1. Nr.3 Aprilie 2010
UN P�S ���NTE
Revista cultural-religioasă a elevilor de la
Colegiul Agricol ,,Gh. Ionescu-Siseşti’’
Valea Călugarescă
vi at!
În
o s a
ist
Hr

2. CUPRINS
Editorial - pag. 3
Hrană pentru suflet – pag. 4
Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa - pag. 5, 6, 7
Postul Mare – călătorie spre Învierea Domnului
9 Martie - Cei 40 de Mucenici
25 martie, Buna-Vestire
Intrarea Domnului in Ierusalim
Săptămâna Patimilor
Învierea Mântuitorului
Datini şi tradiţii de Paşti, Sf.Gheorghe pag.8 - 9
Pe meleaguri prahovene – pag. 10
Calendarul lucrărilor agricole în perioada
Paştelui– pag. 11
Rubrica necuvântătoarelor – pag. 11
Creaţii proprii – pag. 12 -13
Muzica în rândul tinerilor – pag. 14
De vorbă cu psihologul – pag. 15
Viată şi sănătate – pag. 16
Info şcoala – pag.17
Interviul numărului – pag. 18
Intră pe site-ul şcolii tale!
Unde poţi găsi informaţii utile privind oferta de şcolarizare, concursuri
şcolare, proiecte, activităţi extraşcolare, voluntariat şi multe altele ştiri
interesante.
Te aşteptăm pe www.caghis.wgz.ro

3. Editorial
Zilele trecute, într-una din plimbările mele lungi prin oraş (apropo aţi
văzut ce frumos este primăvara pe sub castanii înfloriţi de pe imensul bulevard din
Ploieşti?), cu căştile mp3 player-ului în urechi, am trecut prin faţa unui grup de băieţi
,,şmecheri’’ care se strigau prin apelative foarte ,,colorate’’ acompaniaţi de nelipsita
manea dată la maximum. Primul meu gând a fost acela că, din câte puteam observa,
căştile nu se inventaseră pentru toată lumea, ci pentru un anumit număr de oameni printre
care mă aflu şi eu.
Cred că nici nu vă mai miraţi, acest tablou pitoresc a ajuns să fie reprezentativ pentru România.
Însă nu aici vroiam să ajung cu această realitate. Mă opresc la un detaliu semnificativ, manelele, ca
fundal sonor pe unde nimereşti să fi: într-un local, pe stradă, la şcoală etc. Acum îmi vine în minte şi
reclama aia complet idioată de la ciocolata ROM, cu tânăra care mănâncă un baton de ciocolată şi îşi
imaginează că este pe un iaht, iar dintr-o dată, apare un nene burtos cu casetofonul la care ascultă
manele, şi o deranjează. Şi vine partea ce mai tare ,,ROM, Tricolor senzaţii tari româneşti! ‘’. Da ştiu că
sunt româneşti!
Totuşi băieţii aştia care au conceput spotul, nu au fost chiar aşa de proşti. E vorba de o strategie
de marketing care la noi prinde foarte bine. Şi cum ar putea să nu prindă în această societate în care
kichiul se extinde, se extinde, se extinde...,
Sincer nu ştiu din ce moment kichiul a ajuns să fie privit ca artă, din ce moment am ajuns să
promovăm peste tot prostul gust ca artă, fără să mai fie nevoie să gândim şi noi, spectatorii acestui
spectacol deluzoriu.
Nu vi se pare că din ce în ce mai multe nonvalori sunt promovate, iar cei care merită să fie
cunoscuţi pentru cea ce fac ( şi nu pentru conturile pe care le au în bancă, pentru vacanţele exotice sau
pentru cumpărăturile de mii de euro pe care şi le pot permite) rămân în umbra aceste nonvalori, pentru
că ,, asta dă bine la public’’?
Şi, sincer cred că tot noi, ăştia mai mici, avem cel mai mult de suferit de pe urma acestui fenomen
pentru că suntem bombardaţi în fiecare zi cu tot felul de pseudo-modele, ajungând să ne dorim banii lui
Becali, iar în cazul fetelor corpul Nicoletei Luciu, şi să joace la fel ca ea prin tot felul de tenelovele, şi
e păcat! Şi acum să ne gândim logic la viitorul nostru şi să lăsăm aceste non -valori şi să încercăm să nu
mai alergăm dupa bani cu orice preţ. Banii trebuie să ne fie doar mijloc, nu scop. Scopul nostru trebuie
să fie cunoaşterea. Cu cât vom şti mai multe, cu atât vom fi mai înalţi. Orice carte citită, orice lecţie
învăţată se va aşeza sub noi şi ne va ridica deasupra celorlalţi. Vom domina cu mintea. Nu e nimic mai
frumos decât asta. Europa cumpără inteligenţă. România nu cumpără nimic pentru că hoţii nu construi-
esc, hoţii fură. Nu uitaţi ca ne fură pe noi. O sa auziţi toată viaţa de Napoleon şi de Nicolae Titulescu,
dar sigur copiii voştri nu vor şti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc. Încercaţi să
nu vă mai duşmăniţi profesorii. Îşi dau priceperea pe un salariu de nimic şi ne învaţă carte. Nu vă bateţi
joc de ei. Au muncit să ajungă aici, ei trebuie sa fie modelele
noastre. Nu avem nici un drept să-i dispreţuim. Nu vă
reprezintă doar ceea ce puteţi scoate pe gură.
Dar ca să închei într-o notă optimistă, poate că
într-un viitor nu prea îndepărtat lucrurile se vor schimba
şi vom reveni la acel firesc care ne lipseşte acum, la
acel normal care să adeverească proverbul ,, Cine se
aseamănă, se adună’’ (fără compromisuri şi pentru
ca aşa simt, aşa am adăugat eu).
Redactor sef, Asofie Mihai
3

4. Hrană pentru suflet
Iată că uşor, uşor am ajuns să facem şi “ pasul trei”. Totul se realizează prin
implicarea acestor elevi minunaţi, plini de devotament şi o ambiţie deosebită, ce formează
colectivul redacţional al revistei noastre “ Un pas înainte”. Vreau să îi numesc pe cei ce
lucrează la această revistă “micuţii redactori”, dorindu-le să ajungă să scrie şi pentru alte
reviste ce sunt mult mai cunoscute. Un exemplu lăudabil îl avem şi se numeşte
Asofie Mihai, elev în clasa a XI-a B, redactorul şef al revistei noastre, care deja are câteva pagini alocate
la revista Cutezătorii, revistă cunoscută la nivel naţional, şi care este dedicată elevilor până la vârsta de 15 ani.
Doresc să îi asociez pe “micuţii redactori” cu un cuvânt, care poate înălţa un om în tot ceea ce face, şi anume
prin cuvântul “dăruire”.
Şi pentru că acest număr trei al revistei este închinat, în mare
măsură, marii sărbători a Învierii Domnului doresc să vă hrănesc sufletele
cu câteva cuvinte ce mi-ar plăcea să vă apropie mai mult de Dumnezeu.
Sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este precedată
de o perioadă de postire, recunoscută ca fiind cea mai aspră, din punct de
vedere al alimentaţiei. În această perioadă de postire trebuie să dăm o foarte
mare importanţă sufletelor noastre, care trebuie săturate cu hrană aleasă :
rugăciune şi fapte bune. Învierea Domnului sau Sfintele Paşti, este cea mai
mare şi cea mai veche sărbătoare a creştinilor, este ziua în care Mântuitorul
a săvârşit cea mai mare minune, înviind din morţi după ce a pătimit pen-
tru noi oamenii. Prin patimile primite ( umilinţele, bătăile, răstignirea pe
cruce) şi îngroparea Sa, Iisus Hristos a săvârşit cununa minunilor Sale, În-
vierea din morţi. Sărbatoarea Învierii este sărbatoarea când omul trebuie să
se primenească, curăţindu-şi sufletul ca apoi să îl înnoiască cu haina nouă.
Ne curăţim sufletul cu post, rugăciune şi fapte bune şi îl înoim cu darurile
pe care le primim de la Hristos, Domnul nostru, care S-a jertfit
pentru noi oamenii, refăcând legătura omului cu Dumnezeu.
Mântuitorul S-a jertfit pentru noi oamenii, apoi a deschis porţile Raiului dezlegan-
du-i pe cei drepţi din frânghiile iadului. A dat omului posibilitatea mântuirii şi
anume posibilitatea ca omul să işi îmbrace sufletul cu o haină nouă, reprezentând
viaţa nouă alături de Dumnezeu. Învierea Domnului este sărbătoarea ce ne
aduce aminte de trecerea de la întunericul păcatului la lumina lui Hristos. Este
sărbătoarea iertării, deoarece şi Dumnezeu ne-a iertat pe noi, jerfind pe Unicul
Său Fiu. Din această cauză trebuie să ne iertăm unul pe celălalt. Mântuitorul a
adus bucurie tuturor: Înviind pentru mine, pentru voi, pentru toată lumea.
Învierea Sa trebuie să ne facă mai milostivi, mai iertători, cu o dragoste mai
mare faţă de Dumnezeu şi faţă de cei din jurul nostru, apropele.
În încheiere doresc să mulţumesc tuturor celor care şi-au arătat
dragostea faţă de Dumnezeu, contribuind la ridicarea troiţei, închinate
Sfântului Gheoghe, ocrotitorul agricultorilor, ce se află în curtea şcolii
noastre. Pentru dragostea pe care au dăruit-o la ridicarea troiţei pot spune că şi-au
însuşit o haină, cu care să işi îmbrace sufletul în faţa marii judecăţi a lui Dumnezeu.
Hristos a inviat!
Profesor religie Oprea Constantin
4

