Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice

I
)
I
I
I
I
t
J/
t
)
rl
(
D
U
r
t
a
r
t
I
"Operi de art[ total[" - cum
a fost caracteizath- infrliqAnd prin
imagini (profund nutrite de textele
secrete initiatice, referitoare la
lumea de dincolo), "cartea" egip-
teanb Amduat ofer[ omului
modern o largb deschidere c[tre
inlelesurile si simbolistica "trecerii"
si a vietuirii sufle-
tului dup[ des-
prinderea de
trup in viziunea
vechilor locui-
tori de pe malu-
rile Nilului.
Lucrarea de
fat.i plaseazh, pe
de o parte, imagi-
nile "cf,rtii"
Amduat 'in
contextul tradi-
tiei milenare a
pictdrii mormin-
telor egiptene cu
povestea morlii qi
a reinvierii Zeului
solar, dupf, trecerea
prin lumea tainicb a
umb_relor, iar, pe de
alta. ni le descifreaz[
in perspectiva psiho-
logiei abisale, incer-
cdnd s[ ne apropie
de sensurile lor gene-
ral umane.
Cafiea se tradu-
ce pentru pri-
ma dath in
limba rom6-
n6.
Andreas Schweizer
ITIHffffifiMUI
?tff TnpluTumlt,fi Tmffir(fr
$uFrfrTurur
o
o
I
I
F
=
I
l-^
o
IJJ
J
o
o

Coperta de DONE STAN
_ @ Titlul original; Andreas Schweizer,
Seelenftihrer durch den verborgenen Raum.
Das cig,,ptische (Jnterweltsbuch Amdtnt,
Kosel-Verlag GmbH&Co., Miinchen, 1994
Editura SAECULUM I.O.
ISBN 973_9399_15_O
Toate drepfurile pentru aceastd versiune sunt rezeryate
Editurii SAECULUM I.O.
ANDREAS SCHWEIZER
ITINERARUL
SUFLETULUI
tx TINUTURILE TAINICE,
)
Cartea egiPtean[
Amduat
desprelumea'it'
subPimAnteanl
Traducere de
ADELA MOTOC
Editura SAECULUM
Bucuresti, 1999
I.O.

In memoriam
Andreas Hausammann
t949-1991
Cuvflnt inainte
Pe la anul 1500 i.Ch., un poet din Egiptul antic a aEternut
pe papirus o viziune despre lumea de dincolo, care face parte
ai"tt"^ marile crealii poetice ale omenirii, provoc6nd d9
nenumirate ori vAlvd. in Egiptul antic, a reprezentat modelul
unui intreg gen literar, pe care astdzi il denumim ,,cirfile lumii
subpamdniene", iar tradilia c64ii Amduar ajunge pdnd in perioada
gr""o-rorrrund a {6rii. Este foarte probabil ca urmele ei sd fi
iamas inca in textele Gnozei, in scrierile ermetice gi in viziunile
crestine timpurii despre lumea de dincolo'
'Aqa
cum arta egipteand este anonimd, tot astfel s-a intdmplat
gi cu numele poetului, care a ramas pentru totdeauna necunoscut.
bu. op"ru lui ne vorbeqte si dupd milenii' Este ,,o operd de
artd ,rittal}.', care descrie prin imagini 9i prin textele care lin
de ,,spa1iul ascuns", de ,,dincolo", ad|nca dimensiune a lumii'
Va trebui sd invd!6m din nou si ludm seama la asemenea
mesaje. Egiptologia a avut nevoie de mai multe genera{ii de
invd{ali p"ttt* a deveni con;tientl de comoara ce-i fusese
incredinlata. Reprezentan{i de frunte ai domeniului, atunci cind
ajungeau sA voibeascd clespre Amduat, pomeneau de ,$dluciri"
gi ,,6rr*", ndscocite in ,,bucitdria vrdjitoreasc5" a magicienilor
cterici. Alli invd{ali, ins[, cum a fost Champollion si, dupd el,
Maspero gi rlu*orq au recunoscut insemndtatea descrierilor
lumii de dincolo si s-au strdduit s5 le descifreze. De atunci,
studierea textelor gi a imaginilor a fbcut mari progrese, specialiqtii
acorddndu*le un respect ce depdgeste granilele egiptologiei' In
special psihologia modernd videEte un mare interes in acest
sens, penffu c6 Amduat oferd un material interesant pentru
interprltarea viselor si pentru ci pune problema regeneririi
extfem de actuala nu numai pentru zeul soarelui si pentru morli,
ci si pentlu cei care trliesc astlzi.
'Lui Andreas Schweizer ii datordm incercarea, cea mai
fructuoasd pAnS acum, de a descifra din punct de vedere

ANDREAS SCHWEIZER
psihologic cartea Amduat Ei de a face sd vorbeascd. aceastd
sursl din Egiptul antic, fhrd a o indepirta de tezaurul ideilor
modeme. El ne invitd sd ne urcdm in barca solard din noapte,
pentru a pitrunde impreund cu ,,marele suflet" in bezna care
ne inconjoarS. Primejdiile care sdldgluiesc in addncul sufletelor
noastre devin aici vizibile ca imagini concrete, care meritd sd
fie cercetate - chiar si cu ceea ce e rdu, amenin{dtor, cu partea
intunecati a divinit6lii, pe urmele clreia se afld mereu Andreas
Schweizer. Lumea de dincolo, in care coboram, std. la baza
lumii noastre. in ea acioneazd forle creatoare de o uriagd
intensitate, iar moartea, pe care o intrevedem acolo, este cea
care ne face cu adevdrat vii gi care, din addncuri, ne dlruiegte
innoirea.
ERIK HORNUNG
Pregiltirea
Atunci cAnd, dupl o lungd zi fierbinte, soarele se intoarce
deasupra Africii spre vest, via{a tuturor creaturilor incepe sd
pulseze din nou. in rbstimpul ceasurilor rdcoroase ale serii,
"a*piit"
sunt arate, sdpate, insimdnlate qi udate. in sate ard
focuri, deasupra cdrora se pregdteste mAncarea. Cu cdt se lasd
mai mult amurgul, cu atdt mai voioqi qi mai zgomotoqi devin
oamenii. Este ca si cum ei toli ar incerca sd alunge prin
pdl5vrdgitul, prin glumele gi rdsetele lor, prin muzicd si dans,
spiritele noplii care se pogoarS. La un moment dat, ultima
luminl se stinge gi focul ce mai mocneqte lupti zadamic
impotriva intunericului care ?nvdluie totul. Noaptea s-a agternut
de-a binelea. Ferice de cel ce Ei-a gdsit somnul izbdvitor qi
s-a smuls, astfel, singurdtalii noplii. Egiptenii din antichitate au
gtiut-o intotdeauna: intunericul nu poate fi oprit' atunci cdnd
El, marele zeu al soarelui, a obosit Ei a imbdtrinit dupd o
intreagl zi de munci. Atunci, El se pogoard in ad6ncul noplii
gi al lumii subpimdntene. Acolo domneEte o altd lege, legea
nop{ii, a tdcerii gi a morlii. $i totuEi legea aceasta este cea
care, in chip misterios, trezeste iariEi la o nouS via{d lumina
strdlucitoare a soarelui. Cdci, cum altfel ar putea fi, de vreme
ce, la inceputul unei noi 277e, tot ce e viald renaqte cu o noud
fo(i si cu o prospe(ime tinereascS?
Un imn egiptean al soarelui spune in cuvinte simple:
Ele se trezesc, pentru a-li privi Jrumuselea (lui Ra)'
Cdnd n apari, ele Privesc ttimite,
Se recunosc, atunci cdnd tu Ie trimili
Razele Tale.
Agc g+, 17 q.u.l
Multe din textele egiptene sunt pdtrunse de ideea luminii,
care se'i nnoieqte in addncul lumii subpdmAntene. Atunci cdnd
soarele coboard la apus Ei noaptea se lasd brusc, in mdruntaiele

ANDREAS SCHWEIZER
intunecate ale plm6ntului incepe un tainic proces de prefacere,
incununat de miracolul nasterii soarelui in zori. A;a cum soarele
se reinnoieste gi se regenereazd, zi de zi, tot astfel trebuie si
se petreaci si cu cel eploizat de eforturile de peste zi qi cu cel
ce a murit. E de dorit, de aceea, ca sufletul s6u si coboare o
dati cu soareie in impdr6lia mor{ilor, pentru a fi insolit de ei
pe cSrdrile primejdioase si intortocheate ale lumii subpImdntene,
cdci el trdieste prin lurnina acestuia.
Omul antichitdlii era cu totul pltruns de aventura cdlAtoriei
in lumea subpirndnteani. Chiar gi bizarele schile, labirintice,
ale asa-numitei ,,cA4i a celor doui cdi", care se afld pe fundul
sarcofagelor din necropola El Berse din Egiptul mijlociu, sunt
o priml incercare de a descrie aventurile cdldtoriei de pe celdlalt
tdrdm. Cu greu poate fi gdsit un alt popor, care sI fi cugetat
at6t de mult asupra mor{ii qi lumii de dincolo gi sd fi fhcut
cheltuieli atAt de exorbitante pentru cei morli. Toate acestea au
generat in Regatul Nou, de pe la 1500 i.Ch., insemldrile din
,,cdr{ile despre lumea subpdmdnteanS", in care lumea de dincolo
este descrisd intr-un mod aproape Etiinfific. in ele se relevd o
bogSlie ideaticS uluitoare si o abunden{d de g6nduri profunde
asupra esenlei omului qi a lumii.
Sub aspect psihologic, descrierile egiptene ale lumii de
dincolo reprezintS o incercare de a cuprinde ceea ce C. G.
Jung a numit - ipotetic - inconstientul colectiv. Prin aceasta
in{elegem acele sfere ale sufletului care transcend inconstientul
personal, adicd experienlele emo{ionale adzute in uitare gi
amintirea propriei copil5rii, un strat profund al sufletului, care
a luat nastere pe parcursul unei dezvoltdri milenare. in timp
ce instinctele sunt, prin esen{a lor, modele tipice de reaclie sau
comportament, care s-au format, pdstrat si consolidat treptat
de-a lungul a nenumdrate generafii, arhetipurile sunt forme de
concep{ii, irnagini rdspdndite colectiv asupra intregii lumi, a
c6ror totalitate constituie tezaurul de experienld spirituald al
omenirii. Lcest tezaur igi gdseqte expresia, pe de o parte, in
tablourile religioase si textele din toate timpurile Ei toate culturile,
pe de altd parte, in fiecare triire numenalS a prezentului. Un
om, care e pdtruns pAnd in miezul fiin1ei sale de o asemenea
kiire, poate deveni conducdtorul religios al timpului sdu. Acest
lucru este valabil pentru toate persoualitd(ile charisrrratice.
Cele descrise de egiptenii antici in tablouri qi texte religioase,
.:'..
] l" i' ,1 , l; ; l. , '
ITINERARUL SUFLETULUI iN PNUTUNILE TAINICE :g
de coloraturl parlial misticd, pa(ial magic6, apoi cu o precizie
uluitoare, aproape Etiin{ific5, sunt transpuse de noi astlzi in
limbaj psihologic. Aici, ca Ei acolo, reprezentdrile care le stau
la baz| sunt acelea$i. Este adevdrat ci popoarele antice n-au
cunoscut in sensul nostru, dar au recunoscut intuitiv adevdruri
tulbur5toare. Au trecut milenii de la primele inceputuri de
reflexie umanl gi de la primele strldanii de a fereca puterea
numenali intr-un simbol, pdnd la incredibila maturitate spirituala
gi la abunden{a pe care o intdlnim in cSrfile despre cealaltii
lume din Regatul Nou. Unul din cele mai vechi simboluri ale
zeului este ,,bastonul zeului", un baston invelit intr-o pAnzd,
pe care, prin anul 3000 i.Ch., egipteanul l-a transformat in
hieroglifa ntr, devenind astfel semnul pentru ,,zeu". Spiritul
omenesc a dormitat nenumdra{i ani p6nd cdnd, la un moment
dat, a inceput si aqteam6 semne. Astfel, el inalld, intre cer qi
plmnnt, un baston, in a c5rui pdnzd, {esuti de m6na omului,
se poate juca v6ntul. in felul acesta, omul arhaic dobdndegte
in intinderea nesfrrgit de addnci a spa{iului un punct de orientare,
in care el va vedea de acum incolo centrul lumii. Aga au
apdrut qi templele in cdmpia Mesopotamiei. Nu semelia hibridA
a fost cea care le-a proiectat in inillime, cum le-a descris mai
tdrziu Vechiul Testament, ei, mai degrabd, dorul de patrie in
nemdrginirea spaliului cosmic.
O datd cu aceste semne s-a trezit gi spiritul creator-jucdus
gi, din aceaste clip5, el nu va mai inceta ca, prin noi semne
gi simboluri, sd meargd pe urmele misterului zeului si al
sufletului omenesc. E drept cA bAtul ntr si-a pierdut de mult
vraja sa numenald, dar, sub forma steagului nafional, el gi-a
pdstrat pdnd astdzi func{ia.
Cir{ile despre lumea subpdmdnteand ale Regatului Nou
reflectd, din punct de vedere psihologic, conEtientizarea treptatd
a unui flux subpdmdntean de imagini arhetipale, care insotesc
intdmplSrile cotidiene gi politica de fiecare zi, inrdurindu-le qi
orientdndu-le intotdeauna. Soarta fi;c[ruia, ca gi soarta unui
intreg popor qi a culturii sale este strdnsd mereu in matca
curentului ascuns al unui proces de transformare indelungat gi
continuu in interiorul constela{iilor arhetipale de bazd. in istoria
milenard a Egiptului putem observa mai multe perioade critice
de tranzit. in intervalul dintre ele se ajunge la o modificare de
formd a imaginii arhetipale dominante pAnd in acel moment.
#

