1. DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI SÎNCRAIU

2. Cuprins: 1. INTRODUCERE 2. PREZENTARE GENERALĂ 2.1 Aşezare 2.2 Relief 2.3 Hidrografie 2.4 Climă 2.5 Puncte de interes pe terioriul comunei 3. STAREA PE DOMENII 3.1 Sîncraiu – date statistice 3.2 Analiza de situaţie (analiza SWOT) 4. ELEMENTE DE STRATEGIE 4.1 Populaţia şi nevoile sociale 4.1.1 Demografie 4.1.2 Starea de sănătate şi servicii medicale 4.1.3 Starea de ocupare a forţei de muncă 4.1.4 Educaţia 4.1.5 Cultura 4.1.6 Sport 4.2 Infrastructura 4.2.1 Dotări edilitare

3. 4.2.2 Alimentare cu apă curentă, canalizare 4.2.3 Drumuri şi transport 4.2.4 Telefonie. Servicii poştale 4.3 Economia 4.3.1 Industria 4.3.2 Agricultura 4.3.3. Comerţul şi serviciile 4.3.4. Turismul. Agro-turismul 4.4. Mediul înconjurător 5. CONCLUZII 1. INTRODUCERE 1.1 Ce este dezvoltarea durabilă? În 1992 (Summitul Mondial din Rio de Janeiro) liderii din majoritatea ţărilor lumii au recunoscut importanţa centrală a acţiunilor locale pentru atingerea dezideratelor dezvoltării durabile. Începând cu acel moment “Agenda 21” a devenit catalizatorul a numeroase proiecte şi iniţiative ce promovează dezvoltarea durabilă la nivel local. Agenda 21 are propriul mecanism de implementare prin strategiile de dezvoltare durabilă naţionale, regionale şi “Agenda 21 locală”. Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calităţi mai bune a vieţii pentru toţi, în prezent şi pentru generaţiile viitoare.

4. 1.2 De ce avem nevoie de dezvoltare durabilă şi cine e responsabil? Pentru realizarea tuturor celor menţionate e nevoie de aportul fiecăruia dintre noi. Toţi suntem responsabili, fie că reprezentăm autorităţile, fie că suntem simpli cetăţeni, angajaţi sau mici întreprinzători, fie că suntem organizaţi în grupuri locale formale sau informale sau nu. Autorităţile locale, ca puncte nodale şi leaderi ai comunităţilor locale, au un rol extrem de important. Realizarea dezvoltării durabile trebuie să fie dezideratul oricărei administraţii moderne şi trebuie să se reflecte în pregătirea Strategiilor Locale de Dezvoltare Durabilă pentru a promova şi/sau îmbunătăţi bunăstarea socială şi economică şi calitatea mediului în zonele de rezidenţă şi astfel să contribuie la dezvoltarea durabilă a României per ansamblu. Uniunea Europeană, organism spre care tinde şi România, acordă o importanţă majoră spaţiului rural, importanţă reflectată de politicile şi programele promovate de acest for. Unul din documentele ce stă la baza tuturor acestor politici şi programe este Programul de dezvoltare rurală al Uniunii Europene.

5. În acest cadru general îşi au originea şi programele de preaderare pentru ţările candidate. Schemele de finanţare cum sunt ISPA, PHARE dar mai ales SAPARD adresează toate problemele cu care se confruntă comunităţile rurale din ţările candidate, de la infrastructură până la educaţie, de la agricutură până la tradiţii. Pentru a utiliza cu succes fondurile neramburabile ale UE comunităţile rurale din România trebuie să fie pregătite, iar un prim pas în acest proces de pregătire este formularea unor strategii de dezvoltare durabilă care să dea măsura nevoilor şi oportunităţilor pe care fiecare comunitate le are în parte. Documentul de faţă este o asemenea încercare şi un început de drum la care au contribuit toţi cei care sunt interesaţi de prezentul dar mai ales de viitorul lor, atât cel individual cât şi cel comun. 1.3 De unde am pornit şi cine ne sprijină? În comunităţi mai mici, cum sunt localităţile rurale, actul decizional este mai direct şi implicarea oamenilor poate fi mai eficientă. Totodată degradarea mediului în mediul rural a devenit foarte gravă în ultima perioadă. Comunităţile rurale au fost neglijate şi autorităţile locale nu pot face faţă problemelor de mediu apărute.

