1. Textul literar şi textul
nonliterar
prof. Cadleţ Ana Mihaela
C.T. “Al. Roman”, Aleşd

2. Textul nonliterar
 Textele nonliterare (nonficţionale) se raportează la anumite aspecte
din realitate, fiind instrucţiuni de folosire a unor aparate, afişe,
adeverinţe, legi, articole de ziare, reclame, pagini de jurnal.
 Informaţiile transmise au un caracter obiectiv şi nu urmăresc să
emoţioneze receptorul. Unele texte nonliterare, cum sunt cele
publicitare, urmăresc să influenţeze receptorul, dar se raportează tot
la un produs real.
 Există texte nonliterare ce sunt formalizate pentru că cererea,
scrisoarea de intenţie, procesul-verbal, adeverinţa au anumite formule
în structurarea lor.
 Limbajul acestor texte este denotativ şi se caracterizează prin
monosemantism. Se observă, de asemenea, concentraţia lexicală.
 Textul nonficţional are caracter colectiv.

3. Exemple de texte nonliterare

5. Domnule Director,
Subsemnatul, Ionescu Alin, elev în
clasa a XI-a A a Liceului “Ioan Neculce” din Iaşi, domiciliat în Iaşi,
strada Petre Ispirescu, nr. 2, vă rog să-mi aprobaţi eliberarea unui
permis de acces la Biblioteca Municipală.
Menţionez că solicit acest permis pentru a putea consulta
materialele ce îmi sunt necesare la disciplinele opţionale studiate în
şcoală.
Iaşi, 20 martie 2008 Ionescu Alin
Domnului Director al Bibliotecii Municipale, Iaşi

6. Textul literar
 Textele literare sunt ficţiuni, chiar dacă pleacă de la realitate, pe care o
reflectă mai mult sau mai puţin. Într-o asemenea lucrare se emit, de
fapt, ipoteze despre realitate.
 Caracterul imaginar nu poate fi stabilit decât prin raportarea la situaţia de
comunicare în care se plasează.
 Pentru ca un text să fie considerat literar trebuie:
- să transmită o impresie individuală, subiectivă asupra realităţii
- să producă idei general umane
- să emoţioneze receptorul
- să aibă o construcţie specifică (limbaj conotativ, bogăţie lexicală,
polisemantism, unicitate, expresivitate)

8. Ion Coteanu face următoarea distincţie:
Stilul artistic Stilul non-artistic
• limbaj conotativ
 limbaj denotativ
• bogăţie lexicală
• sensuri multiple ale cuvântului  sensuri unice a le cuvântului
(polisemantism) (monosemantism)
• unicitate  folosirea unor formule şi
• inovare a expresiei construcţii fixe
• caracter individual  concentraţie lexicală
 caracter colectiv

9. Cerinţă:
Stabiliţi, prin comparaţie, trăsăturile celor două tipuri de descriere –
literară şi ştiinţifică.
1. Primă vara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziţia de la iarnă spre vară. Din
punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalenţa dintre
durata temporală a zilei şi a nopţii, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul
de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, acelaşi echinox este
în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existenţa unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul
"opus" marchează cealaltă emisferă.
Similar, terminarea primăverii şi începutul verii astronomice sunt considerate a fi în jurul datei când ziua devine
maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit solstiţiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstiţiul de vară este
datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal în jurul datei de
21 decembrie. Similar cu "antinomia" echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existenţa unui solstiţiu într-
una din cele două emisfere ale Terrei, solstiţiul "opus" marchează cealaltă emisferă.
(www.google.ro.wikipedia.org/wiki/Primăvară)

10. 2,
„Sub flori de măr
Ce mi se scutură în păr
Se umple sufletul de soare;
Pe orice frunţi suferitoare,
Oh! ningeţi, albe flori de măr.
Sub liliac
Sunt paseri dulci ce nu mai tac,
Concert de voci mângâietoare
Sărmani cu inimi gemătoare,
Uitaţi, dormiţi sub liliac.
Pe sub cais
Din aripi bate albul vis
De-o inocenţă răpitoare:
Amanţi cu inimi arzătoare,
E fericirea sub cais.
Sub nucul lat
Te afli însă izolat
Şi-n umbra lui îmbătătoare
Trecutul naşte ca o floare
Ah! de-aş muri sub nucul lat.”
 (Alexandru Macedonski, Primăvara)

11. Trăsăturile descrierii ştiinţifice
sunt:
 limbaj denotativ;
 sensuri unice ale cuvântului
(monosemantism);
 concentraţie lexicală; Trăsăturile descrierii literare sunt:
-limbaj conotativ;
 caracter colectiv;
-sensuri multiple ale cuvântului (polisemantism);
 obiectivitate; -bogăţie lexicală;
 informaţiile transmise nu -inovare a expresiei;
urmăresc să emoţioneze -unicitate;
receptorul; -caracter individual: transmite o impresie
 reflectă realitatea. personală, subiectivă asupra realităţii;
autorul participă afectiv la cele descrise;
-expresivitate;
-emoţionează receptorul;
-este ficţiune, chiar dacă pleacă de la realitate, pe
care o reflectă mai mult sau mai puţin;
-imaginea reală este transfigurată prin folosirea
unor procedee artistice (imagini vizuale, auditive,
olfactive, tactile), a figurilor de stil (epitete,
comparaţii, inversiuni, metafore)

12. Temă de casă
 Realizaţi o descriere
denotativă, de cel
mult zece rânduri, a
personajelor din
tabloul alăturat.
Transformaţi-o apoi
în una conotativă.
Renoir,
On The Terrace