Akimuskin, igor - incotro si cum

I
I. AKIMIJSKIN'
1-
V,V V
" v,r
,l
*r.4ttJ_
,l , ., t
EDtruRA ;rttuTncA
irucornoz
si
t
CUM2
I
V vz- -
v ,./X v /
..-*eiYrYvji
';v"A
,t V,
JvY

in romine;te de EUGENIA TEODOROF
lngriiire gtiintifici 9i adnotlri : V. GH' DECU
-
cercetitor la
tnltliutrt de Speologie al Academiei Republicii Socialiste Rominia
Coperta de EUGEN PALADE
ilcorRo?
$i cuM?
rGoR AKTMU9KTN
EDITURA STIINTIFICA
BUCURE$T| t970
I4ropr Aruvymrnn
KY{A? n KAK?
llg,qarenrcrso,,Mltcnr"
Mocrsa - 1965

In cartea de fald se povesteEte despre animalele care
n,tjei g;;& locul, despre eternii pribegi
-
patrupezi'
il;Jip":1i, inotdrtori i se aiatd de'unde Ei incotr:o se indreapitd
;il"'-t;;; prin vdzduh, prin apd qi cum iEi gesgsg drumul'
l"'-ntti i""*" lii preoiupd pe oameni ,,intuitia" inexpii-
cabild a 'animalelorl sirnlul lor ,,supr:anatural(( (cum li se
;drea multor.a), cel'de-ai ,,Easelea- sim!" care le ajutd si
i"-oii"^ture fdri greE tn lumea inconjurdtoare, pricepe-
rea de 'a vedea ceea ce nu se vede, 'de 'a auzi oeea ce nu se
aude.
Mulrbe dintre raceste secrete au fost dezlegate de qtiinla.
In naturd s-au descoperit o serie cle noi Ei uimitoare- sim-
luri de orientare, ca-sonarele, polarizorii, ceasornicele bi-
li"gi"" qi ,,metodele coregrafice((, foarte ingenioase, de
traismitere a inform'a{iei, l'a albine.
- pitta d.e curind numii simpla presupunere cd toate
"""rteu
ar fi posibile era consideratd o pu15 fan^tezie'. As-
tazi esle aovedit insd cd ele existd intr-adevdr in natura.
CHEMAREA DEPARIARITOR
In anul 1725, cind la Petersburg se stingea din vi'a{6
Pe,tru cel Mare, o mare p'acoste se abdtu dinspre rdsarit
asiupra Rusiei. $obolanii ,cenruqiil, oare se inmullise,rd peste
mdsurd undeva prin stepele asiatice, se ndpustird asupra
Europei. Peste nurnni doi ani hoardele lor infometate au
ajuns irn preajrmra oraEului Astrahan. Aici Volga le-'a bar"at
drumul. $obola,nii nu se fncumetau sri treacd inot fluviul,
ci dddeau tirco'ale apei. ,Soseau noi gi noi legiuni de rozS-
toare. Jdrmul rdsdritean a1 fluviul,ui Volga, in 'apropiere
de Astrahran, rniguna de qobolanri. Erau critd frunzd qi
iarbi.
,,Dupd cutr.ernunul din linurturile IVI'drii Casp,ice
-
s'crira
unul dintre primii z,oologi ruLEi, Piotr Pall,as
-,
qobolanii
au venit la As'tr,ah,an din pustiui Kurna in anul 1727, ina-
inte de epidemia de ciurn6, cailre a d,urat doi ani, tnaver-
sind {not, in cirdruri mari, fluviu1 Vo!.ga".
Milioane de gobolrani au pierit ineca{i. Alte milioane
au scdpat ins6 gi au pornit-o spre Ucraina. In curind ei
apdrurd in Polonia gi in Boernia, iar dupd 10 ani o noud
hoardrd de Eoibolani a'ndvdlit in Prusia orientaid.
In 1753 Eobolianii cenugii qi-au fdcut intrare,a ,,trium-
fald" in Pa,ris.
Pind atunci nirneni nu-i vdzuse pe aci. Ce-i ,drept, in
Iiu,ropa trdia un qobolan trocalni'c, rmiai mSrunt, aEa-numi-
tul Eobolan negru2. Dar iatd cd acum ,au venit qi qobolanii
1 Rattus noruegicus.
-
V. D,
z Rattus rattus se deosebeEte de R. norpegicus, avind coada
rnai lungd decit corpul ;i urechile mari.
-
7. D.

cenuFii ; num5rul acestora ena atit de rmare, incit pretutin-
deni ei devenird o adevdratd calamitate. Numai in Anglia,
agricultura inregistra de pe urma go,bolanilor pierderi
anuale de 15 milio,ane de lire sterline.
Prirnul gobolan cenuEiu care a ajuns in miinile zoolo-
gitror a fost prins de 'un p'aznic de Ia Grd,dina ibotanici din
Paris. El l-a adus cunoscutului nratur:alist francez Buffon.
Buffo,n ,a deiscris rozdrtorul ,pe care nu-l mai vdzuse ni-
meni pind atunci. Dar marelu'i om de Etiintd francez nu-i
p dce,a sisternatica qi nu-i putea suferi pe sistematicieni;
de acee,a descriere'a pe care 'a fdcut-o nu se supune regu-
lilor ,care, incd de pe vrernea rdceeor se statorniciserd in
Etiinfd. Aceasta face ca, rnai tirziu, englezul Borkenhaut
sd descrie din nou aceastd sp'ecie, denurnindu-I gobolan
norvegian. ,De ce norvegian ? Nu este exclus sd se fi cre-
zut pe afiunci cd gobola,nii cenuEii sint originari dn Nor-
vegia.
intr"e timp i,nsd, gobolanii lgi continruaru cuceririle. La
inceputul veacului trecut ei ajunserd [n America (binetn-
fel'es, ca pras'ager,i cland'estini pe corS,biitre construi'te de
oameni), i-ar in anul 1851, l,a 300 d,e 'ani ,dupd Nufrez 'de
B'alboa 1, strdbdtind continentul, ieEird lra ,ldrrmurile Ocea-
nului Pacific. Pretutindeni,ext'erminrau gobolaniri negri,
care in ernisfera occidentali supraviefuiserd intr-,un nu-
rndrr mrare, mai ,a1es in Arnerica de Sud, a'ducind dupd ei
molirnele.
Astizi s-a stabilit cu certitudine cd gobolanii rdspin-
desc mulite boii ingrozitoare : ciuma, ti,fosul exantematic,
fobra afto'as5, trichinoza... Nu s-a stabilit insd altceva : pe
ce cdi au ajuns ei tn E'lropa? Trabloul dramatic al marEu-
lrui qobolanilor descris cu o pagini mai inainte va tr,ezi,
probabil, la mul{i specialigti zimbete conrd'escendente. $i
aceasta pentru 'motivtrl cd ipoteza ctrasi'cd ra rd,spindirii
qobolanilor cenuEii in Europq pe care pinS de curind o
r,ecunoEteau in unani,mitate apr,oape tofi cercetdtorii, este
respinsd in 'ultima vreme in rnod categoric de specialigti.
1 Primul european care a
lrt fruntea unui detagament
litoralul Mdrii Caraibilor s,i,
la Oceanul Pacific.
5
vdzut in anul 1513 Oceanul Pacific.
de conchistadori, eI a pornit de pe
traversind istmul Panama, a iegit
,,Pall-as s-a niscut in anul 1741
-
scrie cunoscutul" zo-
olorg sovietic B. M. Jitkov
-,
prin urmare el nu a putut
sti vacld Eorbolani trecfnd inot Votrga. El afirmd cd Eo,bola-
rrii au venit din "pustiul Kurna...". Dar riul" Kum,a curge
in regiunea Caucazului, la nond de Terek, iar Astrahanul
cste situat pe malul. sting al Volgdi' Pri'n urm'are, 'Eobol'a-
nii veneau rinot nu din Asia in Europa, aSa cum 'a fiost in-
terpretat textul lui Pallas de ,aproape toti zoologii..', ci
clin Eur'opa iin Asia((.
Ace,ajta este p'rincipala necortoord,an{d dintre noua $i
vechea teorie. Fdrd indoiald cd groibolranriri cenruqii au rni-
grat in Eur,opa din Asia, fnrsd nu din- r'egiuniie de dincolo
iie Volga, ci,-drup'f, cum se pilre, din Chinra de nontd 9i nu pe
uscat, ii p" coid'biile comerci,afie' De-arbia 'dulpd acee'a au
rraviiit din Eruropa oceidental6, irn R',,sia. Ei au trecmt tnot
Vo,lg6, (nu de la rdsdnit spr€ rapLrs' ci de lta apus spre
rasi:it i; qi l" sfinEitul veacuLui trecut 'au ajuns pind.la
fiuviul irtris. it acelagi tirn'p,'din celdLalt capdt aI Siberiei'
un afut vat de qobolani le-+a venit in intirnpinrane, ajungind
la Enisei.
Acegti Eobolani es,t-siiberieni s-au sta'bilit in regi'uniJe de
dinrcolo de lacul Bait<al veninrd de 'asemenera 'drin Chinia'
Cind trenurile de ma,rfd ia,u irnce'put sd circutre pe 'Sinetre
noi ,ale trans's'iberiamului (lucnnl'l acesrta s-a intirmp at i'n
anii 1896-1997), cele d'oud )'o$ti(( 'de Eob'oliani rafl'ate 'in
<;fensivd s-,au ntrilnit in centnul ,Siheriei lapusene. Binetin-
leles cd nu siau intfllnit dintr-o datd, ci dupd vr'eo L0 ani'
l)ar dupd rdzbo,iul rus'o-japo'nez, cind pe {m'areia mrag stnald
tr.ans,siberiand cincul.au egaloane rnesfirqite cu trupe Ei pro-
vizii, Eotrolanii 'au apdrut ai,ci p'uzderie.
Pr fesorul A. P. Kuzeakin, cuno'scut zool'og, sus{ine
a.ceastd noud i,potezi intr-u,n amplu articol. Totugi atrit in
liniunea rSovieticd, c{t gi in alte {5ri rnai existd sus{indtori
ai vechii ipoteze.
Dar indiferent. care ar fi fost cdile pe core rs-ar fi
riispinrciit ,qo'botr,anii, insdqi aceastd pornire irezistibilS de a
cuceri noi teritor:ii nu este oare demnd de mirare ? Ce
forfd, ce impuls irezistibil le-,a minat pe micile rozdtoane
s,pre acea,std fantasticd cdldtorie in jrurul lumii ?

Pina de cur'ind, la toate aceste lnrtrebdri, chiar Ei unii
naturaliEti r5spundeau cu citate din Biblie (sau nu dideau
nici un rdspuns). In Biblie se spunc.:l irr;i ci punctul din
catre rau pornit in pribegie de-a iungul ;i dr.-a latul pdmin-
tului toate animalele de uscat Fi tcatc pdsarile, insectele
qi tot felul de moiugte qi viermi e fost Muntele Ararat.
Ele s-au imprdEtiat de aici ca urmare a faptului cd pe cul-
rn.ile acestui munte ar fi accstat, dupd 6 iuni gi 17 zile de
plutire, faimo,asa arci a lui Noe. In arca aceasta, dupd cum
se g,tie, se gdsea ,,din fiecare lighioanl cite o pereche((.
Cflnld apele s-au retras, animalele au pcrnil cl: ai:i in lunga
lor pribegie, fdrd sd ajungd nici pini aslf,zi la !intd...
Ur,Eii albi, descheindu-gi hainele Ior cle blani, au fugit de
argila causazirand spre Arcti'ca. Pingui,nii am pornit-o greoi
peste tro,pi,ce 'spre Antarrctica, irar lEii gi girafiele au ajun's
fdrrd: greut'ate in Africa.
Pind gi Carl Linn6, f'aimosul natur,alist suerdez, credea
in 'aceastd legenrdi pueriid. Astdzi nu mai cred in ea nici
copiii. Pas cu pas, prin;fr.o mluncd iimaordiatl5 i pr,rn expe-
rienfe irngenioase, biologii 'au descopenit, in sfir,git, secre-
tele de orientare, ,au st'udiat c'dile qi cauzele migratiei
multor nom'azi patru'pezi gi iinari'pa{i.
$tiin{.a este astdzi in stare sd rispundd {ncot,ro merg,
inoatd qi zboarb animalele qi cum se orienteazd ele [n
drumul 1or.
PRIBEGII DIN CONTINENIETE STRAYECHI
Dintele de Paleoteriu
Totul a finceput de Ia nigte oase. Cu prilejul unor sd-
pdturi srau gdsit intr-o ,oarierd de piatrd nigte schelete
ciu:date. Asemenera schelete au fost date l,a ivealS in di-
verse tdri Ei in peri,oade diferite. Nimeni nu qtia ce fel
de oase sint acestea. Se fd,ceau tot felul de presupuneri.
Unii spuneau cd ar fi oasele lui Gog din Magogl, allii
credeau cd ar fi ale rege[ui Teutobad, ,acel,a care a con-
dus hoardele genmanilor pornite sd cucereascd Roma, dar
care a fost zdrotbit de romani"
Dar poate ci acestera er"au osemintele elefantilor de
luptd ai lui Hanibal ? Poate cd aoeqti eledanti s-au irmpndE-
CIirat prin Europa
-
atunci cind Hanibal a frost alungat
din Italia
- Ei ,au murit de frig prin pddurile nordice...
Invd{a'{ii greci Xenofoh, Herodot Ei Xantos au bS,nuit cui
apar:tineau rin realitate aceste schelete f,osilizate. Ei afir-
mau cd sint rlmd:qi{etre ,unor animale disp.drute.
Dar curind romanii au cucerit toate orraqele greceqti,
atit din Europa, cit Ei din Asi,a Micd Ei Africa. $'tiinta din
antichitate, ce studiase deja multe lucruri care mai tirziu
au trebuit sd fie redescoperite, a 'dec5.zut cu totu1. Igno-
ranta qi-a ndscocit teoriile ei.
In insula Capri, in colecliile impdratului August, se
pdstrau pe atunci niEte ,o,ase gigantice. Cunoscdtorii iocal-
nici sustineau cd acestea ar f,i fdcut parte rdin ,scheletul
ciclopului or, it,d,e giretul Odiseu.
1 Gog din Magog
-
rege biblic legendar a cdrui invazie
asupra Israelului a fost prorocitd de lezechil (Iez. XXXVIII). Dar
aceastd profelie a lui nu s-a implinit.