10 ANDREAS SCHWEIZER
Urmdrile sunt prdbuEiri Ei inceputuri noi, haos gi o noud crea(ie.
De aceea, la orizont se aratd adesea un nou zeu in momentul
in care un popor cunoaste o mare cddere politicd. Vom vedea
mai departe c5, dupd prdbu;irea catastrofald a Regatului Vechi,
zeul mor{ilor, Osiris, va fi cel care va trece pe primul plan in
Regatul Mijlociu. Sub domnia sa va avea loc o innoire spiritualS,
cum nu mai cunoscuse pdnd atunci Tara de la Nil.
Un avdnt istoric-spiritual de dimensiunea cdrlilor despre
lumea subpdmAnteand este inso(it intotdeauna de restructurdri
politice qi sociale de mari propor(ii. Istoria egipteand ne oferi
posibilitatea unicd de a observa ,,fluxul ascuns al int6mpl6rii,
care se scurge sub suprafala a ceea ce este sesizabil din punct
de vedere actual istoric", cu alte cuvinte imaginile arhetipale
constelate ale inconqtientului colectiv qi consecin{ele lor asupra
dezvoltlrii politice si religioase a unui popo..2 Este insd foarte
posibil ca factorii arhetipali care condi(ioneazd transformdrile
spirifuale sd fie, in cele din urm5, rdspunzdtori pentru rdsturnlrile
politice. De aceea, sd aruncdm o privire asupra marilor cdi de
dezvoltare istoricd gi spiritual-istoricd din vechiul Egipt.
Dupi ce, cdtre sfirgitul mileniului al treilea inainte de
Christos, lunga perioadd de inflorire a Regatului Vechi se
apropia vertiginos de siirqit gi, o datd cu ea, se prdbuEea o
ordnduire neobiEnuit de fructuoas5, stabilS, demnd de incredere
si incercatd (personificatd de zeia Maat), Iara a intrat intr-un
haos politic, economic, social gi spiritual. Locuitorii ei trdiserd
timp de secole sub patronatul zeului Farao, in deplini pace,
dar iatd cd acum ei luptau pur $i simplu pentru supravie{uire.
in mijlocul acestei degringolade, in care tot ce fusese pdnd
atunci demn de incredere se spulbera, ca qi cdnd nu mai exista
nimic drept, se naste o noud forld spirituald, care se reflectd
in aqa-numitele inv6!6turi despre viald gi inlelepciune. Din
aceste inv6ldtui iradiazd o conEtiinld noud si mai fermd a
inOlvlaut.ri. in Povestea Tdranuiui bun tle gurf apare un
neinsemnat locuitor din oazd, un om din popor, cal€ cere cu
tdrie revenirea zeilei Maat, adicd a ordinii sociale drepte gi a
solidaritAdi umane fireqti. O semenea ridicare congtientd a unui
individ impotriva unui inalt func{ionar, a regelui sau chiar a
zeului ar fi fost de neinchipuit in Regatul Vechi. La inceputul
Regatului Mijlociu, cdnd nedreptatea de pe pdmint devenise
vizibilS pentru tot omul, privirea se indreapti ca nicicdnd inainte
ITINERARUL SUFLETULUI iN TTNUTURILE TAINICE l1
spre tir6mul de dincolo gi spre judecata morlilor, a lui Osiris,
care se afld acolo.
Nu te increde in lungimea anilor,
cdci pentru cei din lumea de dincolo
ttmpil unei vieYi valoreazd c6t un ,"or,4
sund unul din avertismenteie din invdldturile regelui Meri-Ka-re.
Oricdt de prequitd gi de doritd ar fi via{a pdm6nteanS, avdnd
in vedere nedreptS{ile indurate, dorul cel mai addnc se indreaptd
tot mai mult cdtre lumea de dincolo gi cdtre zeul Osiris care
stipdneqte impdrSlia morlilor.
Ceea ce ii poate apirea contemporanului ca o decddere
haotic6 Ei frrd sens, apare in realitate ca fiind ,,dirijat de un
destin nein{eles, de o lege sau un sens"S. Acest lucru devine
deosebit de evident dacd urmdrim prefacerile reprezentdrilor
despre lumea 9e dincolo de-a lungul mileniilor.
Piramideleo erau mormintele regilor din Regatul Vechi qi
din Regatul Mijlociu timpuriu. Ele se inalld maiestuos spre cer
,,Valea Regilor" in vestul l'el,.ei; in planul al doiieir
Nilul cu pirninturilc sale arirbile f"crtile

l3
l2 ANDREAS SCHWEIZER ITINERARUL SUFLETULUI iN TNUTUNILE TAINICE
la marginea deqertului, ca gi cind ar trebui si-i apere pe
locuitorii fertilei JAri a Nilului de neslErqitul pustiu al Tdrii
Nimdnui. Aici nu este vorba, cum s-ar putea crede, de o
demonstra{ie de putere a regelui, ci de indl{area unui simbol
al crea{iei lumii spre slava zeilor, comparabil cu catedralele
medievale. Aga cum odinioard colina primordialS a ap5rut din
intunecatele ape primordiale, pentru a opune haosului gi
descompunerii soliditatea pimdntului ;i a cerului, tot astfel Ei
aceastii ,,copie a colinei primordiaie", devenitii piat5, qi anurne
piramida, tebuia si infrunte puterile haotice ale mo4ii. Fie ca,
in toate timpurile, regele inmormdntat aici gi viala popomlui sdu,
ce i-a fost incredin{ath, si fie apArate Ei si aibd parte de ordinea
lumii stabiliE o dati cu Crealia. Mai mult: regele era itrmormdntat
in degert, in mod simbolic la marginea lumii, in imediata apropiere
a granilei cu o primejdioasd prdpastie, pentru cI numai aici, in
preajma haosului, se poate innoi viafa. Tot ce a fost creat in
vechiul Egipt ca operi a slujit in cele din urmi miracolului innoirii
viedi la marginea t6rdmului descompunerii gi al mo4ii.
in interiorul intunecat, inconjurat de o ,,movild funerard" -
monumental6, de forma unei pirarnide, se afld inmormdntat
faraonul egiptean. Aici, in mijlocul lumii, este locul lui de
odihn5. Aici incepe clldtoria sa spre lumea de dincolo, gi pentru
ca el sd poatd strlbate cu adevdrat acest drum peste oceanul
ceresc, i se pun la dispozi{ie vase uriaEe. De pe vremea regelui
Unas (sfirgitul dinastiei a Y-a, cca 2350 i.Ch.) pere{ii pAnI
atunci goi ai spa{iilor interioare au fost decora{i cu formule
magice, aEa-numitele texte ale piramidelor. in felul acesta,
pentru prima oard irr istorie, mortul se inconjoard cu formule
inlelepte, cu alte cuvinte, cu cunoEtinlele ffansmise de str6moqii
sii. El nu wea si se lipseascd de ele nici in moarte. inv5{dturile
il feresc sI cad6 pradd ,,inconstien{ei" ameninldtoare a nop{ii
qi intunericului morm6ntului sau, cum ar spune mai degrab6
egipteanul, nefrinlei. Formulele gi imaginile care decoreazd
mormdntul le putem in{elege ca o Etiin{d magicS, a cZrei for!5
apotropaicd fereEte mortul de intunericul ostil viefii. Intrdnd in
matca tradiliilor spirituaie ale strtrmo;ilor sdi, el este congtient
de continuitatea vie{ii, c5ci de nimic nu se teme mai tare omul
arhaic ca de primejdia de a ieEi din curgerea timpului. Cum,
in Egipt, aceasti continuitate se imbind armonios cu circuitul
sigur al soarelui, in formulele piramidelor faraonul este pus,
firesc, aldturi de zeul soarelui Ra. Ca gi Ra, diminea{a regele
trebuie sE apari din pdntecul reginei cerului, Nut:
Tu e;ti Ra, cel care a apdrut din Nut, din ea,
cea care-l na;te zilnic pe Ra.
Pyr. 16887
Motivul nasterii luminii din pintecele mamei s-a pAsffat
pdnd astdzi in perioada cregtind. Astfel, intr-o veche rugiciune
cregtind cdtre Sf. Maria se spune:
Binecuvdntatd eSti tu, cdci din pdntecele tdu
a rdsdrit o strdhtcire care acoperd cu strdlucirea sa
tot pdmdntul Si vesteSte lauda ta...
Jii sldvitd tu, zori ale izbdvirii,
fu, cauzd a bucttriei iloastre...
Agadar, c[l5toria cereasce a rSposatului incepe in interiorul
intunecat al piramidei. in Regatul Vechi, lumea subpdm6nteand
trece drept ad6ncul intunecat al lumii, cu care nu e bine sd
intri in contact. Pentru a dobdndi stdpinirea in cereasca lume
de dincolo, ba chiar pentru a deveni zeul suprem, faraonul igi
indreaptd toate speran{ele spre lumina stelei circumpolare de
pe cerul Nordului. imi amintesc incl bine, de parcd s-ar fi
int6mplat ieri, cum, t6ndr fiind, am stat minun6ndu-md sub
cerul plin de stele in mijlocul unei grandioase impdr5lii a
mun{ilor. Mi inv6luise lumina slabd, delicatd a stelelor, care
fhcea si strlluceascd intunericul. Aceastl inviluire este acel
ceva hotiritor, acea triire numenald, care te umple cu un dor
de iubire greu de descris. Congtiinla inci slabi are nevoie de
noaptea protectoare, pentru a se l6sa invdluitd de lumind. Vom
vedea c5, in Egipt, intotdeauna noaptea, respectiv intunecimea
amurgului luminii subpim6ntene, a fost cea din care a ieqit
noua congtiin!6, dorul de luminS. Orice via{E delicatd cauti
amurgul. in morm6ntul intunecat iEi are ob6rgia miraculoasa
prefacere' a morgii in via{5. Din cadavru, sufletul Ba, care se
miEcd liber, al regeiui, ndzuiegte spre cer, spre zei, pentru ,,a
deveni unul dintre ei". O experienld asemdndtoare pare sI fi
treit mistica spaniolS Teresa de Avila, atunci cdnd spune: ,,Chiar
in mijlocul cetefi, in centrul ei, se afld iocuinla unde ajunge
toful qi unde se petrec lucruri extrem de misterioase intre zeu
si suflet."8
Erik Hornung a atras atenlia in diferite lucrdri asupra unei
.,jilr
{.
t!
d
,.d

ANDREAS SCHWEIZER
Popoare strdine (Cartea porlii)
mutatii de semnificatie petrecute pe la 1890 i.Ch. cu Sesostris
al Il-lea.g Acest rege este primul care renunld la orientarea
mormdntului sdu spre nord. in interiorul piramidelor apar culoare
labirintice, subplm6ntene. in acest tip de construc{ii se contureazd
o intoarcere in mormdnt, lumea subpdm6nteani trebuie sI fie
reprodusl c6t mai concret- Aceasta face ca, la sffirgitul Regatului
Mijlociu, sd se renunle la piramidd ca formd a mormAntului
regal. in locul ei, incepdnd cu Tuthmosis I (pe la 1500 i.Ch.),
apar mormintele in stdnci din Valea Regilor, situatd in Egiptul
de Sus, avdnd decoraliuni excesiv de bogate. Din nou innoirea
spirituali este precedatd de o rdstumare politicd de proporlii
catastrofale.
Pe la 1800 i.Ch., unitatea !5rii se destramd din nou. Popoare
strline, de origine asiaticd, ndvdlesc asupra ldrii. Datoritd cailor
lor, ele sunt superioare trupelor pedestre egiptene, aga incAt
zdrobesc puterea faraonilor. Un popor pe nume hicsos preia
suprema(ia. in Jara de la Nil aceasta provoacb un goc uriag.
Dar, peste numai trei sute de ani, egiptenii reuEesc sd se
elibereze de sub jugul popoarelor strdine qi sd uneasci din nou
lara sub propria lor conducere. in perioada urmdtoare se produce
o uriagd inflorire a istoriei spirituale egiptene, de propo4ii incd
neintdlnite" S-ar putea crede cd istoria conqtiinlei, acumulatd in
religie si culturS, ar h dormitat timp de milenii in inconqtient,
pentru a se coace in taind si a se ridica apoi, printr-o explozie,
la lumina zilei. Constiinla cap5td o amploare universald, dupd
ITINERARUL SUFLETULUI iN TTNUTURILE TAINICE
ce Tuthmosis I, mAnat de politica sa rdzboinicd imperiald, trece
primul Eufratul pe la 1500 i.Ch. Faptul cd in Cartea porlii
(ceasul al 5-lea, registrul de jos) popoarele striine sunt enumerate
gi ele printre mor{ii fericili si puse astfel pe acelaEi plan cu
egiptenii, constituie o reprezentare de neconceput p6nd la acel
moment. Izbucne5te o nivalnici bucurie de via{d, care cuprinde
toat6 lumea.l0 in'centru se afl6 zeul soarelui, ciruia trebuie sa
i se multumeasci pentru toate aceste minun6(ii. in renumitul
imn al lui Amun, se spune:
Tu eSti cel care a creat tot ce se afld.
Acela singur care a creat ce este.
Omenii au apdrut din ochii tdi,
Iar zeii s-au ndscut din gtra ta.
Care a pldmddit ierburile, care line animalele tn viald.
$i ,,pomul vielii" pentru omenire.
Care aduce la suprafald ceea ce ii face pe pe;ti sd
trdiascd tn rdu.
$i pdsdrile, care populeazd cerul.
Acela cdntia cel care este in ou ii dd aer;
Care line in viald puiul Sarpelui...
Fii sldvit tu, cel care ai creat toate acestea,
Cel unic cu numeroasele tale brale;
Care petrece noaptea veghind,
Cdnd toatd suflarea doarme,
$i cautd ceea ce-i aduce binele turmei sale;
Amun, care rdmdne in toate lucrarile,
Atum harahte"'
AHc gzg
Afirmarea fbrd precedent a lumii si a creaturilor ei denotd
o con;tiinfd a soarelui, diferenliat5, mai puternicd,. Trezir:ea
acestei forle a constiinlei se petrece o datd cu cobor6rea in
lumea subpdmdnteand qi cu o descriere tot mai precisd a
impdrS{iei osiriene a mortjlor. Cu cAt formele de aparilie a
zeului soarelui, eare, ziva, strdbate cerul si umple lumea cu
strdlucirea sa creatoare, sunt mai vizibile pentru toli ochii, cu
atdt mai insistent se intreabd egipteanul din Regatul Nou ce se
int6mpld cu lumina soarelui in timpul noplii. Cum se poate ca
soarele, care seara este vizibil ostenit gi, aga cum spun textele,
a ajuns un mosneag, diminea{a sd risarl pe cerul de la rdsdrit
cu o noud fo45 tinereasc5? C5(ile despre lumea subpdmAnteand
merg pe urmele acestui fenomen al regenerdrii tuturor vielilor
l5