5. Eu sunt CALEa, ADEVARUL ŞI VIAŢA
Postul Mare-călătorie spre Învierea Domnului
Suntem, fără doar şi poate, copleşiţi de foarte multe lucruri despre care avem
impresia că au valoare şi sunt, astfel, însemnate, dar, de fapt, sunt lipsite de valoare…
Deci, nu sunt însemnate! Trist este faptul că punem accentul pe ele şi nu vrem să ne dăm seama că
sunt trecătoare, relative şi nu ar trebui să ne definească pe noi oamenii, pe noi cei ce suntem creaţii după chipul
lui Dumnezeu şi tindem spre asemănarea cu Acesta. Chiar dacă încă din grădina Edenului
omul s-a dovedit neascultător faţă de Dumnezeu (iar de această neascultare dă dovadă şi
astăzi), Creatorul nu l-a uitat şi, astfel, din iubire faţă de el avea să-L trimită pe pământ
pe Hristos Domnul, Cel răstignit şi înviat. De ce? Pentru noi oamenii şi pentru a noastră
mântuire. Dar nu este îndeajuns opera de răscumpărare din robia păcatului şi a morţii
realizată de către Mântuitorul Hristos. Şi noi trebuie să facem CEVA pentru a ne asemăna
cu Dumnezeu. Acest CEVA înseamnă împlinirea poruncilor mântuitoare, înseamnă,
printre altele spovedanie, împărtăşire, participare la Sf.Liturghie, etc) şi post cu multă
rugăciune şi milostenie. Ce este Postul? Avem senzaţia că înseamnă doar abţinerea
de la mîncărurile grase, dar acesta este postul material. Există şi postul spiritual,
abţinerea de la păcate şi mai avem multe de făcut în privinţa aceasta. Postul este şi
urcuş. Spre ce urcăm postind? Spre Înviere. De şase săptămâni urcăm spre Înviere,
trebuind a trece şi prin cea mai tristă săptămână din cursul anului – săptămâna Mare.
Pe aceasta măcar să o facem mare, căci dacă nu am postit până acum, să postim de acum înainte, dacă nu ne-am
rugat până acum, să ne rugăm de acum înainte şi aşa mai departe. Cu credinţă puternică, cu frică de Dumnezeu,
cu dragoste faţă de Acesta, dar şi de aproapele nostru ( care este orice om) să primim Lumina Învierii lui Hristos
în sufletele noastre, exclamând cu emoţie şi cântând cu bucurie: Hristos a înviat !
P.S. Să nu uităm că dacă Hristos nu ar fi înviat în zadar ar fi fost totul…
Preot Voica Bogdan - Vasile, Parohia Valea-Popii
9 Martie - Cei 40 de Mucenici
În fiecare an, la început de primăvară Biserica Ortodoxă prăznuieşte la
9 Martie, iar cea Apuseană la 10 Martie, pomenirea Sfinţilor 40 de Mucenici din
Sebasta - Armenia. Cei patruzeci de mucenici, deşi erau de obârşie din diferite
locuri, făceau parte din aceeaşi ceată ostăşească. Ei au fost prinşi din pricina
mărturisirii credinţei în Hristos şi au fost duşi la cercetare. Au fost aruncaţi în
temniţa cetăţii unde prin torturi şi făgăduinţe au fost îndemnaţi să abjure credinţa
creştină, dar toate încercările au rămas fără rezultat. Hristos era cel care îi întărea
şi îi lumina în întunericul şi chinurile temniţei arătându-le bunătăţile viitoare ce-i aşteptau pe cei ce mărturiseau
cu îndrăzneală numele Lui. Văzând că toate încercările lor au rămas zadarnice, cruzii dregători au poruncit ca
cei 40 de sfinţi soldaţi să fie dezbrăcaţi şi siliţi să intre într-un iezer îngheţat din apropierea oraşului, căci era,
iarnă. După ce şi-au dat sfintele lor suflete, trupurile îngheţate ale celor 40 de martiri au fost scoase afară şi arse
spre a nu putea fi luate şi venerate de creştini. Apoi, pentru ca nu cumva creştinii să poată lua moaştele lor, le-au
aruncat în râu. Dar acolo, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, s-au strâns cu toate laolaltă într-o surpătură,
de unde fiind scoase de mâinile creştinilor, ne-au fost dăruite nouă ca o bogăţie de neînstrăinat.
Tudor Daniela, clasa a X-a A
5