Atit in evul mediu, cit qi de-a lungul intregii perioade
a Renagterii, aproape pind in secolul aI XIX - 1ea, oamenii
mai dddeau crezare unor asemenea absurdit5ti, in ciuda
protestelor oamenilor de Etiin{d care o luaserd inaintea
vremii lor. Printre e( au fost italienii Bo'ccaccio ,Ei L,eonardo
da Vinci, iar in Rusia
-
f6ry16n6s6v.
Inainte de Revolutia francezd, naturalistul Georges
Buffon a adunat numeroase dovezi ,ale faptului cd aceste
oase strdvechi, fosile, sint resturile unor animale astizi
disp6nute. Ele nu seamdnd cu oasele animalelor din zilele
noastre pentru cd natura nu std pe loc, ci evolueazd.
Ac'eastd concep{ie era iin dezacond cu Biblia, si 'fu aceea
Facultatea de teologie din Paris l-a ,invinuit pe Buffon de
erezie. S,avantul a fost silit sd-Ei rEtracteze public convin-
gerile.
- Mai Lirziu, dupd Revolufie, un ,alt francez, Georges
Cuvier, a dwenit ,un remarc,abil ,specialist rin acest dome-
niu. I,n acea vreme, in cartierul Montm'artre, cunoscut as-
tdzi p,entru distracliile sale de noapte, nu enau decit niEte
terenuri virane qi cariere de piatrd. De aici se obtinea
piatra de var, in care se gdseau nurneroase fosile de tot
felul. Cuvier le studia cu zel, le compar,a intre e1e, precum
i cu oasele animralelor din zilele ,noastre. El eru foarte
sirgmincios qi lucrra nu num'ai cu bralele ,Ei iscalpelul, dar
gi cu mintera ei,aborind numeroase teorii noi. Unele
dintre ele s-ra,u dovedit eronate (de pildil, teoria catastro-
felor sau cataclismelor), altele insd, extrem de fertile.
Georges Cuvier este eonsidenat astizi fondatorul a doud
mari ,disci'pline biologice : anatomia compariati qi paleon-
tologia, Etiinta despre oasele animalelor strdvechi, mai
exact gtiin{a rdeqpre ani,malele care ,au trdit in vremuri
indepdrtate pe pl,aneta noastri gi de la ,care au rdmas
num,ai ,o,asele. De la unele rdintre e1e'nu rrerou rdmas nici
mdcar oas,ele, ci num,ai 'urrnele lor pe pietre.
Cuvier a studiat cu atita meticulozitate animalele pi
cunogtea ,aiit d'e 'bine legile corelati,ei organelor ,acestor,a,
inoit. num'ai pe baza unui singur oscior -- chiar pe baza
unui singur dinte
-
putea sd ar:ate care erau caracteristi-
cile exterioare ale .animaiului dispdrut, unde trdise acesta,
cu ce se hrdnise Ei care era firea lui
-
dac[ era feroce
sau ,blind.
t0
Intr-o bund zi, studenlii i-au 'adus din Montmartre
<lirntele unui animal misterios. Cuvier I-a comp'arat cu din-
fii anim,alelor cunoscute, apoi a luat o foaie de hirtie qi
ir inceput sd 'dEseneze. $i ra des'enat un animal care era pe
iLrrndtate cal, pe jumdtate tapir, sp'unind cd ,animalul de la
<'are provine dintele nu putea sd arate decit aEa qi nu
altfel.
Cuvier a denumit acest animal Palae,otherium 1.
Au trecut ,ani. Cuvier a murit. Intr-o zi, niEte pietrari
au scos din carierele de pi,atr'd de var din Montmartre o
Ir.spede mare de piatrd ; aceastd lespede a constituit tri-
umful noii Etiin{e intemeiate de Cuvier. Pe ,aceastd les-
pcnde oricine pute,a sd vadd urrnele clare ale strdve-
chiulu! animal ; animalul era pe jumdtate tapir, pe jumd-
late cal, ,cu o buz'd alungitd oare forma o micd trompd !
Aceastd urmd semdna atit 'de mult cu desenul lui Cuvier,
lr-rclt Acade,rnia Francezd, in scopuri de propagandd in fa-
roarea Etiinfei, a'hotdrit sd aqeze in muzeu pe acelaEi
stand, aldturi, cele doud desene
-
cel fdcut
-de
Cuvier
qi ,cel fdc'ut de naturd.
Am relatat aces,t lucru pentru a ardta ce Etiinld exactd
cste paleontologia. In momenrtul de fa!d, metodele lui
Cuvicr rau fost perfeclion,ate. Ele sint ,minuite excelent
chiar qi de oamenii de Etiingd obiEnuifi. paleontologia gi
paleogeografia reconstituie din oseminte imaginile fan-
tastice ale unor lumi de mult dispdrute gi descoperd ca-
ile pe care aceste lumi au fost populate, traseazd pe hdrfi
clrumurile pe care au pribegit ele de-a lungul continente-
1or strdvechi.
Cite ceva despre Gondwana
Inainte oa rnamiferele si se fi rdspindit pe intreaga
planetd, cata,strofele geologice au rnodificat ,incd o datd
lafa Pdmintului.
t Familla paleoteridelor, perisodactile fosile, din care face
lrarte qi Palaeotheriurn, este proprie Lumii Vechi. palaeotherium
;r trdit in prima jumdtate a ter{iarului. * V. D.
il

Era mamiferelor a fost precedata de domnia dinozau-
rilor. In aceastd epocd bogatd in evenimente, situat5 cam
cu 100-150 de milioan,e de ani in urrnd, in mezozoic,
a.dicd in ,,cvul mediu(( aI istoriei PSmintului, mdrile gi
continentele ,aveau cu totul ialte conlururi 'decit in zilele
noastre. $i dacd pe atunci nigte cosmonauti ar fi putut sd
arunce o privire din inaltul cerului asupra bdtrinei noas-
tre planete, ei n-ar fi recunoscut-,o.
NumeroEi oameni de ;tiinld sint de acord c'd istoria
continentelor care rastdzi par de neclintit, ca Ei istoria
oce,anelor, s-a desfdqurat dupd urmdto,area schcmd (binein-
lelers, slmplificatd de rnine).
La ,incepu,t, acum circa doud miliarde ,cle ani, dupi
toate probabilitbtile, continentcle Pdmintului: Africa,
Europa, Asiai cele doud Amer,ici gi Antarctica d,in zilele
noastre alcdtuiau un masiv de uscat unic, un panageum.
La rdsdrit gi la ap,us, acest continent er,a scdl,ciat ,de apele
unicului ocean ,existent in acel,e vremuri : Oceanul Pacific.
Pe acest continent existau citeva mdri interioare:
A,tlanticul de nord si Atlantiaul de su'd, Marea Scandina-
viei 'Ei
vechea Arcticd.
Mai tirziu s-ra produs prima sc'ufundare a scoar{ei p5-
minteEti din istoria planetei. I{area s-ra revdrsat p,este ma-
Iuri. Po,rtiru'nile de usLcat rdmase intacte, aqa-numitele plat-
for"rne continentale, formate ,din blocuri de granit
-
care
nll au fost niciodatd inundate de apd
-
au constituit baza
continentelor din zilele noastre.
Gondwana a fost cel mai mare rdintre continentele
strdvechi ,aLe lumii, care nu-,qi are egalul pind astdzi. De-
numit astfel dupd o localitate pulin cunoscutd din India, 1
acest gigantic masiv de uscat, la un miliard de ,ani dupd
nagterea 1ui gi la 100 de milio,ane ,de ,ani
'dupd rnoarte, a
devenit celebru, ce-i drept
-,din
rpdcate
-
numai intr-un
cerc restrins ,de reprezentanli ai qtiinfei. Mi se pare insd
cd a venit de mult vremea ca qi publicul iarg sd fie infor-
rnrat asupra problemelor marii Gonidwane.
Continentul Gondr.vana se sprijinea pe citeva ptratfor-
me : platforma bnazilian5, cea ia,fricanl (care cup,rindea
1 Gondrvana este o
la nord de Codaveri.
-
t2
regiune in lndia (mai precis in Deccan),
v. D.
;i India de vest) qi vest-australiand, reunind teritoriile
acestor linuturi atit de indepdrtate astdzi unul de altul.
Mai tirziu, in decurs de sute de m'ili,oane de ani, harta
gcograficd s,au mai exact pale'ogeograficd a I'umii Ei-a
schimbat ,nu o datd infS{iqarea gi a fost impestrilatd cu
nurneroase denumiri de continente qi rndri noi (astdzi
strlvechi). Numai Gondwan-a a supravieluit tuturor zgu-
rluirilor geologice gi qi-a pdstrat intacte grani{ele. Ea a fost
ilrena unor bdfidtrii titanice intre 'dinozauri, fiind c6lcrat6
tlt' p,icioarele celor 'mai uriagi dintre gigantii reptilelor
nlezozoice :
-
l:ront'ozaurli qi diplodocii ; 'flg p'e intinderile
t'i s-au ridicat in vdzduh prirnii ;r'&vi,at'ori" : ptero'dactilii'
Abia cu 100 de rnilioane de ani {in urmd sau poate cd
nLrrnai cu 70 rde milioane 'de ani, acest gigantic 'conglo-
merat ,de regiuni s-a ,dezintegrat rqi continentele au cbpdtat
contururile 1or actuale.
A inceput o erd noud in istoria oceanelor qi continen-
telor, iprecum gi a vie(uitoarelor care Ie populau.
Nfiodate moartea nu a secerat atitera vieli: acum t'-tt
rnureau turme, ci specii intregi, genuri gi ordine zoologicc
rlc reptile mari Ei rnici. Noi animratre Ei noi pla'nte Ei-au
incepu,t rrnarq,uJ. triumial de-a lungrul qi 'de-'a 1atul cimpii-
lor ndscute din mare. Arborii cu frunze cdz'5torare, florile
si ierburile, inldturind aproape pnetutin'deni ferigile, r'd-
sinoasele qi arborii Sequoiral, au oferit hrand Ei addpost
lrdsdrilor qi ,animalelor irmbrdc,ate iin 'blan5.
Era terfiard, care a irlceput cu aproxirn'ativ 70 de mi-
lioane rde ani in urmd, a fost epoca unei impetuo,ase dez-
voltbri a im'a'rniferelor Ei a rdspindirii lor pe continent:Le
sii insulele Pd'mintului. Evolu{ia Ei seleclia necrufdtoare au
r:reat din minuscule vie{ui'toare toate ,,modelele" Iumii
animale existente in zilele noarstre sau deja dispdrute:
t'1iini qi pisici, boi qi cerbi, elefan{i qi chian balene ! Pe in-
linderile Americii de nord gi ale Asiei de surd s-au nSscut
;i s-'au desivir,Eit num'eroase specii de anirnale. De aici ele
s,au rdspindit 'in to,ate collurile Pdmintului.
l Sau I'lrellinrltonia
- conifere care ating pind ia 712 wr
rntil{ime gi o virstf, de 6 000 de ani. Adevdr;rti ,.fosild vie",
Lr':iieste astdzi numai in California.
- V. D.
3l

Scoarfa Pimintului incd mai palpita de parcd ar fi fost
in convulsiile naqterii, impnogcind din mAruntaieie sale
torente fierbinli de lavd. Vuicanii aruncau in in;al'tul ce-
rrutrui nori de cenuqd, apXreau cute pe fala Pdmintului,
distrugin'd c'onti'nente qi dezgolind fundul rndrilor. l{ulte
lra,nturi de munfi Ei-aru ridi'cart cnesteil.e sem,ele sp,re nori
tocmai in ace,astd epocd : Alpii, Firineii, Apeninii, Munlii
Atlas. De-,a lungul li,nutnlui ap,usean ,al celor doud Arne-
ri,ci 'au apdrut ,cutele gigantice ale Corrdilierilor.
Animailele, ,alungate de furia stihiilor dezldnfuite, odu-
iau noi addpos,turi, noi terenuri de pdqunat Ei rape liniEtite
care sd 1e potoleasc,S sete,a. Potecile pribegitror tdiau in
Iung Ei-n l,at intreaga planet5. Istori,a bogatd in pribegii
ale srtrdimiorgil,or calului a fost bine srtruidriartti de paleont'ologii
rugi Ei am,ericani. Ea ne aratd cdile, succesele qi rinfrinrge-
rile nomazilor din vrernurile str,Svechi.
Cum a inceput calul sii alerge pe un singur deget?
D,acd ,astdzi ,ar zdrl cineva fin pd,dure pe strdmo,Eul calu-
I,ui nostru, probabil cd l-ar conJunda cu un pisoi.'Eohip-
ptts-'ul
-
aga a fost rdenumit acest strdmoq
-
nu ela ,rnai
inalt decit o vulpe. Avea capul mic, gitulscurt, spinarea
coeoqatd, bLana vdrgatd, I'abe1e din fatd fiin'd prevdzute cu
pa,tru degete, iar cel'e ,din spate
- cu trei. Eohipusul a
trdit in pidurile u,mede din Arnerica de Nond crr 50 de
milioane de ,ani in urmd ; el se hrdnea cu frunze Ei
aducea, dupd deprinderi qi tnfdtiEare, cu un tapir greoi.
Au existat ,citeva varietd(i de eohip,us; uneLe dintre ele
s-au deplas,at de ,timp'uriu in Europa (,pno;babiil peste ,,po-
'dul(( care exista pe 'atunci Ia nord, intre Canada, Groen-
Ianda, Isl,and,a,Ei Peninsula Soandinavicd).,,Urmagu1((
eohipusului, faimos,ul paleo,teriu, aI cdrui dinte l-a fdcut
celebru pe Cuvier, serndna pnin constitulia ,sa puternicd
cu un rinocer. Cei dintii cai din Europa n-,au avut nor,oc ;
ei au dispdrut cu totul.
Dar in Ameri'ca linia lor conti'nua s'd prospere.
Din eohipu,s a provenit aici Orohippus-w, iar din
acesta, Mezohippus-u, cu trei id,egete, care era acum rinalt
cam cit ,o oia;ie. In acest, momrent s=a petrecut in istoriia
l4
r:ailor un eveniment forarte irn,portant. Pddurile tropi,cale
um.e'de, care acopereau pe 'atunci cea rmai mare parte 'a
planetei, au inceput sd dispard. Au apdnut stepele qi ierbu-
ille de step5. Mezon'ipus a iegit ryoviitor din desiqurile
pdiclurilor qi s-a incumetat sd treracd le o viald noud, stlb
ierul derscoperit al preriilor. A ince'put sd se hrdneascd
cu iarbd,. In stepe el ena urmirit de strdrnoEii iufi de p{cior
ai lupilor. Nu ,avea decit o singuni scdpare: sd inve(e sd
alerge rnai repede dec'it rani.rnratrele de pfiadA. Dege,tele de
prisos de la picioar,e au de,venit o piedicd (este mai urqor
.sd alergi pe un singur deget !) qi noi crbservdm ('binein(e1es,
clupd oasele fosile) cd la strftn-oqii caiiloldegetele ,au lin-
ceput sd se atrofieze treptat, cite unul, pind ce la fiecare
picior n*.a mai rdmas decit cite un singur ,deget. Calul s-a
tr,ansformat intr-un anirm,al imparicopitat. Dar tran'sfor-
m,area ace,asta s-a petre'cut rin timp.
Din mezohipus s-a ndscut Merihippus-tt, iar apoi
Hiparion-ul
-
un cal bine propor"fiona't, ceva mai scund
decit o zebr5. Cele dorr.rd degete J,at'era1e, insuficient dez-
voltate, de la picioarele hiparionului nu ati,ngeau pdrnin-
tuI. AEadar, hiparionul, deqi ave,a trei dege'te, alerga de
tapt pe unul singur.
Se pare cd n-.a existat nici un'alt anim,al patrupe'd care
sd se fi iintilnit 'in tur,rne atit 'de col,osale ca hiparionul.
Herghelii de milioane de asernenea ca ,,elegan!i" pdltrun-
deau ,din America rde Nond [n Asia, iar apoi qi in Europa,
peste istmul care unea in vremurile acelea Alaska de
Ciukotka.
Herghelii fdrd numdr de hiparioni galopau pe cfmpiile
continentul.ui eurasiratic. Res'burile lor fosile sint atit de
numeroase, incit paleontologii ,au idenumit ,,faunb cu hipa-
rion(( 0ntregul complex de vieluitoare care au trdit ,in
stepele din acea vreme o datd cu,aceEti cai.
In Afri'oa, Arnerica de Sud gi Austrralia, hip,arionii nu
au reuEit sd pdtrundd; strtrrntorile destul de largi qi m5-
rile separau pe ,atunci aceste continente de America de
Nord, Asia Ei Europa.
Au trecu;t ,citev'a miilio,ane de ani qi toli hitparionii au
dispdrut.
O so'artd mai ferieitd a ,avut, ca sd zicem aqa, .,vdrul"
hip,arionului
-
Pli,ohiTtpus-ul, din care au provenit Ia
t5