l7
l6 ANDREAS SCHWEIZER
in addncul noplii Ei al lumii subpSmdntene. Ele privesc in
addnc, in str5fundurile pdnd atunci atdt de temute. Interesul se
indreaptd cdtre ,,spafiul ascuns" al lumii subpdmdntene, cdci,
dupd cum spune Erik Hornung, ,,regenerarea nu este posibild
in lumea limitat-ordonatd, ea se poate realiza numai atunci
cdnd ceea ce e bitrdn gi uzat se scufundd in nemdrginitul care
inconjoard Crealia, in for{ele care, descompundndu-se,
tdmdduiesc, ale oceanului primordial Nun."ll Ditt punct de
vedere psihologic, aici iEi face loc o tendinld de introversiune
istoric-culturali qi spirituald. Retragerea gi izolarea sunt
popasurile care revin ale congtiinlei ce se innoiegte. Mereu este
vorba de intdlnirea cu Marele, Necunoscuful, in care noile
imagini arhetipale se agazd intr-o constelafie. Si in zilele noastre
drumul dezvoltdrii psihice a individului duce mai intdi la izolate
gi intunecarea propriului suflet, cAnd, dup6 intdlnirea cu figurile
qi imaginile care apar din spa{iul intern, poate cre$te incet o
noud congtiinld. $i pe acest plan individual orice lirgire
fundamental5 a congtiinlei este legatd de distrugerea unui ,,intreg"
incd intact. Textele gi imaginile din Amduat descriu acest proces
intr-un mod impresionant. DouI descrieri deosebit de frumoase
ale acestei cdrli se gdsesc in camerele mortuare ale lui Tuthmosis
al III-lea gi Amenofis al Il-lea. Mormintele regale din Regatul
Nou au fost sdpate adinc in st6ncd intr-una din cele mai
sdlbatice vdi din Munlii de vest tebani, situatl in pustiu. Vechii
egipteni realizeazd astfel, intr-un mod absolut concret, inaintarea
impetuoasi in interiorul intunecat si intoarcerea lor spre lumea
subpdmdnteanS. Despirfite in spaliu de mormdnt, la marginea
linutului fertil, se afl5 grandioasele temple, in care era celebrat
cultul mor{ilor pentru rege. in interiorul templelor, preotul
sivdrEea ritualul de zi cu zi, pe care cdr{ile despre lumea
subplm6nteanS, ce decoreazd pere{ii mormintelor, il prezintd ca
pe marele mister al unirii lui Ra gi Osiris. Astfel, cultul insolea
mesajul imaginilor gi il transpunea in realitatea ritualului.
Dacd, pdnd la revolta lui Elu^aton (pe la 1350 i.Ch.),
mormintele erau impodobite numai cu Amdual, in genera{iile
urmdtoare la aceasta s-au addugat noi qi noi cdr{i despre lumea
subpdmdnteand, cum ar fi mai ales, Cartea porlilor, Cartea
pe;ierilor Ei Cartea pdmdntului.l2 in multiple chipuri intdlnim
gi reprezentdri ale Litaniei soarelui, cu invocdrile ei cltre zeul
soarelui nocturn, subpdmAnteatt, ca si diferitele formule din
ITINERARUL SUFLETULUI iN TINUTURILE TAINICE
celebra Carte a morlilor. Acestea din urmb provin in cea mai
mare parte din textele sarcofagelor din Regatul Mijlociu 9i
strbliniazd putemic, Qa atare, aspectul periculos al impdrdliei
morfilor, avertizdnd asupra tuturor pericolelor imaginabile din
addncurile intunecate ale pSmantului. Dar nu numai decorafiunile.
ci Ei detaliile <ie construc{ie ale mormintelor sunt intr-o continul
schimbare. Astfel, coridoarele qi diferitele sdli sunt altfel dispuse.
Aceastd schimbare reflectd voin{a de a copia tot mai fidel
lumea subpdmAnteanS, pentru a reprezefita c6t mai mult prin
decora{iuni gi arhitecturd marele mister al regeneririi vie{ii la
marginea prdpastiei. Acolo unde, la fel ca in toate aceste texte,
este vorba de descoperirea lucrurilor subpdmdntene qi, din punct
r1e vedere psihologic, de constientizarea fluxului subpimintean'
arhetipal, care insofe;te intotdeauna, din planul al doilea si
orientativ, ceea ce se intAmpld peste'zi si politica zilei, avem
de-a face in mod necesar cu material arhetipal. Cu cAt ne
indreptdm mai mult spre mdrelele imagini ale sufletului si su
cdt inaintdm mai adinc in intregul dinainte constientizat al
incongtienfului colectiv, cu atdt mai mult pdrdsim domeniile
unei psihologii doar personale. Aici nu este vorba numai de
fericirea sau nefericirea individului, aqa cum, in lumea anticS,
a fost intotdeauna vorba de cosmos, respectiv de omul instalat
in acesta.
Despdrlirea subiectului de lumea obiectelor, care i-a adus
crrnultri modern izolare, singurdtate gi lipsa unei patrii, ii este
strdind egipteanului. Atunci cAnd el sldveqte, in imnurile sale
cdtre soare, frumuse{ea ,,naturii", aceastd naturd nu este niciodatd
obiect al dorinlei omului de a ac{iona sau al curiozitalii qtiinlifice,
ci o contrapondere vie, creatd de divinitate, care este de
neinchipuit Idrd puterea creatoare a zeului soarelui. Ceea ce
egipteanul desemneaz[ drept naturd este creat, fbcut, fonnat sau
incdrcat cu culoare (qm3, jnv jwn), in orice caz este intotdeauna
ceva in care se relevS voin{a creatoare 9i puterea numenald de
modelare pe care o are zeitatea. Omul arhaic atie cd el este c
parte a intregului cosmic; Cosmosul este patria sa 9i, in primul
rAnd, dragostea pentru zei Ei zei{e este cea care poate trezi
acest sentiment al patriei. Este de la sine in{eles c5, pe l6ngd
toate acestea, el cunoaEte si ameninlarea lipsei patriei. Aceasta
este teama profirndd de haos, pe care o int0lnim mereu. Aceastd
viziune asupra lumii corespunde intru totul concepliei despre

l9
l8 ANDREAS SCHWEIZER
inconstientul colectiv. in ad6ncul fiinlei noastre suntem legali
nu numai de trecutul nostru nemijlocit, de ceea ce ne e apropiat
Ei inrudit, ci de toate fiin(ele. Pe baza simetriei secrete a tuturor
lucrurilor, indiferent unde ne-am confrunta cu con{inuturi psihice,
noi ne afldm sub puterea fluxului subpdmAntean. Dacd vedem
astfel lucrurile, inseamnd cd nu existd un adevdr obiectiv, pentru
cd individualul este intotdeauna legat de intreg, Ca urmare, este
dificil sd afirmdm ceva definitiv despre aceste ,,ultime lucruri
(subpdm6ntene)". Mai mult decdt in cazul oricdrei alte teme,
trebuie sd ne l6sdm in seama afirmaliilor tradifiei. Din tezaurul
experien{ei inlelepciunii orientale ni s-ar oferi, de pildd, bogd{ia
de idei din sistemul Kundalini Yoga. in vest, specula(iile
alchimiei s-au dovedit a fi o bogatd sursA. De aceasta s-a
ocupat, de-a lungul mai multor decenii, C. G. Jung, si se poate
spune cd intunecaful zeu mercurial al alchimistilor a fecundat
psihologia lui Jung mai mult ca orice altceva. Astdzi, graie
nivelului avansat al egiptologiei, cA4ile despre lumea
subpdm6nteand si textele pentru mor{i ale egiptenilor se impun
ca o noul posibilitate de cercetare a rdului subpdmdntean.
Datordm accesul la aceste inepuizabile surse, in cea mai mare
parte, egiptologului din Basel, Erik Homung, eare, muncind
neobosit, a prezentat practic toate textele despre lumea
subpdmdnteand din Regatul Nou in exceplionale ediqii gi
traduceri.l3
Astdzi este din ce in ce mai clar cA reprezentdrile egiptene
despre lumea subpdmAnteand sunt precursorii spirituali
fundamentali ai multor reprezentlri cregtine si alchimiste. Prin
centrul spiritual de la Alexandria, unde au trdit gi au lucrat
Clement sau Origene, ca gi prin mijlocirea inlelepciunii arabe,
care a p6truns, mai ales via Spania, pe continentul european,
avdnd aici efecte profunde, s-a ajuns la un interesant schimb
intre Orient qi Occident.
Trebuie insd sd ne ferim si facem, prea repede si fbrd a
chibzui destul, o paraleld intre religia egipteand gi psihologia
inconstientului. Zeli au propria lor organizare gi la fel gi puterile
arhetipale, care-i reprezintd psihologic, din care cauzd, in cele
din urmd, ei se sustrag constiinlei cunoscdtoare. Imaginea
religioasS, care incearcd sd cuprindd un con(inut sufletesc
dominant, reprezintd numai o parte a conlinutului. Cealaltd parte
este emo{ia inso{itoare Ei sentimentul declan;at de con{inutul
ITINERARUL SUFLETULUI iN lTNUTUNILE TAINICE
imaginii, cu alte cuvinte in{elegerea prin sentimente a imaginii
interioare. O asemenea in{elegere poate fi declangatd de o
viziune sau o coplegitoare imagine din vis. Este renumitd brusca
iluminare a marelui mistic Jakob Bohme. Viziunea iesitd din
comun si care ;i-a pus amprenta asupra intregii sale vie{i, a
unei raze de soare care s-a reflectat intr-o farfurie de zinc,
i-a l6sat o impresie atAt de puternicS, incAt, ca unrlare, el a
incercat apoi in numeroase scrieri sd dea de urmele acestui
mister.l4 Astfel, existd gi astdzi oarneni care, pe baza unui
singur vis sau a unei imagini vizionare, si-au orientat via{a
spre cdi absolut noi. Acolo unde numenalul atirrge omui, el
lasd urme adinci. Aceasta este o experienld strdveche 9i, sd
sperdm, mereu noud a omului.

Appa r{w st s c riere a
despn'e spa$iarE tafiE'nic
ln prif;ita si fierbintea ,,Vale a Regiior", in filnd de tot,
la rnarginea hfun(ilor de Vest, care separS ca un zEvor nesfhrsitul
de,qeft de rn6noasa lar6 a Nilului, se afli un mormdnt, a c6rui
intrare, o<linioard ascunsd cu grij6, nr-i e plasatd, ca de otrricei.
la poalele peretelui stdncos. care coboari in panta ai:rupti, ci
ia cd{iva nretri mai sus de ia sol, intr-,un hiu" O scar6 conduce
vizitatonrl de astitzr pAnE la coridorul ?n pantd al intrlrii. Este
mormdntul marelui rege Thutmosis ai III-iea, sub a cirui
cdrmuire Egipfu.l a ajuns o putere rnondiald. in camerele mortuare,
sdpate adAnc in munte, unde odinioard se odihnea cadavrul
regal, se afld o reprezentare sirnpld, deosebit de f,rumoasd a
cdii Amduat" Sd urmdrim, deci, drumul care coboard de la
intrare pdnd in addncul intunecat. La inceput, pere{ii lungilor
coridoare sunt doar cioplili in grabd, fbrd a fi decora(i. Pe scdri
gi pe coridoarele care coboard piezig in ad6nc, ajungem la un
prim spa{iu (l), care frapeazd prin decoraliunilc gi model5rile
ITINERARUL SUFLETULUI iT.I ITNUTURILE -I'AINICE
sale" Aici drumul se intrerupe trrusc, fdc6nd loc unui pu! addnc
de vreo qase metri. Astlzi peste prdpastie e instalat un pode{.
in acest spaliu, cioplitorii ?n piatrl au muncit cu gri.ji. Fere{ii
sunt netezi ;i acclperili cu tencuialS. Din plafonul albastru
coboar6 lumina unor stele albe, care te fac sd simli dimensiunea
,,:osmicii a acestui 1oe. Dcspte semnifica{ra pu{ului s-a vorbit
rnult in cercurile specialistilor. Astibl, s-a presupus cI ar t-i
purut servi ca apirare impotriva .lefuitoriior de morminte. motiv
pentru care a si intrat in literaturd r;a ,,priful jefuitoriior de
,'narminte"" Dar asemenea rafinamente arhitectonice au ?n Egipt,
pe iAng4 importanla lcr func{ionaiii pentru orice ocazie, .1i o
valoare sirnbolicS. Ad6ncimea spailiului (cosmic) marcheazd o
granild qi este totodatd un sirnbol al abisurilcr lumii
iubpim6ntene, din care se innoieste orice via15. Cricum ar fi,
ne afiSrn 1a trecerea din lumea de aici in cea de clincolo, in
locui unde se petrece prefacerea mcrlii in via{i" Astfel, chiar
si podul de astdzi capdtd o importan{d simbolicd, cdci el este
din vrernuri strSvechi un sirnbol al trecerii de la o lu-rne la
cealaltS. Imediat in spate se atiS o salS neregulati, in patru
colquri, cu doi piloni in rnijloc (2). Flafonnl albastru presdrat
cu r"lenumdrate stele este innoit. Numele celor rnai dif,erite zeititi
si demoni, in total peste qapte sute, 'insirate pe pere{i, exerciti
aslrpra celui care le priveqte un efect magic. Treptat, ochir.tl se
obiqnuieste cu lumina crepusculari si sdrdcdcioasl qi. in curdnd,
pe peretele din stAnga descoperim un alt cutroar, ingust. Acesta
c'luce in jos la carnera propriu-zisd a sarcofagelor. Forma oval6
a acestei camere iradiazd un fantec fascinant, care sporeste
datoritd sarcofagului rnasiv, rosLl, cu inscrip{ii si imagini' In
c:ele patru cam€re laterale se aflau pre{ioasele obiecte puse in
mormAnt, care au cdzut de multi vreme in rnAinile celor care
au confundat tezauml divin al vie{ii de dincolo cu aurul obiEnuit.
Din nou plafonul este acoperit in acelagi mod cu un cer
cle stele. Dar pe pere{i sunt pictate in roqu si negru nenumdratele
figuri de zei qi textul c64ii Amdrtat, scris cu litere cursive.
Faptul c6 nu lipsegte nici unul din cele doudsprezece ceasuri
ale noplii este o particularitate. In multe alte morminte sunt
insemnate doar cdteva ceasuri. Pictorii acestui mormdnt au
copiat cu siguran{d ,,cartea" de pe unul din papirusuri in mirime
natural6 pe perete. GreEeli de scriere accidentale aratl ci ei
lnqigi nu gtiau s6 scrie, cdci in morminte diferite au fost copiate
lclesea aceleagi gregeli. Evident, toate trebuie puse pe seama
modelului folosit cie ei. Itlegtegugul lor consta in copierea c6t
21
Schita monndntuiui lui Thutmosis al lltr-lea