6. 25 martie, Buna-Vestire
Ortodocşii şi catolicii serbează pe 25 martie, Buna-Vestire, zi în care
Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte un fiu, pe Iisus
Hristos, la această dată biserica acordând dezlegare la peşte, prima din Postul
Paştelui. În a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o
cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un
bărbat care se chema Iosif, din casa lui David, iar numele fecioarei era Maria.
Şi intrând îngerul la ea, a zis: «Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul
este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei». Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de
cuvântul lui şi cugeta în sine: «Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?» Şi
Îngerul i-a zis: «Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua
în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus»”, a precizat părintele
Stoica citând un fragment din Apostolul Luca.A fost mai uşor pentru Apostoli
să creadă că Hristos a înviat, de vreme ce L-au văzut înviat.
A fost uşor pentru creştini să creadă în învierea lui Hristos, pentru că au avut mărturia Apostolilor. Dar
Maica Domnului a crezut pe baza unei simple făgăduinţe că se va petrece cu ea un fapt ce depăşeşte legea
firii. A crezut posibil, imposibilul. Şi prin aceasta l-a făcut posibil, după cum susţine parintele Dumitru
Stăniloae.
Arghir Alexandra
Clasa a XI- a A
Intrarea Domnului în Ierusalim
Intrarea Domnului în Ierusalim, cunoscută şi sub numele de
Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpărilor este unul din Praznicele
Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, care este celebrat în Duminica
dinaintea Paştilor. Cu câteva zile înainte de răstignirea Sa, Domnul Iisus
Hristos a fost primit de mulţimile care Îl slăveau şi Îl cinsteau, la intrarea
Sa în Ierusalim, călare pe un mânz de asină, ca pe Mesia şi Împăratul
lui Israel. Mulţimile, în semn de bucurie, aruncau înaintea Lui frun-
ze de palmier sau de smochin, simbolul biruinţei, şi chiar şi copiii Îi
strigau cuvinte de laudă. Ortodocşii sărbătoresc această zi ca pe una de
bucurie, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii. Creştinii aduc la biserică
aceste ramuri de salcie, de smochin sau de palmier care amintesc de cele cu care a fost întâmpinat Mân-
tuitorul la intrarea Sa în Ierusalim. La sfârşitul Sfintei Liturghii, preotul rosteşte asupra lor o rugăciune de
binecuvântare, le stropeşte cu agheasmă, sfinţindu-le, apoi le distribuie credincioşilor, care împodobesc cu
ele icoanele, păstrându-le cu grijă. Datorită faptului că Intrarea Domnului în Ierusalim este o sărbătoare
a bucuriei, Biserica a modificat rânduiala postului, astfel că în această zi este dezlegare la peşte şi vin.
Numele popular de Florii păstrat pentru praznicul Intrării Domnului în Ierusalim provine de la numele
sărbătorii antice romane (păgâne) a primăverii, Floralia, care se desfăşura în antichitate cam în perioada
în care astăzi se sărbătoreşte Intrarea Domnului în Ierusalim. Calendarul liturgic creştin l-a înlocuit pe cel
păgân, inclusiv în memoria oamenilor. În limba română, memoria populară a păstrat însă pentru praznicul
creştin numele sărbătorii antice.
Calin Florin
Clasa a XI- a E
6

7. Săptămâna Patimilor
Această ultima săptămâna a Postului Paştelui, numită şi
Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru
Înviere. Primele trei zile se constituie într-un prolog al Sfintelor
Patimi ale lui Hristos. Patru lucruri sunt prăznuite în Joia Mare: spălarea
picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a in-
stituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsi-
mani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. “Astăzi a
fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape”. Aceste
cutremurătoare cuvinte sunt rostite de preot încă din seara Sfintei Joi,
când acesta iese din Sfântul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos.
În Vinerea Mare nu se mai slujeşte Sfinta Liturghie, pentru
ca Însuşi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, şi se ţine post negru.
Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tânguirii lui Hristos, Care se află acum in mormânt.
La sfârşitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfîntul Aer, pe sub care trec apoi toţi credincioşii. Numit şi
Epitaf, Sfîntul Aer simbolizează trupul mort al lui Hristos. În intervalul acesta dintre răstignirea pe cruce şi
Înviere, pentru ca moartea Lui să nu pară iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lăsat trupul Său să zacă în
mormânt trei zile şi în acest timp S-a coborât cu sufletul la iad, sfărâmându-I porţile.Această înviere, numită
şi Învierea de Obşte, va avea loc la a doua venire a Mântuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorit
la iad a fost acela de a încredinţa şi celor de acolo, care au trăit pe pământ înaintea Sa, Vestea cea bună a
mântuirii neamului omenesc de sub robia diavolului şi a păcatului. După cum spune Sfântul Ioan Gură de
Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsă şi peste cel care a venit abia în ceasul
al unsprezecelea ca şi peste cel care a venit încă din ceasul întâi la Hristos.
Ghiurea Isabela Clasa a XI-a E
Învierea Mântuitorului
Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament
doctrinar şi ritual pentru credinţa creştină - catolică, ortodoxă şi reformată.
Este practic temelia bisericii pe care o cunoaştem astăzi. Învierea lui Iisus
Hristos (Paştele) este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici
printre care şi Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica
Greco-Catolică sau Biserica Reformată. Este sărbătorită în prima duminică
de după prima Lună plină de după echinocţiul de primăvară şi diferă de la
un cult la altul datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta .
Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul din Sfânta Treime, S-a întrupat pentru noi şi a noastră
mântuire, a suferit, a fost dat la moarte şi a treia zi a înviat din morţi. Prin suferinta şi moartea Mântuitorului ne
bucurăm de înviere, prin Înviere ne bucurăm şi triumfăm în triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit
pentru noi şi a triumfat pentru noi. În Moartea Lui stă mântuirea noastră, în Învierea Lui stă biruinţa noastră.
Cu fiecare cântare pascală şi cu fiecare salut pascal “Hristos a Înviat!”, adeverim, mărturisim şi
trăim marele Lui Cuvânt Dumnezeiesc: “În lume necazuri veţi avea, dar indrăzniţi, Eu am biruit lumea”.
În această biruinţă credem şi izbândim, cântând imnul triumfului creştin.
Niţă Răzvan
Clasa a XI-a E
7

8. Datini şi tradiţii de Paşte
Sărbătoarea Paştelui este una dintre cele
mai importante sărbători creştine. Paştele este o sărbătoare a tuturor
creştinilor care simbolizează biruinţa omenirii asupra suferinţei, este
sărbătoarea care anunţă Învierea Domnului Iisus Hristos. Sărbătoarea
de Paşte este asociată cu o serie de simboluri tradiţionale. Pentru ca
sărbătoarea de Paşte este cea care vesteşte şi venirea primăverii, astfel
şi principalele simboluri de Paşti sunt legate şi de fertilitate, puri-
tate şi pace. Să dăm ca şi exemplu, iepuraşul şi ouăle care reprezintă
pământul fertil. Tot simboluri ale Paştelui sunt crucea si lumânările
de Paşti, care sunt simboluri pur religioase deoarece ele simbolizează
Răstignirea şi Învierea lui Iisus Hristos. Mielul de Paşte, fiind nelipsit pe masa tradiţională de Paşti, este de
asemenea considerat ca fiind un simbol al Sfintei Sărbători Pascale. Printre flori, crinul alb este considerat
floarea Paştelui şi flori de crin alb sunt folosite pentru a decora altarul bisericilor în ziua de Paşti, pentru a
reprezenta puritatea şi pace. Dacă pentru evrei Paştele este trecerea de la robie la libertate, pentru creştini
Paştele este trecerea de la moarte la viaţă. În această zi “prăznuim îngroparea lui
Hristos şi pogorârea la iad, prin care neamul omenesc fiind chemat din slăbiciune,
a fost mutat la viaţa veşnică”. În creştinism mielul este Hristos, iar prin sacri-
ficiul Său, aduce vindecare firii omeneşti de neascultarea şi înfrânarea care au făcut
posibilă despărţirea de Dumnezeu. Masa din prima zi de Paşti este un prilej de re-
unire a familiei şi a fi lângă cei dragi în jurul bucatelor tradiţionale de Paşte: ouale
roşii, drobul şi friptura de miel, pasca cu brânză şi vinul roşu.
În România, în ţinutul Bucovinei,se mai păstrează tradiţia sfinţirii blidului,
în care se aşează pască, brânză, şuncă, ouăle roşii, prăjituri, flori, păstrăv, sfeclă
roşie cu hrean, şi un ban de aur. În prima zi, Duminica, ouăle se ciocnesc „cap în
cap”. De Pasti există tradiţia de a sparge ouăle prin ciocnire şi să rostiţi “Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”.
Se spune ca cei care ciocnesc se intâlnesc pe lumea cealaltă. Oul are trei părţi, vârful, care reprezintă capul,
partea opusă, care se numeşte dosul şi partea laterală, numită şi coastele. Se spune că ouăle se ciocnesc după o
anumita regulă şi anume în prima zi de Paşte este bine să ciocneşti numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni
cap cu dos, iar în zilele următoare se poate ciocni dos cu dos. Masa pascală nu se ridică timp de trei zile.
În Rusia, se obişnuieşte să se spargă ouălele roşii folosind cuie, tradiţie ce aminteşte de răstignirea
Domnului Iisus Hristos. Masa pascală se aranjează uniform, dar trebuie să capete formă de piramidă prin
punerea într-o formă specială de lemn. Ruşii mai servesc o prăjitură specială numită Kalici. În Duminica
Luminoasă, ruşii, întâlnindu-se între ei se salută ca şi noi, prin „Hristos a înviat!” şi „Adevărat a înviat!” şi se
sărută de trei ori (al treilea sărut fiind, după tradiţie, pe gură). În Polonia şi în Slovacia, de Paşte se întâmplă
o adevărată bătaie cu apă. Aici bărbaţii îşi stropesc femeile dragi cu o găleată cu apă rece. Femeile se răzbună
în după-amiaza aceleiaşi zile, când îşi arată la rândul lor afecţiunea pentru bărbatul ales, cu o găleată cu apă.
În Grecia, după slujba de Înviere se serveşte un fel de supă numită magiritsa, un fel de drob lichid.
În schimb, la masa din prima zi de Paşte, friptura de miel, pe gretar, kokoretsi, este nelipsită. Hristopsomon
(„pâinea lui Hristos”) este altă delicatesă constând într-o bucată de pâine rotundă care este decorată cu o
cruce şi ouă roşii.
8

