avantaje

1. AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE ADERĂRII
REPUBLICII MOLDOVA LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Abstract: Prosperitatea economică, securitatea politică, pacea pe continent şi bunăstarea populaţiei
reprezintă obiectivele majore ale oricărui stat. Uniunea Europeană este furnizoare de toate acestea, de
aceea primul punct al strategiei a majorităţii statelor europene a fost, este şi va fi integrarea în acest bloc.
Însă, pentru a adera la Uniunea Europeană, trebuie de depus mult efort şi cheltuieli. Iată de ce studierea
avantajelor şi dezavantajelor procesului de integrare, care constituie primul pas în această direcţie, are o
importanţă semnificativă.
Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, aderarea Moldovei, experienţa ţărilor, avantajele, dezavantajele.
1. Experienţa anterioară şi actuală a ţărilor UE.
Uniunea Europeană reprezintă o confederaţie, care are ca obiectiv principal – soluţionarea problemelor
comune a ţărilor europene de ordin economic, militar, diplomatic, financiar, etc, şi asigurarea competitivităţii
pe piaţa externă (cu principali rivali: SUA şi Japonia).
Primele şase state fondatoare UE (Franţa, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania, Italia) s-au unit în
CEE în scopul restaurării economice (după al II Război Mondial), asigurarea păcii şi libertăţii, şi reducerea
decalajelor dintre diferite regiuni. În consecinţă, prin eforturi comune, obiectivele au fost realizate.
Estimând rezultatele ţărilor recent integrate (UE 25), care au avut de restructurat ceva mai mult,
evidenţiem: creşterea fluxului ISD, a competitivităţii şi performanţelor, îmbunătăţirea calităţii produselor şi
serviciilor, sprijinul financiar UE, etc. În particular, referitor la fostul spaţiu socialist, delimităm Cehia şi
Ungaria, care şi-au menţinut stabilitatea economică, obţinând o dinamică pozitivă în volumul exportului,
venitul şi nivelul de trai al populaţiei, în pofida costurilor suportate (falimentarea unor firme autohtone,
incapacitatea de a ţine faţă concurenţei UE, înrăutăţirea balanţei de cont curent, creşterea datoriei externe în
Cehia şi scăderea venitului la bugetul Ungariei). Din fostul spaţiu URSS, putem evidenţia Estonia, care
având nivelul cel mai mic a PIB-ului pe cap locuitor după proclamarea independenţei, astăzi a devenit cea
mai stabilă în regiune şi a obţinut capacitatea de a îndestula criteriile de la Copenhaga. Cu toate acestea, ea a
înregistrat şi devieri relative în ritmul de creştere a importului şi balanţa comercială deficitară.
În final, generalizând efectele integrării noilor state membre în primele şase luni ale anului 2005, se
observă intrarea pe un făgaş normal dezvoltării economice al acestora, ulterior creşterii bruşte a investiţiilor,
exporturilor, a producţiei, dar şi a preţurilor, imediat după aderarea la UE.
Lecţiile învăţate la un an după aderare constau în următoarele: creşterea investiţiilor, producţiei şi
schimbului comercial s-au datorat impactului pe termen scurt al aderării şi procesului de liberalizare; nivelul
preţurilor a crescut datorită modificărilor aduse preţurilor administrate şi taxelor indirecte; perioada de pre-
aderare a constituit o oportunitate pentru reformă, datorită intereselor exprimate de forţa externă.
În prag de aderare se află România şi Bulgaria, care deja au înregistrat o creştere economică
semnificativă, fiind recunoscute ţări cu economia de piaţă funcţională. Însă anumite probleme în sistemul
economic mai există şi este de aşteptat că primii ani după aderare efectele negative, să prevaleze celor
pozitive, care se vor face simţite numai pe un termen mediu şi lung.
2. Beneficiile în etapa de pre-aderare.
În urma dezmembrării URSS, Republica Moldova a avut de suferit mult în domeniul economic şi social.
Abia în anul 1997 a fost atinsă o creştere economică modestă de 1,6%, care a fost reluată (1,9%) în 2000,
după o perioadă de declin cauzată de criza financiară din Rusia.
