei. Insa aceasta din urma idee s'a format si s'a desvoltat la incepuf independent de cea dintai. Sen- timentul datoriei 10 trage originea din sentimentul temerii care sileste pe omul primitiv a face acte de propitiare pentru a evithmania 0 a castiga favoarea acelor care pot sa-i faca rau. Omul primitiv se simte deciindatorit prin frica pedepsei ce-1 asteapta, a face tot a- ceea ce face placere zeiIor, regilor i in unele cazuri sernenilor sai, fall a se ingriji de binele sau raul ce ar putea rezulta din aceasta pentru un altul. Cand mai tarziu, In perioda idolatriei 0 mai cu seama in a politeisrnului, puterea zeilor se intinde pre- tutindeni i aceea a omului nu insemneaza mai nirnic, toate regulele de:purtare in so- cietate sunt considerate a fi expresiunea vointei zeilor ; de oare-ce legile sunt filcute moravurile consfintitede aceia chiar care sunt In comunicare directa cu zeii se inspira de la dansii. Vointa zeilor regu- si www.dacoromanica.ro

×