9. Olandezii îşi decorează mesele de Paşte cu flori şi ouă roşii, servesc
invariabil o pâine dulce, umplută cu stafide, numită paasbrood. În Italia,
spre deosebire de alte ţări, copacul care simbolizează victoria vieţii asupra
morţii este măslinul şi nu palmierul. În Vinerea Mare, multe Biserici, reconsti-
tuie ritualul spălării picioarelor, alegându-se 12 oamenii săraci pentru aceasta,
întruchipându-i pe apostoli.
Dincolo de toate aceste obiceiuri şi tradiţii, bucuria este una singură,
fiindcă este cea a biruinţei asupra morţii şi a fost adusă de Mântuitorul nostru.
Material realizat de:
Cristina-Georgiana Gheorghe Cls. a-XII-a D, Ene Valentina Cls. a-X-a B
Sfântul Gheorghe
Sfântul Gheorghe s-a născut în vremea împăratului Diocleţian, la
sfârşitul secolului al III-lea, în Capodacia, însă, după moartea tatălui său,
mama l-a luat şi s-au mutat în Palestina unde aveau nişte rude şi o mare
avere. Fiind un bun mânuitor al armelor şi foarte frumos la chip, Sfân-
tul Gheorghe s-a făcut remarcat de tânăr şi la vârsta de numai 20 de ani a
ajuns conducător de oaste. În plină aplicare a decretului anticreştin dat de
împăratul Diocleţian, Sfântul Gheorghe a ales să îşi mărturisească credinţa în
mod public. Între timp, mama sa mutându-se la cele veşnice, el şi-a împărţit
averea săracilor şi l-a înfruntat pe Diocleţian cu îndrăzneală de faţă cu toţi
ceilalţi conducători de oşti, mărturisind că este creştin şi arătându-i acestuia
că săvârşeşte nedreptate faţă de oamenii care cred în Hristos şi obligându-i
să se roage şi să creadă în idolii fără viaţă. Acesta refuzând să fie recâştigat
de împărat, îndemnându-l să se jertfească, drept pedeapsă a poruncit să fie întemniţat şi pus la cazne. Multe şi
felurite au fost chinurile mucenicului: bătaia cu încălţăminte cu cuie, greutăţi aşezate pe piept, trasul pe roate,
groapa cu var, etc. În timpul acestor chinuri apărea un înger care atingându-l îi erau vindicate rănile. Văzând
această minune doi dregători de la curte au mărturisit că şi ei sunt creştini şi au fost tăiaţi cu sabia la porunca
lui Diocleţian. Odată cu ei au crezut şi ceilalţi dar nu au avut puterea să recunoască. Şi împărăteasa Alexandra
a crezut în Hristos văzând vindecarea minunată, fiind convinsă cu greu de erarh să nu îl înfrunte pe împărat,
mărturisindu-şi credinţa.
În cele din urmă, nereuşind să-l facă să renunţe la credinţă, Diocleţian îl condamnă la moarte prin
decapitare, sentinţa fiind executată în 23 aprilie 303. Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai îndrăgiţi
sfinţi ai Bisericii, atât în Răsărit, cât şi în Apus, fiind un simbol al bărbăţiei şi jertfei pentru Hristos. În icoane
este înfăţişat călare, purtând o suliţă şi ucigând un balaur, expresie a unei legende răspândite despre una din
isprăvile sale dinainte de martiriu. În Biserica Ortodoxă, Sfântul Gheorghe este considerat patronul
spiritual şi protectorul armatei. Mucenicul a sfârşit tăindu-i-se capul, iar mormântul său este în
Palestina în cetatea Lida nu departe de Tel-Aviv-ul de astăzi. Minunile pe care a continuat
să le săvârşească şi după mutarea la cer, l-au făcut unul dintre cei mai cunoscuţi
şi veneraţi ai Bisericii şi aproape că nu este locaş închinat lui care să nu
păstreze amintirea vreunei minuni pe care a săvârşit-o.
Din luna aprilie 2010, Sf Gheorghe va deveni
ocrotitorul şi patronul spiritual al
colegiul nostru.
Cristina Georgiana Gheorghe
Clasa a XII- D
9

10. Pe meleaguri prahovene
Schitul Sfânta Maria Jercălăi - Urlaţi
Schitul Sfânta Maria este aşezat într-un cadru natural
deosebit, pe coama lină a unui deal de pe malul stâng al Cricovului Sărat. La mar-
ginea oraşului şi la început de sat, înconjurată de gospodării îngrijite.Sfântul Schit
Sfânta Maria se află în Jercălăi, în imediata apropiere a oraşului Urlaţi.
Biserica de lemn din 1731 şi-a aflat pe aceste meleaguri, în sfârşit locul.
Unde este aşezată mai exact această biserică? La câteva sute de
metri de oraşul Urlaţi, în judeţul Prahova, pe malul stâng al Cricovului
Sărat, se află Schitul Sfânta Maria, cu bisericuţa lui de lemn, în formă
de corabie, cu turla ei zveltă şi înaltă, avânt la bază pridvor şi prispă pe latura sudică.
Purtată ca o corabie pe valurile vremii, biserica de lemn a Schitului Cricov, sol al artei
transilvănene pe meleagurile Munteniei, îşi primeşte cu dragoste închinătorii, care vin
să se roage la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi la sfintele moaşte, participând la Sfânta Liturghie şi la
Sfântul Maslu.
Stamate Denisa, clasa X-a A
Biserica Vărbila
La 13 km de Ploieşti se află un platou scufundat înconjurat de păduri
– Verbila. În centrul acestui platou o clădire veche stă de strajă, unind parcă
trecutul cu prezentul. În acest loc, într-o piaţă „ardelenească” se află o veche
biserică cu ziduri dărâmate ce-ţi creează nostalgia trecutului – Mânăstirea Ver-
bila. Demult aici s-au aşezat nişte călugări ce şi-au făcut o mică bisericuţă din
lemn. Încetul cu încetul viaţa a prins noi dimensiuni în locul unde nu răsunau
decât glasurile sălbăticiei. Poziţia geografică ce-i per-
mitea să fie o bună ascunzătoare a intrat în calculele
primilor ctitori. Astfel s-a născut Mânăstirea Verbila - o mânăstire mică cu un destin mic şi
întortocheat, datorită diverselor împrejurări ale curgerii secolelor.
Biserica Apostolache
La câţiva kilometri de Mânăstirea Sfânta Maria - Jercălăi, se află
un alt monument istoric, ce se remarcă de asemenea prin frumuseţe şi
vechime - Biserica fostei mânăstiri Apostolache. Zidită în anul 1595 de comisul
Postolachi, iniţial mânăstirea se numea Măstăneşti, ulterior dându-i-se numele ctitorului. Hramul
bisericii este “Adormirea Maicii Domnului” . În1652, Domnitorul Matei Basarab închină
acest sfânt lăcaş unei mânăstiri de la Sfântul Munte Athos.Este înconjurată de ziduri
groase de apărare, care sunt şi astăzi bine conservate. În celebrul său “Dicţionar enci-
clopedic de artă medievală românească”, Vasile Drăguţ remarcă Biserica Apostolache
ca fiind “de plan triconc; incintă dreptunghiulară, cu turn de poartă şi casă egumenească
cu pivniţe monumentale”.
Koza George, clasa a X-a B
10