6. 2. PREZENTARE GENERALĂ 2.1 Aşezare Comuna Sâncraiu este situată între rama cristalină a Apusenilor reprezentată de dealuri cum ar fi Vârful lui Bogdan 1151m, Horaiţa 1078m, Dealul Dulului 917m şi Măgura 754m. Spre Depresiunea Huedinului limita o formează lanţul dealurilor aşezate pe cumpăna de ape dintre râurile Crişul Repede şi Valea Călatei. În prezent în componenţa comunei intră următoarele localităţi: sat Sâncraiu – reşedinţă de comună (aşezat în centru), Alunişu aşezat în partea de vest la 8km de centru, Domoşu în direcţia est-nord-est la 4km, Brăişoru înspre nord-vest la 6km şi Horlacea în direcţia est la 5km de centru. Comuna Sâncraiu, având o suprafaţă totală de 56,83km2, se găseşte la o altitudine medie de 600m, la 56km de municipiul Cluj-Napoca (centru de judeţ) şi la 5km de primul oraş, Huedin. Comuna este străbătută pe o lungime de 6 km de o cale ferată cu ecartament standard ce leagă localităţile Huedin-Călăţele. Drumurile care străbat comuna sunt DJ 108 Huedin-Beliş-Albac, DJ 103 Sâncraiu-Alunişu – 8km, DC 126 Sâncraiu-Brăişoru 6,2 km şi DC 124 Huedin-Horlacea 5,25 km.

7. 2.2 Relief Din punct de vedere morfologic regiunea este alcătuită din dealuri cu coame domoale sau plane ce se constuie în martori ai eroziunii manifestate de-a lungul timpului, dealuri ale căror înălţimi oscilează între 1000m la sud şi 600m la nord. Între văile principale ale acestor dealuri eroziunea a relevat structura suprafeţelor uşor înclinate în direcţia NV. În partea de NE, pe teritoriul satului Domoş şi Horlacea, dealurile au forma unor piramide trunchiate (Dealul Turdeanul). Atât aici cât şi înspre nord dealurile prezintă o extindere mai mare sub forma unor plăci care se întind spre Huedin. 2.3 Hidrografie Principalul curs de apă este râul Călata ce izvorăşte din masivul cristalin Boroleasa şi din Măgura Călăţelei, afluent al râului Crişul Repede, având o direcţie de la sud-est spre nord-vest, în traversarea satelor Sâncraiu şi Brăişoru. Reţeaua hidrografică este relativ bine dezvoltată şi se datorează în primul rând precipitaţiilor, mai ales în zonele mai înalte de pe teritoriul comunei. Datorită povârnişurilor abrupte şi a geologiei bazinelor văilor formate în special din roci impermeabile, argile şi marne, scurgerea apelor provenite din ploi sau topirea zăpezii se face rapid, cu debite mari care accentuează procesul de eroziune.

8. 2.4 Clima În ceea ce priveşte regimul temperaturilor, analizând mediile lunare se constată că temperatura cea mai scăzută este în luna ianuarie ( - 4,4 °C), iar temperatura cea mai ridicată se atinge în luna iulie (18 °C). Temperatura din zona dealurilor premontane este mai scăzută, media anuală fiind în jur de 6 °C. 2.5 Puncte de interes pe terioriul comunei Deşi pe raza comunei nu există obiective turistice deosebite, aşezarea comunei în apropierea Munţilor Apuseni oferă admiratorilor peisajelor montane şi turiştilor cazaţi la pensiunile agroturistice existente pe teritoriul comunei ocazia să se bucure de numeroasele obiective din apropiere – Muntele Vlădeasa, Complexul turistic Beliş-Fântânele sau Zona Padiş. Pe lîngă acestea mai trebuie menţionate şi cele de interes istoric sau cultural specifice regiunii.

9. În prezentarea datelor statistice s-a ţinut cont de datele existente la data de 1 iulie 2000. Odată cu publicarea datelor noului rencesământ aceste date vor fi actualizate. Datele statistice cuprind o raportare a situaţiei de la nivelul comunei la cea existentă la nivelul Microregiunii Huedin, respectiv la nivelul judeţului Cluj pentru datele cele mai relevante. 3. STAREA PE DOMENII 3.1 Sîncraiu – date statistice

