1. INSTALAŢII DE LEGARE LA PĂMÂNT
Instalaţia de legare la pământ este ansamblul de conductoare şi electrozi prin care se
realizează legătura unor elemente dintr-o instalaţie cu solul.
La exploatarea echipamentelor electrice pot să apară defecte care să determine apariţia
unor tensiuni periculoase pe diferite părţi metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune.
Pentru protecţia echipamentelor şi a personalului de deservire se folosesc instalaţiile de legare la
pământ.
Instalaţiile de legare la pământ sunt elemente componente importante ale instalaţilor
electrice, de buna lor funcţionare depinzând siguranţa în exploatare a instalaţiei pe care o
deserveşte.
Accidente datorate curentului electric.
Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin corp
trece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror efecte se manifestă
prin şocuri electrice, electrocutări şi arsuri.
Electrocutările.
Electrocutările reprezintă acţiunea curentului electric asupra sistemului nervos şi
muşchiular şi pot avea următoarele efecte:
- contracţia muşchilor
- oprirea respiraţiei
- fibrilaţia inimii
- pierderea temporară a auzului şi vocii
- pierderea cunoştinţei
Electrocutările se produc prin:
- atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii electrice aflate
sub tensiune, (Fig.1, a).
- atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care în mod normal nu este
sub
tensiune, dar care, în mod accidental, poate fi pus sub tensiune (Fig.1, b).
Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune de
atingere, Ua.
Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două puncte
de pe sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite. Tensiunea de pas
poate să pară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau de protecţie, prin care trece
curentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor aflat sub tensiune şi căzut la pământ.
1

2. 3M Ua
Curba distribuţiei potenţialelor
în jurul prizei de pământ
Upas
a) b)
0,8m
0,8m
Fig. 1 Apariţia electrocutărilor:
a) prin atingere directă, se atinge reţeaua aflata sub tensiune
b) prin atingere indirectă, se atinge carcasa motorului electric care în mod normal nu este
sub tensiune dar poate fi pusă sub tensiune ca urmare a unui defect.
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl au
normele de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit:
- să nu atingă echipamentele aflate sub tensiune
- să folosească echipamentul de lucru şi de protecţie
- să organizeze punctul de lucru astfel încât să nu existe pericolul
de electrocutare
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirectă, se folosesc diferite
instalaţii de protecţie care să acţioneze imediat în caz de defect, limitând tensiunile de atingere la
valori reduse admise de norme şi să deconecteze în timp echipamentul afectat.
Protecţia împotriva electrocutărilor prin instalaţi de legare la pământ.
Protecţia prin instalaţii de legare la pământ se foloseşte împotriva electrocutărilor prin
atingere indirectă în instalaţiile electrice cu tensiuni sub 1000V.
În cazul în care legarea la pământ de protecţie reprezintă mijlocul principal de protecţie
împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, se vor lega la instalaţiile de legare la pământ de
protecţie toate elementele conductoare care nu sunt sub tensiune dar care în mod accidental pot
fi puse sub tensiune, cum sunt:
- carcasele de elementele de susţinere, metalice sau din beton armat ale instalaţiilor de
echipamentelor electrice
- părţile metalice ale tablourilor şi pupitrelor electrice
- îngrădirile de protecţie, fixe sau mobile, dacă nu au o legătură sigură în exploatare cu alte
elemente legate la pământ
- învelişurile şi armăturile metalice ale cablurilor
Nu este obligatoriu să se lege la instalaţia de protecţie următoarele elemente:
2