11. Calendarul lucrărilor agricole în perioada Paştelui
În Calendarul Roman, care incepea la data de 1 Martie, aprilie era a doua lună. În schimb, în Calendarele
Iulian si Gregorian, aprilie reprezenta a patra lună. Denumirea populara a lunii, „Prier”, se referă la timpul prielnic pentru
formarea turmelor şi pentru continuarea lucrărilor agricole începute în martie.Când
vremea era schimbătoare, fiind prea frig pentru semănături, luna aprilie purta nu-
mele de “traista-n băţ”, nume asociat sărăciei. Se spune că dacă timpul e frumos
în aprilie, luna mai va fi friguroasă şi va aduce chiar şi îngheţuri. În schimb, dacă în
aprilie e vreme rece, în mai va fi cald.
Condiţii climatice ale lunii aprilie:
Temperatura medie multianuală 10-12 grade C
Media precipitaţiilor lunare 40-55 mm/mp
Lucrările agricole executate în această perioadă sunt următoarele:
În Legumicultură
• Erbicidarea culturii de cartofi timpurii la 4-6 zile după plantat, înainte de
apariţia plantelor;
• La începutul lunii se mai pot semăna ridichi de lună, spanac, măcriş;
• Continuarea lucărilor în răsadniţe prin aerisire, udare, fertilizat, tratamente, aplicat
măsuri de călirea răsadurilor, cu 10-12 zile înainte de plantare;
• În solarii se plantează tomatele timpurii şi ardeii;
• Recoltat legume verdeţuri: spanac, salată, ceapă verde din culturile înfiinţate toamna;
• Înfiinţarea culturilor de gulioare, ţelină, varză de vară, ridichi de vară;
• La sfârşitul lunii se poate începe plantarea tomatelor timpurii în câmp şi se poate
semăna fasolea de grădină dacă temperatura solului se menţine în jurul valorii de
10şC.În Pomicultură şi Viticultură
• În luna aprilie se continuă în pomicultură şi viticultură administrarea îngrăşămintelor
organice şi chimice care necesită să fie încorporate în sol;
• Executarea tratamentelor împotriva bolilor şi dăunătorilor conform buletinelor de
analiză care sunt elaborate de Protecţia Plantelor şi trimise în teritoriu la fiecare Centru
Agricol din judeţ;
• Înlocuirea, eventual, a golurilor din plantaţii apărute din diverse cauze.
Manolache Dana, clasa a XIII-a D
Rubrica necuvântătoarelor
Ce trebuie făcut când aducem noul căţel acasă?
Te-ai hotărât într-un final ca cel mai bun companion pentru tine şi familia ta ar fi un căţel. După ce te-ai decis şi
asupra rasei şi a crescătorului de unde să-l achiziţionezi, a venit momentul ca noul membru al familiei să-şi ia teritoriul in
primire. Cum este pentru întâia oară când pune piciorul în casa şi viaţa ta, trebuie să fii
cât mai bine pregătit pentru ca ulterior niciunul să nu aveţi de suferit.
Iată ce ar trebui să te preocupe atunci când aduci noul căţel acasă:
Achiziţionează dinainte toate cele necesare unui câine pentru traiul de zi cu zi
(hrană, culcuş, jucării, lesă, zgardă ş.a). Pentru toaletare şi întreţinere trebuie să
ai perii, piepteni, şampoane potrivite tipului de păr al câinelui.
Stabiliţi în cadrul familiei regulile referitoare la cine se îngrijeşte de noul colocatar
Trasaţi regulile casei referitoare la căţel. Educat de la început cu ce îi este
permis şi ce nu să facă va duce la o convieţuire plăcută
Fiţi consecvent în educaţie. Trebuie socializat încă de mic cu oamenii, alte animale.
Îndepărtaţi din preajma câinelui orice obiect care poate fi dăunător sau periculos pentru el.
Faceţi o programare la veterinar. Căţelul are nevoie de vaccinuri, deparazitări. Dacă mai deţineţi şi alţi câini sau alte
animale, aveţi grijă ca aceştia să socializeze şi să se respecte, pentru ca să nu aveţi ulterior conflicte care să se soldeze
cu răniri sau pagube.
Dacă vei respecta aceste câteva reguli simple, atunci cu certitudine te vei bucura la maximum de compania şi
dragostea căţelului tău.
Asofie Mihai, clasa a XI-a B
11

12. Creaţii proprii
Ei şi Tu Decăt un om...
Te întrebi uneori este focul, Sunt momente grele şi uşoare
De ce ignoranţii pot trăi Speranţe care mor,
De ce flacăra nu atinge omul iar altele-s nemuritoare
Şi oare tu nu poţi iubi? Lucrurile care mai poţi spera
Sunt doar cele ce simţi că poţi avea.
Mai poţi avea încredere acum,
Când şi ziua te trădează, Clipe pline de fericire
Când vrei să plângi şi nu ştii cum Au devenit amăgire
Când restul lumii nu contează Tot ce e frumos acum
Ai vrea să ştergi să le arăţi greşeala Mâine...nu e decât fum.
Dar te văd că eşti prea mărunt
Te osteneşti,dar îţi pierzi îndrăzneala Nu vrei decât să trăieşti...
Tu trăieşti, ei trec, tu iubeşti, ei sunt. Dar gândindu-te cum eşti!
Un om ce poate muri,
SANDU FLORINA Într-un an, sau într-o zi.
Clasa a X -a B
Mama Floare schimbătoare Primăvara
Mama tu eşti pe pământ Floarea din grădina mea Primăvara a venit,
Pentru mine un om sfânt, E plină de catifea Pomii iar au înflorit
Eşti fiinţa cea dintâi Petale ca mierea Mii şi mii de bucurii
Ce-ai vegheat la căpătâi. Frunzele ca vremea. Pentru toţi copiii.
Ai vegheat pe drumul meu Ca şi vremea-i schimbătoare Florile au un parfum
Să fie cel drept mereu După ploaie vine soare Cum nu e pe acest Pământ
Să învăţ bine, să muncesc Azi frunza e verzulie Au petale de argint
Tot cei bun să preţuiesc. Dar mâine-i cărămizie. Colorate ca un spin.
Şi din întreg pământul Şi omul e schimbător Mantia cerească
Cât ochii îl cuprind Nu-i te poţi împotrivi. E strălucitoare
O floare am cules cu drag Ca floarea vrea ceva Cu flori ruginite
Şi cu iubire ţi-o întind În cale nu îi poţi sta. De o ploaie tare.
Şi-un sincer:Te iubesc!
CRISTEA ŞTEFAN Floarea-i parfumată Primăvara nu-i ca iarna
Ca şi iarba moartă Blana de zăpadă cu ploaie de
Clasa a X- a A
Şi o fire amăruie stele.
Ca şi vremea cenuşie. Primăvara-i cald şi bine.
VASILE FLORINA ALEXANDRA
Clasa a X- a B
12