inceputul cuaternarului caii din zilele no,astre. La sfir-
gitul terliarului herghelii ,de pliohip,us populau 'intreaga
Americd de Nord qi de Sud, Eur-opa, Asia gi Africa (in
aceastd perioadd continentele amintite erau ,din nou unite
prin 'istmuri). Printre caii strdvechi existau varietdti ex-
trem de interesante ; unii er,au mai 'inalli decit cel mai
mare cal de trac{iune grea ,din zirlele noastre, altii erau
mai mici rdecit cel mai pitic ponei. Dar cu ,un milion de
ani in urm5, toli caii din America au dispdrut f
. in Africa
au s,upravieluit numai zeibrele qi m5.garii, ia'r in Europa
qi Asia
-
,dou5-trei specii sdlbatice 2, a ,cdror istorie este
strins tregatd de ,soarta o,mului.
In perioada glaciarS, de'ci cu citeva zeci de rnii de ani
in iurmd, oairi sdlbatici mai trdiau incd in intreaga Europd,
lmpneund cu ma'rnulii gi cu renii, ei n:imereau adeseo,ri
la masa troglod,ililor. Binein{eles cd nu oa o,aspeti poftili,
ci ca cel mai ibu'n fel ,de mrincare din meniul 1or. O mdr-
turie in aceastd privin!5 o constituie resturile de ,,bucd-
tdnie" ,ale strdmoqilor noEtrl
-
6sp111rane uriarqe de oase
sfdr.imatre ,care rau lost cercetate de ,antropologi. intr-una
din ,aceste grdm'ezi de o,ase s-rau gdsit resturitre a 10 rnii de
ca,i ,devorali. Dupd cum s,e vede, st,rdmoEii nogtri nu sll-
fereau de lipsa poftei dre minqare
trncd cu 150 de ani in urm5, ,in pddurile ,din Germania
mai putea fi intilnit calui sdlbatic.
In evul rnediu, populalia lo,c,alnicd ,se o,spdta cu pldcere
la ,mesel.e sdrba'toreEti cu ,,vinratLrlt' impari,copitat, carne,a
calului sdlbatic. Ea era consideratd pe atunci ca o mare
delisarte,sd. Se pare cd indeosebi c6lug5,rii s'e delectau c,u
ea ; in rugS,ciunile de la mesele din mdndstiri figura ur-
mitorul p.aragraf amuzant : ,.Sd ne fie gr.rstoasd carnea
calului sSlbatic sub semnul crucii !,(
_ 1 Marele paleontoiog, profesorul Arno Miiiler, considerd cd,
dupd toate probabilit5lile, caii americani au fost extermina{i de
musca teie, care este agentul purtdtor al multor boli grave. Restu-
rile lor fosile au fost gdsite in straturile miocenice din Coloraclo,
al5turi de resturile fosilizate ale strdmogilor calului, din era
ter!iard.
2.ln ultima vreme unii cercetdtori preconizeazd incluclerea
tuturor acestor cai intr-o singuri specie de cai sSlbatici. Cu-
noscutul zoolog sovietic, profesorul V. G. Geptner, considerl cd
pind gi tarpanul gi calul lui Prjevalski ar constitui aceeagi specie.
t6
Pind in secolul al XVIi-lea, unele oraqe 'din Europa
intrelineau detaqamente 'de vindtori ciare vinau cai sdl-
batici ce p,ustiau ogoarele. In 1814, in Prusira citeva mii
cle gonaqi au incercuit n p6durea de lingd Duisburg
ul,timele
-he,rgheiii
de c',ai de pd'dure 9i i-au exterminat.
Au fost ucise 260 de ani,naale.
In Rusia, caii sdlb,atici au trdit ceva mai multt. Cu
100 de ani in urmd ei mai pute'au fi intilnifi in sudul
Ucrainei Ei in Crimeea. Acegtia era'u tarpanii
-
caii de
culoare cenuqie (unii cercetdtori corlsiderd od din tarpani
au provenit caii de curse de 'rasd ,anab5 Ei persand)j U-lti-
rrlui tarpan a fost impuqaat in 1879. In',momentul de fald
caii silbatici, in num'dr de citeva sute de capete n-'au
supravietuit de'cit in Asia Centrald.
Strdmogii inrdienilor iamrericani din zilele noastre care
au migrat din Asia fln Alaska, rde*a lungul istrn'ului care
unea in unele perioade rdin epoca glaciard 'cele rdoud conti-
nente, n-,au mai gdsit rln America nici un cal sdlbatic.
Dintr-o cauzd incd necunoscutA, 'ei au dispdrut aici pflnd
la unu, . $i cum pe ,atunci nu existau caii 'domestici, !d-
ranii din America au r5,mas rnulte vreme fdrd cai' Ei nici
rndcar nu auziserd nimic despre cai, de aceea s-au speri'at
ingrozitor ,atunci cind spaniolii au ndrv5lit c515ri iin !ar,a
aztecilor.
In 1539 conchistadorul Hernando rde ,Soto e a deb,arcat
pe {drmurile Floridei. El a radus cu sine 900 de sol'da;[i qi
.:nO Oe cai. Din Florida, spaniolii ,au pornit-o spre nord'
ia,r 'apoi
spre vest. Ducind lupte gr'ele, 'ei qirau croit d'rum
spre v,alea rfluviului Mi,ssissippi. Incd vreo doi 'ani au miai
r-ata"it prin preniile de dincolo ,dre m,arel'e fluviu. ln in'cd-
ierdri qi lupte, 'ei qi-rau pierdut to{i caii. Caii ,s-,au sdlbdticit
qi au inceput sd se inm'u$easc5. ln ,step,el,e din Tlexas ei
s-au intilnit cu rudele l,or care fugiserd de tra trupele lui
Cortez. in feiul acesta a ap5rut, iaimosul mustang 3.
1 In anul 1663 viitorul hatman lvan Mazepa, pentru o virrd
necunoscutd, a fost iegat de cazaci de un cal sdlbatic qi acesta
I-a tirit in step5. Mazepa a reuEit insd si scape gi peste 44 de ani
a condus in Ucraina o rdscoald impotriva larului Petru cel Mare.
2 Navigator spaniol ndscut la Barcarrota (1500-1542), unul
din exploratorii Americii de Sud.
- V. D.
3 Cal sdlbatic din pampasurile Americii de Sud.
-
V. D.
2 - lncotro I si cum ?
- c. 3116 It

intoarcerea fiului rdticitor
.,
i." u:g"g$i perioadd cu c,aii qi_au inceput istoria gi cA_
rnilele, S rd,mogii lor erau cornpatrioli qi vecini. prirtii"_
l:::11, strdmo;ul tuturor cdmilelor clin vremurif. ,tr;_
vecnl, se ascundea prin tufiquri gi nrr depdsea in indltinre
un iepure; craniut ii ctinfii iui aveau il;;-trdJ;;;il';-;:
prii speciei cbmirelor.
.La'
picioarer" ai"-iput;;i;';;"ili;_
pusului nu creE,teau clecit d,oud, degete, iar la cele clin
fafd
-
patru.
Vremea trecea qi unmaqii protilopusului se ,schimbau,
adaptindr.r-se ta noiie conaitii a" ;;i C" ;j ;";;il;;J.
:l^i". f:L?:il pdd u rile r- "d" $i
";
l;sii r ;' pr"rl,',it"",i,li
crno vrnrLrrrle ,uscate au secat mlaqtinile, iai pe
"i_piif"
arnericane au inceput sd infloreasca ierUurite d; ;il;.
Dupd 10 mitioane
$b ani, tult-L"ir"i"r"r r;; fi"i;'Iu-
rora curgea singeie..protilopusului_pigmeu _ a crescut
foarte mult: unele.dintr" *l;
"jr;;"i*'ra r, indl{imca unei
gazele qi chiar ,amintcau ca infitriEarl a" u""uJi".
rirt"i",
:um a: fi.camila_girafd e
.gu un git'excesiv de f u,.,g.-;;;j
teau de girafe. In rin'dmrile cdm"ilel'or stravechi existau si
giganli, n-rai m,ari decit ele,fantii, ;;;; ;;;;;; ffiffi;i
Toti acesti str:drn,crsi ai cd,milei trlirau i., Arn"rioa ;" N";,
din Mexic pind in Alaska.
Cu un milion de ,ani in urmd, in California, acolo unde
astlzi este siturat Rancho I,a Br6a, iar c,eva rnai dep,arre se
intinde oraEul Los Angeles, exisrba un lac mrare cu niste
ldrm,uri perfide. Animalele Ei pdsidril,e di; $e;ele di;
"d":
piere, chinuite de sete,
1e glecipitau spre [al qi... piereau
impotrnolind'u-se in ,asful,tul lichid
"*r*
u"op*oe' malurile.
Asfaltul, intocrnai ca Lln balsarn egiptean, a feriit caclavrele
lor de o .descornpunere rapida. asiazi oamenii de qtiinld
rec'olteazi o garnd foarte iargd de anirm,ale antediluviene
din_racest gigantic trnuzeu pdieontologi" ;";;;i
"
Prirnele sdpdturi serioase a'u inceplit aici in anul 1906.
rn decurs de l0 ani ,s_au ,oblinut ,din asfalt 100 000 de oase
care ,apartinuserd odinioarb celor ,mai r,-ariate specii 'de
pasdri qi mamifere. Printre ele existA doud schelete exce-
lcnt conserv'ate a1e strrdmoqului c'dmilei. Acesite animale
erau 'destul de m,ari, avind o indtrlime 'de 2 m lia cmoplali.
Ele ,ar.r fost clenurmi:Le Camelops hesternus, ceea ce in*
soarnnd ,,anirnale cu infdtiEarea cdrnilei de ie'ri".
$i, intr-adevdr, aEa este: ,,ieri" cramelopEii incd mai
pribegeau prin America. Ei ,au sup'ravie{uit aici 'pind in
Lritimii ,ani ;ai perioadei glaciare ; aqadar, ei au 'dispdrut
foarte recent. Strdmoqii indienilor care au migrat din Asia
rlLr au mai gdsit c1i iin ,merica, insd au mai avut Eansa
sir vineze cdmile. ,In statul Utah s-a gdsit craniul unui
r:amelops cu bucSli de c'anne pe oase! Dupd to,ate proba-
irilitd ile, ,anim,alul cdruia i-a aparlinu,t acest craniu a
pierit cu numai circa 1000 de ani in ur,md. Mai mult decit
atit, in California, la poalele Munlilor Sierra Nevada, a
ftrst dezgropati o aqezare de strdvechi vindtori. Aici s-au
udsit gi cdrbunii 'din vatrd, gi virfurile de piatrd ale su-
li[elor, gi o,ase sfSrimate de bizon, qi cranii ale strdmoqi-
lor cdmilei.
Cind europenii 'au 'debarcat in America, camelopEii
dispiruserd. Dar verii 1or -- cdrmilele asiatice Ei lama
.sud-arner,ioand
-
an scdpat de sdgetile vindtorilor, pdr6-
sindu-qi patria. Strdrnogii Iamei, traversind junglele Arne-
ricii Centrale, au pdtruns in Munlii Anzi.
Cdmilele care au fugit in Asia au trecut prin nord
-
peste istmul care unea pe atunci Alaska de Ciukotka. In
epoca in care trdia pli,ohipusul, ele ,au ,ajuns pind in
indi'a. Apoi rau pornit-o mai deparrle
-
prin Iran, Irak
-
qi au ajuns in Arabia; nu au putut insd pdtrunde in Af-
rica. Palestina a con,stituirt li,mita ,occi'dentalS in pe,.":gri-
ndrile cdmilelor strdvechi. Dar doud specii fosile sint cu-
noscute Ei in Europa rdsdriteanS. Una a fost gd,sitd in
Rusia, iar alt,a in RomAnia. Frima menliune a cdmilei in
documentele istorice 'dateazd din ,mileniul al patrulea
in,aintea erei noastre. ,Capul buzat al acerstui anim,al, mo-
delat din Lut, a fost dezgropat in Egiptul ,antic, din mor-
rnintele aelei de-a patr,a dinastii. Mai tirziu, timp de
ll0 de se,cole nu rnai existd nici o menliune ,in legdturd
cu cdmileie Ei nu se rnai intilnesc nici un fel de ima-
gini ale lor ,in Egipt, de parcd in Delta Nilului ,ar fi fost
t Protglopus, care trdia in eocenul superior al S.U.A. _ V. D.
_ i.A!.rr"t^e1us,
din r.,ioc",lul--ei' ptil.!irr e-"ii"ii^'a" ruori.
t8
t9

interzis sd -se- pomeneascl de c5mile. Unii oameni de
gtiinJd au gi fdcut presupuner:ea cd preolii ar fi inclus
cdmila in categoria animalelor necuiat*.' i"-;.;i;;^;;
Aslrla, Irgurile trufaEe ,ale animalelor cu cocoaEd pot
fi vdzute pe multe basorel,iefuri qi obelisc,r"i. a"uriu'a
"iu"
cdmile. sdlbatice pe oare le vinau negii rasiri,ejnri. D;r-;;:
grna dxn saaba, atunci cind ,a venit in vizita la regeie So_
lômgn, ,a
-adus cu sine car,avane mari de cdmile de povard_
Aqadar, in secotul X f.e.n., cdmila ;*;;l;-
.^#;;1"
{dri din Orient anim,ai domestic.
Ca prizonierd a omului gi nu ca animal triber, cdmila a
ajuns qi in Africa. Aici oamenii au creat o noud rasd de
cdrnile ._ dnomaderi-i
-, cu lo singurd cocoragd 1. A,ceeata
s-a petrecut foarte de mult. incA ie vremea iui Aristotel
erau cunoscufi atit dromadêrii, cii Ei bactrianii ("d;ii;G
cu doud cocoaSe din Asia). Cuvintul 'dromad.er
p.orrirr" Oin
grnecescul dromas
I aell care alearga r,epeae- I;;_;;";;;
drom,aderii sint anirnaie foante o""pia" gi rezistenb- S;
spune cd un dromader poate si pircurga dmmul ;" l;
Mekka la Medina (380 kft) de la un apus al iso,arelui l,a aI_
tul, adicd in 2a de ore. Trelruie avut in ve,dere ,cd drumru,l
l::- lf: degert, sub un soore ,€rrzdtor, iar in jur ;;
vede nlcr.un piriu gi nici o umbrd. pretutindeni nisio si
lntrnderl bintuite de. vinturi fierbinfi. Nu degeaba camila
a. fost poreclitd corabia.deEertului. nxtr.aordifi"r, Li
"rpu_
citate de a indura cu rdbdare setea, argila,
"i"t""ii" ""i"_
te qi de a se hrdni cu nigte jalnici mnracinl au trezii in_
totdeauna uimirea si.aclminalia oameniior. Abi,a r"o""rt,-i^
urma unor obser-vafii qi experimente precise, s-iau d";;
perit in sfirqit cauzere extrbor',dinarei ;,reziste"tru ia-s"o"-
td" a cd;milei.
Intr-adevir, cdmila poate sd nm bea nirmic vreme de
tloud sdpt.dmrini ; scriitorii rdin antichitate nu au exagerat.
In schi,nib, du'pd aceea, cflnd aju'nrge la un izvor, este in
stare sd bea un butoi de a,pd! Da'cd cdru-ila rn;r.r a bd'ut 'trei
zile, eia tna ,be'a dintr-o datd vreo 4Q rde litri de ,apd. Dacd
nu a vdzut apd vrerne de o srdrptdrnind, este in stare sd
gole'ascd in c0teva minute un reze,rvor de 100 de litri.
De aceea, odinioard se i credea cd in srtomacul cdmi-
lci ar exista niEte p'ungl pentru api. Se presupunea c,e a-
tLrnci cind cd,mila ibe,a, ea ar umple aceste p,ungi ca pe
nigte cist,erne. Apa s-,a,r pdstra [n stornacul anim,alului Ei
,s-ar consulmia pe mdsura necre,sitdtilor.
S-a dove'dit insd cd onganisrn'ul cdrnilelor nu este chi'ar
atit de simp,iu. Cirnila nu aire 'un singunmecanism, ci
<'iteva'me,canisme neobiEnuite, care o ajutd sr6 se dispen-
scze v,rern'e in'detrungati de ap5.
in s,tomacul cdmilei s-au gdsit intr-rad,evdr weo 15-20
tle litri dintr-un lickrid verzui. ,Dar ;acesta nu este ,apd cu-
latd gi ,nu datoritd J.u,i are ea aceaste extraordinard capa-
<:itate de a nu se addpa cu sdprtdrninile.
Explicralia principald constd in faptr.rl c'd animalul iEi
consumd apa cu o economie fo,arte mare. Cdmila nu tran-
spird apa"oape de loc, nici chiar in timpul u'nei arEile de
40o. Corpul ei este acoperit cu o iind deasd Ei
comp,actd, ,care o fereEte de supralincdlzire Ei fimpiedicd eva-
ponarea apei dfin organism (la o cdmild tunsd secretia su-
doripar6 'este
,cu 59070 mrai m,are decit l,a'ce,a netunsd). C5-
mila nu desc'hide gura niciodratd, tdcri chiar pe cea mai
mare zdpuqeald ; prin gurd, dacd aceasta este deschisd mai
Iarg, se evapord o cant'itate fo'arte mare de apd. De dc€€a,
ciinii, atunci ctnd le e caId, se reooresc deschiz nd gura
trarg qi respirind 'des.
Cdrn[Ia resp,ird foarte rar
-
ln total ,de opt ori pe mi-
nut, in aqa feJ" in,cit o datd cLr aer,ul expi,rart sd iastd din
or'ganis'rn o cantitate cit rnai rni'ci de ap6. Deqi cdrnil'a
este un animal cu silnge cald, totuqi temperatur:a corpului
ei oscileazd in limite mai l.argi : in tirn*pul noptii ea co-
;bo,ard pind la 34o, iar [n tirmpul zilei, lin arrEi(a de Ia
amiaz6, cregte pind la 40-470. Aoeastd varialie .a tempe-
raturii ,rnicqoreazi de asemenea corr-srnmul de ap5.
I ln Africa existd .in prezent mai murte cdmile decit in Asia
(circa 3 mitioane de dromaderi). i-];;;;;;a ipotezei eil;r;;;
mine (cdmiia cu o singurd cocoapi
".i"
to.-u âo"r"rtici6-u'
dl
milei cu doud cocoase)
.pledeazd'ii f"pt"i. ext-r.em de important
cd embrionul de dromidb. aie aona
^d"Juq"
! Insd mulli oameni
de gtiinti considerd cd atit camila-cu-olineura cocoas5..t si
cea cu dou5 cocoage ar reprezenta douf ,p""-ii'rc"_"jii'aii,kl:
darius qi c. bactriinuf) gi cd ur" i. ri*iori domesticite de foarte
multd vremg independent una de
""ufutG."b
confirmare a acestui
fapt o constituie resturile fosile de cdmile cu o singure-c;a;4;,
gisite lncd in pleistocen.
20 2t