3. - carcasele aparatelor de măsură, ale releelor şi ale altor aparate montat pe tablouri dacă au
o
legătura sigură conductoare cu elementele lor de susţinere
- construcţiile metalice care susţin cabluri electrice, dacă aceste cabluri au învelişurile
metalice legate la capete la pământ
- elementele metalice nedemontabile sau acre se pot deschide dacă sunt în legătura printr-o
rezistenţa neglijabilă cu construcţiile metalice legate la pământ
Dacă mai multe construcţii, hale, ateliere, sunt alimentate cu energie electrică de la
aceeaşi sursa instalaţiile de legare la pământ de protecţie vor fi legate între ele.
Tipul electrodului Materialul de execuţie
Oţel zincat la cald Cupru
Banda de oţel cu Banda din cupru cu
grosimea minimă de grosimea minimă de
4 mm şi secţiunea 2 mm şi secţiunea
Electrozi orizontali,
minimă de 100 mm2 minimă de 50 mm2
conductoare de
sau oţel rotund cu sau conductor de
legătura dintre
Φ>11mm cupru cu secţiunea
electrozi
minimă de
25 mm2 – unifilar
35mm2 – multifilar
Ţeava din oţel cu
grosimea minimă a
peretelui de 3,5 mm
şi secţiunea minimă Idem
Electrozi verticali de 150 mm2 sau
profil din oţel cu
grosimea mimină de
4 mm şi secţiunea
minimă de 100 mm2
Se admite legarea directă la priza de pământ de protecţie a instalaţiei de paratrăznet, cu
condiţia ca rezistenţa de dispersie sa fie mai mică de 1 ohm iar secţiunile conductoarelor şi
electrozilor să fie cele indicate în tabelul de mai sus.
La folosirea în comun a unei prize de pământ, conductoarele de legătură la pământ a
instalaţiei de paratrăznet vor fi separate faţă de celelalte categorii de instalaţii până la priza de
pământ.
Valoarea curentului care trece prin corpul omenesc, la atingerea unui element sub
tensiune, depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv. La calculul curentului
trebuie să se ţină seama că o electrocutare poate avea loc numai la atingerea simultană a două
elemente bune conductoare de electricitate între care există o diferenţă de potenţial:
de exemplu, atingerea a două elemente care fac parte din circuitele curenţilor de lucru(două
conductoare neizolate, două borne ale unui tablou).
Pot exista situaţii când omul atinge numai un element al reţelei şi pământul. În acest caz
determinarea curentului se face ţinând seama nu numai de rezistenţa omului ci şi de rezistenţa de
scurgere la pământ care se poate considera aproximativ 257Ω.
La reţelele de curent continuu nu intervine capacitatea reţelei. Curenţii capacitivi din
reţelele de curent alternativ sunt atât de mari încât practic ei determină curentul prin corpul
omenesc.
3

4. Reţele legate la pământ
Reţelele trifazate legate la pământ au punctul neutru al sursei de alimentare legat la
pământ printr-o instalaţie de legare la pământ de exploatare, cu rezistenţa de trecere, Ro.
R
S
T
R h Ip Ih
Ro Rp
Fig. 4 Reţea legată la pământ.
Circulaţia curenţilor în cazul unui defect de izolaţie la un utilaj
În cazul unui defect al izolaţiei faţă de carcasă se stabileşte un curent prin următorul
traseu: rezistenţa rc1 al fazei defecte, prin rezistenţa legăturii la pământ de protecţie, R h şi
rezistenţa legăturii la pământ de exploatare, Ro şi se închide la sursa de alimentare a reţelei. (Fig.
7.4)
Curentul de defect se calculează cu relaţia:
Uf
Isc =
rc1 + R0 + (Rp.Rh)/( Rp+Rh)
Ţinând seama că Rp este mult mai mică decât Rh iar rc1 decât R0, Rp aceste valori se pot
neglija astfel încât curentul prin instalaţia de protecţie va avea valoarea:
Uf
Ip=
R0+Rh
La acest tip de reţele se poate înlătura pericolul de electrocutare dacă între legarea la
pământ de exploatare şi legarea la pământ de protecţie este o legătura electrică cu rezistenţa
mică.
În cazul reţelelor legate la pământ rezistenţa de dispersie a instalaţiei de legare la pământ
nu va depăşi 4 ohmi.
Instalaţia de legare la pământ trebuie astfel realizată încât să ne se depăşească valori
admise ale tensiunii de pas şi tensiunii de atingere. Dacă nu pot fi îndeplinite aceste condiţii
atunci se va aplica protecţia prin legare la conductorul de nul.
Se pot considera următoarele valori pentru curentul prin instalaţia de protecţie:
Ip = 1,25 Id,
4