10. 3.2 Analiza de situaţie (analiza SWOT) 1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI CADRUL NATURAL Puncte tari - Aşezare în imediata apropiere a Munţilor Apuseni - Drumul european E60, reţea de transport feroviar - Climă continentală moderată - Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare Puncte slabe - Relief în majoritate deluros - Prezenţa unor poli de atracţie urbană: Cluj-Napoca, Huedin, Oradea Oportunităţi - Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural - Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni Ameninţări - Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe termen lung 2. POPULAŢIA ŞI RESURSELE UMANE Puncte tari - Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii - Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate - Diversitatea etno-culturală, comună locuită în majoritate de etnici maghiari - Ospitalitatea proverbială a locuitorilor Puncte slabe - Îmbătrânirea populaţiei - Depopularea (spor natural negativ şi migrarea tinerilor spre centre urbane) - Mentalitatea populaţiei faţă de schimbare în general şi reconversie profesională în special - Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate (în special Ungaria), mai cu seamă a celor cu pregătire profesională înaltă

11. Oportunităţi - Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă - Existenţa unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională Ameninţări - Reducerea ponderii populaţiei active - Natalitate scăzută - Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi - Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii şi economiei locale datorită fiscalităţii ridicate 3. INFRASTRUCTURĂ Puncte tari - Existenţa magistralei de cale ferată – care face legatura şi cu ţările din centrul şi vestul Europei - Apropierea de drumul european E60 - Prezenţa arhitecturii tradiţionale - Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea telefoniei mobile Puncte slabe - Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere

12. 4. ECONOMIA Puncte tari - Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramică) - Tradiţii locale în creşterea animalelor, în special al porcinelor şi păsărilor - Existenţa unor societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu activitate în zonă Puncte slabe - Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse - Infrastructura necorespunzătoare, absenţa alimentării cu apă, a canalizării, limitele şi ritmul extinderii telefoniei fixe care frânează apariţia dotărilor turistice - Echipamente şi tehnologii învechite - Parcelarea terenului – productivitate scăzută (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) - Scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile Oportunităţi - Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu profil nou de fabricaţie - Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate condiţiilor locale - Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni

13. 4.1 Turism Puncte tari - Potenţial turistic deosebit datorită păstrării patrimoniului cultural tradiţional (port popular, formaţie de dansuri şi cântece populare din zonă) - Organizarea anuală a Festivalului şi Taberei de Dansuri Populare - Potenţial turistic peisagistic datorită apropierii de zona Munţilor Apuseni - Existenţa unui nucleu puternic şi inovativ de practicare a agro-turismului - Existenţa unui centru de informare şi promovare a turismului rural - Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice Puncte slabe - Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse - Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice 5. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Puncte tari - Aplicarea în fază incipientă a unui sistem integrat de colectare a deşeurilor - Dispariţia de pe cursurile râurilor a deşeurilor menajere - Eforturi ale aurorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului Puncte slabe - Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren - Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor - Nu există o rampă ecologică în apropiere care să deservească şi comuna - Educaţia ecologică este superficială

14. 4. ELEMENTE DE STRATEGIE 4. 1 Populaţia şi nevoile sociale 4.1.1 Demografie Probleme - îmbătrânirea accentuată a populaţiei, - depopularea datorită migraţiei, în special a tinerilor, cu studii medii sau superioare, spre centrele urbane sau străinătate (ăn specila în Ungaria datorită legăturilor tradiţionale cu această ţară), - sporul natural negativ. condiţii şi facilităţi pentru familiile tinere cu copii. 4.1.2 Starea de sănătate şi servicii medicale Probleme - cadre medicale şi auxiliare insuficiente, - dotări ale dispensarelor medicale necoresponzătoare şi învechite care îngreunează sau împiedică diagnosticarea, - dificultăţi privind accesul la medicamente şi tratament

15. 4.1.3 Starea de ocupare a forţei de muncă Probleme - nivel relativ ridicat al şomajului, dar situat sub nivelul mediu din zonele rurale ale judeţului Cluj, - mentalitatea faţă de schimbare şi reconversie profesională. 4.1.4 Educaţia Probleme - infrastructură uzată, necorespunzătoare desfăşurării actului educaţional, - constrângeri materiale datorită bugetelor mici alocate de către autorităţi pentru susţinerea actului educaţional, - lipsa posibilităţii de formare continuă pentru adulţi, - grad redus de asociativitate, - problema distanţelor mari de parcurs până la şcoli pentru satele mai îndepărtate de centrul de comună a fost parţial rezolvată prin înfiinţarea unui internat ce funcţionează pe lângă şcoala din Sîncraiu şi prin achiziţionarea unui microbuz pentru transportul elevilor din zone mai îndepărtate de şcoală.