- De altfel, cdmila dispir.rne de un meeanisrn de ardraptare
fgarte ingenios qi pentru crearea de nezelve de apa^. Ea
c_onservd apa sub forrmd de depozite de gndsirne. S"- .ti"
cd in procesuJ ,,arderii,, grdsimii ," O"g"j*ura-"'""^tlt"J*
mare de apd
- 102 g la fuO g grdsime. bi.,
"o"ous"t"
,"i"
care sint excelente-,,conserve ide apd", camil,a pJa;;
";;:
t"ug: F nev-oie pind la o jumdtate de chintai a"-"pa f
"-'
Animalul acestra este admirabil adraptat la ifi*atuf
i"_":t,9i:.*Eert- finu,turite- cald.e gi umede
"" .i"i-."por_
raLe.oe ca_mlla St de ac_eea,,in Africa, ea nu,a putut fi icli_
matizatd la sud de Sahara, in ciuda nenumdratelor incer_
cdri de a o ad,uce aici.
In anul 1622, unul din relNezen,tan(ii fiarmiliei Medicis,
Ferdinand al Il-lea, a cumpdiat citriva dromaderf. C,
"ir_
torut tor sg tlanspol|au poveri pe
"lr"piiie;i.i;";;ii^
apropiene de Pisa. pind asf,dzi fncd ,'nmagere acestor cd-
miie rnai trdiesic in ltadja. si alte ldri-au dorit sd aibd ,cd-
mile :
^rSrcilia,
Spania, Ausiralia ci._ Si"ei"- i_t"."ii;i
dupd. indelungi dezb,ateri, .ifiva entuzlagti- au
^i.""!ii^^.i
ao,nvingd Congre,sr.rn sd, comiande din Turcia 30 de Oi.o_"_
deri ,,pentru ;c.onuri militare".
"E"
._" menfion,at in dc_
crzh_ guvernului. Cdmilele au fost inc.Ircate la Ian.ir pe o
corabie Si de 'acolo au porni't-o spre a*"ri*..-Cina'"u,]
ieEit in larg, marinarii E1-au dat serarna ,cd nu u rro*,
'*"
sd transporte rniEte lighioane atit de tnalte. L;";i;;";;i
Porter, geful expedi{iei, a ondonat sd se f,acd i" p""i"
"irl"
gduri r,otunde _pentru cocoaqe, astfel ca
""i-"]"i; di;^;';i;
sd se poatd ri'dlcu cft de cit pe picio,ar.e. I" ;;;;;dl;
care cotabira pdnisise Ourrcia, erlu 33 de ,crdrnile, ; &;,J
aceasta s.u apropriat de tdrrnurile Arnericii r" '""*a-"u.,
34 : unra murise pe dnrm, iar doud cdrnile
"gu*r""a
oit"
un -pui.
In 1856, cdmilele au fost debarcate ,in Texas 1. Drroi
un an au 'rn,ai fost aduEi ,aici incd 44 de dromaderi, A;;1;:
jiu
"l
luat parte la numeroase ca,mpanii de crucerire'a
Vestului, precum qi oa animale de povard, aoUl"al",J o
foarte ,bun5 reputafi,e. rnai bund chi,ai clecit caii Ei cati'i
Cind a inceput rizboiul ,de secesiune, sudigtii qi nordiqtii
au impdrlit lntre ei 'd,rornaderii. Rlzboiul a luat sfirqit
gi cdmilele sudiEtitor,- prizoniere
-
au fost vindute Ia
circuri Ei menajerii. In schimb, cdmilele nordiqtilor s-au
imprdEtia,t ,qi s-au sdlbdticit. Spre sfirqitul secolului al
XIX-lea, Arizon,a a devenit al doilera 1oc de pe pdm{nt unde
trdiau cdmile, dacd nu sdlbatice, cel putin sdlbdticite (c5-
mile sdlba'ticre, bactriene isnau ,rnLa,i pd,strat doar in degertul
Gob,i, in aprop,iere de Lobnor ; raici ,e1,e ,au fost descop,erite
de Prjevalski). Dupd o mie sau dupd citeva mii de ani de
ta dispar,itia din Ameri'ca de Nord ra ,ultimitror reprezentanti
ai speciei cdrnilelor, urm,aEele lolemigrate s-rau stabilit
ciin nou in deEe'rturile din su,d-vestul Statelor Unite. Cu
circa 60 de ,ani in urmd, aici existau destul de multi ,,mus-
tangi(( cu coc'oaEd. Cowbroy-i ii prindeau cu zeciJ.e qi ii
vind,eau la menaj,erii, iar indien'ii, c,a 0rn vremurile bune
t'le o,diniorard, se ospdiLau d,in nou cu bucdli ,de carne de
cimitrd friptd. Drornaderii sdlbd.ticifi mrai triie,sc Ei astdzi
in Arizona (probabil qi in Mexic, l,a granila cu Arrizon,a).
Ei ra'u m,a;i fost vdzuli pe aici lin,anul 1941.
In felul acesta fiul rdtdrci or s-a intors aoasd.
Drum deschis la ambele capete
In pdd,urile ,alpine din Columbia, Ecuador qi Chile
cie nord trdieEte iun mic urs cu ,,oche1ari" albi in jurul
ochilor 1. Acest unsule! este un anrir-nal foarte ran, sperios.
Se pare cd nici un european nu l-,a vdzut incd tin liber-
tate. Ursul cu ochelari este un emigrant din Am,erica de
Nord. Impreund cu cerbii, felinele, hirciogii gi porcii s51-
batici, eL a migrat spre sud cu citeva milioane de ani in
r-rrmd, in vremea cind s-a format istmul P,anarm'a.
Drumul parcurs de lame ra fost'bdtdtoriit ,de multe alte
anim,ale. Chiar qi mastodorrtli, parrourgind q.ln drum
lung din Africa in Europa Ei din Europa [n America de
Nord, au trecut treilea qi acest al ,,Podtt intercontinen-
tal din peregrindrile 1o:. $i tapirii ou Venit in America de
1 Ceie dintii c6mile au fost aduse in America. ce_i drept. incd
in anul .1201.-Dar pe vremea aceea nu era ner.oie .1"-;iJ";i-;;
se gtie nimic despre soarta lor ulterioard.
22
1 lJrsrrl negru cu ochelari, Tremarctos ornatus'
-
V. D.
2?

Sud din America de Nord. Insa ei nu se pre,a gra,beau:
s-au mufat 'aici rnai Lirziu deait to,ate celiralte "animate,
iiJ::t"?9"_glaciarr. a"i"*t"i"^nrrrir,oltu cu €i, care au
ramas :n patrie, au pierit in intregirne sub--,prilii,rruu
9,1"_tjt]1:r:
Dupd ,toate probabitffii", tot in perioada sra_
crara au venit in America de Nord gi frl"ol"ii- t;" 6i,,_
kotka. Ei s-au inmulfit aici noarie mult, rinsd nici unul
dintre ,ei nu s-a incumetat st t;;;"naa i" pu_fr, ,j",,
pddurile de riane are contine"tilrri i"a-"-.-'.i"",i.- nJpr"r
acesta este foarte ciurda,t. $i mamufii care au e,migrat din
Asi,a,
.impreund cu
.bizonii, ",
";:"r;
r"
-*J-a"";i;;";.:"
num,ai pind in Mexrc.
Cu toate cd f,el'ine1e aru pd'tru,ns in ,Arnerica de Sud,
dinspre no-rd, mai. tirziu,
"rEfu
al"i"u ele au pornit_o ina_
poj.'9u pilda purnra. Fa's_a,"1"d;in 1"""
"irJ_"cilol'rl
triieqte 'astdzi in r.giu,nile veutioe- aie stateror unite ii
Canradei. pe aceeaqioale, prin- eL";;,", ;;;""""i'ti="iii
:TlfllTti,-l?l"yq",'_ dll.pr" ."4 ;; d; pi.i;*;;;J_;i:
marmula koata 1 (apdrutd relativ recent j; Ariz;;;i,;;"._
9uq ;i niqte mici animale, dasipoJide, din ordinul eden_
tatelor, iirnrbrdcate intr_,o lrr""iJlormatd din bniie de
pldci s' Aceste rdin urmd ani'male-sini cunoscute, rn afard
de,alte car,acteristi"i, pri' f"pt"i;;;;." intotde,auna pat^r
sau opt pui ,de acelaqi 6ex B. D" ;;";;, zoopsihologii le_au
ales pentru exper,ieniel" fo4 ofrrJrvi"rid reaofiiie unor ani_
rnale 'a'bsolut identice oi" p""ci"i 'iu'
.,*a"re at ereclitdtii
t" oi,y:::.":{i;tji ar^e *"difuui,;ij"";r";"j::' Lv*qe'
^ .rtrn'enr nu gtie oind anume s_au stabilit tatuii in Mexic.
In anul 1820, ei trecuserd de;a
-grani{a
dl ;;; ;'fiii
qi, in urmd-rirea furnicit"r, s"oril-oriir"ra marur'e fruviu-
lui Rio Grande din fexaJ.
-n-io'5';;rndtate
de veac au
ajuns in Luisi,ana si au brdzdr,tti"i#i"'" i;; ;;il;#
neie 'crutrtivate cu anahra". I";;^rrt*,'"*lusr, pur,tatori de an-
-"le l13n-uqc
gi 0n q"ltu afte's,tate diJluOut Starelor Unite
* rin Oklahoma, Alabama, Wu*-fUu"i"o,. Mississippi, Ar_
_ ul
Maimuta agdldtoare neagrd sau koata, Ateles paniscus.
z Dasgpus nouemcinctu.s,.. o specie de tatui. _ V. D.
s Dezvoltarea embrionaid
-""i"Jip"ijaiior
(tatuilor) este ca_
ra-cterizatd prin fenome"u pori"-uri-oii"ii'oirrtr_',_rn sinsur ovur
rau nastere patru (sau muliiplu ;;- piii,il embrioni. _ v. D.
24
kansas, Kansas gi Florida. tri se deplaseazd noaptea, res-
pectind regula ,,grdbegte-te tincet((. Riuri,le l,e trec 0n mod
foarte ingenios. Piriiagele rm,ai ,inguLste le trec rpe sub ap6,
pe fund, linindu-gi respiralia. Riurile mai mari Ie trec
inot, aspirind in plS,mrini qi in stomac o cantitate c{t mai
m,are de ,aier. Umflindu-se ,in ace,st fel, pur,tdto,rul d,e
armurd igi dd drumul rin ,apd Ei nu se duce la fund, ci dd
din lalbe pe 'deasupra apei, ajungind ,astfel ia ce151alt mal.
America ,de Nord a oferit addpost gi multor imigranfi
inaripafi, proveniti din regiunile sudice bintuite de argi{d.
Condorii californieni 1, cardinalii 2, .,grangurii" 3 localnici,
warbler-ii
-
nigte pitulici americane
-,
pdsdrile colibri
nu epuizeazd nici pe departe lista lunga a imigranlilor.
Dupa torate probabilitdtile, pdsdrile sint ,alungate spre
nord de m,area ,,presiune demograficd" din lurnea pdsdri-
lor din America de Sud. Este Etiut faptul cd acest conti-
nent oc'upd primui lo,c din lume in privinla abunden{ei de
pAsdri. Nurnai in Ecuador triiesc go4 din tortalul speciilor
de pdsdri cunoscute pe glob. Iar in minuscula panarna a
exist6, mai multe varietdti de pdsdri decit in intreaga
Americi de Nord!
Africa
- !inut al imigranEilor
In momentul in care imensa Gondwand s-a fragmen-
tat in bucdfi, platforma continentali denumitd Australia
a,ajuns sd fie inconju,ratd din toate pdr{ite 'de mdri. Anima-
Iele rniarsupi'ale, ,care cu putind vrerne inainte apdruserd
pe 'intregul pdmint, au primit cel de-al cincilea continent
in stdpflnirea lor deplind. Animalele nem,arsupiale au a,pd-
ru't pe lume dupd ce acest continent devenise insuld. Ele
nu au reuEit sd pdtrundd in Austrralia. Numai ciinii sdlba-
tici dingo qi qobolanii au ajuns aici inot, sau pe buqteni,
I GEmnogEps calitorni,anus.
2 PSsdri din genul Pgrrhu,Ioria (P. cardinalis si P. phoenicea),
rdspindite in S.U.A.
- V. D.
3 Grangurii americani fac parte din familia lcteri,dae.
a Cu 75650 km2.
-V. D.

iar liliecii au venit ,in z,bor prin vdzduh (ciinii sdlbatici au
fost probabil adugi aici si d" o;";i;
Australia estc singurul finui ir-'"ur* s_au menfinut
ornitorincii Ei echidnele, cele mai primitive dintre
";il;_
treie .mamifere. Aceste animale, deiumite *onotr"_",-m"i
trd.iesc i,ncd -dupd tradiliile strdmogilor 1or reptile:;;';;;;
puii vii, ci depu,n oud.
Chiar ,gi plantel,e din Australia sint foarte deosebite :
dintre ele, circa 100 de specii nu se mai intirnesc nicdieri
in 'altd Frarte.
Insula Madagasc,ar este al doilea exemplar de muzeu
natural de pa,i.eon,tologie, dupd cum este numitd radeseor"i
Australia. Aceastd mare insulrd s-a despu'ins de Africa in-
tr-un moment in care pe pdmint tr5iau numa,i rn,arnifer.e
primitive (ce-i drept, aceJtea nu rnrai erau marsupiale).
In pddurile din insuld sranr pdstnat pind astdzi, -"i birro
decit in-aLte regiuni ale lumii, niEte animale extrem de
rare, un fel de semimhimule, numite lernurieni. Din b0 de
specii de lernurieni car.e trrdiesc pe pdmint, 40 iEi duc viala
tn lVtradagascar.
l4,ai tirziu au venit inot porcii sdlbatici gi hipopotarnii,
cei din urmd fiind 'astdzi dispdruli de pe insuLd.
Aeeste animale au venit aici ain Afiica, insd nu Africa
a fost prartria lor. Multe dintre patrupedetu p" d;;
"-;l-l;
considendrrn africane get_begeC _- teii, zebrele, girafele,
hipopotamii
-
au apirut in pddurile Ei s,tepelL
"u""ri.ri
continent, venind d,in nord. Afiica a oferit adipost la sute
de specii de anim,ale i,migrate de pe alte continente.
_ De pild5, hienele au venit aici din Europa carl a fost,
{upd ci! se pare, linutul de baqtind aI tuturor animalelor
de prrad5. Aici, din mici animale de mdrirnea unei veverife,
etrdmosii ,aricilor qi cintiferlor rnoastre _ calre se hrd_
neam de a,sernenea ctr insecte Ei viermi _, au poor,"rrit
creodonlii1.
Cu 50 de milioane de ani in urmd, aceste animale fe_
roce, greoaie Ei cu picioane scurte trdi,au gi in America
de Nord.
--
Creodon{ii au dat naqtere ,miacid.elor 1
-
strdmoqii lu-
pilor, urqilor, hienelor gi felinelor. Dupd ace,ea, evolutia
lor a pornit-o pe cai diferite
Printre felinele d n vremurile strdvechi, animalul de
prad;d ce1 mrai rteribii 'a fost tigrul cru dinlii in forrnd de
sabie sau Maehairodus. In privin{a puterii, eI nu era
mai prejos decit un leu. Collii trui superiori foarte iungi
nu-i incdpe,au in gurd Ei, din acerastd ,cavz6, atirnau in jos
de cele doud pdrti ale bdrbiei, ca nigte sdbii. Macairodui
pute,a sd-qi deschidd ,foarte larg gura,'intocmai ca un Earpe
boa. Ndpustindu-se asupra prdzii, el ,igi dddea capul pe
spate, ra,poi il ,arlunea asupr€ anirr:.ralului ca pe un ciooan
gi-Ei infigea sdbiile tn coastele fie ale unui hiparion, fie
ale unei antilope ?. Tigrul cu dinfii in formd de sabie
ataca chirar rinocEru,I gi elef,antul.
Acurn un rnilion de ani in urm5, tigrii cu din{ii in formd
de sabie trdiau aproape pretutindeni : ,in Europ,a, India,
Indonezia, Australia ,gi Am,erica de Nond. Dar macairodul
n-a fost strS"rnogul nici ,al leului Ei nici al tigrului. ln ge-
neral, el n-a fost strdmogul nimdnui: cu 500 de mii de ani
in urmd, toiii tigrii cu dintii in forrnd de sabie au dispS-
rut fdrd a 15sa ur"rnaqi.
In ,a,ceas'td perioadd strdmoqii leului pot fi gdsili in
Europa. Oamenii din epooa de piatrd ne-au 15s,at in pe$-
teri excelente desene ale unei feline uriaqe, de pe urm'a
cS.reia se pare ,cd au iavut m,ulte de indurat. Acesta era
leul de peEtera 3. I s-a dat 'denumirea ,,rde pegterS((, penlru
cd portretele lui erau ,,expuse" in addposturile troglodi-
tilor. FireEte c'd leii c'a atare trrdiau in aer liber
-
in ste-
pe qi dumbrdvi. Ce-i drept, in subteranele locuite de oa-
menii primiti.ri se gdsesc uneori rqi oase ale unor lei sfi-
qia{i. Probabil cd acegtia cddeau in ghearele a.rrqilor de
1 Familie de camit'ore fasile (Miaeidae) din ordinul Creo-
clonta, care au trbit in America de Nord qi Europa. in prima ju-
mitate a ter{iar:ului.
-
V. D.
2 S-a ernis qi ipoteza cd macairodul se hrdnea cu Lroituri. iar
coilii sdi inspiimintdtori ii folosea numai pentru sfiqierea cada-
vrelor.
- V. D.
3 Panthera spelaea.
- V. D.
26
I Animale carnivore fosiie, _ V. D:
27