După stabilirea obiectivului strategic al RM de integrare în Europa, în scopul asigurării prosperităţii
economice a ţării, au avut loc unele schimbări în ascendenţă.
Primul pas radical în acest sens, a fost semnarea şi aplicarea APC între UE şi RM, care a adus beneficii
în consolidarea statalităţii dezvoltării politice şi social-economice. În special, rezultate pozitive s-au observat
în apropierea legislaţiei naţionale la normele UE, uşurarea accesului produselor pe piaţa europeană,

2. consolidarea sistemului juridic, vamal, precum şi majorarea ISD în sectoare ca: telecomunicaţiile, industrie,
materiale de construcţii, etc.
Tabelul 1
Fluxul de investiţii străine în Moldova, mln. dolari SUA
Perioad
a
199
1
199
2
199
3
199
4
199
5
199
6
199
7
199
8 1999 2000 2001
200
2 2003 2004
Fluxul
ISD 25 17 14 11,6 25,9 23,7 78,3 76,3
37,8
3
126,
7
101,
8 132
70,9
6 147,9
De asemenea, începând cu 2001-2002, relansarea economică s-a accentuat în: creşterea PIB, a volumului
producţiei industriale şi agricole, investiţi de capital fix, salariu mediu lunar, diminuarea ratei inflaţiei, dar şi
adâncirea neesenţială a deficitului bugetar.
Un alt factor favorabil al integrării sunt relaţiile
economice şi comerciale. Piaţa europeană este
atractivă pentru Moldova şi reprezintă sursa
obţinerii resurselor financiare, tehnologiilor şi
know-how modern, cât şi a producţiei de calitate
superioară, care impune producători autohtoni, în
condiţiile concurenţei să treacă la standardele
ţărilor UE.
Un aspect de o deosebită importanţă a
colaborării RM cu UE e conlucrarea în cadrul
programului TACIS, care oferă proiecte concrete de
asistenţă tehnică şi financiară, având drept scop
promovarea în continuare a reformelor democratice.
Fig. 1
3. Prognoze, strategii şi perspective.
Experienţa de integrare europeană a ţărilor CSI şi a statelor din Europa, demonstrează că integrarea
economico – geografică este forma necesară de existenţă a unui stat european. Dar, procesul de integrare are
un caracter dual, care este însoţit atât de efecte pozitive, cât şi negative.
Efectele apropierii RM de UE ţin de sfera politicii, economiei şi vieţii sociale. Din punct de vedere
economic menţionăm: eliminarea sindromului de „economie periferică”, lărgirea accesului pe piaţa
europeană comună şi stimularea exportului, creşterea ISD, intensificarea fluxurilor tehnologice şi know –
how managerial. Din punct de vedere politic, integrarea la UEM semnifică: creşterea gradului de securitate a
ţării, condiţii favorabile pentru reforme politice, adâncirea procesului de europenizare şi modernizarea
societăţii noastre. În aspect social, avantajele principale ar fi: protecţia muncii, sănătate, folosirea resurselor
naturale şi de informaţie.
Dar, principala piedică în procesul de aderare nu sunt problemele externe, ci situaţia internă: structura
etnică complexă; divizarea socială, economică şi politică a societăţii; legislaţia incompletă, etc.
Moldova trebuie să demonstreze că poate fi nu numai un consumator de prosperitate şi securitate, dar şi
un furnizor al acestora.
Acţiunile concrete care trebuie să fie realizate în ţară pe termen scurt şi mediu constau în: formularea
unor decizii politice ferme de integrare, crearea cadrului instituţional de integrare, respectarea criteriilor de
convergenţă în ceea ce priveşte politica macroeconomică şi intensificarea transformărilor sistemice.
Bibliografie
1. Gudâm A. RM şi UE ca parteneri. TACIS, Chişinău 2002.
2. Prohniţki V. Analiza perspectivelor de integrare a Moldovei în UE. Chişinău 2003.
3. European Commission Towards greater economic integration. 1996.
Evoluţia comerţului exterior al R.M., mil. $
470 483
565,4
739
823 890
644
474 477
567
660
805
995 1050
640 628 659,3
794
1075
1230
1032
612
770
880
1038
1429
1754
1850
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005*
Export Import * - pentru 6 luni 2005