5. dacă se foloseşte întreruptor automat cu protecţie diferenţială
Ip = K Id,
dacă protecţia maximală se realizează numai cu siguranţe
K = 3,5, dacă Isiguranta < 50A
K = 2, dacă Isiguranta > 63A
Realizarea instalaţiilor de legare la pământ de protecţie
Instalaţiile de legare la pământ de protecţie se realizează în scopul dirijării în pământ, în
condiţii de siguranţă a curenţilor de defect datorită deteriorării izolaţiei sau curenţilor proveniţi
din descărcările electrice.
Instalaţia de legare la pământ se compune din:
- priza de pământ
- piesele de separaţie
- conductoarele de legătura
Prizele de pământ naturale
Prizele de pământ naturale sunt constituite din elementele
conductoare ale unor construcţii care se folosesc în alte scopuri, dar care îndeplinesc şi condiţia
de a fi folosite ca electrozi având un contact bun şi pe o suprafaţă mare cu pământul.
Pot fi folosite ca prize de pământ naturale:
- elementele metalice ale construcţiilor în contact cu pământul,
direct sau prin fundaţii de beton, ca: stâlpi şi alte elemente metalice îmbinate prin sudură sau
şuruburi, armaturi metalice ale construcţiilor din beton armat aflate în contact cu pământul.
- coloanele de adâncime ale sondelor
- conducte metalice îngropate în pământ pentru apă sau alte fluide
necombustibile, cu condiţia ca elementele izolate să fie şuntate cu legături conductoare din Cu
secţiunea de cel puţin 6 mm2 sau OL de cel puţin 100mm2 Acestea se pot folosi drept prize de
pământ naturale cu condiţia respectării următoarelor:
- prezintă continuitate electrică perfectă
- asigură în exploatare rezistenţa la solicitări mecanice şi chimice
- satisfac condiţii de stabilitate termică
- îndeplinesc condiţii de grosime şi secţiune din tabelul 7.6
- asigură legarea la pământ şi în cazul defectării unei porţiuni
- sunt uşor accesibile
Este interzis folosirea drept priză de pământ naturală a
conductelor tehnologice care transportă materiale combustibile.
În cazul în care valoarea prizei de pământ naturale nu corespunde cu valoarea impusă
aceasta se completează cu o priză de pământ artificială.
Avantajele prizelor de pământ naturale:
- permit trecerea unor curenţi mari de defect
- au o durată de funcţionare lungă (practic egală cu a construcţiei)
- au o rezistenţă mare la coroziune
- rezistenţă mecanică mare şi siguranţă în exploatare
- materiale şi manoperă puţine
- realizează o egalizare a potenţialelor între toate părţile metalice
5

6. Prize de pământ artificiale
Prize de pământ artificiale sunt construite din elemente metalice îngropate în pământ
numai pentru a realiza legătura cu pământul. Sunt formate din electrozi metalici (din ţeava sau
profil din oţel zincat), montaţi în pământ în poziţie verticală sau orizontală şi conductoare
metalice din oţel care unesc aceşti electrozi. Pot fi prize orizontale, dacă electrozii se montează
în poziţie orizontală şi până la 1m adâncime şi prize verticale când electrozii se montează
vertical la adâncimi de 1 – 5m.
d a
L>1500
L>1500 a) b)
h h
Fig. 3 Electrozi pentru prize de pământ verticale
a) din ţeava de oţel; b) din oţel cornier
La realizarea prizelor este bine să se respecte următoarele:
- Este interzisă folosirea electrozilor din aluminiu, funie de oţel sau a celor asamblaţi prin
legături neconductoare sau care au acoperiri izolante.
- Electrozii nu trebuie să fie acoperiţi cu vopsea, gudron etc.
Electrozii se vor monta în stratul de pământ cel mai bun conductor, fără pietre, bătându-se cu
grijă pământul după îngroparea electrodului.
- Distanţa dintre electrozi trebuie să fie mai mare de 5m pentru electrozii orizontali şi mai
mare decât dublul lungimii pentru electrozii verticali.
- În solurile agresive sau cu rezistivitate mare se recomandă imbrăcarea electrozilor într-un
strat gros de bentonita.
- În jurul clădirilor electrozii se vor îngropa la cel puţin 2m de pereţi.
- Distanţa de la partea superioară a electrodului până la suprafaţa solului va fi de minim 0,5m
- Conductoarele de legătură între electrozi se montează fie îngropat când pot fi considerate ca
şi electrozi orizontali, fie aparent.
- Conductoarele principale vor trece prin toate încăperile cu echipament de protejat, pe cât
posibil în circuit închis şi se vor lega la priza de pământ prin conductoare protejate mecanic
pe o porţiune aparentă până la 1,5m deasupra solului.
- Conductoarele de ramificaţie vor lega fiecare echipament în parte la conductorul principal.
- Legăturile între elementele instalaţiei se face preferabil prin
sudură. Dacă se face prin şuruburi acestea se asigură cu piuliţe şi se cositoresc suprafeţele de
contact.
6

