Biserica Sfanta Sofia, Istanbul

2.  Biserica Sfânta Sofia, aflata in Istanbul -
vechiul Constantinopol - este o fosta
biserica creștina, si o fosta moschee
musulmana, in prezent servind doar pe
post de muzeu.
 Biserica Sfânta Sofia este recunoscuta
mondial drept una dintre cele mai mari si
impresionante clădiri din lume.

4.  Sfânta Sofia a fost construita maret, in
forma ei actuala, intre anii 532 si 537, sub
purtarea de grija a împăratului Iustinian I.
 Iustinian a început construcția ei in anul
532, pe unul din dealurile orașului
Constantinopol.
 Pentru a construi biserica, Iustinian a
importat materiale speciale de
constructie, de pe tot cuprinsul
Imperiului.

7.  Marmura alba si galbena au fost aduse pe
vase, iar sculptori, tamplari, zidari si
mozaicari au inceput sa lucreze pentru a
crea aceasta bijuterie a crestinatatii in
numai cinci ani.
 Cand biserica a fost terminata, cupola si
tavanul sau au fost in intregime poleite cu
aur, a carui sralucire se reflecta in fiecare
suprafata lustruita. Tonalitatile coloanelor
de marmura erau atat de delicate, incat l-au
facut pe un istoric al timpurilor,
Procopius, sa le asemene cu o pajiste
inflorita.

11.  Pentru mai bine de 900 de ani, Biserica
Sfanta Sofia a fost folosita drept scaun
episcopal de catre Patriarhul Ortodox de
Constantinopol. Totodata, biserica a
gazduit si cele mai mari sinoade bisericesti si
ceremonii imperiale.
 Structura acesteia a fost grav avariata de
catre o serie de cutremure. Domul original
al acesteia s-a surpat in urma unui cutremur
din anul 558, urmatorul dom cazand si el in
anul 563. Alte surpari au mai avut loc si in
anii 989 si 1346.

14.  In anul 1204, mareata Biserica Sfanta Sofia
a fost jefuita si dezbracata complet de
podoabele sale de catre cruciati. Acest
eveniment, care a lipsit biserica
constantinopolitana de relicve foarte
pretioase, a tensionat si mai mult
relatiile dintre cele doua Biserici - de Rasarit
si de Apus.
 Multe dintre bogatiile furate de catre
cruciati din Biserica Sfanta Sofia pot fi
vazute astazi in interiorul Basilicii Sfantului
Marcu din Venetia.

16.  In pofida tuturor greutatilor prin care a
trecut cladirea, Biserica Sfanta Sofia
a functionat pe post de biserica pana in
ziua de marti, 29 mai 1453, cand sultanul
Mohammed al II-lea - Cuceritorul - a
intrat triumfator in orasul Constantinopol.
 Sultanul a ramas uimit de frumusetea
Bisericii Sfanta Sofia, hotarand
transformarea acesteia in moschee
imperiala.

18.  Biserica Sfanta Sofia a fost folosita pe post de
moschee imperiala a orasului Istanbul timp de
aproape 500 de ani.
 Aceasta a fost folosita drept model pentru
ulterioarele moschei din Istambul - Moscheea
Albastra, Moscheea Suleiman, Moscheea
Shehzade si Moscheea Rustem Pasha.
 La inceput, turcii nu au modificat multe lucruri.
Pentru transformarea bisericii in moschee, ei au
adaugat doar un "mihrab" (o nisa de
rugaciune, pe peretele ce indica directia spre
orasul Mecca), un "minbar" (balcon de pe
care se citea Coranul) si un minaret de lemn.

21.  Biserica Sfanta Sofia are un plan clasic de
basilica. Planul de baza al bisericii are o latime
de 70 de metri si o lungime de 75 de metri.
Aceasta suprafata este acoperita de un dom
cu diametrul de 31 de metri - acest dom este
doar cu foarte putin mai mic decat cel al
Panteonului din Roma.
 Cupola centrala este o adevarata
minune arhitectonica, atat prin marimea ei
(diametrul de 31 de metri), cat si prin inaltimea
la care e ridicata (54 de metri), datorita careia
pare suspendata. Uriasul dom este luminat de
cele 40 ferestre aflate la baza ei.

25.  Domul este sustinut de patru sectiuni
triunghiulare de piatra care rezolva
problema sprijinirii bazei sale rotunde pe o
forma patrata. Fiecare dintre aceste
triunghiuri care sprijina domul sunt
impodobite cu cate un serafim.
 Greutatea domului se trasmite prin
mijlocirea acestor triunghiuri celor patru
coloane uriase situate in colturile absidelor.
Datorita acestei tehnici arhitecturale,
domul pare ca pluteste deasupra a patru
arce uriase.

27.  In capetele vestice si estice, deschizaturile
arcuite sunt extinse in semi-domuri. Peretii
plati ai interiorului sunt numiti timpane,
fiecare dintre ei purtand 12 ferestre largi
asezate pe cate doua randuri, sapte in
randul de jos si cinci in randul de sus.
 Toate suprafetele interiorului sunt captusite
cu bucatele de marmura policroma -
verde, alba, purpurie si aurie. In exterior,
peretii simplu tencuiti arata mai bine
multimea comasata a boltilor si a domurilor.

29.  Cercurile infatisand caligrafii islamice, care
atarna de jur-imprejurul maretului dom inca
din secolul al XIX-lea, fac un contrast
intererant cu fundalul de mozaicuri crestine.
 Numele inscrise in aceste opt cercuri din
lemn caligrafiate sunt urmatoarele: Allah si
Muhammad (flancand absida centrala),
primii patru califi Abu Bakr, Umar, Uthman si
Ali (situate in cele patru colturi ale domului)
si cei doi nepoti ai lui Mohammed, Hasan si
Husayn (atarnand in nava).

31.  Reprezentata
de mozaicurile
pe care islamicii
refuza sa le
puna in lumina.

33.  Bilba Monica
 Munteanu Dorian
 Samson Andreea
 Nastasa Iustina