13. Paştele…
Am sărbătorit de curând Paştele. În această perioadă mi-am dat silinţa să fiu mai bună
cu cei din jurul meu, să ţin post în adevăratul sens al cuvântului deoarece am simţit nevoia să
îmi curăţ sufletul. Este o perioadă în care şi tradiţiile îşi au locul lor. Natura începe să reînvie,
reluarea unui nou ciclu de viaţă. O dată cu natura şi noi trebuie să reîncepem un alt curs al drumu-
lui pe care îl vom urma cu multe piedici, obstacole şi încercări. La fel cum înflorirea unui ghiocel,
înmugurirea pomilor aduce lumina şi mireasma unei primăveri încântătoare, aşa şi sufletul nostru
se va deschide pentru a fi invadat de căldură şi de a se curăţi. Vechile tradiţii de Sfintele Paşti nu
au fost uitate nici în ziua de azi. Începerea Postului nu are dată concretă şi ţine timp de 40 de zile.
Specific Paştelui sunt ouăle roşii nelipsite din nici o gospodărie. Mai nou, sunt colorate în diverse
culori,adăugându-se diferite desene. Se spune că în ziua răstignirii, Fecioara Maria a venit să-şi vadă Fiul,
ţinând în mână un coş cu ouă. Puse la picioarele Mâtuitorului, acestea s-au înroşit de la sângele Acestuia.
În Joia Mare (Joia Patimilor sau Joia Neagră, cum i se mai spune), în fiecare an în această zi, morţii revin la
casele lor şi stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Se fac focuri în curte pentru respectul celor trecuţi în
lumea de dincolo, pentru a se încălzi, deoarece dimineţile din această zi se spune că sunt răcoroase. Nu este
bine să se doarmă, pentru a nu lenevi tot anul, iar spălarea pe faţă se va face cu apă dintr-un castron cu 2 ouă
şi un ban de argint, pentru a avea spor tot anul şi a fi ferit de boli. În Vinerea Mare se ţine post negru (nu se
mănâncă şi nu se bea nimic) pentru a fi recunoscător în faţa lui Dumnezeu. În această perioadă
slujbele sunt cele mai frumoase şi conţin cântări pentru lăudarea Domnului şi care totodată
aduc o stare de linişte în suflet.
Ouăle se ciocnesc la masa de Paşti, rostindu-se prea cunoscuta formulă : “Hristos a
Înviat!” la care se răspunde “Adevărat a Înviat”. Odată cu venirea Paştelui, copiii aşteaptă
nerăbdători şi venirea iepuraşului pentru a le aduce cadourile meritate şi mult dorite.
HRISTOS A ÎNVIAT!!!
Petre Adelina , clasa a-XI-a A
Primăvara
S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării....
E primăvară! Natura întreagă, adormită in timpul ierni, acoperită de un strat protector de nea, se
trezeşte acum la viaţă. Firicele de iarbă ies din pământ, plăpânde, verzi. Copacii înmuguresc colorându-se
frumos, în roz şi alb. Păsărelele ciripesc, fericite. Câţiva ghiocei cu trupul fragil îndrăznesc să-şi scoată
căpşorul, curioşi să vadă dacă într-adevăr, razele soarelui încălzesc uşor pământul! Bucuroşi, se răsfaţă în
lumina soarelui.
De undeva, apar şi fluturaşi roşii şi galbeni,care-i dau primăverii bineţe. Albinuţele harnice pornesc
în căutarea florilor. Sufletele oamenilor se umplu de bucurie, iar copilaşii veseli aleargă pe afară, salutând
Enache Branduşa, Clasa a XI-a B
13

14. Muzica în răndul tinerilor
Paula şi Ovi ,,se joacă cu focul’’ la Oslo
Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu, cu melodia “Playing With
Fire”, vor reprezenta România la concursul Eurovision 2010 de la Oslo.
Paula şi Ovi au fost declaraţi câştigători în urma selecţiei naţionale care a
avut loc sâmbătă, 6 martie 2010.
“Am senzaţia că visez”, a declarat Paula, la emisiunea “Circul... de după”, difuzată,
în direct, pe TVR 1 după finala naţională Eurovision. Ea a mulţumit, în primul rând, părinţilor
ei, dar şi celor care au sprijinit-o.Paula Seling a mai spus că ea şi partenerul ei Ovi au cântat pe două
piane, dintre care unul a fost cel al regretatei artiste Anca Parghel.”Poate a fost într-un ceas bun că în seara
aceasta unul dintre noi a cântat pe pianul doamnei Anca Parghel. Îi mulţumim pentru lumina pe care a
trimis-o asupra noastră.
“E un sentiment superb. S-a muncit de când ne-am cunoscut la Festivalul Cerbul de Aur Brasov
şi munca se răsplăteşte, din fericire” a spus, la rândul său, Ovidiu Cernăuţeanu (Ovi), care este şi com-
pozitorul piesei câştigătoare. El a precizat că va fi dezvoltat conceptul melodiei “Playing With Fire” pentru
competiţia Eurovision de la Oslo. “Vom dezvolta conceptul în sine. Cu siguranţă va face o figură frumoasă
şi în Oslo”.
Ce ne puteţi spune despre mişcarea scenică, criticată că apare doar la finalul piesei?
Paula: Nu poţi cere mişcare scenică unor instrumentişti care au de cântat o partitură. Suntem
persoane libere, nu-mi place să mă îngrădesc. Eu nu am încercat să stau nemişcată în timpul piesei,
cochetăm, purtăm un dialog..
Ovi: Show-ul se bazează pe „fight-ul” ilustrat în text, pe dialog, asta e miza.
Ce pronosticuri aveţi? Care este locul pe care ţara noastră îl va ocupa la
Eurovision 2010?
Ovi: Eu sunt un optimist incurabil, visez să luăm titlul. Sunt foarte multe
balade anul acesta, iar piesa noastră e la polul opus. Eu şi producătorul am
încercat să gândim piesa în aşa fel încât să scăpăm de clişeele
Eurovision, dar în acelaşi timp să păstreze o găselniţă, acel ritm care să o
facă memorabilă.
Paula: Eu nu mă bag în pronosticuri. Scopul meu este să facem ceva
remarcabil iar lumea să-şi amintească cu plăcere, să avem dovada că am
evoluat de la selecţia naţională până în finală.
Prima semifinală va avea loc pe 25 mai. Conform
site-ului oficial al Eurovision, România va intra în concurs în
cea de-a doua semifinală, care va avea loc pe 27 mai, acest
lucru fiind decis în urma unei trageri la sorţi desfăşurate la
Oslo. Finala concursului Eurovision unde speram
14 ca se va califica si Romania se va desfăşura în
data de 29 mai 2010, la Oslo, Norvegia.