7. La realizarea prizelor de pământ se parcurg următoarele etape:
- Electrozii utilizaţi la realizarea prizelor de pământ se pregătesc
În atelierele de specialitate. Ei se ascut la un capăt iar la celalalt capăt, după caz, se va fixa o
bucata de platbandă.
- Se trasează conturul pe care se va realiza priza de pământ
- Se sapă şanţul în care se va plasa priza de pământ. Acesta, din motive
de îngheţ va trebui să aibă o adâncime de minim 0,8m. Lăţimea se recomandă sa fie de 0,5m
pentru uşurinţa montajului.
- Se bat electrozii. Această operaţiune se poate face manual dar şi mecanic cu ciocane
electrice, pneumatice sau mecanice.
- Conectarea electrozilor se face cu conductoare metalice, platbandă,prin sudură. Pentru
uşurinţa sudurii banda lată din oţel se aşează în poziţie verticală.
- După terminarea operaţiunilor de conectare dintre conductoarele de legătură şi electrozi sau
între conductoare şi echipamentele care se leagă la pământ, se întocmeşte schiţa reală a
modului cum s-a realizat priza şi se întocmeşte procesul-verbal de lucrări ascunse.
- Se astupă şanţul cu pământ acordându-se atenţie tasării
pământului. Această operaţie este importantă atât pentru rezistivitatea solului cât şi pentru
evitarea aerării solului.
- Se măsoară priza de pământ cu aparatul pentru măsurarea
prizei de pământ. Dacă valoarea este mai mare decât valoarea normată, priza se va completa cu
electrozi până la obţinerea valorii normate.
Tipul Durata de funcţionare
electrodului Mai mică de 10 ani Mai mare de 10 ani
pH>6 PH<6 PH>6 pH<6
Benzi sau
g = g =
alte profile 2 Nu sunt 2 Nu sunt
100mm 100mm
din oţel admise admise
s = 4mm s = 6mm
negru
Idem, g = G = g = g =
2 2 2 2
zincat 100mm 100mm 100mm 150mm
s = 4mm s = 6mm s = 4mm s = 6mm
Idem,
g = G = g = g =
protejat în
100mm2 100mm2 100mm2 100mm2
strat de
s = 4mm s = 4mm s = 4mm s = 4mm
bentonita
Ţevi din
Nu sunt Nu sunt
oţel g = 3,5mm2 g = 4,5mm2
admise admise
neprotejate
Idem, G =
g = 3,5mm2 g = 3,5mm2 g = 4,5mm2
zincate 3,5mm2
Idem,
protejate în
g = 3,5mm2 g = 3,5mm2 g = 3,5mm2 g = 3,5mm2
strat de
bentonita
Oţel rotund Nu sunt Nu sunt
Φ = 11mm Φ = 14mm
neprotejat admise admise
Idem,
Φ = 10mm Φ = 10mm Φ = 10mm Φ = 14mm
zincat
Idem, Φ = 10mm Φ = 10mm Φ = 10mm Φ = 1mm
protejat în
7