23
mai fidel[ a unui ,,original" care astdzi nu ne mai este accesibil.
De aceea, imaginile din carnerele mortuare, care-l inconjoard
pe regele ingropat odinioard, trebuie citite ca o carte. Cititorul
urmdreqte cdlbtoria zeului soarelui cu ajutorul celor douSsprezece
ceasuri ale noplii. La inceputul fiecirui ceas recunoa$tem pe
zeul soarelui Ra stdnd in barca sa pe fluviul din lumea
subpdmdnteand Ei cdlStorind de la st6nga la dreapta (registrul
mijlociu). Vom vedea mai departe cd scenele reprezentate in
registml mijlociu conlin tema centralS a respectil'ului ceas. Zeul
soarelui este inso{it de numeroase zeit51i. Ele il insolesc in
barca sa sau locuiesc pe malurile fluviului din lumea
subpdmdnteand, ai cdror locuitori sunt reprodugi in registrul
superior gi inferior. De aici ei ii inalld urale Ei invie atunci
cAnd el, marele zeu, trece pe 16ngi ei, pentru a recddea apoi
in sornnul lor de moarte, atunci cdnd Ra, in barcd, dispare din
cAmpul lor vizual. in cdl[toria sa prin iurnea subpdmAnteand,
zeul soarelui trece printr-un profund proces de prefacere si
cunoastere. Acesta culmineazd cu naqterea la inceputul unei noi
zile. O credin{5 profundd a vechilor egipteni spunea cd cel care
cunoaEte acest misterios proces de transformare a zeului Soare
gi gtie lucrurile desenate in mormdnt este qi el implicat in
aceastl transformare a mo4ii in viald. in mod deosebit, acest
lucru este valabil pentru regele inmormdntat aici.
Doud coloane din spaliul interior al camerei sarcofagelor a
lui Tuthmosis al III-lea il prezintd pe rege ;i familia sa. O
zeid a pomilor, care se apropie de rege, oferindu-;i pieptul,
reugeqte sd sugereze deosebit de frumos, tocmai datoritd simplitd{ii
picturii, intimitatea gi starea de spirit misticd ce domnesc in
acest spa{iu. In acest loc este bine sd zdbovesti. O vom face
in cele ce urneazd, cufunddndu-ne in lumea bogat{ a
decora{iunilor murale, adicd in imaginile gi textele cd4li Amduat.
Amduat, textual: ,,ceea ce este in lumea subpdmAnteanS",
este cea mai veche dintre cdrlile despre lumea subpdminteanS,
dar in ce priveqte construcfia Ei con{inutul este cea care are
cea mai clard structurd. Ea descrie cal6toria zeului Soare in
barca sa prin cele doudsprezece ceasuri ale nop{ii din lumea
subpdmAnteana.ls Ostenit de muncile de peste zi, bdtrdnul zeu
al soarelui coboar:d prin poarta orizontului de vest in impdr5lia
mor{ilor. in cdldtoria sa plind de evenimente, el este inso{it de
un gmp schimbdtor format din cele mai felurite zeitdfi qi din
mor{i ferici{i. To{i ii cautd apropierea, fie pentru a-l sluji in
ITINERARUL SUFLETULUI iN 'IINUTUNILE TAINICE
cdhtoria sa adesea anevoioasS, fie pentru a avea parte de
miracolul regenerSrii sale. Dintre figurile transfigurate ;i zeitalile
care sdldsluiesc pe ambele maluri ale rAului, Amduat aminteqte
mai mult de 900. Oriunde apare marele zeu trecind pe lAng5
ei, acegtia invie, slSvindu-I, inchindndu-i-se qi preamdrindu-I,
dar Ei aplrAndu-l de duqmani care pdndesc la tot pasul'
pretuiindeni stau la pindd fiinle care amenin(6 sd distrugd orice
via(d ce se na$te. Mereu se pune problema continuarii calatoriei,
mai ales din cauza lui Apophis, rdul propriu-zis, -care,
prin
puterea sa intunecatd, poate nimici intreiga Crealie' in punctul
cel mai adinc, in cel de-al gaselea ceas al nop{ii, acolo unde
se atinge grania miticd a lumii Ei unde intunericul este cel
mai dens gi pericolul cel mai mare' acolo se afld marele mister:
cadavrul soirelui. Acesta este totodatd si cadarzml lui Osiris.
in acest adinc, unde nefiinla atinge amenin{dtor Ei totodatd
salvator sfera impdrdliei osiriene a morlilor, acolo se peffece
miracolul unirii zeului soarelui Ra cu st5panul impdrdliei morlilor,
Osiris.
Marele mister al unirii sufletului liber Ba al zeului soarelui,
care tdnjegte dupi lumina ;i intinderea cerului, cu cadal'ml,
care, la fel de sigur, face parte din implrd(ia subpdmdnteand
a rnorlilor stSpdnita de osiris, acest mister determina innoirea
oricarei vieli gi reinstaurarea intregului. Acum calatoria se
desfEEoard mai departe, spre poarta de est. Dar, abia ce s-a
aprins din nou lumina zeului soarelui in addncuri, cd iarlqi se
iveste amenin(area, de data aceasta de la Apophis, care i se
pune bdrcii in cale in cel de-al saptelea ceas' Dar, cu forle
unite, at6t el, cAt gi toli ceilalli wljrnaqi ai Soarelui vor fi
invingi. Celelalte ceasuri zugrdvesc creEterea qi
^procesul
de
."g"rrLru." legat de aceasta al intregii Crealii' In cel de-al
do-isprezecel"i
""ur
al noplii, puqin inainte de renagterea Soarelui,
aEteitata cu dor, acesta trebuie sd se mai scufunde o datd in
cel mai adAnc intuneric. Aici, barca qi, o datd cu ea, intreaga
Crealie trec printr-un uriag qarpe al lumii subpdmintene, de la
coada la gnrd, p.o""s care, aEa cum o aratd clar imaginile si
textele inso(itoare, duce, in cele din urmd' la intinerirea a tot
ce ftineazd. A"rr*, renaqterii zeului, devenit copil, nu-i mai
sta nimic in cale. Toatd oboseala mor{ii este invinsd, intunericul
infrAnt qi strdbEtut de razele bucuriei noii vie{i ce se trezeste.
Nut, zeila cerului, l-a nf,scut din nou pe zeu. Su, zeul aerului,
ia in p';'nire barca si o ridicd spre cerul de est' Un imn cdtre

25
Soare, dintr-un mormdnt de slujbaq din Teba, din epoca mai
noud, zugrdveste motivul $avitdtii in moarte cu urmdtoarele
cuvinte: ,,Fii salutat Ra in rdsdritul tdu... marele Eoim cu
pieptul impodobit... ai vrea sd te treze;ti frumos tn zorile
dimineii... strigdte de bucurie rdsund cdtre tine spre seard...
tu, cel care e;ti purtat in gravitatea noplii ;i te trezeSti in zori
la na;terea ta.
Mama ta te cre1te zi de zi."
,,Mama ta te creste zi de zi", aceasta este o atitudine
adecvatd a constiin{ei noastre de zi fald de matricea sufleteascd
a inconstientului colectiv, *bci acesta este niscut zilnic din
p6ntecele matern al intregului preconstient. Din ,,apropierea de
moarte" a somnului, omul isi extrage for{a, statornicia qi durata.
Ca si Ra, zeul soarelui, care coboarl spre cadavrul sdu, tot
astfel qi noi ne intoarcem mereu la o lume a strdmosilor, in
aare zac ascunse forlele noash€ creatoare. Aici constiinta noastrd,
capacitdfile noastre mestesugdresti gi spirituale qi, nu in ultimul
r6nd, capacitatea noastri de iubire fa{n de oameni si de tot ce
existd, se pot reinnoi ntereu.
Amduat si-a asumat sarcina sd meargd pe urrnele misterului
acestei regenerdri. in centrul acestui mister se afld cufundarea
lui Ra in bezna lumii subpdm6ntene si trezirea sa in zori. De
aeeea, acum trebuie sd ne intrebdm, ce tnseamnd zeul soarelui
din punct de vedere psihctlogic? O zeitate simbolizeazd forla
arhetipalS. Lumina creatoare a soarelui nu desemneazd, din
aceastd cauz6, constiinla eului. Mai degrabd pare sd aibl in
vedere un ultim principiu de con;tiinfd din incon;tientul colectiv,
intr-o oarecare mdsura sursa oricdrei deveniri constiente. Trezirii
lumii solare si fonnlii simbolisticii soarelui ii este destinati
marea iubire, care i se purta ?n mileniul trei t6rziu Ei in rnileniul
al doilea i.Ch" zeului soarelui, fie in Mesopotamia, unde epopeea
lui Ghilgames este o mdrturie impresionantd,, fre in excesiv de
bogata teologie a soarelui din Egiptul antic. Atdt in povestirile
mitice despre regele Ghilgames, c6t 9i in cdrlile despre lumea
subpdmdnteand din Regatul Nou qi, in special, in fructuoasa
teologie a epocii dinastiei Ramses, zeul soarelui a trecut drept
autorul, creatorul qi fo4a motrice a tot ce existd. Oferind
incredere si consolare, e7 garanteaz5 ordinea cosmicd si, in felul
acesta, si pe cea politicd, din care cauzd. zeia Maat, care, la
rdndul ei, std chezisie ordinii ;i echiti{ii, este numite fiica lui
Ra.
Ra, zeul Crealiei, ,,s-a creat singur", atunci, prirna oarb,
ITINERARUL SUFLETULUI IN TINUTURILE TAINICE
cind a fost inceputul tuturor lucrurilor, qi de aceea el a apdrut
fbrd o cauzd. Din punct de vedere psihologic, noi nu putem
spune pentru ce ceva din noi vrea extinderea congtiin{ei sau,
altfel formulat, de ce existi un ultim principiu al congtiinlei in
inconstientul colectiv. $i mai pulin gtim de ce, incep6nd din
mileniul al doilea i.Ch., acesta a inceput sd se ,impuni at6t de
impetuos. Din acest moment, omenirea este supusl unui proces
de conqtientizare fulgerdtor ;i nimeni nu indrdzneste sd
prooroceascl cu certitudine cd aici se contureazi o tendinld
spre bine. Treptat devenim constien{i de caracterul indoielnic
al dezvoltirii constiin{ei culturii. Noi nu plrtem scdpa de aceastd
istorie a evolu{iei, dar am face bine, dac6, cel pulin, am renunla
la optimismul nostru increzdtor in progres, pentru a sluji in
mai mare mdsurd permanentei prefaceri a Crea{iei. Nu progresul
ne-a fost pus in sarcinS, ci serviciul in slujba prefacerii, cdci
tot ce este via!5 aspird la prefacere. Pentru aceasta egipteanul
a creat o imagine frumoasd. El qtie cd niciodatd nu va putea
dispune de zeul soarelui, dar, dacd este un ,,mort fericit", gi
dacd sufletul siu Ba, adicd sufletul figurat ca o paslre qi
rnisc6ndu-se liber, trdieqte, el poate, urcat in barca lui Ra, sd
ia parte la viaa regelui soarelui qi la c5l5toria sa peste oceanul
ceresc Ei prin cdmpiile lumii subpdmdntene. Particip6nd la
cdlStoria soarelui, el este instalat in procesul prefacerii creatoare,
care se desfbgoard fbr6 incetare.
Din punct de vedere psihologic aceasta inseamnd: eu pot
participa la for{a con;tiintei arhetipale din lumea de dincolo,
dar nu o pot chema eu insumi. Congtientizarea nu este niciodat6
numai fapta sau prestalia mea, ci, rnai degrabd, o illuminatics,
o iluminare, care imi izvordEte qi se revarsd asupra mea din
apropierea divinitAdi, respectiv din apropierea de conlinuturile
arhetipale. Lumina lui Ra sau cea a iui Osiris din lumea
subpdmdnteand este cea care ii promite omului o noud via!5.
Acesta este'adevdrul psihologic al cuvdntului lui Iisus in Sfdnta
llvanghelie dupd Ioan, 8, I2'.
Eu sunt lwnina lumii.
Cel ce imi urmeazd mie nu va ttmbla in tntuneric,
Ci va avea lumina vietii.

Titlul c f,rtii Amduat
Scrierea spaliului tainic
Locurile sufletelor Ba si ale zeilor,
Ale umbrelor Si ale celor transfigurali $i ceea ce fac ei.
inceputul este capdtul vestului,
Poarta orizontului dinspre vest,
SJiirSitul intunericului pimordial,
Poarta orizontului de vest,
Pentru a cunoa$te sufletele subpdmdntene,
Pentru a cunoaste ce fac...
Pentru a cunoa$te porlile Si cdile,
Pe care le strdbate marele zeu (Ra),
Pentru a cunoa;te mersul ceasurilor Si zeii lor,
Pentru a-i cunoa;te pe cei care prosperd Si cei care
sunt nimiciyi.
Repetiliile multiple ne fac sd sim{im afeatarea emo{ionali
a autorului acestor rdnduri. Pentru el, aceasta avea o importan{i
absolut existenliald, pentru a cunoa$te procesele secrete care se
petrec in lumea subpdm6nteand. Verbul egiptean de bazd, rh
inseamnd a cunoaste, a se pricepe, a sti despre ceva si, de
aceea, a avea puterea, mai ales in sensul de cunostinl5 despre
esenta unui zeu si a lucrurilor secrete in general sau, curn am
spune noi, in stil modem: a fi constient de un lucru. Cdt de
nelimitate sunt aici cunostin{ele transmise o subliniazd repetarea
de noud ori, cdci noud simbolizeazd pentru egipteanul antic o
abunden!5 ce nu poate fi cuprinsi cu privirea. Astfel, cunogtinlele
il feresc pe cel mort de cdile tainice ale lumii subpdmdntene
cu primejdiile care pdndesc la tot pasul in cdldtoria din lumea
de dincolo. Ele il ajutd sd treacd cu bine de obstacolele si
dugmanii care i se pun in cale. Pentru egiptean, moartea nu
este un sfrrsit, nu este o rupere a viefii, dar este o trecere
greu de infbptuit. A fi mort nu se rezttmd, doat la moartea
fizicd. Un suferind, un bolnav, cineva care este nevoit sd triiascd
intre strdini - in mizerie, culn se spunea in evul mediu despre
I'IINERARUL SUFLETULUI iN TWUTURILE TAINICE
ceea ce era in afara granilelor ldrii - igi poate jeli soarta, ca
si cdnd ar fi murit si nu s-ar mai afla printre cei vii. De
aceea, cunoEtinlele despre lucrurile tainice din lumea
subplm6nteani, pe care ni le dezvdluie Amduat, au o valoare
inestimabilS atat pentru cei morli, c6t Ei pentru cei vii. Titlul
final al cdrlii spune clar:
inceputul este lumina,
Sfdr;itul este intunericul primordial.".
Cel care cunoa$te aceste imagini pline de mister
Este un ach (un mort fericit) bine pregdtit.
El intrd Si iese mereu din lumea subpdmdnteand.
Mereu vorbeSle cu cei vii,
incercat cu adevdrat, de milioane de ori...
Cine cunoagte aceste imagini, pentru acela moartea nu este
nici sfirgit, nici linistire, ci mai degrabd o ,,ie;ire spre via{d",
o trecere, care duce la o deplind noud orientare.
in via{a multor oameni se pot observa perioade de trecere
critice, in care aceqtia plutesc intr-o oarecare mdsurd intre viafd
si moarte, ca gi cdnd incd nu s-ar fi dat hotirdrea definitivd.
in asemenea perioade de deosebitl apropiere de moarte pot
apdrea depresii, boli Ei alte apdsiri grave. in vise apar teme
ale morfii, iar uneori nici nu putem spune dacd ele vestesc
moartea realA sau o grea trecere in viala celui ce viseazd. in
orice caz, in simbolismul lor, ele indicd adesea moartea, care,
asa cum se spune in textul alchimist al nun{ii chymnice, ,,te
face doar cu mult mai viu". Aceasta din urmd corespunde unei
treceri la urmdtoarea fazd a viefii, mai congtientd. Este foarte
posibil ca noi, atunci c6nd stim de anurnite lucruri din lumea
subplminteanl sau, in termeni psihologici, de imaginile interioare
ale inconqtientului colectiv, sd suportdm cu bine apropierea
mor{ii, fbri sd trebuiascd sd pldtim cu viafa. Chiar daci este
aga, existe si o moarte timpurie, prematurA, o moarte care este
rezultatul unei prea mari incongtienle. La acea moarte, care te
face qi mai viu, ;i la viala care urrneazi dupd aceea se referd
apostolul Pavel, cAnd scrie in Epistola sa cAtre galateni: ,,M-am
rdstignit impreund cu Hristos; Ei eu nu mai trdiesc, ci Hristos
trdieqte in mine." (2,20). Aici, din punct de vedere psihologic,
cste subin{eleasd orientarea congtiinlei Eu-lui spre qi ddruirea
cdtre lumea psihicului obiectiv, respectiv a inconEtientului
colectiv. Ea corespunde unei deplasdri a aten(iei de la Eu la
lnsusi, ceea ce, desigur, nu inseamnd o dizolvare :r E,u-lui, ci,
27

