20. SIBIU
Sibiu (în latină Cibinium, în germană Hermannstadt, în maghiară
Nagyszeben) este reședința de județ și cel mai mare municipiu al județului
Sibiu, România. Sibiul este un important centru cultural și economic din
sudul Transilvaniei, cu o populație de 147.245 locuitori conform
recensământului din 2011.
Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului,
iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.
Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante
și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale
coloniștilor sași stabiliți în zonă. Orașul a fost capitală a Transilvaniei între
anii 1692-1791 și 1849-1865. A cunoscut în ultimii ani o renaștere
economică și culturală semnificativă. Sibiul este în prezent unul dintre
orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. În anul 2007
a fost Capitala Culturală Europeană, împreună cu orașul Luxemburg
21. Geografie
Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului,
străbătută de Râul Cibin.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un
remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe
Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional.
Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică.
Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în
Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice
datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. Media
anuală a precipitațiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm)
și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.
Cu cei 147.245 de locuitori permanenți (2011) și 30.000 de locuitori temporari, în
special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este
alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată
de români (94%) care conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor saxoni
care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se
alătură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții
contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate
caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber
credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura
socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală,
diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri
de viață, dând orașului o aură specială.
22. Precipitatii
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții
prielnice pentru o floră și o fauna bogată. Sibiul este amplasat
într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte
microclimatice secundare date de direcția vântului la sol,
influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită.
Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere
climatic zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura
medie multianuală: 8,8 °C • Temperatura maximă absolută:
37,4 °C • Temperatura minimă absolută: -31 °C • Nebulozitatea
– media anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitațiilor:
662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar
numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea
relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este
de 75%.
23. Curenti de aer
Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă
iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-
vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda
(aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger.
Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din
nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local
„Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul
Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul
primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților.
Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având
importanță pentru activitățile agricole.
24. Istorie
În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman
Cedonia.
Primele asezari in zona Sibiului par sa fi fost castrul roman din zona Gusterita si o
asezare de origine slava. Orasul a fost colonizat după mijlocul secolului al XII-lea
de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în
data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis
de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea
existența unei prepozituri a Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub
jurisdicția Episcopiei Transilvaniei.[4] Prima atestare documentară în forma
Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa
Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus în marea invazie
tătară.
În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a
fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau
organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.
În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș".
Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba
română.