pe$terd, atunci cind intrau sA se ,,incdlzeascd(( in sumbrele
lor d,omenii.
Desene gi, oase ale leilor de peEterd au fost gdsite de
oamenii de qtiinfd rin gro.tele_ din Spania, Franlal Angiia,
Belgia, G^ermania, Austria, Italia, Algeria, Siiia etcl in
Uniunea Sovietica s-au gdsit de asemenea in m,ulte locuri
urime ale exislentei de o,dinioard a leului ,,eur,opean,, __ in
apropiere'de Odessa, Tiraspol, Kiev gi chiar,in lt""tli U*i
gj in regiunea Perm. AEad-ar, cu numai citeva zeci cle mii
de ani in urmd rin pddurile noastre mai trdiau lei t in
vremea aceea clima din Europa era mult mai blincld.
_ Ultpligr,-.dinspre
.nord au inlep'ut sd batl
"i"t"ri .".i,
..d
"9.
intindd ghe{arii (a cita oari t;. Anim,alele iubitoare
oe.caldurA au pdrdsit aceste linuturi neprietenoase t. Dar
leii.-au rdmas p,e 1oc. Ei au coniinuat,sd ,irr"r" pri" n"ropa
pind lra ultimra glacrn ie, iar in Grecia, Turcia ii i., f*rr._
cauoazia ra_u supr,avie{uit pind in anLichitate (ie .p,""" .a
in regiunite rdsdritene ar-e c,aucazului se mni intirneau
lei incd in secolul al X-le,a Ei chiar in al XII_let f
l. F"r.t""
a ucide leul din Nemeea, Hercule nu a trebuit sd facd o
cdldtorie in Africa. Cu 2 500 de ,ani mai tirziu, faimoiut
vindto,r T,artarin din Tar.ascon, visind sE reeditez. irpr""u
lui.Hercule, q:ru a mai gdsit nici un leu, nici-cffi;-i;
Africa de nord.
Dar cunoscutul principe kievean Vtadimir Monomah
a avut prilejul sd 'lupte cu un reu. trl r-a intilnit. crir,ol
toate probabilitdfile, urrrdeva pe la gurile no"rl"i ,Jj,
anim,al fi,oro,s a srrit a,supra ,rnea Ei citut s_a pranuEit'sur,
mine", scria Monomah in pouele cdtre copiii mei.' Dupd
cum considerd zo,ologul N.V.Charlemagne, acest,,aninial.
fioros" gstg leut (ve.zi ,,T,oologhiceski jirnal", t. 45, fasci_
cola.2, 79e+12. Strdmo,gii rrqilor uooid"., clenumirea Je
'r&nimal
fioros(( leului, cum se aratd qi in Lericonul sla-
uono-rus. In afard de aceasta, fresca restauratd din cate-
drala Sfinta Sofia din Kiev, care ilustreazd scena drarna-
ticd descrisd de Nlonornah, dovedeqte ,cl,ar cd ,,animalul
fi,oros" es'te fdrd indoiald Ieul. Da,cd veli trece prin Kiev;
privifi cu .atenlie aceasta frescd gi sper cid nu
-ve!i
avea
nici un fel de ezitdri. (In unele errnbleme a1e vechiului
Novgorod era de asernenera zugrdvit ,1eu1. El este mult sti-
lizat, insd din'tre toate rnotivele zoom,orfice, ce1 m,ai ade-
sea este intiini;t leu1.)
incd inainte ca m,ocoirodul ce1 cu dinlii in formd d,e
sabie sd fi bdgat spaiimra in rrinatul din stepele de. odinioa-
rd, pe {Srmurile mdrilor nordice alergau niqte ranim,ale cle
pradd care semdniau cu ciinii. Aceste animale erau buni
fnotdtori gi scufunddtori qi iubeau mrarea, ca urEii albi din
zilerle noastre. Treptat, fdrd a dllserva nici ei ingi;i,
.,,ciinii(( strdvechi s-au transforimat ,in... balene 1.
N,fai tirziu, ru ele lolapropiate au suferit o metarnor-
fozi Ei mai m'arg, aducind pe lume focile gi morsele.
Strdrnogii animalelor copitarte erau de ,asellenea inru-
dite indea'pro'ape ou ranimralele de prradd. $i unele ;i altele,
'la inceputurile erei, noi, ,terfiare, s-au, desprins clin aceeaq,i
rddd,cina. ,,Tigru1 Ei lupul
-
afirma cercetdtorul germ,an,
doctorul Alschner
-
sint r.eri cu antilopele gi renii".
Patri'a majoritSfii copi'tatelor strdvechi a fost America de
Nord. $ti'm dej,s q5 de aici ;i-au inceput peregrindrile de-a
Iungul Ei cle-a 1atu1 p,lanetei strd,moEul calul't_ri gi s'trdmo,sul
cdmile'i. Tapirii gi rinocerii aru pornit-o tot de aici.
Dar elefanlii ,,s-an ndscut" in Africa. in acelaEi tirrnp cu
eohipu,sul, in mlagtinile Nilului trdia un mic a,nirmial, c,arn
de indll.imea unui porc, meriteriiul2. Acest animaL nu avea
inc5 trompd, ci doar un mic cucui pe nas, aga ca elefdn-
{elu1 curios din basmul lui Kipling.
Din meriteriu au provenit tofi elelanfii Ei mastodonlii.
StrSbunicii 1or au trdit in mlaEtini. probabil cd de aceea
pahid'errnelor' 1e place atit de mult apa. Verii elc.fanfilor,
1 Nu se cunoa$te cu precizie originea cetaceelor. Se presupure
cd ar proveni dintr-un grup de mamifere mezozoice cu caracter-e
generalizate.
- V. D.
2 Moeritherium, care a trdit in eocenui superior. Resturile
fosile au fost gdsite la Fayoum, in Egipt.
-
V. D.
1 Cunoscutul naleontolog, profesorul Abetr, afirmd c6 Africa a
oferit addpost multor put."beae-iG*",^If""eute cle frigul din
Europa.
2 N. V. Charlema g-ne, Mysterious animal of the ancient
Russia. Dupe acest autor, tenumi.tu-a" ,,."i*"i tio,ror;l ;;;;";;
gdseqte in literatura .,u"L" rriuiiiu-t*" "ii-xIrry, se referd ra
Leo leo.
- V. D.
28

dugongii Ei iamantinii 1, au ilustrat acest ataqament de fa_
milie printr-o,me,tamorfozd concludentd. asemdnltoare cu
aceea pe care au avut*o la tirnpul 1or Laienele qi focile;
ad'apt'indu-se la viala din mare, ei rau clobinclit 1abe i"otaj
toare.
Europra a fost patria porcilor sdlbatici Ei a cerbilor (cu
exceplira ,,cerbului nor'dic"
-
remul), iar Asia _ a ta,lrii_
nelor, antilopelor, caprelor, oilor qi, probabil, a girafelor.
Jrrnglei.e din Indira aru fost. de as'e,mbnea patri,a"primilor
hipopotami, ra_ primelor maimule-paviani Ei a m,aimu(elor
antropoide. ulterior aceste animale s-au itreprasat de aici
spre ,alte continentc.
Dar de ce oare ,animralele sint atit de neastimpdrate ?
Ce le sileEie sd ple,ce din iocurile natale ?
-
Cauzele sint numeroasc.
^
1 Dugo,ngii (Dugong. dugong) si lamantinii (genul Trichechus)
fac parte din ordinul Sirenia.
-
i. n.
ALUNGATI DE FRIG, FOAME 5t SECETA
Zece milioane de inele expediare
La 27 rn'ai 7822 in oragul Meklenburg din Germ,ania a
fosl capturatd o tbarzd, al ,cdrei git era strd'puns de o sd-
geatd 1ung5. De muLtd vreme, nimeni nu,mai vdzuse ase-
menea sdge{i ,in Eur,o,pa. Sdgeata era ,exotici ; specialiEtii
all stabilit cu certitudine cd era vorb,a ,de o sdgeatd
aifricand.
Acerasta a fost o descoperire extrern de importan,td. llra
prima,dovadd materiald a faptului, ,astdzi indeobEte cun,os-
cut, cE pdsdrile d,in Europ,a pleacd si ie,rneze in Africa.
Mai t rziu, vindtorii au prins inadv,r:eo 15 berze impunse
cu sdgeli. Este radevdrra,t, cd gi inain'te de aceste
'descoperiii
unii nraturaliq'ti i,qi dddruser5 seafina lunde a!:rurne dispar in
timpul toarnnei muLte 'di,rutre
,pdlsdrile nolastre, insd p'ina
atunci nu era vorba decit de simple presup,uneri cdr<jra nu
li ,se prea d[dea cteza:re.
Circulau cele mai rnd;struEnice ,,iipoteze". Se cre'de,a, de
pildd
-
aqa cum ,soria rnarele Aristotel I
-,
cd r{ndunelele
Ei aite pS.sdri mdrunte iEi petrec iarna pe fundul lacurilor,
ingrop,indu-se in ndmol ; allii ,credeau cd p,Slsdnile se as-
cund sub sooart'a copacilor gi in sconburile ve'chi, sau cd
se transfor:md iarn,a in alte pisdri : gr:aurii
-
in ciori, iar
cucul
-
in uliu, cu care de altfel searndnd foarte mult
gi ca zbor qi ca linfdliqare.
Incd din anul 1703 un .,gentleman cucernic gi savant(c,
episoopml Hereford, afirma ,ou to,atd,seri,oziflatea cd pisdnile
pleacd sd ierneze in... Lund.
I)ar in'cetmL cu incetul, adevdrrul rieqea lLa iveald. Prdsd-
rile nu au reuEit sd pdstreze secr€tul dispraritiei lor mis-
terioLase ; mintea iscoditoane ,a omului a re'r.rgit sd-l ,ciez-
3t

1ege. Cdl5toriile ,in ldri indepdrtate au furnizat pu:imele
informa{ii.
I'mpdratul german Fliedrich al lI-le'a Hochenstauffen
(1194-1250), pornind in coa de-a 6-a cruciadd spre Orient,
a vdzut, in timp ,ce trraverrs,a Marea Mediterani, stoluri 'de
pdsdri care zbunau spr.e ,sr-rrd. El a expus in tratrartul sdu de
ana'tomie Ei de dresare a pdsdrilor de vitl5toare, De arte
uenandi cuma uibus, ideea
-
progresistd pentru vremu-
rile aLcelera
- tpotrivit cdneia pisdri,le e,uropene nu ier-
neazd sub ap6, ci in ldrile sudioel.
Un str-rdiu serios al rnigrnliei pdsdrilor a incep'ut abia
la sfirEitul secolului al XVIII-1ea, di:n iniliativa lui Linn6,
oail"e a propus ,sd se efectrue'ze sim'utrfa,n obsenra;fii, in di-
ferite puncte rlin Europa, asupra apariliei celor dintii
pd;sdri ,migratoare Ei asupra directi,ei migraliei lor. Ideea
s-a dovedit extrem de fer-tild. Im u6ma acestor observafii,
la care au parrticipat ,numeroqi oameni cle gtiinfd, s-au
oblinut date extrem de prefioase
Insd astdzi nu a n ctunoa$te nici a zecea pa'rte din ceea
ce qtim despre zboruriie pdsdrilot', ,dacd un invdfdtor da-
nez, Mortensen, nu s-ar fi gindit sd ineleze pdsirile.
Cu toate cd inven'tatorui rirnelSrii est,e considerat de
obicei C. Mortensen 2, totuqi gi inaintea lui unii natura-
liqti au fdcut incercd'ri rin aceastd direc[ie. inca la incc-
putul secolului al XVIII-1ea, Leonarrd Frisch a inf6gurat
piciorugul unei rindqrnele cu un fir de lina rogic. In anul
urmdtor e1 a prins deasupra cuibului rindunica marcati
1 Friedrich al ll-lea a fost, in general, un om foarte cultivat.
El a studiat cu multi rivnd filozofia si alte gtiinle, indeosebi
zoologia qi medicina, gi a ndscocit numeroirse medicamente. Din
Asia gi Africa i se aduceau animale rare cirora el le studia
deprinderile. Friedrich ai ll-lea a fdcut diseclii pe cadavre; Papa
Grigore al lX-lea scrie cd el ,,a ajuns pin6 acolo incit ii nume;te
progti pe aceia care cred cd atotputernicul s-ar fi nlscut din
fecioard".
In enciclicele sale pline de minie, Grigore al IX-lea tuna gi
fulgera impotriva lui Friedrich : ,,Privili fiara care iese din abisu-
rile mirii cu gura plind de ocdri impotriva Domnului, cu gheare
de urs gi cu furia leului. Ei deschide gura pentru ca sd improagte
cu ofense pe Dumnezeu".
2 Christian Mortensen, din Viborg (Danemarca), a fost primul
care a intreprins ineiarea la p5,sdri pe scard larg;4, incepind din
1899.
-
y. D.
32
*',&W,
sobolanul cenugiu care a pornit t.lin n<rrdttl Chir-rei;i s-i-r t'irspintlit
po intreg Alol ,rrl Pdmirrtesc
Corrcurentul sdu mai siab, lobolanui negnt
g.f
sx
{6i
Wffiffi
f r tt'8;,'$
L a"4

