1. O P Ă R I U C A R I A N A
B Î L B Ă M O N I C A
V E R D E Ș M I R U N A
M U N T E A N U D O R I A N
Constituția de la 1866

2. Premisele adoptării Constituției din 1866
 După abdicarea la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan
Cuza, atât liberalii, cât și conservatorii înclinau,
majoritatea, pentru aducerea unui prinț dintr-o dinastie
străină pe tronul României, fapt ce ar fi garantat siguranța
stabilității politice și sociale.
 Astfel, s-a perfectat aducerea în țară a lui Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen, care era văr din partea mamei
cu Napoleon al III-lea și înrudit și cu regele Prusiei. Carol
a acceptat propunerea la 25 aprilie 1866, obține acordul
tatălui său, al regelui Prusiei și al cancelarului Bismarck
pentru plecarea către România.

3. Premisele adoptării Constituției din 1866 (2)
 La 10 mai 1866, Carol I a intrat în București, fiind
proclamat domn de către Adunarea Legislativa, în clădirea
Mitropoliei.
 Cu o lună înaintea venirii lui Carol I, fusese aleasă
Adunarea Legislativă, care s-a transformat după venirea
acestuia în Adunare Constituantă.
 Această Adunare Constituantă avea rolul de a discuta și a
vota proiectul unei Constituții. Noua lege fundamentală a
fost promulgată de domn la 1 iulie 1866.

4. Premisele adoptării Constituției din 1866 (3)
 Constituția din 1866 este prima constituție propriu-zisă
a României, adoptată după modelul
Constituției Belgiei din 1831, fiind cea mai longevivă
(1866-1923) și cea mai importantă realizare a regimului
lui Carol I.
 Ea transforma România în monarhie constituțională
ereditară și prevedea principii democratice precum:
separarea puterilor în stat, responsabilitate ministerială,
drepturi și libertăți cetățenești, dar menținea totodată votul
cenzitar (persoanele puteau vota pe baza unei sume de
bani, astfel cei care votau erau adesea marii proprietari de
pământuri).

5. Premisele adoptării Constituției din 1866 (4)
 A fost prima constituție elaborată fără concurs străin și
fără aprobare externă, devenind un act de manifestare a
independenței, făcând abstracție de suzeranitatea otomană
și garanția colectivă a celor 7 mari puteri, oferind totodată
cadrul pentru evoluția statului român pe baze moderne și
democratice.
 Constituția din 1866 și-a încetat aplicabilitatea la data
intrării în vigoare a Constituției din 1923.

6. Caracteristicile Constituției din 1866
 este prima constituție internă românească
 a fost scrisă fără a se cere acordul Marilor Puteri
 este un act de factură liberală
 proclama suveranitatea națională
 guvernarea era reprezentativă și responsabilă
 se instituia principiul separării puterilor în stat
 monarhia reprezenta forma de guvernământ în stat și era
ereditară
 stabilea libertăți și drepturi cetățenești

7. Caracteristicile Constituției din 1866 (2)
 Instituțiile centrale ale statului erau:
o Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească,
moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în religia ortodoxă
o Guvernul reprezinta puterea executivă și era condus de primul
ministru; împarte puterea executivă cu monarhul. Avea ca
sarcini prezentarea proiectelor legii Parlamentului și punerea în
practică a legilor votate de Parlament
o Parlamentul reprezinta puterea legislativă și era format din
Senat și Camera Deputaților structura bicamerala ce fusese
introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul
dezvoltator al Conventiei de la Paris"

8. Drepturi și libertăți cetățenești prevăzute
 libertatea conștiinței;
 libertatea învățământului;
 libertatea presei;
 libertatea întrunirilor și asocierilor.

9. Principiul separării puterilor în stat
 Puterea executivă (domn și guvern)
o numește și revocă miniștrii;
o are drept de grațiere, însă acesta nu se aplică în cazul
miniștrilor;
o numește și confirmă în toate funcțiile publice;
o are drept de a bate monedă;
o este liderul suprem al armatei;
o are dreptul de a dizolva Parlamentul;
o dispune de dreptul de veto;
o acordă distincții și decorații;
o are dreptul la judecata.

10. Puterea legislativă (Adunarea Deputaților și Senatul)
 Parlamentul:
o cu o structura bicamerala:senatori si adunarea deputatilor;
o are drept de interpelare a miniștrilor (de a cere socoteală în
privința anumitor decizii, etc.);
o are drept de inițiativă și sancțiune (aprobare) a legilor;
o Adunarea Deputaților discută și votează bugetul de stat.
 Domnitorul:
o sancționează și promulgă legile;
o are drept de vot absolut.

11. Puterea judecătorească
o este exercitată prin Curți de judecată , Tribunale si prin instanta
suprema:Inalta Curte de Justitie si Casatie.
o hotărârile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se execută în
numele domnului.