15. gul
De vorba cu psiholo
Ce culoare eşti ?
Aşa cum ne bucurăm de gustul unei prăjituri, de mirosul unui crin, aşa ne bucurăm şi de
culoarea preferată pe care o alegem la hainele noastre, la obiectele cu care interacţionăm, la decorul
casei în care locuim. Ce semnificaţie are culoarea bluzei pe care o porţi acum? Hm…hai să descoperim
ce trăiri te încearcă.
Culorilor li s-au atribuit o diversitate de sensuri, în funcţie de cultura la care ne raportăm,de
perioada cronologică şi de curentul artistic în care se încadrează respectiva perioadă. Cu toate acestea, există
nişte semnificaţii universale ale acestora. Culorile pe care le alegem, intensitatea lor spun anumite lucruri
despre caracterul nostru, despre modul de a gândi, despre comportamentul nostru şi influenţează chiar
anumite procese fiziologice. Ele influenţează starea de spirit, a demonstrat-o cromoterapia.
Culorile calde, denumite şi culori dinamice
(roşu, oranj, galben) facilitează adaptarea,
sunt stimulatoare, în timp ce culorile reci,
denumite şi statice (verde, albastru, violet),
calmează. Culorile influenţează capaci-
tatea de memorare. Astfel, negrul pe un fond
galben facilitează reţinerea informaţiilor.
Roşul exprimă
pasiunea, optimismul.
De asemenea, poate sugera şi o anumită doză
de agresivitate. Este o culoare specifică tipului
activ, autonom, competitiv, dar şi celor agresivi. Dacă vrei să scapi de tristeţe, înconjoară-te cu portocaliu.
Persoanele care optează pentru aceasta culoare au un nivel ridicat al sociabilităţii, o bună capacitate de
organizare şi o încredere puternică în forţele proprii.
S-a demonstrat ca preferinţa exacerbată pentru galben denotă un indice ridicat de gelozie. Per-
soanele care preferă aceasta culoare sunt , în genere, autocritice, perfecţioniste, vesele. Persoanele care
preferă
culoarea albastră sunt serioase, este considerată culoarea intelectualului. Verdele este preferat de persoane
pentru a exprima speranţa, tinereţea. Violetul este culoare regală, simbolizeză
luxul, bogaţia şi este asociat cu tot ce este sofisticat. Echilibrul, naivitatea,
puritatea le întâlnim la persoanele care nu stau pe gânduri atunci când
vine vorba de alb. Persoanele care poartă negru sunt sobre, sigure pe ele
sau, poate, vor să ascunda kilogramele pe care le au in plus. Culoarea maro
nu are un efect special asupra psihicului. Indică stabilitate, confort.
Cei care recurg la această culoare sunt echilibraţi, raţionali. Culoarea gri,
deşi este tristă, demonstrează maturitate, siguranţă, încredere.
În funcţie de personalitatea fiecăruia, s-a demonstrat ca extraverţii se simt mai
bine înconjuraţi de culori deschise, iar culorile monocromatice tind să-i agite. Opusul
este valid pentru introverţi. 15
Mihai Asofie
Clasa a XI-a B

16. Viaţă şi sănătate
De la DROG la RUGACIUNE
Ce sunt drogurile?
Drogurile sunt substanţe ce alterează starea de cunoştiinţă, stimulează relaxarea, previne
somnul, produce halucinaţii. Substanţele care afectează comportamentul, conştiinţa şi dispoziţia
psihică sunt denumite psihoactive.Acestea includ nu numai drogurile cum sunt: heroina şi
marijuana, ci şi tranchilizantele, stimulentele şi alte substanţe bine cunoscute precum: tutunul,
alcoolul şi cafeaua.
Clasificări ale drogului:
Legale (cofeina, tutunul, alcoolul), ilegale dupa modul
de acţiune asupra sistemului nervos central (SNC). Drogurile
ilegale se clasifică în: stimulente ale SNC (cocaina, amfetamina),
depresive ale SNC (morfina, heroina, codeina, tranchilizantele),
perturbatoare ale SNC (cannabis, ectasy).
Cauzele consumului de droguri la adolescenţi
Ce poate fi mai rău decât să vezi cum un copil de
13-14 ani aleargă înnebunit după o doză de heroină? Ce
poate fi mai tragic decât să vezi cum un prunc nevinovat
se zbate în pântecele mamei „cerând” porţia de drog?
Cauzele consumului de droguri sunt complexe, nu ţin
nici de nivelul de educaţie, nici de starea financiară. Se
pot distinge câteva dintre ele: curiozitatea , plictiseala,
teribilismul (adolescenţii adoră provocările...dar puteţi să faceţi ceva
pozitiv pentru a ieşi în evidenţă, fără a consuma droguri), presiu-
nea grupului (puteţi dovedi că sunteţi puternici spunând NU.
Este important sa fiţi voi înşivă, chiar dacă cei din jur nu sunt de acord. Nu vă riscaţi viaţa
pentru a îi impresiona pe cei din jur).
Riscurile consumului de droguri ;
Sinucidere,declanşarea unor embolii pulmonre, hepatita serică,malformaţii. Fenomenl toxico-
maniei ia amploare pe zi ce trece. Deşi dependenţii de droguri sunt consideraţi nişte delicvenţi,ei
sunt în realitate oameni bolnavi, ajunşi în stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Încorsetaţi
de suferinţă, dispreţuiţi şi marginalizaţi, se topesc încet...dar sigur. Se sting neînţeleşi de nimeni,
sufletele lor zdrobite de durere, se zbat între minciună şi adevăr, între zi şi noapte.Pe ei nu îi
poate ajuta nimeni.Nimeni în afară de Dumnezeu. Reabilitatea unui toxicoman presupune multă
răbdare, înţelegere şi dragoste din partea celor apropiaţi. Pentru a scăpa cu adevărat de acest
coşmar toxicomanului îi trebuie multă voinţă şi stăpânire de sine, dar şi mult ajutor şi întelegere
din partea celor apropiaţi. Întoarcerea unui toxicoman înseamnă foarte mult, este ca şi cum ai da
viaţă unui prunc.Un toxicoman scos din ghearele iadului se naşte a doua oară.
Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tulburare, te introduce în lumea
falsei bucurii, după care te aruncă cu brutalitate în cumplitele chinuri ale iadului afectând
atât sufletul, cât şi trupul. Rugăciunea, însă, îţi oferă adevărata bucurie şi stabilitate,
adevărata putere.Toxicomanii care au încercat şi varianta rugaciunii s-au regasit, şi-au
eliberat sufletul şi au călcat în picioare arvura dată iadului prin consumul
de ierburi ale diavolui.Tot ei au spus că: „drogul este o minciună....
rugăciunea este adevăr”.
Material realizat de:
Staicu Alin, Chioveanu Marius
Clasa a-XI-a B
16

17. Info şcoala
Dragi cititori, iată-ne ajunşi şi la apariţia celui de al treilea număr al revistei.
De la lansarea numărului precedent şi până acum, în şcoala noastră au avut loc
diferite activităţi cultural-educative din care aminitim
Luna decembrie 2009
Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, în Aula
colegiului, s-a desfăşurat programul artistic,, Serbările iernii”,
unde elevii cercului de teatru ne-au încântat din nou cu piesa
,, Trei crai de la răsărit” , iar cu această ocazie corul şcolii ,,Un pas
înainte’ ‘a interpretat colinde de Crăciun. Corul şcolii a susţinut
un program artistic ,,Am plecat să colindăm” şi la Primăria din
Valea Călugărească şi Biserica din Valea Popii, toate aceste
activităţi au fost coordonate de prof. Oprea Comstantin
Luna ianuarie 2010
Elevii din cadrul Cenaclului Literar ,,Mugur’’ coordonat de
doamnele profesoare de limba şi literatura româna au adus un
omagiu marelui Luceafăr al poeziei româneşti Mihai Eminescu. În
cadrul cenaclului s-au recitat poezii eminescene şi a fost prezentat
un scurt metraj ,,Dor de Eminescu”dedicat vieţii şi activităţii marelui
poet.
La sfărşitul lunii ianuarie un grup de elevi din şcoala noastră
au fost în excursie la Predeal impreună cu d-na profesoară de
biologie Sersea Corina şi d-nl profesor de religie Oprea Constantin.
Luna februarie
De Dragobete în Aula colegiului, elevii claselor a X-a A,
a XI-a A şi a XI-a B au desfăşurat un interesant concurs. Concursul a promovat lucrul în echipă,
prezentarea de filme realizate de către elevi şi decorarea aulei în spiritul sărbătorii de Dragobete...
Aceste activităţi au fost coordonate de doamnele profesoare de limba română Frangulea Loredana,
Duca Loredana şi Barbu Emilia.
Luna martie
Un grup de elevi din şcoală au confecţionat mărtişoare şi felicitări şi au organizat în
centrul comunei şi în incinta colegiului Târgul de mărţişoare ,,Hand made “. Această activitate a fost
coordonată de domnul profesor de religie Oprea Constantin şi doamna profesoară Barbu Mihaela.
Cu ocazia zilei de 8 martie împreună cu şcoli din comună, în
Aula colegiului, s-a desfăşurat un program artistic dedicat mamei,
la care a participat şi corul şcolii ,,Un pas înainte” coordonat de
d-nl profesor de relige Oprea Constantin.
Pe 23 martie elevii colegiului au marcat prin diferite activităţi
Ziua Mondială a Apei.
Pe 31 martie, elevii Cenaclului Literar ,,Mugur” l-au sărbătorit
pe marele poet Nichita Stănescu, au recitat din poeziile sale. Cu
acest prilej a avut loc şi un debut artistic al elevului Asofie Mihai
din clasa a XI a B care şi-a prezentat volumul de
poezii ,,Gânduri”.
Asofie Mihai, clasa a XI-a B
17