W4.
Tapir tindr. Probabil cd aga ardtau
ai callilui din ziLele noastre
odinioard strdmo;ii inclepdrtali
Calul lui Prjevalski. singura specie de c:ri sdlbatic'i care a supra-
vietuit pind in zilele noastre
Ei i-a examinat firul de lini. Iegat la picior; culoarea li_
nii nu se schimb,aise, legdtura nu se deiolorase Ei nu exis-
iau nici un fel de urme de ridnnol pe ea. De aici Frisch a
fr.as conrcluzia cE rindunica rur qi-a petrecut iarna pe fun_
dul lacului.
-
in iuiie 1880, in Germania, directorul unui oficiu poq-
.tal, p'g nurne Dette, a aplioat pe picioarele a trei berze ti-
nere niEte inele rnetalice pe care a gravat o inscripfie. In
august_berzele ,au pdrdsit zdvoaiele linigtite din preajma
riului- Verra, pe tlalurile cdruia se ndscuserd Ei, dupd pa_
t_ru zile, una dintre ,ele a fost ucisd in Sprania Ia 1 ZbO i<m
depirtare de patrie.
_ .CpT_ln-aceea$i perioadd, ,in Ucraina, la Askania-Nova,
!'ri,ed'rich tr'a1z Fain ia inel,at un cooor. Inelul i-a fosi
aplicat pisdrii rlu pe ,picior, ci pe git. Mai 'tirziu, cocorul a
f,ost capturrat in imprejur5ri tiagice in Sudan; a,ceasta a
fost prima pasdre mrarcatd gdsitd in Africa!
Aceste 'timi,de incercdri eu fost suficiente, pentru a de_
irionstra c,a pdsdrile pleracd sd-Ei petreacd iarna in {dri1e
sudice. Dar penrtru ra se o,bfine un tablou mai complet,
au fost necesare ce,rcetdri sistematice qi amp1e. Nlorten_
sen ra in{eles ,acest lucru qi s-a apuctat de treabd. El ,a per_
feclionat metodele ,de inelare, incercind diverse prbce-
dee, opr.indu-se pind l"a urmd asupra inelelor conie,cfio-
nate din metal ugor. Pe ele se indica locul uncle trebuiau
restituite inelele in cazul in ,c'are pdsdrile inelate ar
ajunge in ,rniinile unor oameni civilizali.
S-,au ,aplicat inele metalice nu la una-doud pdslri, ci
ia mii de pasdri ; [n fuIul ,acesta, studiul migr,aliei pdsdri-
Ior a inregistrat progrese sp,ectaculare.
In Rusia, cele dintii ineldri rnasive ale pdsdrilor ,au fost
incepute in Estornia, pe insula Sarerna, in anul 1g10.
Dupd Revolulia ciin Oc'tombrie, s, afeta naturaliqtilor
estonieni a fost preluatd de tineriir natr_rraligti de la stali-
unea biologicd din Sokolniki. Din imprejurimile Mos,covei
pdsdrile plecau in diferite {dri rale lu,mii, purtind pe pi-
cioare ineie cui inscrip{ia : ,,EIOH Moskwa((1. Mai tirziu,
I
{
1 6lOH
-
inilialele denumirii
logice a tinerijor naturalisti
- l/.
3
- lncotro ? gi Cum ?
- c. 31'16
a Staliunii bio-
1n
t-
rusA
limba
33

s-,a creat Biroul 'de stat pentru inelarea pdsirilor qi in
rezervatii s-,a;inceput marcarea a mii de ,pdsdri.
Prind astdzi s-au ,marcat peste zece milicrane de pdsdri.
In medie, unul din 100 de inele, aplicate pe picio'arele
pdsdrilor md,runte, ajunge in mii'nile ornitologiior. I-ia ani-
rnalele de vinat se aj,u,nge c'a fi,eaar,e al ciincilea inel si fie
pr.in'n{t inra,poi de biologi. Di'n, 10 milioane de inele exp,ediate
p,e picioarele pdsarilor, cel putin 100 de mii s-a;r'r reintors
in institutele Etiinfifice, cu indicarea mai mult sau mai
pu{in exacti ,a locului un'de a ,fost capturatd pasdrea mar-
catd. Aceasta ,inseamnd cd ornitologii au mar'cat pe hdrti
100 de mii 'de
puncte gi au trasat intre ele linii spre ,altd
sutd de mii de puncte. Sdgetile carre le-au unit au ardtat
unde ,anume fug pdsdrile de suflarea rece a iernii nordice.
Cufundacii navigatori
Primdvara qi toramna, o cincime din toate pSsdrile care
trdi'esc pe pa'mint se deplaseazd. ln aces'te perioade,
int'ocrnrai ,ca niEte va,l'uri frernd,tdto,are ale unei gigantice
mtaree a vielii, rniliarde de pdrsdri o por,nesc spne nond Ei
spre sud. Pasdri nornad,e, nermignafioa[€, ,Sint de trei ori
mai rntul 'e. In ,perioadetre in crar.e nu-gi hrd'nesc puii, a'ces-
tea is,i pdrdsesc cuiburile, zbunind prin pdduri, peste
ogo,are qi mdri, departe de casi. Num,ai 'a cincea part.e
din ,intreaga populalie a pdsdrilor de pe planeta noastrd
nu-qi pdrdses,c niiciodartd locurile natale. Acestea sint pd-
sdrile sedentare.
In fiecane primdvard, pdsrdrile care qi-,au petrecut
iarna lin {5ri1e sudice se reintorc ,in patrie, in {drile nor-
dice. In ,unma lor zbo,ari
- din nogiunile surbpolare si reci
ale emisf,erei sudice, unde vine toamna
-
stoluri de pdsdri
,,sud,ice". Acestera sre gfS,bersc de as'emenea spre no,rd, insd
nu pentru a-Ei face cuibul, ci pentru a ierna. E1e fug de
frig qi ,de fo,amete, cdci este rqtiut cd, in nond, in timpul
iernii su,dice este mai cald.
In Japonia ierneazd rp,escdrurgi ,din Anlarctica, iar in
insulele Solomon
- cucii bronzafi 1 din Noua Zeelandd.
Multe dintrc ,pdsdrile americane scot pui in Patagoni,a 9i
se addpostesc,de frig ,in nord, ia tropicele din l,umea Nor.ra.
Ornitologul sovietic, prrofersorul L. A. Portenko, i-a
intiln,it pe acegti fug,s14 'd,ir{ sud, chiiar qi in A,rctica
--- in Ciukotka Ei in apropierea C'apului Serdle l{amen.
in to't timpul verii, 'din iutie pind in septernbrie, stoluri
de mii 'de furtunari cu ciocul sublire 1 rasalt,au {5rmurile
mlrilor ,nordice. Toamrna, urm'ind calea 'celorlalrte pdsdri,
ei plecau spre sud. ,Qsr6 rnai mare lpalte ,a pds5rilor qi-au
gasit addpost in Chinra Ei In'dia; mrrnai pdsdrile antipozi
iqi c,ontinLrrau drumul. Ele nu ,au fost ispitite nici de jun-
glele verzi, nici de plajele argintii de pe'insulele Oceanu-
lui Pa,cifi,c, cdci se grdbeau sd ajungd in patrie
-
in Tas-
mania. Aici venea primdvara"
Furtunarii cu ciocul sublire scot pui p,e aceastd insuld,
iar apoi zboarl spre nord, traverseazd Ecu,atorul qi, la o
IunS de la plecarea din Tasmania, vineazd crsvete pe tdr-
murile Japoniei. Dar nu rdrnin nici aici prea multd vreme,
ci zboard mai departe, de-a lungul insulelor Kurile, spre
Kamce,a'tka, Aleutine Ei Alraskra. Traverseazd MarEa Bering
qi coboar6, de-a lung'ul ldrmurilor apuse'ne ale Americii
d'e Nord, i'ar5gi spr,e sud. Din C,alifornia ,sohimrbd di-
rectia
-
de 'data ac,easta spre l,argul o'ce,anului -- Ei, in
curind, incheie faimosul 1or ,,raid ci,rcular deasupr,a Ocea-
nuiui'P,acific((, aterizind in,ap,ropiere,a cuirburilor p,Srdsite
in timpul toramnei sudric,e pe sti'ncile din ,Tasmania. Fie-
c;are pereche iqi ocupd vechea vizuind (fur,tun,arii sau
petrelii iqi fac cuirburile in vizuil-ri) 2. Cum izb,rte,s,c pds5rile
sd-gi gdseascS c,uiburile dupb o rabsentd ,atrit dte ind,elun-
gatd ? S,i de ce in g'enrer,a1 ple,acd atit de departe : oare
nu este suficiient pegte in emisfer,a sudicd ? Deooa,mdatS,
qtiinla nu ,este in stane sd ne ,dea ,expl,ioalia ,acestui fe-
nomen.
De rasemrenea, nu se qtie ,de ce multe .al'te pasdni de Ia
troprice, care n,u sint ameni,ntate nici de f,nig, nici ,de foa-
m,ete, 'dupd cre-gi c,r,esc puii, 'o porn,esc ,in cdldtorii inde-
pdrtate. Tiranul-cenurgiu, d,e pril,d6, oare s,eamdnd intrucitva
t Puffinus tenuirostri.s.
-
V. D,
2 Se cunosc specii de Puffinidae, ca Puffi,nus qauia sau Oestre-
Iata cooki, care trdiesc intr-o strinsd asociere cu Hatteria.
-
V. D.
I
I
{
34
t Chalcites lucidus.
- V. D.
35

cu sfr:,inci'ocu1 din tinuturile nolastre, f,ace 'in fi'ec,are ,an cite
o vizita in pddurea Amazoan:relor Ei se reintoarce in Indi-
ile occj:dentale, atunci cind vine perioad,a ,imperecherii.
Orop'endoliil din Panrarn-a gi p,orrurnbeii c,u aripi albe din
Mexirc zboard in sens contrar
-
spre nord.
Cind o porflneisrc 'irrr ,cdtratori,i indepdrfate, pd'sal.ile ,mi-
gratoare p'r-rn intotdieaun,a in fiuncliune anipile. Numeroas'e
p,arsdri cSldtonesc pe jo,s, de pildd, curoaa-lul sdlbatic2. E1
zbotard nurnai pe deasup,ra riurilor', restul drumului pind
la reEedin{,a sa de 'iarrld din ts,ud, pe distanle de s'ute de
mile, il parcurge pe jos. Rudele curcanului
-
grausul
albastru 3 qi alte pdsdri din farnilia potirnichilor nord-ame-
ricane ii urmeazd exemplu1.
In Uniune'a Sovieticd, ,cel mai invergu,nrart pedestrag
este cristeiul. Se spune icd ce,a rnai mare parte a drrumului
diin cimpiile ruseqti pind in Afriaa de sud el il p'argurgg p.
jos. $i totuEi nirneni nu ra prutut sE dovede'asc5, acest lu,cru.
Marele pinguin nordic a, nezburdtor, pe vremea cind
e1 rnai existra in'c5, p,Ieca ,inort spr.e lo,crur.ile de iernare. Din
Islarrd'a Ei Groenlanda, eI plutroa spre l5rmurile Amer"icii
Ei Europei, iar ap,oi, de-a lungul celor doud pdr{i ale
Attranrticului, cobrora din ce in ce mai jos, spre ,siud, pind in
F ranla gi Carolina de Sud, unde iEi petrecea iarna. Pri:
mtdvarna, adrininclu-se in cirduri, fdcea crale-,ntoarsd spre
nord.
Astdzi nu rrai exi,std irnarele pinguin nor,dic nezburd-
tor. Ultirna perechte ,a fost ucisd de niqte vindtori cam cu
120 'de ani 0n uil:rn5. Dar pdsdrile navigatoare mai brdz-
deazd incd rndrile. $i 'nu e vorba numai. rde pinguini.
Toam'na, tn tundrd este frig gi nelprimitor. Se rotesc
in vdzdruh fulgi de zd'ptadd oare lmbracd cu cdciuli albe
movililele ce ies de prin mlagtini. Fdsdrile migr,atoare au
pdrdsit de ,mult acest {inut neospitalier. Lacurile qi riu-
1 Zarhyncltws u;agleri', pdsdri din familia grangurilor americani,
Icteridae.
- V. D.
2 Meleagr'is gallopauo.
-
V. D.
e Denc!.ragapt-rs obscurus face parte din famiiia Tetraonitiae
si este rdsr:indit in r-estul Americii de Nord.
-
V. D.
' a Marele pinguiir nordic, Pinguinus i'mpennis, din ordinul
Ch.aractritformes, a displrut in 184'1, cind uitima pereche a fost
vdzutd pe coastele Islandei.
-
V. D.
36
riLe au rdm,as pustii. Pind Ei renii au plecat spre su'd, in
t.aigra.
Cufundacii srint singurii care plutesc spre nord' fugind
inot de friguriie iernii. Dalde ce oax€ spre nord' direct
spre Oc'era,.nl-rl lnghelat ? Nu curnv'a ,,p'lloStii" de cufundaci
a,u incurcat sudul cu nordul ? Adevdrul e c5 n*au incurcat
nimic. Dacd 'an) avea siuficienit timp, la dispozilie sd-i
urmf,rim mai deprarrte, am cionstata 'c5, in momentuL in
rrare au ajuns pind la litoralul nordic ,a peninsulei Taimir,
r lrmind cale,a fl'uviilor s'iberiene, cufundacii cu siocul ne-
g::u1 ies in Ma'rea K'ana gi aicir ,o cotersc spre apus.
Bi plute'sc pe rna,re lrrai 'dep,arte'. Prin stri'm;toarea
K,ara, ajung in Mare,a Barents pe care o traverseazrS. Se
aprolrrie cle ldrmunile lnvdluite lin celuni ale Penin,sulei
scandi'navice, trec pe lingd s'tincile lpiosomorite ale acestei
peninsule, ,ascultind zgornotul valuril:or: 'ce se sparg de
r.naluri. insi cufu,ndacii plu,teSc mai departe. Ocolesc in-
treaga Penins'u'ld Scandinavicd, intrd in Marea Nordulu-i,
i,anapoi in Marea Balticd. $i iratd cd aici au ajuns la des-
tinalie I Ai,ci ,cufundacii ierneazd
-
in 'Piartea de vest a
-lJrii Baltice.
Dupd cum se vede, cufundacii au fdcut o cailStorie fru-
mugic5 : din Taiirnir" pind in Marea Ba ticd sint 6 000 km.
Si trebuie sd avem in vedere cd ce'a mai rnare parte a dru-
mului ei au parcurs-o plutind.
Raid u I Arctica-Antarctica
Dep,arte, dincoLo de Cercul Polar
-
pe insr-rlele Ccea-
rrulu.i Facific, in Groenlanda, in nordul Canadei, in
Alaska, Siberia 'qi nor'du1 Buropei, i;i fac cuibul niqte
plsdri mici Ei albe cu niqte .,c6ciulife" ne.gre pe cap
fel de chirighile polare 2. Pe {iirmurile mdrii, in gropi nu
prea adinci, ele igi .scot puii.
Chirighi{ele potrare se stabilesc uneoli atit de aptoape
cLe pol, incit se intimiolS ,ca, qi in luna iulie, din cerul
1 ColEmbtts arcticus, din
2 Sterna paradi.sea
- din
v" D,
ordinul Colgmbi,Jorm.es.
-
V. D.
familia pescdruqilor (Lariclae).
-
37

intunecat sa oadia lasupra ouiburilor 1or iulgi de zdpadd.
Atunci, pentru a-qi feri puii de vinturile reci, chirighitele
string zdpada grdmadd Ei iqi fac un zid de ,apdrare in
jurul cui,bului.
" Spre toamnd chirighi{ele pirdses,c tundra gi zboard
spre sud, i,n linuturi calde. De altfel, regiunile'in oane ele
iEi petrrec irarna rsirnt calde nutniai nelativ. Acegti explLora-
tori polari incorigibili lEi petrec iarna ,tot dincolo de Cer-
cu1 Polar ! Insd in celalatt capdt al Pdmimtului
-
iln An-
tarrctioa.
Din Oan'ada qi Groenlanda chirighilele zboard ma,i
intii spr.e Europa g{ in apu:opie,r.e 'de insulele Britanice se
intilne.'src cu rudele 1or din Si'beria si Europa. Stolurile de
chiri,ghi;[e se ame,stecd gi
-
de-a lungu1 litor,alului Fran{ei
Ei Porta.rgaliei
-
se indreap'td spr.e ,fricra. I,n rapropiere de
Senegal gi Guineea, dr-umuritre l'on se desprsft. O 4:arte a
chirighi{elor o ,ootesc spre ,apus ,si, tnaven'sind i'ncd o ,datd
Oceranul A,tlarltic, zb,oand spre Brazilia, ,iar de aici ,cdtre
insule'Le tr'alkland gi Jara de troc. Celelalte rdrn*in cre'din-
cioase Africii qi, lA'sind in urmd Capul Bunei Sper'ante, se
i'ndreapti sp,r€ Antrarc,tica, staibilindu-se pnovizoriu in
Marea Ro,ss qi Marea We,ddeII. Acolo se rotesc deasupra
valurilor chirighilele care au gi sosit din Alaska. Ele
au zburat pe ,alt drum, de-a lungul litoralului Pacifiic aI
Amenicii.
Chi,r:ighitele po,Lare parcurg de 'doud ori pe an dist'anla
di,ntre trurndna cranadi,and gi Antarctica, in total 19 mii de
kilomertri ! Drr.rrnul dus Ei intors erste egral cu o cdldtorie in
jurul lurnii de-a lungul Ec'uatorului !
Chirighi{ele s,iberiene din Cflukotka sau Anard,ir efec-
tueazd rraid'uri gi rnrai indepdrtiate. Inainte de a coti spre
sud, pe distan{e de rnii de kilometr{, ele zboard spre raprus
de-a
-Iungul
lirtoraliului siibenian al Oceanului Inghelat.
Ocoles,c pe la rlor'd Penrinsula Scandinavicd 9i de-'abia d'u-
p[ ,aceea se irldreapiti rsp,re ldrnrurile Africii. Dar nu se
opresc in {inuturile hipopotamilor ,9i leilor, ci se grdbesc
rnai depante
-
sprc Antancti'ca.
Dupd cum se vede, ele 4rarrcurg intregul glob pdmin-
tesc, .,de la un creqtet la altul(( !
Perforrmanla extraordinard a acre,stor'minnrsculi avia-
tori 1-,a indernnrat pe dootorru( Kullenbeng, oceanolog
38
su,edcz, sd . inilieze o lucnare foante dificild : sava,ntul a
comparrat diver,se'le etrape ale nutei pa'r'curse de chirighi-
f,ele 'polane c,u datele hi'dnologire a1e expeditiilor oceano-
gnafice. EI s-ra preocupat de tem,preratura de 1a suprafata
apei din acele pon{iuni ane Oceanului' deasrupra cdro.la
zb'oa'r,A chirighi{ble. Kullerrberg s-a convims crd pdsdl"ile
ocolesc cu giila regiunile cu apd foarte caldd' preferind
si facd uneori cite un ocol de 1 000 de mile, pentru 'a
zbu,r,a d,easupra curen(i or reci. in aceste porfiuni ale
oceranului se 'af1d qi mai m'ult peEte, mai multi rdcuEori
rninusculi pe care chiriighirtele ii VineazS, aruncindu-se
clin inaltul cerului drept ,in ap5. Drumurile lor de,asupra
oceanului ,aproape se suprapun ctt drumurile pe care Ie
parcurg ibalenele.
Petrelu,l lui Wiisonl pa.rrcurge de aseme'nera intregul
glob pdrnintesc
- ,,d,e la un cregt'et la alt'ul", ins'5 in
sen,s iontrar. El iEi petrece i:arna in irnprejuri'mile Sco-
!ie,i de nord gi in Newfoundland '(Tenrra Nova), iar puii
;i-i sc,o'arte in iinsui,ele din Antancttica.
Ploierii cr-r aripi ca'fenii 2 zboard in tirnrpul toamnei din
tundra canadiand in preriile din Rio de Janeiro Ei Buenos
Aires (pestet Lab'radror Ei peste Atlanrticul de nrord). Actesrte
p5sdri se reinto,rc pe un ailrt drum
-
ipeste istmul Panarna
gi valea fluviu,lui Mississippi. AcelaEi drum'il aleg qi pdsd-
rile tinene a;Lunci c'ind pentru priima rda,td in via(i pornesc
in c'ursa 1or sud-arnerican'5.
Ploierii din Al'aska Ei Ciukotka iernerazd in i'nrsulele Ha-
rvaii. Intrie aceste insule gi Alraska nu existd niici un fel
de tlsc,art. Aqadar, aceste pds'dri, 'care nu se 'odihn'esc
p'e
ap6, efectue,az6 in 22 de Lo{:e un zbor fdrd escald' de peste
3 000 km!
Ploierii din Siberia rdsdriteand ploa'cd 'in Noua Zee-
Ian'dd, iar ld.stun{i cu coadi {epoasd:}, oare tr'Siiesc in nu-
mdr mare in r.egiunea Amurului, pleacA in T,asrnaniia. Da.r
d,e ce oar"e nu ierneazd ei undeva mai aproape ? $oirnul de
1 Sau furtunarul lui Wilson, Oceanites oceanicus.
- V" D.
2 Pluuialis dominiats.
- V. D.
3 Hirundapus caudacutus fac parte din ordinul Apodiformes.
cu galanganii 9i pdsdrile colibri.
- V. D.