8. strat de
bentonita
Placa din
Nu sunt Nu sunt
oţel g = 3mm2 g = 4mm2
admise admise
neprotejata
Idem,
g = 3mm2 g = 4mm2 g = 3mm2 g = 4mm2
zincate
Idem,
protejata în g = 3mm2 g = 3mm2 g = 3mm2 g = 3mm2
bentonita
Oţel beton
pozat în Φ = 8mm Φ = 8mm Φ = 8mm Φ = 8mm
beton
Utilizarea electrozilor din plăci se va evita pe cât posibil.
Conductorul principal de legare la pământ al echipamentelor va fi legat la priza de
pământ prin cel puţin două legături distincte.
Tipul Secţiunea minimă, în mm2
conductorului Conductor îngropat în pământ Montaj aparent
Neprotejat Protejat în în canale sau
ţeava de oţel, înglobat în
etc. beton
Sârmă din oţel
95 95 95
sau oţel rotund
Bandă, profile
din oţel cu - 100 100
g>3mm
Idem, g>4mm
100 - -
Cablu din
sârme de oţel 25 25 25
galvanizate
Conductor
multifilar din 35 25 25
Cu
Secţiunea minimă, în mm2
Montat în tuburi de protecţie, la
o secţiune a conductorului de
Tipul conductorului Montat lucru(mm2))
aparent Cu<2, Cu<6 Cu<1 Cu<1
5 Al<10 0 6
Al<4 Al<16 Al<25
Oţel rotund sau sârmă
din oţel, profile din
50 - - - --
oţel cu
G =3mm
Cablu din sârme de
50 - - - -
oţel zincat
8

9. Conductor din cupru 16 4 6 10 16
Calculul prizelor de pământ
La dimensionarea prizelor de pământ trebuie să se ţină seama de mai mulţi factori, cum
ar fi: rezistivitatea solului, tipul şi caracterul solului, materialul şi forma din care sunt
confecţionaţi electrozii şi elementele metalice ale prizelor etc.
În continuare vom prezenta formulele de calcul pentru câteva tipuri de prize. În practică,
prizele se determină prin calcul şi apoi, după realizarea practică, se măsoară făcându-se o
corelare între cele două valori.
Prize orizontale
Ţeavă aşezată orizontal la nivelul suprafeţei solului.
rp = 0,732ρ/l.log2l/d
Ţeava aşezată orizontal la adâncimea q faţă de suprafaţa solului.
rp = 0,366. ρ/l.log2l2/q.d, care se poate aproxima
rp = 2. ρ/l, pentru l = 10…25m şi d ≈ 0,016m
Placa aşezată pe suprafaţa solului
rp = 0,44.ρ/√S
unde:
rp – rezistenţa de dispersie a prizei simple, în Ω
q – rezistivitatea de calcul a solului, în Ωm, din tabele
d – diametrul electrodului, în m
l – lungimea electrodului, în m
S – suprafaţa plăcii, în m2
q – adâncimea de îngropare, în m
Prize verticale
Ţeavă cu partea superioară la nivelul suprafeţei solului şi diametrul ţevii mult mai mic
decât lungimea
Rp= 0,366.ρ/l.log(4l/d),
Rp = 0,9.ρ/l , formula simplificată pentru l = 1…6m
Ţeavă îngropată la adâncimea h = q + l/2
Rp = 0,366. log(2l/d)+1/2log(4h+l)/(4h-l)q/l
Bara cu secţiunea dreptunghiulară la nivelul suprafeţei solului
Rp = 0,366.ρ/l.log(8l/b),
9

10. Placa pătrată îngropată la adâncimea h = q + l/2
Rp = 0,25 ρ/a
unde:
- ρ, rezistivitatea de calcul a solului, în Ωm
- l, lungimea electrodului, în m
- b, lăţimea bazei, în m
- d, diametrul exterior al ţevii, în m
- q, distanţa de la partea superioară a electrodului la suprafaţa solului
- S, aria unei suprafeţe a plăcii, în mm2
- a, latura plăcii pătrate, în m
- rp, rezistenţa de dispersie a prizei simple, în Ω
Proiectarea prizelor de pământ se face pe baza unor calcule laborioase şi nu face obiectul
strict al acestei cărţi. Pentru aprofundare se pot consulta normativele şi cărţile de specialitate
specificate în bibliografie. Am prezentat în acest capitol calculul câtorva tipuri de prize pentru a
avea o imagine generală. Oricum la realizarea practică a prizelor de pământ, la clădirile existente
sau la clădirile noi există proiecte de execuţie cât şi normativele specializate în vigoare.
Important este pentru executant să respecte aceste proiecte şi normative şi să posede cunoştinţe
tehnice de un anumit nivel.
Pentru dimensionarea rapida a prizelor de pământ se pot folosi graficele din figurile ce
urmează, considerând ρ = 1.104 Ωcm
rp
Ω
0,8 65
l 55
45
35
Fig. 4 Rezistenţa unei 25
prize de pământ simple
cu un electrod vertical
Φ = 2” 0 1 2 3 l, m
b
m
15
13
0,8
11
b b
Fig. 5 Rezistenţa unei
prize de pământ cu trei 9
electrozi verticali, Φ = 2”
în funcţie de distanţa b
dintre ei, electrozii având 7
lungimea de 2,5m
5
3
10
2 3 4 5 6 7 rp, Ω