29
28 ANDREAS SCHWEIZER TTTNERARUL SUFLETULUT in rtNuruRILE TATNICE
mai degrabi, este echivalentul unei prefaceri a stdrii de Eu
intr-o permanen{d a Eu-lui inci necunoscut6 pdni acum. Meister
Eckart a exprimat aceasta pregnant: ,,Eu am o forld in sufletul
meu, care il poate primi cu totul pe Dumnezeu. Sunt atdt de
sigur de aceasta, pentru cd triiesc starea in care nimic nu-mi
este mai (aproape)) ca Dumnezeu. Dumnezeu este mai aproape
de mine dec6t sunt eu de mine insumi; sinele meu {ine de
faptul ca Dumnezeu s6-mi fie aproape si prezent." Dar acest
lucru nu trebuie psihologizat intr-un mod prea simplist, pentru
c5, pulin mai departe, teologul Eckart continud: ,,DacE sufletul
il recunoagte pe Dumnezeu, el trebuie sd uite de sine Ei trebuie
si se piardi pe sine; cdci atdta timp cdt el se vede pe sine gi
se recunoaste, el nu-l vede si nu-l recunoaste pe Dumnezeu.
Dar daci el se pierde de dragul lui Durnnezeu si renunfl la
toate lucrurile, el se va regdsi din nou in Dumnezeu.
RecunoscAndu-l pe Dumnezeu, el se recunoagte pe sine insu;i
gi recunoagte toate lucrurile... Dumnezeu este in5untru, noi insd
suntem afard; Dumnezeu este (in noi) acasd, noi ?nsd suntem
printre striini".l7
Asa cum am vdzut, egipteanul crede intr-o continuitate a
conEtiinlei, care supravietuieEte morlii ftzice a omului. intr-o
formulare psihologicd, aceasta inseamnd cd legitura cu insuqi
(cu ,,temelia sinelui in Dumnezeu", cum ar spune Meister
Eckart), prin care suntern ata;ali la imaginile sufletegti ale unui
intreg precongtient, poate strlpunge dependen{a temporald a
conqtiinlei de Eu, gi amrme atdt acum, c6t gi in viitor. Visele
despre cei care se sting par si confirme aceastA experien{i. Eu
am putut sd observ ir mai multe rAnduri cd imaginile din vis
ale unui om, care-si putea presupune iminenta sa moarte, abia
Cacd se preocupau de acest eveniment care, vdzut dinspre Eu,
decidea totul. in schimb, ele se ocupl de probleme psihice
absolut normale, ca qi cAnd nimic nu s-ar fi intdmplat. At6ta
timp cdt trdim, ,,ceva" din sufletul nostru ne impinge spre
constientizare, si existd impresia cd orice extindere a congtiintei
ar fi un ajutor dincolo de moarte.
Dar sd ne intoarcem la Amduat, la Scrierea spayiului tainie.
intr-o lucrare mai timpurie, Cartea pe;terii, este vorba de
,,spaliul secret", ,,intunecat" sau ,,sfhnt". Leitmotivul este mereu
acelaqi: misterioasele intdmplSri din adAncul plm6ntului trebuie
tzolate qi protejate cu grijd si sigurr de- lumea aceasta. innoirea
si regenerarea au loc sr:b protee{ia lurnii subpSmAntene" unde
sunt inliturate toate influenlele supdrdtoare ale lumii acesteia.
Dar ,,spa{iul sfhnt" trebuie protejat nu numai de lumea aceasta,
ci si de influen{ele amenin![toare ale intunericului primordial,
de impdrdlia haoticd gi aducdtoare de moarte a nefiin{ei. CoborAnd
in addncurile prlpdstioase ale lumii subpdmdntene, zeul soarelui
intrd intr-o situalie primejdioasS, cici aici jos este ameninlat
de totala descompunere. Ceea ce proiecteazd vechiul egiptean
in spaliul sacru al lumii subpdmdntene, alchimistul din eml
mediu vede in procesele miraculoase din vasul sdu ermetic (vas
Hennetis), adicd din retortd sau din cuptorul de topire. Aici,
ca si acolo, imagini din suflet sunt proiectate ?n afar5, respectiv
in spa{iul interior al vasului, imagini care nu se puteau dezvolta
decdt sub proteclia ,,spa{iului pecetluit". Unii alchimigti erau
perfect convinsi cd experimentele lor aveau si o dimensiune
cosmicd. Vas rotundwm aaaentueazd nu numai func{ia cosmicd,
ci gi pe cea de protec{ie a vasului, cdci in el trebuie infrdnt
haosul contrariilor descdtugate. Supunerea forlelor haotice este,
in plus, ingreunatd de natura evazivd a spiritului ermetic. Acest
spirit este ur certus fugitivus (un cerb fugar), in orice clipd
gata de a evada. De aceea alchimistul este prevenit sd fie
precaut: ,,Ai grijd ca u$a ta sd fie bine Ei sigur inchisd", se
spune in Ro-carium philosophorum, ,,pentrs ca cel care este
induntru sd nu poati scdpa. $i, astfel, prin mila lui Dumnezeu,
vei ajunge la succes".lE Din cauza acestei naturi fugare, Opus
alchymicum reclaml o mare dozi de concentrare si, dacl acest
lucru reuseste, trebuie sd fie insolit de meditalie. intrucAt
alchimigtii stiau de miraculoasele prefaceri ale con{inuturilor
psihice proiectate in vas, ei il numeau vas mirabile, vas
rniraculos. in el, spuneau ei, se afld intregul mister al prefacerii.
Astfel, retorta devine un uter, din care apare ftlius philosophorum,
rndntuitorul. Aceastd idee a prefacerii in vas a fost preluati de
vechea imagine bisericeascE, astdzi obligatorie in biserica din
est, a pesterii in care s-a nlscut Christos. Nu intr-un staul Ei
nici intr-o casd s-a nlscut Messia, ci intr-o pegterA. Tradi{ia
pare sd se bazeze pe Evanghelia apocrtfd dupd Iacob. in istoria
rraqterii descrisd acolo, Iosif o duce pe Maria intr-o peqterS,
pentru a naqte acolo. Citez dintr-un sfudiu al lui Ernst Benz:
,,Aici a fost dezvoltat5 un fel de teorie a peqterii: Fiul, care
este primit de Sfbntul Duh din inalturi, se naste in ad6ncul
pdmdntului, Superiorul se reprezint6 in Inferior, lurnina cerului
in intunecimea peqterii. Nasterea sfh.ntd nu se petrece in noaptea

3l
cerului, ci in noaptea mdruntaielor pdmAntului. in clipa naqterii,
universul se opreste din mers, lumea rlmdne impietritd de
constemare in iala miracolului...".19
Deosebit de frumos este exprimatd aceastd teologie in
Liturghia de Crdciun a bisericii greco-ortodoxe. Aici motil.ul
pegterii ocupd un loc privilegiat:
Ascuns in pe;terd Te-ai ndscut,
Dar cerul Te-a vestit tuturor
Ca o gurd
$i deasupra a a;ezat stesua, Tu, Salvatorule:
Prisosinla o gcisim tn ascunzis.
Venifi, hai sd ne ludm
Lumea raiului tn peSterd:
Aici, in Bethleem ai apdrut,
in peSterd ai locuit...
De aceasta se leagd reprezenta"rea despre M6ntuitor, care
coboar6 in peEter6, pentru a-i mdntui pe oameni, care s-au
rdtlcit in ,,peqtera holilor". Acolo el alunga demonii, pentru ca
ingerii sd poatd inffa:
Cu uimire privegte orice om care gdndeSte,
Cum bogatul vine incdrcat de indurare,
Pentru a deveni sdrac ;i a cobort tn pe;terd,
Pentru a ne face pe noi,
Care prin holie am aiuns
in cea mai ingrozitoare sdrdcie,
Bogali prin bundtatea Lui...
Pe mine, cel care am ajuns in pe;tera ho1ilor,
Dovede;te-md, Doamne, cel ndscut in pe;terd,
Ca fiind casa Ta ;i casa Tatdlui
$i a sfdntului Tdu Duh,
Pentru a Te putea preamdri in toatd veSnicia.
in tradilia creqtind, peqtera este locul unde Dumnezeu se
relevd aceluia care-L cautA cu adevdrat. Astfel, chiar gi loan,
cel exilat la Patmos, ar fi scris Apocalipsa intr-o peqter5 de
pe insuli. Si astdzi ea mai poate fi vizitatd' sub forma unei
mici capele integrate in mAndstire. Astfel, pegtera devine spatiul
slbnt, ceea ce, desigur, nu este o idee nou6. Din timpuri
preistorice ea serveste la apropierea omului de puterile numenale
(picturile rupestre de la Lascaux etc.). Celui care este familiarizat
ITINERARUL SUFLETULUI iN TTNUTURILE TAINICE
cu cdrlile egiptene despre lumea subpdmdnteand, aceste
reprezentdri nu-i sunt strdine. Motivul pegterii sfinte, in care
lumina zeului soarelui se innoieEte si, in felul acesta, se reasazd
ordinea Crealiei sau, cum s-ar mai spune in limbajul crestin,
in care se naste soarele drept5lii gi Mdntuitorul nostru, este aici
ca qi acolo acelagi. in ngift, gdsim nu numai motivul pegterii
intunecoase, ci qi pe acela al vasului. Este paza misteriosului
pod care-i ap5ri pe zeul soarelui ;i pe fiecare rdposat de ce
e mai rdu in cildtoria prin lumea subpimdnteanS. De aceea,
decedatul il strigd pe podar, cerAndu-i ajutorul (in formula 99B
din Cartea morlilor), cdci numai prin el poate fi eliberat din
addncurile pline de cazne. Si in Amduat apropierea de zeul
soarelui, deci, iardsi paza bdrcri (vasul), inlesneste rdposatului
cdldtoria plind de primejdii prin lumea subpdmdnteand.
Dincolo de asemenea rcprezentAA se afld un adevdr psihologic
fundamental. Pentru a trece cu bine de anumite faze de dezvoltare
psihice, trebuie sd rdmdnem lega{i de imaginile din interiorul
sufletului, c6ci dinspre ele porneqte o fo4a binefdcdtoare gi
protectoare. Vindecarea psihicl vine din interior sau, mai precis,
prin contactul cu o imagine arhetipald. Putem plstra legdtura
cu ceea ce e in interior numai dacd suntem pugi la adipost
de acele for{e, sub a cdror protec{ie Eu-l este apdrat de zgomotul
vie{ii de fiecare zi. Cdnd egipteanul ii desemneazd pe morlii
ferici(i drept achu, in acest cuvdnt simlim o nuan{5 de ceva
,,iluminat", ceea ce, din punct de vedere psihologic, indicl o
constiinld care nu poate fi stinsd prin nici o intunecime, nici
mdcar prin cea a mo4ii.

Primul ceas.
Jubilatia pavianilor.
Contactul cu sufletul
animalelor
Dupd impun6torul spectacol al apusului de soare, zetil
soarelui, impreund cu suita sa, coboard in barca nop{ii intr-o
?mpdrdlie intermediar6, care desparte lumea pim6nteand de
lumea subpdmdnteand propriu-zisd. I s-a mai acordat un termen,
?nainte de a intra prin poarla care inchide primul ceas in
impdrdlia mor{ilor a lui Osiris. in felul acesta, separarea dintre
lumea de aici Ei cea de dincolo, dintre lumea zllei si cea a
nop{ii, dintre sus qi jos este accentuatS. Aici se arate teama
fireascl a egipteanului fa15 de lumea subpdmdnteanS. Nici un
nechemat, dar mai ales nici un striin, nu avea voie sI pSgeascd
pe ,pdm6ntul tdcerii", acest ,,l6cas al adevdrului". Acest lucru
este evidenliat prin numele zeului, care inchide registrul mijlociu
cle jos: zeul ,,care pecetluiegte pdmdntul". $i in numele po4ii
care inchide ceasul se reflectd necesitatea de a opri accesul
dugmanilor pe meleagurile lumii de dincolo. ,,A-toate-in-
ghi{itorul" e numele lui, dar Amduat, spre deosebire de Cartea
porfii, nu prezintd nici poarta, nici pe pdzitorul ei. Teama
fireascd de a piqi in lumea subpdmAnteand este de in{eles'
Atunci c6nd, m6nali de nerdbdare, ndvdlim prea repede in zona
incongtientului colectiv, c6nd cu g6.ndurile noastre secundare
intoarse spre Eu, cu aspira{ia noastrd spre putere sau cu inten(ia
cle a scoate un profit, ne cufunddm in irnaginile sufletului,
atunci pSgim in lumea subpSm6nteand oareculn insolili de
dugmani sau, in limbaj psihologic, contaminali de umbre.
in Mysterium Coniunctionis, C. G. Jung vorbegte de acest
pericol. in capitolul Allegoria Alchymica (GW 14lI, $183 s"u.)
- tlupi pdrerea rnea, una dintre perlele aflate in lucririle lui
Jung - el se referS la un text alchimist de Philaletha {textual:

cel care iubeqte adevdrul), in care este vorba de faptul cd
opusul este ameninlat de un ho! care s-a strecurat. ,,Acest ho!"
se spune acolo, ,,este un netrebnic, care este inzestrat cu o
rdutate de arsenic (toxic6), gi de care un tAndr inaripat (adic6,
adeptul) se teme si pe care il ocoleste." C. G. Jung interpreteazd
acest dusman ca pe acele tradilionale obiceiuri de g6ndire iegite
din adAncurile inconstientului, care se pun in calea procesului
creator Ei a innoirii. ,,Ceea ce nu poate fi exploatat ?ntr-un
mod anume", spune textual Jung, ,,este neinteresant - de aici
subaprecierea sufletului." S-ar putea spune cd hoful nesocoteste
granilele dintre constiin!5 Ei incongtient. El vrea sI ridice
comorile, dar nu de dragul lui Dumnezeu, ci de dragul sdu,
adicd pentru a se imbogSli el insugi. Delimitarea clard de spa{iul
de dincolo feregte de incllcarea de c6tre Eu a lumii
inconstientului, deci fereqte de preluarea ca Eu a
obiectiv-psihicului gi a imaginilor sale numenale. Atunci cdnd
egipteanul nddSjduieEte sd ajungd prin moarte un mort fbricit
sau chiar sd devind asemenea ,,unui mare zeu", atunci el wea
ca toatd, via{a sa s-o pund in slujba marelui zeu, respectiv a
marelui suflet. Toate zeit5,tle gi toli morlii fericili, care siligluiesc
pe malurile rdului subpdmantean, trdiesc din acest zeu ;i pentru
el.
in introducerea la primul ceas citim:
Acest rnare zeu (Ra) intrti pe drumul de vest al porlii
Orizontului.
Seth std pe mal.
Sunt 120 de mile de mers pe acest drum al porlii.
inainte ca barca sd ajungd la cei din lumea
subpdmdnteand...
Pu{inele rAnduri exprimd fbrd echivoc: in intunericul noplii
pdndesc pericole, cdci Seth, fratele-ucigaq al lui Osiris, este
prezent, el, cel care s-a aliat cu infricoqdtorul demon al lumii
subpdm6ntene Apophis. Astfel, de la bun inceput, se bat cap
in cap doud principii: menlinerea si continua innoire a Crea{iei
prin zeul soarelui, pe de o parte, gi ameninlarea lor cu stagnarea
gi moartea, pe de altl parte.
Echilibrul for{elor este labil. Apophis trebuie sd fie mereu
respins; de exemplu, prin versurile magice din formulele 39 gi
40 din Cartea mortilor:
Inapoi, ttr! Cazi Si fii incdtuqat,
Apophis, du;man al lui Ra...
ITINERARUL SUFLETULUI iN TMUTUNILE TAINICE 35
pne-te depafte de acel loc al nasterii lui Ra,
Tu care tremuri in faYa lui,
Cdci eu (rdposatul) sunt Ra, in fart cdruia tu tremuri!
inapoi, tu, desfrdnatule, scdrba h.i Osiris!
Thoth (zeul inlelepciunii) li--a tiiiat capul
$i eu te-am pedePsit
in tot chipul...
Pentru a te mdceldri.
Prin Apophis sunt subin{elegi toli dusmanii soarelui. Ei to(i
sunt forme de aparilie ale unui duqman al zeului. Dupd cum
vom vedea, ei nu lipsesc in nici un ceas al nop{ii. Ei sunt
prezen{i peste tot. Nu existd nici o crea{ie in care sA nu se
lufle ceea ce este rdu gi intunecat gi nu existd nici o regenerare
ir vie{ii fdrdprezena gi fbrd necesara apdrare impotriva du;manilor
soarelui. Pentru egiptean, toate eforhrrile spirituale, orice
cunoastere Ei faptd creatoare se lovesc de grani(a miticd a lumii,
in spatele c6reia se cascd haosul qi inhurericul primordial. lat5
ce spune celebra regin5 Hatchepsut, cunoscuti pentru constiinta
sa de sine: ,,Puterea mea este pdnd in regiunea intunericului
primordial." La aceastd granild, de altfel, construieqte grandiosul
ci templu al morlilor, ale cdrui ruine la marginea desertului
tcban trezesc si astdzi impresia cd in acel loc se uneste cerul
Respingerea du;manului soarelui, Apophis