Amur 1 ajunge la reqedinla sa de irarnd tot pe o cale des-
tul de oc'oliti : pri,n Mongrolis, India gi Oceanul Indian, el
ajunge in Afric,a de s'u'd, agtep,t{nd acolo pini ce in patrie
se incSlzegte di,n noru.
l{inuscula pitulice de ploai,e 2 (care cintE"ieqte ceva mai
mult d'e,cit o mornedd d,e 5 copei'ci !) tldiegte iarna in
Jn'Conezi'a. $i din Siberia pind in Dj'awa e rin drum destul
cle lung !
Dar unde lerneazi ragele sdlbatice?
In Africa tropicalX ? In India ? Nu, nu ,chi,a,r aitit de
departe 3. Ra;lele sd b,atice Ei sarselele, care-Ei fac cuibr-i-
rile in p,artea europEanrd a U.R.S.S" (la r6'sdrit de Volga),
pleaod toamna spre ap'us, spre linurturiie baLtice s,i
slprcr tdrmurile Manii Nordului. De a'c,olo o cotesc sp're
rniazdzi. EIe ierneazd in Europa occidental5
-
in Ger-
mania, Anglia, Frantra, Italia qi I,ugoslavia. O parte 'a ra-
felor traverserazd Marea M,editerand gi-qi petrec iarna in
Algeri,a, Tunisia qi E.qipt.
Pia{eie .s5lbatice din Sibsria apuseand gi din regir_rnile
de din,colo de Volga zboard toiamna spre cursul inferior
al fluviilor Volga, Ural Ei Don, rapoi de-,a lungul !ar.rnu-
ritror Mdrii Negre ;i aie Mdrii Crasp'ice, c,oborind pind ln
T'ranscaucrazia.
Acum drum,urile r:a{elor se despart. l.frrele rd,inin s5
ierneze ai,ci. Altele zboa,r6, in Irak Ei Iran. In sfirEit, alteie
o cotesc spre apus, cdtre Turcia 'de norcl.
Unele r,ate nu aiung pind in Transcauc,azia, ci inca de
1a gurilc Volgii qi Donului
-
ip,rin sudul Ucrainei -* se
inrdreap'ld sp're RomAnia gi spre larrile balc,ar^rice.
Graurii ienn,eazd in Angiia Ei in Gerrnsrni3, jrsl rindu-
nelele Ei berzclc - in Africa de sud. in /alca Ni1 uLui i;i
gdsesc addpost cocorii, codob,aturile albe, privigh'etorile
1 Erythropus tespertinus.
- /. D.
2 Phylloscopus borealis.
- V. D.
3 Numai unele rate s5lbatice clin rdsdritul Siberiei ierneazd
in India.
40
albastrel, becalinele, nagi[ii ;i multe alte pdsdri din
grr-rpu1 caradriidelor.
,,In savanele africane
-
sc::ie profesorul S. S. Turov,
cuno,scutul ornitolog sovietic
-
ierneazd privighetorile,
pupezele, muscarii, silviile, piil_ilicile, presurile, codoba-
turile ga-lbene, fisele de pdduree, mdrdcinarii cu gitul
r,oSu3 Si pietrariia. Peste Afri,ca tropicald zboard, mai de-
parte spre sud berzele ,albe Ei negre, hipotriorhigii 5,
cricii, ulii cenugii, chirighilele".
Dar iat5 ca presura din cimpiile de pe valea riului
Oka nr-r zboard in Africa, aserrreflea multor pdsdli cintd-
toare din patria lor, ci in India gi China.
Emberiza. ctureala este un oaspete recent in Rusia eu-
ropeanS. Ea a migrat din Siberia, iar pdsdrile siberiene
iEi petrec i,arna de obic,^i in sudul Asiei. pitulicea verzuie,
1a fel ca qi E. aureoZo, se deplaseazd de la rdsdrit spre a-
prrs. Ea zboard de asemenea toamna mai intii in Siberia,
iar apoi in India.
Gisca aibl c, cocorul canadian gi o mierid micd din
Ciukotka qi Anadir se mutS pentru perioada iernii in
America.
Incd pe Ia inceputul l,unii august, p,repelifele migreazd
incetul cu incetul spre Crimeea. E1e zboarl la inceput
singure qi, numai cind ajung Ia sud, se a,clund in stoluri
in locurile ,cle odihnd ,gi ,de hrand bin,ecu,noscute de ele. in
Crimeea si in C,aucaz se ,adund foarte multe prcpeii{e. EIe
sosesc ,aici chiar Ei din Sibe,ria. Pc povirniqurile L4unlilor
Iaila, pasdrile aEteapti noplile cdlduroase si senine, pen-
tru a porni intr-,un zhor temerar pe de,asupra mdrii. Dar
nici in Turcia ele nu intirzie prea
'mult Ei se gribesc s-o
pcrnoasci mai depalte, spre Africa.
7 Ltiscinia ste.cica, nu-n-iiti inci gi gusul vinbt.
- V. D.
z Ant,lzus trioialis, din familia'codobaturilor (LIotaci,Ilid.ae).
3 Saricola rttbeta.
-V. D.
a Oenanthe oenanthe.
-
1/. D.
5 l-Igpotriorchis subbuteo, dintre Falconidae. *- V. D.
n Anser ltyperboreus.
-
V. D.
4t

Prepelilele zboard intotdeauna in tirnpul nop{ii' Sil-
,riif",' titi"iiocii, raUaele, ligifele, cucii' Pdn't5'rut
t'.,1t::,
i"i",'g"u"gurii, presurile zbo'ard de 'asemenea
in timpur
noptii.
DimpotrivS, nurntai in timpul zilei, zboari unii cufun-
Ot"i
-p"il"unii,'
berzeie, :cocorii,'pescdruqii' porumbeii' lds-
;;;ii,';ild";;tete Je'rrnal, grraurii, forfecu{ele' botgroqi'i
si unele iPdsdri de Pradd.
"' ;tit i'n timpui ,il"i, "it Ei in tirnpr:I nopfii' pe vreme
b;;"p;"u" i* ao.* unele specii de.-stirci' ratele gi gi+-
iJLi. fi- g"""o"1, pdsdrile mici pneferd sd plece 1a drum
su'b ocrolrEa intunericului, iar paserile rnari gi ac-el'ea ca-
,f-Ei-ofrl* hrana in r'52'duh. cum sint erelii 9i rind'unelele'
tn orele luminoase ale zilei'
,,Fiecare cocor Poartl in spinare un cristei"
Prob}emaaceastanuenoud.Eai-apreocupatincd
p" r.i"""iigtii din antichit'ate 9i se ipare cd numai putini
hi.rtr" ei se ind,oisu id'e faptul ae cristeii zboard uneori
cdlare Pe cocori.
-- -
',Stiintra contemporrand 'a respirrs insd aceasti idee ca
pe un mit, oa pe o legendd. po'pulard
,Ei
atit'
'- Americanii James Harting Ei doctorul McEty au .pu-
bil',a't d,e ourind o 'senire
de o6servalii 'care ne s'ilesc 'sd ne
i"J"i* de justelea-tttt"i
"o^"t'"zii
attt de categorice' Cele
*"i ".""pf"le
d'ate in ace'astd priyin!1 le-a prezentgt i"t'u
'.^'p*-:."ii.ttt
"ltltorifor
naturalist'ul britanic Franck
"u'f;rt" bine cunoscut faptul c''multe pisiri vineazd rnug-
t" It tiuni st'ind pe
'pitu*u
animalelor mrani' Unele st:
asazd ch,iar si pe tpi"aiea strulilor, berzelolEi dropiilor'
ni"""aralt*sc astfei ca p'e niEte turnuri de observa{ie mo-
;ii", ;;p;eghindu-9i de la'in[1!ime prrada : ld'custele qi
miuqtele pe care le 'atacd drin zbor'
Ornitologul american l{ayr a urmdrit intr-o zi com-
por,tarea unei prigorii. Lucrurile se petroceau in Africa.
,,Am vdzut de doud ori cu propriii mei ochi
-
scrie el
-
cum prigoria cdldtor,ea ,pe spinare,a unei dropii. It{umai
fln momentul in care dropia a luat-o la fug5, prigoria ;i-a
pierdut echililrrul gi a cdzut de pe spinarea ei. InsI ea a
zburat mai ,departe in urmdrirea dropiei qi a *incSlecat-o"
din nou. Prigoria a cdzut iardgi ,in momentul in care dropia
s-a ridicat ,in vdzduh".
Cunoscutul cercetdtor Samuel Baker a vdzut un stol
de berze albe care vinau ldcruste gi greieri, speriindu-i in
iarbd. Pe spinare,a fiecdrc'i berze, ,,ca niqtc c51are!i", Ec-
deau niqte pisdrele mici (Baker 1e numeqte ,,muscari(().
De la inal{imea spindrilor berzelor care pSgeau prin step5,
in fala ochilor 1or se cleschideau ,,spatii ctre vinat(( mai
l,argi. Dacd berz,ele scdp,au pr,ad'a, in r-rrm,5riLrea ei o por-
neau l,trnusoariii'. Ei o apucau din ztJor
- inlocm,ai cum
apu'c5. Eoimul o i",afd sSllraticl -- Ei se reintorce,au, fiecare
pe barza s,a, pentru oa aici, p,e spinarea acesteia, sd sr.
ospiteze in linigte.
Se ,mai pot da citeva e.xemple incontestabile care do-
veciesc ca pisdrile igi fo osesc rubedeniile lor mai mari,
nu numai ,oa mijloc ,de loco,motie terestrd, dar Ei ca mij-
loc de locomo{ie aeriand.
Cin'd minuscula pasdre coli'bri se ndpr-rstegte asupra
unei pdsdri mari, voind s-o alunge de ,oc teritoriul cuibu-
1ui sdu, adeseori, cdzind pe spi,narea iargd a duEmanului,
Ei 'aplicindu-i lovituri desperate cu ciocul, ea zboard citva
timp chi,ar pe spinrare'a ,adl.er.sarului sdu.
Unele specii americane cle muscari, infigindu-Ei ghea-
r"ele in spinarea pdsdrii de pradd numitd caracara 1, zboar6
pe spinarea ei mai mult de o mild, ,,15sinc1 in urm6 un
nourat lung dc pene smulse((.
Un aIt exemplu ,cunoscut este cdldtoria (gi ea destul
de scurtd) a puilor pe spinarea pdrin{ilor lor. Unele pd-
s5.ri iqi transportd puii, tinindu-i cu ghearele, de pil,dd
hahalaca 2, o gdinugd motata sud-americanS, precum qi si-
t"."1 dr"Jinuturile europene. Altele iEi transportS puii pe
I Caracara cheri**aq, dintre Daptriinae.
- V. D.
2 Specie aparlinind genului Ortalis rAspindit din Texas si
Mexic pina in Nicaragua * V. D.
1 Pdsdri din familia TrorllodEtidae' La noi-reprezentanl"L::l
*ti cunoscut este Troqlodgtes troglod3des' pasArea cea mal mlca
in avifauna !5rii noastre.
- V' D'
12