11. Prize multiple
Calculul prizelor multiple verticale sau orizontale se face cu relaţia:
rp = Rp / u.n, unde:
Rp – rezistenţa de dispersie a unei prize simple, verticală sau orizontală
u – coeficient de utilizare, din tabele
n – numărul de electrozi
Măsurarea rezistenţei electrice a prizelor de pământ
Pentru măsurarea rezistenţei electrice a prizelor de pământ, acestea se separă de restul
instalaţiei de legare la pământ. În acest scop se deconectează legăturile prizei de pământ de la
conductorul principal de legare la pământ sau de la utilaj, prin desfacerea pieselor de separaţie.
Înainte de separarea unei prize de pământ pentru măsurare, se verifică dacă instalaţia sau
echipamentele legate la priza de pământ care se măsoară sunt scoase de sub tensiune. Măsurarea
prizei de pământ se face numai în curent alternativ.
Practic măsurarea rezistenţei prizelor de pământ se face cu un aparat pentru măsurarea
prizelor de pământ. Acest aparat foloseşte principiul metoda voltmetrului şi ampermetrului, şi
constă în măsurarea tensiunii Up a prizei care se verifică şi a curentului electric, Ip care trece prin
ea. Cunoscându-se tensiunea şi curentul se determină rezistenţa prizei.
Rp = U p / Rp
Constructiv aparatul funcţionează pe principiul logometric iar sursa de curent este
asigurată de un inductor cu acţionare manuală sau inductor electronic. Aparatul este dotat cu
patru borne, 1, 2, 3, 4, (P1, P2, S, P PA), şi doi electrozi care se leagă la aparat cu conductoare
izolate. Aceşti electrozi se îngroapă în pămât formând, unul o priză de pământ auxiliară (de
curent), PA, iar celălalt, o priză sondă (de potenţial), S. Electrozii şi priza de măsurat pot forma un
triunghi sau se pot afla pe linie dreaptă. Întodeauna trebuie să se păstreze distanţele minime
specificate în figura 7.8
S P >20m S >20m PA
>20m >20m
Fig.6 Măsurarea prizei de pământ
P >40m PA Amplasarea electrozilor
Ordinea operaţiilor pentru efectuarea măsurătorilor este:
- se realizează priza auxiliară şi sonda de potenţial
11

12. - se pregăteşte priza care se măsoară
- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,
acul aparatului deviază de la poziţia iniţială, indicând prezenţa în pământ a unui curent parazit.
Acest curent nu influenţează rezultatele măsurătorilor.
- se efectuează compensarea rezistenţelor exterioare din circuitul
de potenţial. Pentru aceasta, comutatorul domeniului de măsură se pune pe domeniul de reglaj şi
se roteşte manivela aparatului astfel încât acul indicator ajunge în dreptul unei indicaţii marcate
pe scala aparatului
- se măsoară rezistenţa prizei de pământ. După ce s-a fixat
domeniul de măsură se roteşte manivela inductorului cu o viteză de 120 – 135 rot/min şi se
citeşte indicaţia de pe scala aparatului.
P1 P2 S PPA
P S PA
Fig. 7 Schema de conectare a aparatului
pentru măsurarea prizelor de pământ
Bibliografie
1. M. SUFRIM – Protecţia împotriva tensiunilor accidentale. Editura Tehnică – Bucureşti 1967
2. IOAN BORZA – Instalaţii pentru construcţii. Editura Politehnica – Timişoara, 2003.
3. A. SPÎNU. Protecţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune. Editura tehnică, 1971
4. TITU COSTĂCHESCU, ş.a. – Instalaţii electrice pentru construcţii. Editura Scrisul Românesc –
Craiova, 1978
12