18. i
erviul n umărulu
Int
Ne propunem în rubrica de faţă, interviuri cu diferite persoane din şcoala
noastră din care să aflăm aspecte inedite din viaţa dumnealor. Invitata celui de al
treilea număr al revistei UN PAS ÎNAINTE este doamna profesoară de Franceză
Răgălie Valentina.
Asofie Mihai: plită, în bucătăria mică era cald, mirosul de
Vă mulţumim că ne-aţi primit, stimată turtă coaptă împânzea toată odaia, iar afară
doamnă profesoară şi că aţi acceptat să ne ningea cu fulgi mari şi deşi ca intr-o carte de
acordaţi acest interviu. În primul rând am vrea poveşti, alergam la săniuş şi nu intram în casă
să aflăm cine este doamna profesoară Răgălie decât atunci când nu-mi mai simţeam picioarele,
Valentina ? aşa de îngheţate erau....a doua zi o luam de la
Răgălie Valentina: capăt şi bunica nu se supăra niciodată.
Sunt un om obişnuit căruia îi place să A.M. Pentru că pe 4 Aprilie am sărbătorit
comunice, care iubeşte oamenii, animalele şi Învierea Domnului am dori să ne spuneţi în câte-
florile în aceeaşi măsură. Sunt un om care va cuvinte cum era în copilăria dumneavoastră
apreciază sinceritatea şi detestă minciuna şi această perioadă a sărbătorilor de Paşte?
prefăcătoria, care a fost, este şi va fi mereu R.V. Amintirile mele cele mai frumoase în
alături de oamenii serioşi ce se bazează pe perioada sărbătorilor creştine,, Crăciunul” şi
propriile puteri. ,,Paştele”, tot de bunici sunt legate şi de viaţa de
A.M. Ce v-a determinat să deveniţi la ţară. unde tradiţiile au fost mereu respectate.
profesoară de limba franceză ? Îmi plăcea să stau lângă bunica când pregătea
R.V. Faptul că am ajuns profesor de limba sarmalele, cozonacii şi pasca cu răvaşe. Rolul meu
franceză, o datorez profesoarei mele din şcoala era să scriu ,,RĂVAŞELE” care ulterior erau
generală, de care eram efectiv îndrăgostită amestecate în aluatul de plăcintă. În ziua de Învi-
( mă fascina prin comportament, atitudine, ere luam un coş cu ouă încondeiate şi mergeam pe
carismă ). uliţă dând tuturor copiilor câte un ou, eu încercând
A.M. Dacă nu aţi fi ales cariera didactică să rămân cu oul nespart, fiind nespus de fericită
ce altă profesie aţi fi dorit să aveţi ? când spărgeam cât mai multe ouă... Făceam con-
R.V. Dacă nu alegeam cariera didactică, curs de ouă sparte: cine adună cât mai multe era
mi-ar fi plăcut foarte mult să devin avocat, să campion.Pentru mine de fiecare dată Paştele îmi
ajut oamenii prin pledoariile mele. De multe ori aduce aminte de bunicuţa mea: o femeie blândă,
mă aşezam în faţa oglinzii, imaginându-mă că bună, iubitoare, calmă şi înţelegătoare. Nimic nu
sunt la tribunal şi pledam. mai este azi aşa cum era când trăia bunica... dar
A.M. Ne-aţi putea relata o întâmplare care ea este prezentă mereu în sufletul meu.
a rămas vie încă din vremea copilăriei? A.M. Un cuvânt de încheiere şi un sfat
R.V. Sunt multe amintiri legate de copilărie pentru elevii colegiului nostru.
dar mai ales de bunici, de care din nefericire am R.V. În încheiere aş vrea să vă doresc
fost despărţită mult prea devreme ( aveam doar tot ceea ce e mai bun pe lumea asta, să fiţi
zece ani). Cu toate acestea, vremea petrecută serioşi, muncitori, să vă respectaţi părinţii,
alături de ei îmi este şi astăzi proaspătă în bunicii şi dascălii care încearcă să vă înveţe
memorie : îmi aduc aminte cu plăcere şi nostalgie că în viaţă trebuie să fii responsabil, să ştii
când bunica îmi făcea turte pe că ai drepturi dar şi îndatoriri atât faţă de
tine cât şi faţă de cei din jurul tău.
Vă urez sănătate şi numai împliniri.
18

19. COLECTIVUL REDACŢIONAL
Redactor şef : Asofie Mihai (clasa a XI a B) Consiliul elevilor
Profesor coordonator : Oprea Constantin
Obiectivele consiliului
Secretar de redacţie: Iliuţă Ana-Maria (clasa a XI a B) Conştientizarea elevilor,
părinţilor , a personalului
Redactori/colabratori : Tudor Daniela (clasa a X a A), şcolilor, precum şi a societăţii
Arghir Alexandra (clasa a XI a A), Călin Florin (clasa a civile asupra drepturilor omului
XI a E), Ghiurea Isabela (clasa a XI a E), Niţă Răzvan şi a principiilor democratice, cu
(clasa a XI a E), Sandu Florina (clasa a X a B), accent pe dreptul la buna
Cristea Ştefan (clasa a X a A),Vasile Florina Alexandra administrare;
(clasa a X a B), Petre Adelina (clasa a XI a A), Enache Conştientizarea asupra
Brânduşa (clasa a X a B), Stamate Denisa (clasa a X faptului că mica corupţie de la
a A), Koza George (clasa a X a B), Manolache Dana nivelul şcolilor afecteză
(clasa a XIII a D), Cristina – Georgiana Gheorghe accesul egal la educaţie şi
(clasa a XII a D). Ene Valentina (clasa a-X-a B) procesele didactice; De a crea şi
Staicu Alin (clasa a XI a B) ,Chioveanu Marius (clasa întări mecanisme de feed-back
a XI a B), Prof. Popa Elena în comunitate prin implicarea
Preot Voica Bogdan – Vasile, Parohia Valea – Popii părinţilor, elevilor şi a cadrelor
didactice.
Tehnoredactare :
Manea Ovidiu Cristian (clasa a XI a B) Membrii consiliului:
Iliuţă Ana-Maria (clasa a XI a B)
Preşedinte: Stan Adrian
Grafic – designer : Asofie Mihai (clasa a XI a B) clasa a X a A
Vicepreşedinte: Iliuţă Ana
Maria clasa a XI a B
Secretar:Tudor Daniela
clasa a X a A
Avocatul elevilor: Gheorghe
Lavinia clasa a XI a B
Mulţumim tuturor elevilor care au trimis
materiale dar nu au putut a consemnat Stan Adrian
fi publicate datorită spaţiului restrăns al
revistei.

20. şilor
neputincio
elor săra ci folositor, re Mucenic
e
lo r robiţi şi c de b iruinţă, Ma
ăvitor al ce purtătorule fletele
,, Ca un izb r ajutător; tuiască su
du cătorilo umne zeu să mân
doctor, con e Hristos D l Sfântului
)
Gheorg he, roagă p .” ( Troparu
noastre