3!
ANDREAS SCHWEIZER i i TiJL.;RARUL suFLETUL.l""'i iN rluLirunir-E TAINICE
*{i ::5m&ntul. I}ar ;rcoic unde sdiSgXuieqte Llriagul Apophis
inceteaz6 lJulerea h!-ilrror legiior. $i eu asta uu s-a tcmlinat;
nir::i se sffir;eqtc Ilrrtclrsa tr-rf,Lrror zeit*1i!1.r. cEcl *ici don"meste
,:irrgur trfl. m;rrele rfiuiEc*{elr, iilgiozitorul. crrnr i qe n:ai spune.
T,-:<tele nu i*g} loe ia nici o i,rlcioial6: tot c{: s*a ereat si,
iin;1icit" si lunl*a z'..:ilor ?nsdsi se va stinge odat5. Iafi; rr'.:
vr;stests vechiui :.:eri Atum ?n rcnurilita fbnnr-rlE l?.-i s.iilt {l*rru:n:
wor'!sirtr:
IrZi !:r:trece m.tlic{tne si wilioane rle tni,
0 bunrT periostld de timp de miiicianc de nyti.
lj'tr st: '{r/i d.istr.iq.c t()t ce L!t;'r ct"ea(.
Act:*slti lume se v* irtattrt:e tiin nott ix a;st:ie
S:rimordiule.
in Jittxu! prirnarriiczi, t7$ti ctritt u fcst !;t ince,put.
!'It;mui eu :,ci .fi cel c*tt i'dtniire. imp*:tutii *i {}.!ri-r^!.
Duitd ce md vrti -fi p.reJdcr1t di* nott in alti yerpi,
Pc ccre otltstcttii ttrt -i L'trnaiL'
$i zeii nu-i vdd.,.
Fotrivit acesior mdrturii, existi o prhpastie intunecat5 a
realitfitii suflele$ti, cdreia nu-i putem face fagS gi unde toatd
inlelepciunea (chiar si cea a zeilor) ajunge la capbr. Nu ne rnai
rAman(r dec0t t6cerea ?n fala mar€lui Necunoscut, cu care noi
nu ne mai puiem rdflii. E,ste un paradox: pe de o parte, Apophi.t
trebuie sd se fnA la depSfiare de ,,locui de nastere al lui Ra",
adicb el treirriie s5 fie respins acoio unde ineepe Crea{ia" pe
cie altd parte forla regenerativd a Creali*i pare s5 se innoiascd
tocmai in apropierea priruejdioasE" a intunericului primordial si
a realitAlii primare haotice.
Construc{ia ulard a primului ceas al noptii cu datele exacte
referitoare la extinderea acestei regiuni are, cu siguran(d, un
caracter apotropaic: $trucNlira ordonatd trebuie sd opreascd fbrjele
haotice ale lui Apophis si, in plus, aratl, cd, chiar si aici, ln
apr:opierea irnpirS{iei rnor{ilor a lui Osiris, rnult-incercata ordine
creatoaro rezist5. Distribuirea registrului superior si infcrior este
sirrretricS, cate nou5 zei alterneazd cu cite doubspreceze zei1e.
NurnSrui noud indicd ;i aici un nurndr nesfirqit de zeitSli" in
timp ce numirul doisprezece este, probabil, o aluzie la ceie
dou[sprezece ceasuri ale nop{ii.
Cele doud. statui ale lui Maat plasate pe partea din fa4d a
bircii solare se potrivesc cu strucfura armonioasd. Este renurniti
reprezentarea lui Maat in mormAntul iui Nefertari. unde zei{a
intdmpind regina protector, cu bra(ele desfdcute, ca niste aripi.
u*pela lateral5 a lui Thutmosrs al lil-lea i:r curtea mar" a ilti
it*ruses al ll-lea din templul de ia L.uxar din aprcpierea 'f"bei
.Vf ;!at personified orciinea cosmicd si, legat de aceasta, ,":hezisia
,.lri:rtEiii sticiale, cu altc cuvinte, o ordine in(eleapth 6 Cireaiiei'
rni;lneilt6 lumii. Dublarea, care este s-r;{eratS in textul inso{itor
prrn fornra duai6 (cele douS adevSruni), este tipic egiptearl6" ln
cr:!c ce unneazd vom vorbi despre aceaste inclina{ie a egiplcanului
,le a gdndi in unitdli duale" Aici riublarea, ca, de altfel, qi cea
:r b6rcii solare din cele dou6 registre miilocii, pare sd aibd tl
sermnificalie specificd. A reieqit ci dublarea unut rnotiv de vis
trpare ori de cate ori utr coniinui din inconstient trece in
conqtiin{d, dar nu atat de intens inciit sd poatS fi total cuprins
rle aceasta. rstfel, noua atitudine <le conqtiin{5 line intr-o
t){}roc&r€ maslrrd de doud lumi, lurnea de aici ;i iumea de
,liilcc;lo, cea a intregului preccnEtient qi cea a noii orientdri
r;ale incepe sd prindd contur, treptat.
ln primul ceas al nc;p{ii, cind innoirea si regenerarea devin
iot mai presante,,dubla numire a zeului soareiui, rcspectiv a
ilicel sale fofaat. capitd ttn sens. Aqa curn atunci, intr-c weme
rnfinit de inclepiirtatd, cei doi au creat pentru prirna datd lutnea,
tr;t astfel pot s5 o faci gi acum. De aceea, putem spune cE
riuhlarea unui anomit motiv poate trimite in mod absolut generai
:.t apropieru:r '-inui rnornent sarj a ilnui proces creator. rcgenerativ.
Dar si revenirn la stnrctura cltrr"l a prirnutrui ceas al 6sp!ii.

39
38 ANDREAS SCHWEIZER InNERARUL SUFLETULUI iN tlNurunlI-E, TAINICE
Prezena lui Maat aici, ca gi in cel de-al doilea ceas, care este
dominat de aceasti zei!5, este un semn cE ordinea Creafiei nu
inceteazd nici in lumea subpdm6nteanS. Din punct de vedere
psihologic, putem inlelege aceasta in sensul c6, in cadrul
inconstientului colectiv, putem conta pe o ordonare ra{ionalS a
anumitor motive. Procesul sufletesc de dezvoltare cure se
contureazd aici a fost definit de C. G. Jung ca proces de
individualizare. Dar Jung face un pas mai departe, vorbind, in
leg5furd cu fenomenele de sincronicitate, de ,,cunoqtinte absolute"
ale psihicului precon;tient. in lucrarea sa despre ,,sincronicitate
ca principiu al conexiunilor acauzale" el spune textual cd, ,de
indatd ce te gdndesti serios la procesele cu lintd precisd din
biologie sau cercetezi mai indeaproape func{ia compensatoare
a inconstientului sau vrei chiar sd explici fenomenele
sincronicitdlii", pe baza regl1ri,i finale a acestor fenomene, ar
trebui posfulate ,,cunoqtinfe anticipate de un fel oarecare" (GW
8, $921). Atunci cdnd Jung defineste arhetipul ca o,,stare de
ordonare aprioric psihicd", el recunoaste in aceasta baza unei
ordini creatoare in inconstient, in cadrul cdreia contdm pe ,,acte
de crealie in sensul unei creatio continua", adicd in sensul unei
activitd{i cteate a psihicului, spontane, continue si complet
autonome de congtiin{a de Eu ($957).
Aparilia lui Amduat coincide cu perioada in care constiinla
umand incepe sd se extindd in propor{ii uriaqe. Despre aceasta
a fost vorba incd in legdturd cu politica expansionisti a faraonilor
din dinastia a l8-a. De aceea, nu este exagerat sd concepem
con{inutul acestei scrieri ca pe unul din cele mai importante
,,vise ini{iatice" ale omenirii. Oriunde ;i-a {dcut loc o extindere
importantd a congtiinlei, omul arhaic a reflectat asupra esenlei
ordinii Crea(iei. Din asemenea g6nduri gi, mai ales, dintr-o
asemenea uimire interioard s-au niscut cdrlile despre lumea
subpdmdnteani ale Regatului Nou.
Dar sd ne intoarcem la incepufui lui Amduat. Ceea ce mI
fascineazd mereu sunt maimutele soarelui sau pavianii, care, in
pozilia lor tipic6, pe vine, agteaptd venirea ,,rrlarelui suflet"
(Ra). Ra le strigd sd-i deschidd po(ile orizontului:
Deschide1i-mi brayele voostre, paviani!
Deschideyi-mi portalurile voastre, pctviani!
Luminali pentrLr mine, pe care eLt le-am
fdcttt!..
iar acegtia ii rdspund intr-un strigdt:
Deschis li-e ceea ce e ascuns,
Cu chipuri secrete,
Deschise ili sunt ariPile Porlii
Marii cetrili (impdrdlia morlilor)
Luminat !i-e ceea ce e intunecat---
Maimu{ele sunt primele care agteaptd gi recunosc venirea
rnarelui zeu. in mod tradilional ele fac parte din anturajul zeului
soarelui qi-l inso{esc adesea cu ftluzica si dansuri. Abia de
curdnd mi-a povestit un medic veterinar cd a putut observa in
Africa paviani care, cu bralele ridicate, salutau primele taze ale
soarelui care tocmai rasarea. Imaginea pavianilor care salutd si
venereazd lumina soarelui oricAt de proprie e ea naturii, ascunde
in sine gi un adevdr sufletesc-spiritual. Nici mintea asculiti si
nici mdcar luminozitatea conqtiin{ei Eu-lui nu pot sesiza venirea
marelui zev, ci tocmai ,,animalul din noi"' Prin aceasta se
in{elege o percepere frzicd a instinctelor si organelor senzoriale'
in care senza{iile frzice joacd un mare rol. Ea pdtrunde in
Mairnutele soarelui la apele din lumea de dincolo

domeniul sufletesc-animalic, din care provine ,,sufleful" nostru
,,animalic". De aceea, unele vise despre animale prefrgureazd
apropierea de sine, asa incdt noi, aftrnci cdnd ne apare in vis
un animal, trebuie sd fim deosebit de receptivi. S-ar putea
foarte bine ca, in spate, sf, se anun{e prezena unui zeu, respectiv,
a unui con{inut numenal. Eu cred, insd, cd sufletul nclstru
anirnalic poate fi hrdnit qi rdmdne viu nurnai atunci cind noi
slrntem legali de elementele naturii: intr-o plimbare prin rnunli,
in fa{a forlei nafurale a mirii sau a unei furtuni, in zorile
delicate ale unei zile care se apropie etc. Sufletui nostru este
legat de tot felul de experienqe elementare, pentru cE de secole
si-a creat din eie grandioasole sale imagini. Cu c6t asemenea
triiri ne sunt mai strdine - qi pentru o rlare parte din oamenii
din ziiele noastre, chiar si pentru copii, ele sunt intr-o mare
mdsuri striine -, cu at6t rnai mult ne indepdrtdm de foriele
creatoare ale inconstientului si cu at6t mai prl{in vonl putea
p6trunde irnaginile sr"rfletului. Celelalte zeit6i a.le registmlui
superior au misiunea de a adora, de a sldvi sau, pur gi sirnplu,
de a-l inso{i pe zeul soarelui" Ei iau cu tolii parte la perrnaneritril
proces cle crealie. Ei slujcsc marele sufiet, dripS cLrin a*esta,
la rdndul sAu, ii hrineste pe locuitorii rnalurilor gr ?i
aprovizioneazd ctt lucruri necesare vie{ii. Din punct cle r,,odere
psihologic, aceasta inseamrrl c5 qi cea mai nricd con$tient;zarc
a unrii continut arhetipal, realizarea uneia <lin nenurndrateie
fiin{e de pe rnalul riului rJin lumea sulrpiimAnteand, se af]d in
slujba Crea{iei qi a ne?ncetatei ei regenerdri (creatio corttinua),
pentru a-l sluji pe Linul, pe care Amduat il numeste rnarele
suflet. in tenninologia rnedievalS acest Unul ii corespuritle llii
tmus mundtr.s, care, ia-riindui siu, este identic cu Stpientia Dei.
inqelepciunea zeuiui.20 in toate aceste conccpte g5sim
reprezentarea unei ordini cosmic-spirituale date ,Je ia inceput,
cilre trcbuic innoitir din uind iri c6nd in lumea r-reat5-
itr barca din partea superioai-d a registrului ntlii<tciu il verlem
pe zeui soarelur, incclnjurat de o suitb. I)in nou aceste zeit5ti
reprezintd o nrul{ime infinitb e1e fbr{e divine. Asistat de acesl.ea
si, in plus, protejat intr-o racli, Ra strdbate regiunea pri*u,llui
ceas pe riLrl <lirr lumea subpiirninteani. El are im cap de bertrec
(egipteanul Ba,l" o aluzie evidentb !a fornra sa de intrupare i:a
siiflenrl Ra, care, la rindul s5u, este scris cu hiero::lifs pisdrii
lie. Sui;. er:easti!. fomlL de sul'let, zeul coboard in arihneurii*
lumii subpfunAntene, peutni a se innoi acolo prin i'lrificarea
I'fINERARUL SUFLETULUI iN TNUTUNILE'IAINICE
Zeul soarelui divinizat sub lbrrrtd de scarabeu.
sufletului sdu Ba cu cadavrul. Ba (in egipteand de gen masculin)
cste o parte a suflefului care se miqci liber Ei care indrdgeqte
irnensitatea cerului gi depdrtirile. Sufletul Ba are insd si o
cxistenld Ftzicd, De aceea, intr-un loc sau altul, se poate vorbi
tle ,,camea lui Ra", drept care Ba trebuie sd fie hrdnit. Egipteanul
nu cunoaste separarea distinctd pe care noi o facem intre corp,
spirit si suflet.
Ba intruchipeazd acea instan{d sufleteascd care este
nispunzdtoare pentru dorul de ceea ce este ceresc si spiritual,
pentru chemarea depdrtirilor, pentru dragostea de drume{ii si
cirlStorii, pe scuft pentru orice gen de ,,zbor al sufletului" qi
tlor de dep5r1f,ri. Se pare, insd, cd aceasti calitate sufleteascd
trebuie innoitd din cind in cAnd in addncurile Ba, in lumea
srrbpimintean6, cdci numai acolo gi nllmai prin fo4a perrnanentd
:r pdmdntului se poate inflptui innoirea periodicd si regenerarea
r;r-lfletului Ba.
Faptul c5, in centru, sti aceastd innoire, este ilustrat de a
tloua reprezentare a zeului soarelui ca scarabeu sau chepre. El
stir in barca de jos si este insotit qi slSvit de doud chipuri ale
Itri Osiris. Insecta servegte drept hieroglifh pentru verbul egiptean
,'hpr, care inseanrnd a deveni, a apdrea, a se naste, a exista,
r-si face apari{ia si chiar a se transfiorma. De aceea, de la bun
rncepLlt, este vorba de o renastere, de innoirea vie{ii in ad6ncurile
Itrr:.rii subplmAntene. Dar ce semnificd aceastl prezen{5 a ceca
,'c devine si aluzia la iminenta na$tere incd in primul ceas al
, ilitoriei nocturne? Aga ctmr am mai ardtat, regenerarea zeului
;i,arelui care se petrece in adAncuri semnificd innoirea vechii
,rtitudini consticnte, respectiv atitudinea spirifualf, colectivd a
rrnci anumite epoci. Noul conlinut spiritual-sufletesc este anuntat