sperte" Se spune cd ra;a plocccieazd.,uncoti ra{elc sdl'uatice
c'aie cr_ribiresc in scor.burile copacilor, oind iEi ,,transbor-
cie:rr" Pr"ogeniturile Pe sol'
S-a demonstrat ca Ei sitarul iqi tr:ansportd pr:ii n"i
"ru*ui
lininclu-i in gheare' O femei6 de sitar a fost v5-
"'ote
tt
"tind
cu Aoi pui pe spinane peste un riu destul
de lat.
- -
iu o corrferinld de ot'nitologie' consacratf, sita-
rilnr rrnc'lr s-a discutal problema transpolLuLut pullol
J;";;1;" aceastd pasdre, unii zoologi au pott'stit
^cum
au
;;t;; ;; 9i alte patati
-
lebedele, potirnicirile' fer'dstra-
Siit -
zbaard urieori cu puii in.spinare'
Se spune
"a
ut"""i cind puii d.e acvile' de lebddd 9i
cle cocor invala s6
'boat",
:pdsdrile aclulte zboarS pe
de'il.esubtul tor, protelind'u-i' i'uiul coboard !" :pil-?::?
oi.l,ii a:1ui{e ;i-se <,iiSncEte citva timp, apoi sc arunca
ti" """
l" ios gi zboard cu aripile- proprii'
Este neindoi"miJ^rupirrt "'a,
in unele caz:uri, regri]e
mici zboard p"
"gi"ut"i
-
c"lor' mati' Dar oare pds.drile
*"tr p"t
"iti'i
ai"pf-*ijloc de. trln19ort in cdldtorii me"i
ffi;i,ft;;;, ae pilha in ti'mpul migratiei de toamnd ?
T,egcadele qi
",idi"t"re
multor fopout"t afirmi ci pot'
Dc acest lrr.t, "'li^'i"*"ai"p!i'
ce- qilcla' esiq'tcnii din
utrU"f'tltut". ,,Fiecare cocor -- se aratd intr-un paplrus --'
cind zboard spre t"J' p'""tte in- spinare un cristei"'
De acelagi l,r"t"*!iif incredinlali astdzi niEte subtili
cunoscXtori ai nattirii^-curn sint iilCienii ."*d,u-"11"^111;
li rfirrna c5, in timpul zborurilor'. intlt'lultgatt" 'ncol'11
,Ll"rtj pc jos, .i"u.upiu osoart;Jo1,..$i linI tocmai in accst
ot.op: iii chcama ;;:;;-;,ii.-Fe=ail" ini,.l. auzincl slrigi-
iclc tle chcmarc, se grniesc sprc cocori 9i sc,asazi pl,ll],
riitn" 1or. Cind toa'le locuriie sint o'cupate' .stolul
sc rlolca
*; i" vdzduh 9i o porneqte in linie dreaptd spre sud'
Inciienii ne incrldine:azil ad,, dacd impugti toainna^ c
girr"e ;albutica, inaint" d" u o ri'dica, dintre penel9 ei tj9*
i]";t", acleseori, .ro p"'ug"' claniiestin - o micd paslre
cintdtoare.
S'c m]ai povesrtesc rsi a'1t,e lrucruri ; c,in,d zbc,a,rb. prin 'a-
plopiere un stol de cocori, printre ei nu se vdd nici un
fe1 'de pasiri mici, insd rd,aca am asculita cu mai multd a-
tenfie ciripitul lcr s-ar put,ea auzi foarte ,clar. Se crec.le cii
pdsdrile mici stau. ,ascunse printre penele cocorilor gi
ciripesc.
Exploratorui Guillirnard scrie : ,,Intr-o buni zi, pe
hlarea Egee, deasupra vasului zbura un cird cle cocori.
Cineva a tr,as o impugcdturd qi un cocor a cdzut pe punl,c ;
itnediat din e1 ar-r zl:urat citer,'a p5sdrele ;mici".
in generral vorbind, in diverse c5rli gi 'articole exisii
numero'asre p,ovestiri ale unor'asemenea inrtirnpidri ciudate.
Dacd le-am da crezare, s-iar pldre,a ci au fost .qdsirte pina
acum 'de citeva ori, printre penele giEtelor ca'nadienel
ucise in zbor, colibri 'care se addpostiserd acolo e. Cindva
a fost vdzut chiar un ciuf de b,alt53 care transporta peste
lrlarea inspumatd un pr5'n{drug. Acest lucru il povestegte
autorul cdrlii Pdsdrile din Yorkshire, ornitologul T. Nel-
scn" Era p,e la mijlocul luii octom,brie, sufla un vint i:ecre,
pr,rternic ; ,abia de curinrd se p,otolise o furtund care bintu-
ise dou'd. zile (lu,crurile 'se petreceau Fe tdrmurile r'5sdri-
tene ale Angliei). Ciuful zbwra jos pe clcasupra apei. Oa-
rnenii, care i-'aLl provestit lui Nelson a,celasrtd intirrnplare,
au vdzut din barcd cum pasdre,a zbura p,e deasupra cape-
ti:lor 1or, iavind pe sp,i,naore o vieta'te. Ei au vr,;lrt sd vadX
mai bine ,,pas'ageru1". ,Ciuful s-a sFreriat, s-ia dat intr-o
'trrarte, iar p,asage,rul Ei-a piendut echilibrul gi a cdzut.
S-a constatat cb era o pasdre minusculd. Era atit de oba-
sit5, inc'it ,abia putea si5 ureai. zbo,are si 'astfel oamenii au
prins-o c,u ugurinfd. Era rln pdnldrug, (in afar:i de accst
cEZ s-?u rnai descris Ei alte citeva. cinci pdnliri-r;ii au fost
r-5zu(i zburin'd pe spatele unor 'ciufi de baitd. L'in ,al,tul,
I Branta catzadensi,s.
-
V. D.
? In Canada se intilnesc doud specii de cclibri miljratori : cu
,criiier ruiriniu, Archilochus cohtbris (in regiunile rdsiritene aie
Statelor Unite si Canadei) qi rosu ca para focuir-ii. -selo.sphorus
r.u.jus (in regiunile nord-vestice ale Statelor Unite si in statele
rlpllsene ale Canadei). Acegti colibri ierneazS in Mexic. parcurg?nrl
;rlimdr-ara 91 toamna peste 4 000 km deasupra uscat'rir-ii gi lrliir'ii.
- v. t).
3 Asio flamnt'eus" - V. D.
l Sau bodir:ldii fac parte din genul Merlltts' Atl un cicc Jultg'
acoperi,r cr.i dinli
"or"ofi-ii-lu'-*p"at
terr:rinit cu un cirlig puter-
nic.
-
V. D.
44

aproape rnort 'd'e obosetaild, 'a fost gdsit printre. pe'nrele
,ri.,i
"i.rt
ucis. EI s-a flncdlzit'in cduqul miinilor 9i a zbu-
t"i. n t""f"a de pdnlEruqul scandinrav' care pleacd toamna
sd ierneze in Anglia)-
Netrson scrie ce'probabil panlSruEul nu intentiona s'5
"al"totu"t"a
pe spl"anea ci'u'fului pe tot intinsul Mdrii
X""atf"i. trlai ae$naUd el zibura singur spre sud' insd.. pe
dru'm ,a obos'it
-
vremela era urit'd -- gi pent-ru a se odihni
yu ,*ina"it pe spinare'a tovarXqului sdu de drurn miai' pu-
ternic.
P5r'ere,a ace.aslta reste impdrtSgita Ei de ai{i zoo}ogi. In
timpul zborurilor i'n'delungi, -i'ndeoseibi
pe mare Et pg
;;; rea, pdsdriJ.u
"bou"u"-"tit
de mult' incit sint gat'a sd
,"
"9"r"
pre^orice' num'ai sd-gi poatS tra'ge rdsu'flarea gi sd
;;;&,;6rdsite 'de puteri, ir m'arne (cee'a ce se tn'timpla
ade,seori).'Norocul 1e iuride 'dacd se nirne'reqte in dru'm o
corabie. Pdsdrile coiborar'd pe funiile Ei p'arirnele de P"
punte. Se agazd i'n numdr itit a" malre' incit 'catrargurile
Ju i.r.rugtu.c e micile pdsdrrele care se in'ghesuie uns in
alta. Ele ,stau ore de-a rindul, indeoseibi daci vasul in,a-
inteazrd i,n di,r'ec{ia doritd de ele'
McEty scrie : ',$tiind cd plsirile extenuate se agazd
pe vase, nu ne putem indoi pre'a 'categoric nici de fap'tul
ia
"t"
iEi aleg diept ,mijlo'c de transport' p5sdri mai mari
care zboand pe deasupra mdrii"'
$i el adar.rge : aceit {et de ,,mijloc 'de tranrsport" in
timpul zborurilor sezotriere ale pdsirilor rau are' fireqte' o
irnportanld pT'ea rna;r'e, insd este neindoielnilc f'aptu'l c'd
asesrlenea cazuri au loc u'neorri'
Cu to'ate race,stea, mnjoritatea z"'oologilor mian'ifestd
totugi scepticism in aceastd privintd' Acest scepticism are
doruS aspec,te : un aspect fizic Ei u'nul ptsihoJ'ogic' ,
Oare pds6rile rau suficLi,entd putere pentru a zb'ura cu
pasageri llandestini pe spinare ?
- -iatl
prima i'ntrebare
"ur"""u
na te, in modfireic' atru'nci cin'd se dezbrate racea's{ta
problemd.
Rdspunsul ar pute,a fi'urmltorul :'dacd 'sitrarul iqi trans-
porta puii, inseamnd od rEi ralte pdsdri pot s'd-zboare, cu
ioveri'in spinare. Existd qi dovezi experimentale' Cindva'
46
in Statele Unite ale Americii, ,in zilele campaniei n,a(ionale
pentru pop'uJ.arizar"ea ocrotirii naturii, a fost lansart in
vdzduh un p,orumbel de poEtd cu un ca,na[' pe ,spinar.e.
Canarul- viu a fost impache,tat intr-o ,,cra'bind" de car-
tott gi legat de spinarea poru,mibeluluri, ca uqt nucsac. Cu
aceastd povard porumrbelul ra parcurs cu bine peste 30 km.
Prin tlrmar'e, s-a dremonstrat 'exp,erimental cb pdsS-
rile p'ot tr,ansprorfia pe spate altte tpiiis,ari, brineinte'Ies mult
mai mici. Acest efort 1e std in putin{5. Dar se nasc qi alte
intr,e,bari : au orare pdsirile mici destu]d perspicaeitrate
perntrm a folosi pdsarile rntai mari ca mi.jloc de transpont ?
$i ultimeie au suficientd bundvoinld pentru a-gi rajuta se-
menii, intr-o cdlStorie dificilS ?
Vorn ve'd,era, mtai dep,arte, ,gi anirnalele rnanifestd ade-
se'ori Ei 'alte forme de cornpor'tian'e, mu t mai cLo,mplexe.
De aceea, in prob,lerrna exarniinatd, m'a'i sus, treibuie sd
manifestdm o oarecare pruden{5, gi anume sd nu tragem
ni'ci un fel de concluzii apri,orice, deoarece numra,i obser-
vafiile pre'cise pot s'tabiti adevrdrul.
Pleaci gi renii
Renul este una din c,e1e mai tinere specii de ani-
male gi fdrd indoiald cel mai ,'t{ndr((. rdintre cenbi. El qi-a
inceput lstori,a o datd cu omull. Renii au apidrrut cu aproxi-
m,ativ un milion de ani in urmrd; ei provin din cerbii a-
mericani printre 'care existau unele spe,cii 'adaptate Ia
condiliile pe care le imptrici soLrul in,stabil aI u'nlaEtinilor.
$i astazi in pddurile rnrocir{o,ase din Brazi}ia se ascunde
un
',vdr
primar" atr renului 1. EI aminteg,te prin multe ca-
racteristici de ruda sa din nord, 'indeosebi prin structura
copite).or a,daptate Ia rnensul prin mlas;tini.
Cerbi care serndnau cu rernul trdirau in peri,oad,a pre-
glaciard in Arnenica de Nord. Artunci cind dinspre nordul
contine,ntului au inrce,prut sd alunece ghelanii gigantici,
care dirstrtrgerau in crale'a lor ipdduri I'r.rxurian,te, ne'tezind
dealuri qi mu,n{i, tund,rra norrdicd inmldqtinatd, care inso-
lea ghefarii, cucerea spalii uriage Ei in sr-ldul continentu-
I Cerbul de mlasnitd. Blastocerus di.chotomus.
-
V. D.
47

Iui nord-arnericrain. Locuitol'ii pd'durilor 'din acea vreme
-
cerbii
-
au fost nevoili si se acornodeze la noj'le condi-
{ii. Cerbii de mlaqtind, c'are erau 'dej'a
adrap'tafi la viala
pe terenurile instabile din mlaqtinile pddurilor' s-au trans-
forrmrat ,trreptralt iin nirqte autentici locuitori ai turndrei, in
reni.
Cind ghe{ari'i s-au retras spre nol:rd' in ldrile polare,
o da,td c,u ei au pJ"ecat gi renii pentru aare'tundra deve-
nise o adev5r,atd patrie. Din Alaska ei rau pdtruns flr-r" Ciu-
kotka gi s-au rdspind,it mai 'departe, in intreaga S-iberrie'
Renii cucereau noi teritorii Ei 'dinspre ve'st : prin Gloen-
l,an^dra ,au rajuns in Isl'anda, in insulele Svalbard (Spitz-
bergen) qi inai departe, in ,Europa occidentald unde, in
perioada glaciard, f,orm,aserd o populalie compactS' poate
numai cu exoeplia sudului Sp,aniei, Italiei 'Ei Peninsulei
Balcanice.
I,n rdsdritul Europ,ei, renii trdiau pind qi in Ucraimra ql
Crimeea.
De la inceputurile istoriei soaria orraului a fost rstrins
iegati d,e cea la renului. Printre personajele
-zugrdvite
cu
o&u in p,eEterile in crare se aLddpostea omiul primitiv, se
vdrd adeseori figurilLe impo'dobite cu coarne ale rtenilor'
Pentru oiamenii 'din epooa'de piratrd, renii si mamulii con-
stituiau un vin,at de Prim ra'ng.
La lnceprut oa'metlii vinau ren'ii pentru hrand : mai
titziu au incepu't s'd-i do,m'esrLiceascd.
Astdzi, .u qi o,ii*ioard, est'e greu sd triieqti in tundri
fdrd reni. Oairnenii ii inhiamd l,a sdnii, p'r'eipar-d din laptele
1or brinzi gi unt, Ie consumd crartl€or se {mbracd din cap
pinS-n pici'o,are cu bl5riurile de ren.
' In rbgiuniLe Polare 'ale Uniunii Sovieti'ce pasc circa 2
milioa,ne de retri domestici. In ldrritre ScarldinaVe trdiesc
vreo j,umdta'ue ,cle milion, iar 'in Atraska un milion'
ln Am"ri'ca renii dormes'tici air-r foLs't' aduqi forante recent
-Ia
sfirqitul veacului tre'cut. Pinrd atun'ci eschimogii gi
indienii oanadierni cunoqteau nurnai renul canadiau -'-
caribru 1, c,are trdia p,rin nord,uil 'coniti'n'ernrtul'ui arnerican
l,'ra!i de singe !
-
r,,icu-
nia (in stinga) gi lama
;rlpac'a. Cea de-a doua
r'le ut muil tlolnt':tit ilA
;L celei clirrtii
I
.i.lrcla f drA r:ocoasi a
,iimilei
-
lama guanaco
1 Se cunosc irei specii de caribu: caribu de-p6dure (Ran.qifer
cartUoij, caribu de tundre (R. arctictts);i caribu de munte (F'' nzon-
tanus).
-
V. D.
48

Coloand de lame incit'-
cate cil samare inait-t-
teazi ;i astdzi Pe Pote-
t ilc rlitr Mrrrrlii Attzi
in turme cu adevdrat imense. Se povesteEte ,despre o ast_
['r'l cie turmd cd a trecut vreme de patru zile qi pitru nop,fi
pe lingd c,asa unor vindtori total uluili de ceie'ce veaeiu.
I$"ill vreme, dupd acee.a, ochii oamenilor erau impdien_
jcni{i de mullimea nesfirgitd de coarne de reni pe care
Ic priviserd zile de-a rindul. cind rn.-ullimile de caribu
trcceau pe lingd cdsu{a 1or.
_ Se sp,une cd turma cuprindea cel pu{in 25 de milioane
ck reni.
Oricit de fantasticd ar fi aceastd povestire, nu putem
totuqi sd nu-i ddm crezare; prin tundrele din Asijpere_
erinau in acea p,erioadd turme uriaqe de reni. Cunoscutul
cercetdtor al lumii ,animaie din Rusia, piotr p,al1as, stind
de vorbd cu un martor o,cular, a ,aflat lucruri interesante
rlespre renii pe c'are acesta i-a intilni't in valea riului
Anadir. Renii au mers toatd ziua pe tingd tabdrd. Soarele
apus,erse, se inrtunecase, dar oamenii au auzit toatd no,ap-
tea zgomotul produs de copitele renilor care mergeau. A
doura zi dimineafa nici pomeneald sd se intrevadd capdtul
acestei colo,ane in mers. Abia a treia zi s-a apropiat ari-
ergarda nesfirEitei turme.
F,aptul s-a petrecut Ia sfirEitul veacului al XVIII-lea.
Astdzi, din turmele f,abuloase de reni a rdmas doar amin-
tire,a. Turme mai rmari de reni s-au menlinut num,ai in
tun,drele din Taimir, 1a gurile fluviilor Len,a, Iana qi Indi-
ghirkra. Dupd toate probabititdtile, aici igi mai gdsesc acld-
post circa 300 de mii de reni sdlLbatici.
Poteciie cervidelor 1e-au ardt,at ,exploratoril,or ruqi
drumul spre insula Lc,ahov (din arhipelagul Novosibirsk).
In fiecare to'a11p5, renii se adund in turme gi pdrdsesc tun-
dra. tri pleac5 in taiga, la 500 qi chiar 700 km ,distanld de
locul unde si-,au p,etrecut vara. Tundra nu mai este in st.are
sd-i hrdneasctd p,e tofi in timpul iernii ; apoi in pddure este
gi mai cald. in taiga, renii se hrdnesc cu licheni, dez.
groapd de sub ndmeli de pe povirnigurile mai pufin in-
zdpezile.ale muntilor siberieni, mugchi Ei ,ienburi, nndnincd.
cir-rperci acoperite de zdpezile timpurii.
In timpui mersului, tendoanele de la picioarele renilor
se freacd de oase Ei trosnesc ca nigte strune. Acest trosnet
Un mic tanc viu -
ta"
tuui. -, Purtdt-orul de
arrmrtt'5 ('tl nolltl
'lllgzr"
to:'i
4
- incotro ? 5i Cum ?
- c. 3116
49

Akimuskin, igor - incotro si cum

Akimuskin, igor - incotro si cum

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Semelhante a Akimuskin, igor - incotro si cum

Semelhante a Akimuskin, igor - incotro si cum (20)

Mais de George Cazan

Mais de George Cazan (20)

Akimuskin, igor - incotro si cum