13. - se pregăteşte priza care se măsoară
- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,
acul aparatului deviază de la poziţia iniţială, indicând prezenţa în pământ a unui curent parazit.
Acest curent nu influenţează rezultatele măsurătorilor.
- se efectuează compensarea rezistenţelor exterioare din circuitul
de potenţial. Pentru aceasta, comutatorul domeniului de măsură se pune pe domeniul de reglaj şi
se roteşte manivela aparatului astfel încât acul indicator ajunge în dreptul unei indicaţii marcate
pe scala aparatului
- se măsoară rezistenţa prizei de pământ. După ce s-a fixat
domeniul de măsură se roteşte manivela inductorului cu o viteză de 120 – 135 rot/min şi se
citeşte indicaţia de pe scala aparatului.
P1 P2 S PPA
P S PA
Fig. 7 Schema de conectare a aparatului
pentru măsurarea prizelor de pământ
Bibliografie
1. M. SUFRIM – Protecţia împotriva tensiunilor accidentale. Editura Tehnică – Bucureşti 1967
2. IOAN BORZA – Instalaţii pentru construcţii. Editura Politehnica – Timişoara, 2003.
3. A. SPÎNU. Protecţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune. Editura tehnică, 1971
4. TITU COSTĂCHESCU, ş.a. – Instalaţii electrice pentru construcţii. Editura Scrisul Românesc –
Craiova, 1978
12

14. - se pregăteşte priza care se măsoară
- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,
acul aparatului deviază de la poziţia iniţială, indicând prezenţa în pământ a unui curent parazit.
Acest curent nu influenţează rezultatele măsurătorilor.
- se efectuează compensarea rezistenţelor exterioare din circuitul
de potenţial. Pentru aceasta, comutatorul domeniului de măsură se pune pe domeniul de reglaj şi
se roteşte manivela aparatului astfel încât acul indicator ajunge în dreptul unei indicaţii marcate
pe scala aparatului
- se măsoară rezistenţa prizei de pământ. După ce s-a fixat
domeniul de măsură se roteşte manivela inductorului cu o viteză de 120 – 135 rot/min şi se
citeşte indicaţia de pe scala aparatului.
P1 P2 S PPA
P S PA
Fig. 7 Schema de conectare a aparatului
pentru măsurarea prizelor de pământ
Bibliografie
1. M. SUFRIM – Protecţia împotriva tensiunilor accidentale. Editura Tehnică – Bucureşti 1967
2. IOAN BORZA – Instalaţii pentru construcţii. Editura Politehnica – Timişoara, 2003.
3. A. SPÎNU. Protecţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune. Editura tehnică, 1971
4. TITU COSTĂCHESCU, ş.a. – Instalaţii electrice pentru construcţii. Editura Scrisul Românesc –
Craiova, 1978
12

15. - se pregăteşte priza care se măsoară
- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,
acul aparatului deviază de la poziţia iniţială, indicând prezenţa în pământ a unui curent parazit.
Acest curent nu influenţează rezultatele măsurătorilor.
- se efectuează compensarea rezistenţelor exterioare din circuitul
de potenţial. Pentru aceasta, comutatorul domeniului de măsură se pune pe domeniul de reglaj şi
se roteşte manivela aparatului astfel încât acul indicator ajunge în dreptul unei indicaţii marcate
pe scala aparatului
- se măsoară rezistenţa prizei de pământ. După ce s-a fixat
domeniul de măsură se roteşte manivela inductorului cu o viteză de 120 – 135 rot/min şi se
citeşte indicaţia de pe scala aparatului.
P1 P2 S PPA
P S PA
Fig. 7 Schema de conectare a aparatului
pentru măsurarea prizelor de pământ
Bibliografie
1. M. SUFRIM – Protecţia împotriva tensiunilor accidentale. Editura Tehnică – Bucureşti 1967
2. IOAN BORZA – Instalaţii pentru construcţii. Editura Politehnica – Timişoara, 2003.
3. A. SPÎNU. Protecţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune. Editura tehnică, 1971
4. TITU COSTĂCHESCU, ş.a. – Instalaţii electrice pentru construcţii. Editura Scrisul Românesc –
Craiova, 1978
12