42 ANDREAS SCHWEIZER TTTNERARUL SUFLETULUI in rtNurunrI-E TAINIcE
de imagini lintite pslhice, si anume cu mult inainte ca acesta
sd poatd pitrunde in conqtiinla generalS. La inceput ele sunt
percepute numai de pu{ine personalitSli cu mult deasupra mediei,
cum ar fi de cdtre un fondator de religii qi de cdtre succesorii
s6i, a cdror misiune consta in a impune in conEtiin{a celor din
jur ,,noua invd{dturd", care i s-a revelat maestrului. Aga cum
o aratl drumul parcurs de unele innoiri religioase, pot trece
secole pdnd cAnd con{inuturile religioase revelate la inceput
numai unuia singur s5 cuprindd un intreg popor.
Mereu apar vise, care prevestesc o iminentd eliberare, in
timp ce, in realitate, cel ce viseazd tocmai se pregdteqte pentru
dureroasa coborAre in intunericul depresiunii sale qi al sufletului
sdu. Asemenea imagini lintite ale sufletului insolesc si ajutS
procesul terapeutic, gi aproape cd imi vine sd intreb, cum altfel
am putea rezista mizeriilor vielii? Habentibus symbolum facilis
est transitus, aqa sund o formulS aichimistd; celor care se afl6
in posesia unui simbol sau al unui adevdr interior, llanziia (in
viaA, ca si in moarte) li se pare ugoar6. Gdndacul chepre din
cea de a doua barcd este un asemenea simbol al transformdrii,
care ac{ioneazd, pentru toli cei ce-l insolesc pe zeu in barca sa.
Un numdr incomensurabil de zeitili qi morli fericili s-au
alSturat zeului soarelui in cdlitoria sa prin luma subpdm6nteanS.
De aceea, barca denumitd barca milioanelor, it Amduat apare
doar marginal in numele unei zei{e a celor douisprezece ceasuri
(,,stdpdna Eerpilor lJraeus din barca milioanelor"). Aceste milioane
nu sunt ani, ci toli mo(ii fericili, care s-au adunat acolo.
Despre aceastd dorin{d, de a putea lua loc odat6 in aceasti
barcd a lui Ra, pentru a putea ajunge in lumea de dincolo sub
potec{ia acesteia, amintegte formula 99B din Cartea morlilor
pe care am mai amintit-o:
O, tu, prizitorule al misteriosului pod,
Pe care tl pdze;te Apophis,
Adu-mi acest pod umbldtor, leagd-mi odgonul din fald,
Penttu a ieSi de pe el, de pe acest tdrdm rdu,
in care stelele rdsturnate
Cad pe fe1ele lor
$i nu ;tiu cum sd se mai ridice!...
O, tu, puternicule, care deschizi discul solar,
Stdpdnul zorilor -
Scoate-md, nu md ldsa fird barcd.
Podarul ii rdspunde, linigtindu-l:
Podarul (Formula 998 din Cartea morgilor)
Vino, transfiguratule, fratele meu,
$i mergi cdtre locul pe care il ;tii.
Aceasta este marea rugiminte: si nu trebuiasc5 sd rdmAi
fbrd barcd, ci sd fii primit in barcd, pentru c5, la addpostul ei,
omul poate pdrdsi fhrd primejdii intunecata larl a groazei gi
,,lumea rdsturnatd", acolo unde totul este aqezat cu capul in
.jos, pentru a ajunge la locul pdcii, acol,r unde sdldsluiesc toli
rnorlii fericili.
Dar ce inseamnd din punct de vedere psihologic, ,,barca
rnilioanelor"? A;a cum am mai amintit, C. G. Jung a vdzut in
lbrmele de concep{ie arhetipale, in mod analog cu instinctele
rlin lumea frzicd, un tezaur de experientd spirituald a omenirii,
rrdunatd de-a lungul mileniilor. Dacd barca Soarelui addposteqte
to(i morlii ferici{i, ea reprezinti un vas, o conceptie, care
.,cuprinde" sau tocmai concepe acest tezaur de experienli adunatd
tlc nenumdrate generalii" Cel care are parte de aceste cunogtin{e
ale strlmogilor qi nu este exclus din ele intocmai acelor
condarnnali, acela este un transfigurat. Apropierea de forlele
rrrhetipale (bune) ii garanteazi ?nnoirea vie{ii.
Ipoteza lui Jung cu privire la un intreg preconstient existent
irr psihic reia aceastd veche concepfie. Este vorba de conectarea

45
la matricea sufleteascd, in care se regenereazd viaa. Aici se
relevi un proces creator, in care tot ce e viald se transf?rrmb
din adAncuri. individul poate fi creator mtmai atunci cAnd iqi
are partea sa la rdul subp6mdntean (la cdlStoria nocturnd a lui
Ra) Ei, o datS cu aceasta, la un sens ascutls, care se transfi:rmi
mereu. O asemenea conceplie dinamicd asupra vie{ii Ei a norrnei
ctr.lturale qi religioase exclude postulatul adevdrurilor veEnice.
Hans Georg Gadamer, filosof important, conternpclran cu
C. G. Jung, a subscris vehement la acest punct de vedele, asa
cum reiese din lucrarea sa principald {4tahrheii und Methode
(Adevir qi rnetoclS). El nu este un adept al psihologiei, dar
conceptui sdu central despre istariq e-fectului corespunde tctusi
in esen{6 ipotezei lui Jung despre inconEtientul colectiv ;ri
implicarea acestuia intr-o permanentd transformare si dinarnic6
in cadml istoriei spirirului.-t trn nici unul din cele doud c'azltn
nu s-a avut in vedere ceva rigid qi stabil, pentru cE totul este
supus unui proces de transformare istoricS, respectiv psihic6.
in ceea ce priveqte in{elegerea gi interpretarea textelor rnitoiogice,
religioase sau literare, Gadamer este ctre pdrere cd {iecare moment
este altfel interpretat qi trebuie s[ fie altfel interpretal, pentm
c5 mdrh.rriiie care stau labazd sunt supuse unei istorii a efectriiui.
Aceastd neincetati transformare a sinelui este semnalatd de
Amduat nu numai in simbolul ,,b5rcii lui chepre", ci qi prin
cele patru stele funerare din partea de sus a registrului din
mijloc, din care se detaseazb cAte un cap de om cu barbi de
zeu. Potrivit cetror scrise alAturi, este vorba de rAnduiclile stabilite
de zeul Crea{iei, in c,'re acesta apare in cele patru forme rnai
importante de pref"ace e ale sale: ca Ra pe cerul zilei, ca Aturn
de la orizontul de vq,,t gi Chepre de la orizontul de est, precum
gi ca Osiris, care intruchipeaz[ aici soarele subpdmdntean al
nop{ii. Ra, stdpdnul activ al cerului si al lurnii, Osiris, zeul
pasiv, dar si iubit al impdrdliei morfiior, Atum, mosneagul, care,
obosit si epuizat de munca sa de peste zi, coboard la apus in
adincuri, qi Chepre, copilul soareiui, intdmpinat cu urale de
cdtre zoi, - toti ace;tia slrnt aspecte ale unuia Ei aceluiagi
aclevir, forme ale unui singur suflet mare. irnpreun5, to{i acestia
constituie tur simbol al dinarnicii creatoare a vielii ;i existen{ei,
care, in Egipt, a fost intotdeauna legatI de zeul soarelui. In
clrumul sau peste bolta cereascS Ei prin ceasurile nop{ii din
lumea subpdrn6nteand se relevd o dinarnicS psihic6, pe urrnele
chreia au mers alchirnistii irr neobositele lor cercetdri si pe care
I-TINERAR"UL SUFLETULUI IN TINUTURILE T,dINICE
au descris-o in imagini mereu noi. in cunoscuta frazd,, ridicatd
la rangul de axiomd, a profetesei Mariei, chintesen{a cercetdrilor
aichimiste se rezumd astfel: ,,Unul devine doi, doiul devine
trei, iar din trei unul devine patru." Fiecare unitate trebuie, in
mod necesar, sd se desf,acd in contrariile ei. Astfel izbucneste
un conflict, Ei cu cdt el dureazd mai muit, cu atat mai mare
va fi dorul de un nou sirnbol care uneste contrariile. Afunci
cind dogoarea s-a inte{it devenind insuportabild, se ajunge la
prurctul culminant, in care un simbnl unificator apare ca al
treilea. ?n felul acesta a fost atins al patrulea, care reprezint6
o noui unitate la un nivel Ce eonstiinld superior. Sd rnai
amnc6m o privire asupra iocuitorilor de pe l5rmuri din registrul
inferior al primului ceas. Si ei se afli intru totul in slujba
circuitului solar suLrpimdntean. Maimulele soarelui il inveselesc
pe Ra si suita sa cu muzicd gi dansuri, gerpii lJraeus lumineazd,
scuipSnd foc din g6tlejuri, cei noud zei aduc slav5, iar cele
doudsprezece zeile il preamdresc pe marele zeu, inso{indu-l in
trecerea sa spre ceasul urmdtor. Acum, cdnd intuneicul creste,
tretruie si se celebreze, inc6. o datd, o solemnitate ca in satele
africane amintitd la inceput. Ritualul cultic solemn prevesteste
in Egipt, din vremuri strdvechi, un eveniment cosmic central
petreout intre cer Ei p6mint. Oriunde un zeu coboari din cer
pe pdmdnt, oriunde iEi pirdsegte sfera sa gi pdqeqte in lume in
procesiuni organizate de preo[i qi preotese prin diferite porli de
tcmptre, participan{ii la festivitd{i izbucnesc in urale. Acest drum
al zeului sfin{egte lumea. Aceasta este speran{a tuturor
participan{ilor la procesiune, inainte, ca si acum. L)e aceea, si
in impdrd{ia intermediard a primului ceas a.i nop{ii, pu(in inainte
cle intrarea marelui suflet in impSri{ia subpimAnteand
propriu-zisd, se desfbgoard o serbare a bucuriei. in lara nim5nui,
unde nu mai func{ioneazd bine nici legile cerului, nici ceie ale
lumii subplmdntene, gi unde in fiecare clipd amenin{6 sd
izbucneascd .un haos, sdrbdtoarea bucuriei line in friu puterile
intunecate. Sdrbdtoarea ii face pe zei ingdduitori, penku ca
fo4ele cerului gi pdmAntuiui sd se intdlneascS intr-o noud relatie
specificS si sd se poatd uni.

ITtrNERARUL SUTLETULUI iN TINUTURILE TAINICE
le-ar repugna si nu pomeneasc6 de aspectul intunecat, distructiv
al vielii. Atunci cind ne ad6ncim in imaginile acestui ceas si
ale celui urm6tor, gSsim acolo o mdrturie sincerd a frumuselii
existenlei pdmAntegti. Bucuriile existen{ei pot continua 9i in
moarte. Ce-Ei doreqte qi ce aqteapti cel mort de la timpul pe
care-l petece in cdmpurile de fipirig, afl6m in formula 110 din
Cartea morlilor:
Acolo sd fii plin de putere, acolo sd fi fericit'
Acolo sd ari Ei acolo sd culegi recolta,
Acolo sd mdndnci Si acolo sd bei,
Acolo sd te tmpreunezi Si acolo sd faci tot
Ce se face pe pdmdnt.
Acolo, in separata lume de dincolo, intensitatea vie(ii trebuie
sb nu se sting6. Cel decedat expriml patru speran{e: aceea de
a fi putemic, de a avea parte de binecuvdntarea zeilor (de a
ara qi recolta), de a gSsi hrand qi de a nu fi exclus de la
continuitatea vielii (de a avea raporturi sexuale). Exact aceleagi
dorin{e pot fi gdsite in cei patru soli care merg inaintea bdrcii
solare in registrul de mijloc. Despre zeii seminlelor care
gzranteazS, aprovizionarea materiald in lumea de dincolo a fost
deja vorba. Erik }lornung a presupus cd in cazul crocodilului
din barca urrndtoare este vorba de stdpdnul regiunii Wasse din
Cirnpul de lipirig. in acest caz, barca ar fi un simbol pentru
puterea gi dorninalia zeului Soare, care nici in lumea
s'ubpirntnte and de dincolo nu pierde nimic din puterea sa. A
avea pafte de aceastd putere qi a nu fi lipsit de putere ca cei
condarnnali r6mine dorinla fiecdrui rdposat.
Sinrbolul bircii urmdtoare ne trimite la Hathor. Ea este
zei{a iubirii, a exuberanlei sdlbatice in joc qi dans si, de
asemenea, in delir. Grija matem[ gi mila bldndd sunt atribute
ale acestei zei1e, dar si furia distrugdtoare, turbatd 9i sAngeroasd.
Prin aceste calitdti ea se dezvdluie ca o reprezentantd tipicd a
marii zei1e, cea mai cunoscutd fiind Igtar din Babilon. Ea iubeqte
via{a qi ur5Ete clrice nemiscare. De aceea ea seamdni discordie
gi ur5, acolo unde aceasta este o po:unc6 a iubirii. Cdci iubirea
indurd totul. in afard de rnonotonie. Egipteanul foloseqte scarabeul
pentru a ardta ciar cE Hathor se afld in slujba plindtd(ii vielii
si a contirruei ei innoiri. Scarabeul este devenirea, care apare
mereu sub o altd fonnd. Datoritd for{ei lui cteatoare, care ajutd
nasterea, el este un binevenit insolitor al lui Flathor. in sffirqit,
r.rltima barci aratS simbolul lurrii, de care intotdeauna a fbst
legatd speranta de intinerire 5i regenerare.
49
Ceasul al doilea.
M5noasa tard a
fipirigu'lui.
Prima int6lnire
cu lumea totall il
imaginilon din suflet
ln spatele por{ii .,celui care inghite tot", zetiiui Soare i se
deschid toate apele unei liri extrem de rnlnoase, de o frumusefe
paradisiacd. El este int6mpinat de uralele si strigdtele de bucurie
ale locuitorilor fdrmurilor. Prefutindeni se gdsesc simbolurile
unei vegetalii abundente, ca in cazul celor doi zei ai selninEeior
din cea de a doua barcd, cdrora li se intind spice de gr6u ca
scmn de f"ertilitate. Despre zeitd{ile din registrul inferior se
spune:
Ele '^unt rtcelea care intint{ ca hr'an{i
Planlele verzi care se afld tn Wernes
Zeilor core il insolesc Pe Ra.
Ele swtt cele care qferd apa fericilibr,
Aqa cum a poruncit marele zetr.
Ele sunt cele care inteYesc focul
Fentrtt a*i arde pe du'Tmanii lui Ra.
Este vorba despre razele calde ale soarelui, care fac sd sc
coacd cdmpiile cle cereale ale ldrii. Dar focul lor, 9i asta o qtie
bine africanul din propria sa experienfii, poate qi sd distmgd
toatS bogd{ia" Zer-ll soarelui are douS fe(e. Ele sc oglindesc in
binecnvAntare si blestemul care pomegte cle la locuiiorii lumii
subpiirnAntene. Tocmai pe raeieaguriie fbrtile diir We:mes, in
care n-ror{ii au f<rst aproviziona{i cu toate briilurile nccesi}re
pentru un trai iinbelqugat, sim{urilor naturale ele egiptealrului