16. 4.1.5 Cultura Probleme - infrastructură şi bază materială în declin, - resurse financiare insufieciente pentru practicarea şi revitalizarea unor obiceiuri şi forme de exprimare culturală tradiţionale, - acces dificil sau restrictiv la surse de informare (mass-media, cărţi, internet etc.), problemă ce parţial a fost rezolvată prin înfiinţarea Centrului de Informare şi de Promovare a Turismului, - abandonul practicilor tradiţionale în favoarea “modernităţii”. 4.1.6 Sport Probleme - starea precară a bazelor sportive necesare practicării sporturilor individuale şi colective, - importanţa minoră acordată de sistemul educaţional activităţilor sportive organizate. 4.2 Infrastructura 4.2.1 Dotări edilitare Probleme - clădirile administrative încă mai necesită reparaţii şi dotări moderne, - servicii publice deficitare sau inexistente datorită lipsei infrastrucurii necesare

17. 4.2.2 Alimentare cu apă curentă, canalizare Probleme - sistemul de alimentare cu apă curentă este redusă ca lungime, deservind o mică parte din totalul populaţiei comunei iar canalizare publică nu există, - gospodăriile care au bazine vidanjabile sau fose septice sunt relativ puţine, dar peste media din judeţul Cluj, - deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamanjate 4.2.3 Drumuri şi transport Probleme - stare tehnică neorespunzătoare a drumurilor judeţene şi comunale, - nefinalizarea lucrărilor la drumul european E60 4.2.4 Telefonie. Servicii poştale Probleme - telefonia fixă este relativ bine reprezentată comparativ cu restul comunelor din regiune însă nu acoperă nici pe departe solicitările din partea locuitorilor, - calitatea telefoniei fixe nu este cea mai bună, afectând în mod special comunicaţiile speciale de tip transmisie de date (cele mai afectate fiind autorităţile locale, şcolile şi societăţile comerciale), - există zone în comună unde telefonia mobilă nu are acoperire.

18. 4.3 Economia 4.3.1 Industria Probleme - resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine limitate, - echipamente şi tehnologii învechite, poluante - tendinţe de monoindustrializare (principalele activităţi industriale se concentrează pe prelucrarea lemnului). 4.3.2 Agricultura Probleme - resurse financiare insuficiente, investiţii puţine, - utilaje agricole învechite, rudimentare şi tehnologii neperformante, - media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole, - parcelarea terenului (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) şi probleme legate de posesiune, - degenerarea raselor animalelor şi servicii medicale veterinare sporadice, - scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile, - piaţă de desfacere redusă. 4.3.3. Comerţul şi serviciile Probleme - unităţi comerciale mici, cu profit mic - diversitate redusă, majoritatea fiind orientate spre alimentaţie publică – magazine alimentare şi baruri, - orientare în majoritate spre clienţii locali,

19. 4.3.4. Turismul. Agro-turismul Probleme - număr redus al fermelor agro-turistice autorizate cu excepţia centrului de comună unde sunt la ora actuală peste 35 de asemenea gospodării, - lipsa unor produse turistice coerente, - lipsa personalului calificat în turism – manageri, ghizi, - promovare slabă a produselor turistice existente. 4.4. Mediul înconjurător Probleme - degradarea solului, - poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate, - sistem de gestionare a deşeurilor ineficient, - necunoaşterea normelor de mediu şi a legislaţiei în vigoare, - educaţie ecologică redusă

20. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural. Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro. Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii. Fiecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. De fapt, putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plastic sau hartie in locurile special amenajate. Recuperarea deseurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex si in randul romanilor, dar este un proces de durata. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila este, de asemenea, un concept foarte “tanar”. Deocamdata, de reciclarea deseurilor casnice par sa se ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fier vechi sau alte metale. In urma cu cativa ani, printre blocuri erau amplasate containere pentru colectarea selectiva a deseurilor – sticla, plastic, hartie, o initiativa laudabila care nu strica sa fie reluata. La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede.

21. Astfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil, iar in anumite localitati se încearca implementarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosirii deseurilor. Dezvoltarea durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social. Dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta in primul rand prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social. Obiect al dezvoltării durabile este acum şi preocuparea pentru dreptate şi echitate între state, nu numai între generaţii. Pentru ca dezvoltarea durabila este un concept atat de vast, uneori prea multe probleme diferite sunt puse sub umbrela Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE, indepartand atentia de la adevaratele directii de dezvoltare non-durabila (lipsite de sustenabilitate).