,^,1
rl
-'t;-l
: t.ir
, ir{
** 't)l
'-l
.t$
ii'i
ANDREAS SCHWEIZER
Mortul in fa{a lui Hathor si a pomului vielii
Aqa cum am vdzut, zeul soarelui intruchipeazd sursa
constientizdrii con{inutd in straturile inconstiente. colective ale
omului. Ca atare, el intrupeazd impulsul cdtre conqtientizare
ascunsd in totalitatea preconstientS. Egipteanul asociazd prin
acest factor psihic unndtoarele patru ,,concepte" (bdrci): hrana,
domnia, plindtatea vietii si regenerarea. Acesta este, deci, efectul
impdtrit al ldrgirii constiinlei si individuafiei: el saturd omul in
viaa reald, ca si in cea spirituald, el il face puternic si-i aduce
binecuvdntarea regenerdrii. Fiecare incercare.de a depdsi prcpria
inconstien{d se afld in slujba creqterii spiritual-sufletesti, pentru
omul arhaic fiind dc la sine inteles cd aceasta slujbi ii este
consacratd in cele din urml nurnai Unuia: marelui suflet. De
la el ne vine via{a si cdtre el se scurge aceasta. Orice ldrgire
constientd a orizontului vielii noastre - fie ca ne construim o
cas5, deprindem o profesiune noud sau orice altceva - are un
sens numai atunci c6nd e insolitd de o Idrgire a constiinlei.
TTINERARUL SUFLETULUI iN TtNurunILE TAINICE
Via{a existi numai in apropierea zeului soarelui, numai acolo
unde imaginile din interiorul sufletului se trezesc la conqtiinlI,
tot aga cum locuitorii lSrmurilor se trezesc la vi4d, atunci cAnd
marele zeu trece pe lAngd ei. Importante nu sunt modificlrile
exterioare, ci lucrurile secrete ale lumii subpdmflntene. Acolo
zace ascunsd, viaa adevdratd, qi acolo fiecare primegte in dar
o noud viald, dacd face parte din suita zeului soarelui.
Despre cele doud fe{e ale zeului soarelui qi despre func{ia
lor de ajutor gi de pedeapsd a fost deja vorba' Inainte de a
ne intoarce la aspectul obscur al marelui suflet, sd mai men{iondm
cele doud figuri cu dou6 capete din registml superior 9i, chiar
in faqa lui, din registrul de jos. La primul este vorba de perechea
de zei Horus ;i Seth, cu alte cuvinte de cele doud divinitSli
antagoniste ale mitului lui Osiris. Mitul povesteste despre o
lungd ceartl intre cei doi zei, care se incheie prin impdcarea
si alierea lor, fiecdruia dAndu-i-se dreptate. Horus devine singurul
moqtenitor al impirdliei unite a Egiptului de Sus qi a celui de
Jos, dar qi Seth isi capdt6, cel pu{in in parte, drepturile, deoarece
regiunile de la marginea lumii, cum ar fi deqertul sau strdindti{ile,
5l
Cel cu douA fete

52 ANDREAS SCHWEIZER ITINERARUL SUFLETULUI iN rtNurunlt-E TAINICE
ii sunt atribuite ca zone de domina{ie. La acest mit vom reveni
mai tdrziu. Important este aici doar simbolul divinitalii cu doui
fe1e. Ea personificd unirea contrariilor, cele doud fele a tot ce
existS. Acolo unde este luminS, se afld si intuneric, si acolo
se desfiqoar6 plinitatea puterii regale, maiestuoase a lui Horus,
acolo qi Seth isi revendicd dreptul siu asupra degertului gi a
ldrilor rt am". it f"t.rt acesta, el are grijd ca haosul's6 destrame
orice structurl de dominalie prea pietrificatd asupra noului. Si,
deoarece acest adevdr afecteazd pind in profunzime viala fiecdrui
om, simbolul ambivalen{ei divine este Ei el prezentat simbolic
;i in forma sa omeneasci (registrul inferior). Este ca ;i cum
in aceasti experienlI uneori deosebit de arnard a omului s-ar
reflecta adevSrul divin. Noi suntem inclina{i spre un optimism
{intit in care accentudm la maximum latura luminoasd a zeului.
Dar tot ce facem are tot doud fe{e, gi niciodati nu putem gti
cu precizie care din cele doud predominS. Apostolul Pavel o
spune cdt se poate de pregnant: ,,Fiindcd ;tiu cd nu locuieste
in mine, adic6 in trupul meu, ce este bun. Cdci a voi se afl5
?n mine, dar a face binele nu aflu. Cici nu fac binele pe care
il voiesc, ci rdul pe care nu-l voiesc, pe acela il sdvdrsesc."
(Epistola edtre romctni a SJhntului Apostol Pavel, 7, 18, 19)
Acesta este un pasaj pe care C. G. Jung il citeazd, des, c5ci
ambivalen{a (moral6) exprimatd in el este o caracteristicd esen{iald
a psihologiei inconstientului. Tot ce ne putem dori este ca
binele sd dep6geasc6 cu pulin rdul, asa cum este cazul, in cele
din urmd, in disputa dintre Horus qi Seth. C. G. Jung scria in
biografia sa, spre sfrrsit: ,,I-umea in care ne-am ndscut este
asprd gi crudd gi, in acelasi timp, de o frumusele dumnezeiascl.
line de temperament sd-{i inchipui ce este preponderent:
absurditatea sau ra{iunea".. Probabil, la fel ca la toate intrebdrile
metaftzice, se poate rdspunde in doud modr.rri: Viala este sens
;i absurditate, sau are si sens si absurditate. Sper cu destulS
teami cI sensul va fi preponderent si va cdstiga b6tdlia" (p. 360).
in registrul superi-r in dreapta se afld qasJ figuri din consiliul
judecdtorilor. Ei formeazd un conkast flagrant cu zeitdqile
dAt6toarc de viald din registrul mijlociu. Fiecare din aceqti
judecdtori are in poald un culit, reprezentdnd legdtura cu func{ia
lor punitivS. Dintre ei face parte qi ,,cel care duce la cddere"
care decapiteazd, umbrele (prin acestia sunt in{elegi cei
condamnali)", un zeu cu braful ridicat 9i un culit in mdn6. gata
in orice clipd sd-gi supund dugmanii. Din aceeaqi galerie face
parte zeul cu cap de taur din registrul inferior. $i el are un
inghilitorul de m5gari
(Formula 4O din Cartea morYilor)
culit in poald gi poarti numele bizar ,,inghi1itorul de m5gari"'.
Erik Homung vede in aceastl figurd o aluzie 7a formula 40
din Cartea morlilor, un demon care-i inghite pe pdcdtoqii
intruchipa{i in mdgari. in Cartea morfilor, sub titlul ,,Formuld
pentru i te apdra de inghi{itorul de mdgari", se afld Ei o vigneti
care reprezintd un mdgar rdpus de un birbat inarmat cu o
lance, ca qi de un sarpe, care-l muqcd de ceafd. Am putea
interpreta astfel scena: inlelepciunea gi agresivitatea Earpelui
impr-euni cu acliunea lintitA a zeului (lancea) rdpun rlul' In
timp ce mor{ii ferici{i trec cu bine de acest demon, pentru cd
il Combat cu succes, cei condamnali ii cad inevitabil victimd.
La coborArea in lumea subpdmintean[ trebuie invinsd
instinctualitatea sethiand. Nu are absolut nici o importanld dacd
este vorba de o instinctualitate de naturd sexualA sau spirituala.
Si una si alta pot duce u$or la o obsesie in care Eu-l este
a.t""ri"i;;;"i de cdtre exterior sau este inundat de conlinuturi
clin interiorul sufletului, suprapersonale. Aceasti umflare care
rezultd de aici sau aceastd inflalie face sd se piardd legdtura
cu inlelepciunea instinctualS a qarpelui. $i din nou alchimiEtii
au fost
"ii "ut"
au cunoscut foarte bine pericolul separirii de
lumea reald. ,,Cel care vrea sd fie introdus in ;tiin{ele secrete",
spnne un vechi maestru, ,,acela trebuie sd fie <<cinstit Ei de o
inlelepciune profundd>, apoi omenos cu oamenii gi cu o fali
veseli qi vioaie, intotdeauna atent sd salute prietenos, un

54 ANDREAS SCHWEIZER ITTNERARUL sUFLETULUI iN tINutunILE TAINICE 55
observator al secretelor durabile, care numai lui i se dezvdltie".22
Nu este int6mpldtor faptul cd inghilitorul de mdgari se afl5 in
imediata vecindtate a tuturor simbolurilor plindtdlii paradisiace
a vie{ii si ale bucuriei de a trdi. El sti ca un paznic, prevenind
gi pdzind in acelasi timp, pentru ca nici un suflet drept sd nu
se piardd in aceastd mare abunden!5.
Puterea numenald a garpelui singurd nu este suficientd pentru
a feri de inghilitorul de migari. Nelipsite sunt si cutitele acelea,
care sunt puse in mdinile zeitdlilor care pedepsesc. Atunci c6nd
suntern confruntali cu rdul, avem nevoie de o inlelepciune
,,ascutitd ca un cu!it". Pornirea incongtientd poate fi depdsitd
numai prin fo4a de decizie clard gi curajoasd a individului.
Trdind congtient, nu putem sd evitdm realitatea rdului. El existd
in noi, in ceea ce ne inconjoard gi in brutalit5lile si r6zboaiele
acestei lumi. Nu foloseqte la nimic sd inchizi ochii in fa{a
acestei realitAli. Negtiinla gi naivitatea nu pot impiedica pdcatul
omenesc. Dimpotrivi: niclieri asculimea conEtiin[ei nu este mai
trebuincioasd ca in contactul cu intunericul gi riul. Cdci acesta
nu tolereazd jumdtSlile de mdsurS, compromisurile gi naivitatea.
Cine wea sd coboare in ad6ncurile naturii sale, acela ya ayea
nevoie de un culit asculit.
Iisus a qtiut acest lucru de c6nd s-a intAlnit cu diavolul in
pustiu. Pdrerea foarte rdspdnditl cd rdul poate fi invins ii este
tt.aitta. Altfel, ctun ar fi spus: ,,Nu socotili ci am venit sd
aduc pace pe pdmAnt; n-am venit sd aduc pace, ci sab1e,"
(Sfdnta Evinghelie dupd Matei, lO, 34). Aceasta este sabia
ir'tUltii, despre care o vorbd Zen spune cd estg ,'o sabie care
poate in aielaqi timp sd omoare omul qi s6-i redea 9i via!a"'
Cel care indreaptd aceste arme impotriva sa, pentru a merge
pe urmele impulsurilor umbrelor, acela poate fi eliberat de
povara ,,inghilitorului de m6gari", adicd de aeea pomire
intunecata, inconqtientd gi de egocentrism. Mai clard chiar decdt
in Amduat va fi separarea dintre mo4ii fericili si^cei condamna{i
in cel de-al doilea ceas al Cdrlii porlilor- In timp ce' in
registrul superior, celor drepli li se fac daruri de jertfe 9i li se
acordd favbarea vie{ii innoite, tema registrului inferior este
dedicatd in intregime pedepsirii dusmanilor soarelui. Cele patru
figuri care stau intinse se numesc ,,trdndavii" sau ,'obosilii"'
L?rngd ei stau in picioare doudzeci de condamna{i goi 9i lega{i
cu lanluri. Ei sunt
Locuitorii pwstiului din marea sald a lui Ra,
Care au Jiicut gdldgie pe pdmdnt impotriva lui Ra,
Care au chemat rdul impotriva celui aJlat in ou'
,,Cel aflat in ou" este o aluzie la oul primordial, din care
a ie;it in chip misterios zeul soarelui' pentru ca apoi, la scurt
timp, sd creeze si lumea ;i oamenii.^in spatele acestei reprezentdri
se ascunde o conceplie universald. in cosmogonia leton6 vulturul
primordial este cel aate a ouat oul cosmic. Zeul crealiei il
iputg" gi din cele doud jumdt6{i ale acestuia cteeazd cerul 9i
pdm6ntul. Din punct de vedere psihologic' oul reprezintd un
autosimbol in statu nascendi, adicd in stare de devenire, ceea
ce existd potenlial de la inceput, dar incd nu qi-a glsit forml
definitivd. Cei condamnali s-au opus acestui intreg potenlial qi,
implicit, spiritului creator al lumii. Ei au ,,chemat rdul" impotriva
vielii in devenire Ei s-au asezat astfel in apropierea celui care
ar putea distruge orice via(d, in apropierea lur Apophis' Dar
sd urmdrim textul inceput' in fala registrului este asezat zeul
soarelui in aparilia sa sub forma lui Atum. Ca ,,mosneag, care
se afl5 in apele primare Nun", Atum il poate .reprezenta pe
zeul soarelui imb6trinit, dar in textele cosmogonice el este
adesea asemuit cu spiritul creator al lumii. Aceastd ambivalenld
este o nagine potrivitd pentru acea stare de plutire din cel
Cartea porlii, primul qi al doilea ceas

Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice

Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Mais procurados (19)

Semelhante a Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice

Semelhante a Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice (20)

Mais de George Cazan

Mais de George Cazan (20)

Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice