1. Gonartroza
Este consecinta uzurii diferitelor elemente
la nivelul meniscurilor si cartilajului
articular, extinzandu-se ulterior in
profunzime determinand distructii ale
osului subcondral
2. Cartilajul intern a disparut. Tibia si
femurul sunt in contact direct
Vedere intraoperatorie a unui
genunchi atrozic. Absenta cartilajului
articular
3. Gonartroza
-
Gonartroza este cea mai frecventa dintre artroze
Prevalenta creste cu varsta
Femeile sunt mai expuse decat barbatii
Se poate localiza :
Femuro-tibial intern (3/4 din cazuri) – genu varum
Femuro-tibial extern – genu valgum
Femuro-patelara
Bicompartimentala
Global (rar)
Este bilaterala in 2/3 cazuri
5. Etiologie
Deformari ale membrelor (genu-varus sau
genu-valgus) solicita unul din
compartimentele femuro-tibiale
Leziuni meniscale – determina blocajul
extensiei si transforma miscarea de
alunecare in miscare de frecare
Leziuni ale ligamentelor
Depuneri de cristale la nivelul articulatiei
(guta, condrocalcinoza)
7. Factori de risc
Obezitate
Predispozitie genetica
Influente hormonale (femeile in perioada
perimenopauzala sunt mai expuse)
Activitati sportive care suprasolicita
articulatia – leziuni meniscale si ligamentare
Activitati profesionale – flexii repetitive sau
purtarea de greutati mari
8. Tablou clinic
Simptomatologia este generata de
frecarea suprafetelor uzate si inflamarea
membranei sinoviale
Durere la mers, la urcatul si coboratul
scarilor
Tumefierea genunchilor datorita
epansamentului sinovial
Deformarea progresiva a membrului
inferior fie in genu var sau genu valg
10. Artroza femuro-patelara
Apare mai frecvent la femei > 40 de ani
10% femei > 65 ani
Poate fi primitiva sau secundara (malformatii
luxante ale rotulei, fracturi ale rotulei,
osteocondrita disecanta de rotula,
condromalacia rotuliana)
De obicei asimptomatica
Frecvent bilaterala si simetrica, intereseaza
compartimentul extern al articulatiei
(afectarea interna a articulatiei f rara)
11. Semne functionale
Durere pe fata anterioara a genunchiului,
cu iradiere inferioara si caracter mecanic
Declansata de extensie :
- coboratul sau urcatul scarilor, mers pe
teren accidentat, pozitia prelungita
sezand, in genunchi sau ghemuita
- epansament in timpul unui puseu
dureros
Poate determina blocaj articular sau
senzatie de instabilitate
12. Semne fizice
Evidentierea durerii prin
– Extensia contrata a gambei
– Apasarea rotulei pe genunchiul flectat,
atingerea rotulei
– Manevra Zohlen : examinatorul se opune
ascensionarii rotulei in timpul contractiei
quadricepsului
Semnul rindelei : se examineaza cursa
rotulei in sens cranio-caudal si lateral
Hidartroza
13. Radiografie
Radiografie standard :
- Incidenta axiala la 60° :
Ingustarea interliniului articular (mai frecvent externe decat
intern sau global)
Osteofitoza rotuliana
Condensare subcondrala rotuliana si trohleeana
- Radiografie de profil :
- Osteofitoza superioara si inferioara pe fata posterioara a
rotulei
- Osteofitoza supratrohleeana
- Condensare inferioara a rotulei
19. Semne functionale
Durere la nivelul genunchiului, difuza sau
localizata intern
Caracter mecanic
Iradiere spre gamba sau mai rar spre coapsa
Derobari ale genunchiului prin hipotrofia
muschiului cvadriceps si deteriorarea
aparatului capsulo-ligamentar
Pusee congestive posibile
augmentarea durerii, dureri nocturne,
epansament articular
20. Semne fizice
Examinare bilaterala si comparativa in ortostatism,
decubit si mers,
Ortostatism : deviere axiala a membrelor inferioare
in genu varus, valgus sau recurvatum
In mers : augmentarea unor anomalii observate in
ortostatism
In decubit :
– Evidentierea epansamentului intraarticular (soc rotulian
prezent)
– Limitarea flexiei
– Cracmente : atingerea cartilajului articular
– Deformarea genunchiului in flexum cu aspect globulos
– Stabilitatea anteroposterioara si laterala conservata
Chist popliteu
Amiotrofia cvadriceps – testing muscular pentru
cvadriceps, ischiogambieri sau triceps
25. Tratament
Tratament medicamentos
Antalgice – sunt prescrise de prima intentie
AINS si inhibitori COX 2 – indicate in
episoadele congestive
Condroprotectoare
– scad intensitatea si frecventa episoadelor
acute (condroitin sulfat + glucozamina,
Piascledine, Diacereina)
26. Tratament
Tratament local
Punctie si injectarea unui corticosteroid local
Lavaj articular (indeparteaza detritusurile
care ar putea intretine inflamatia)
Injectarea de acid hialuronic
(vascosuplimentare) – rol trofic si lubrefiant
local
Aplicare locala de AINS
27. Tratament
Tratament non-medicamentos
Scadere ponderala
Reeducare functionala
Fiziokinetoterapie
Carje si orteze
Educarea pacientului
-
Evita mersul pe tocuri mai inalte de 5 cm
Evita ortostatismul sau pozitia ghemuit
prelungita
Evita purtarea de greutati mai mari de 10% din
29. Principiile kinetoterapiei
Intreruperea exercitiilor ce determina durere
sau hidartroza
combaterea tulburarilor trofice si circulatorii
ce coexista cu gonartroza (facilitarea
intoarcerii venoase, masaj circulator, ciorapi
elastici, posturi antideclive )
De preferat exercitiile in descarcare
completa sau partiala (hidroterapie)
30. Principiile kinetoterapiei
Evitarea exercitiilor in dinamica si
utilizarea tehnicilor izometrice practicate
intr-un sector articular nedureros
Insistarea pe tehnicile de preventie si lupta
contra flexumului
Respectarea stricta a regulilor de igiena
articulara si continuarea exercitiilor la
domiciliu
31. Mijloace de tratament
Cu viza antalgica
Masajul
- ameliorare a circulatiei membrelor
inferioare
- relaxare musculara
- frictiunile periarticulare trebuie evitate
(irita sinoviala si favorizeaza hidartroza)
32. Mijloace de tratament
Fizioterapia
Termoterapia – ultrasonoterapie in emisie
continua, aplicatii de parafina, infrarosii –
utilizate pentru contracturile musculare
adductori, ischio-gambieri, triceps sural
Crioterapie in prezenta fenomenului
inflamator
33. Mijloace de tratament
Electroterapie – curenti antalgici de joasa
frecventa – TENS, diadinamic
Ionizarea cu substante antalgice si
antiinflamatorii in aplicatii transversale
Stimulare electrica cu viza excitomotorie a
cvadricepsului
34. Mijloace de tratament
Cu viza articulara
Combaterea flexumului
Daca flexumul nu s-a instalat vom utiliza
posturi preventive :
- decubit dorsal cu membrul inferior
extins, cu un mic suport sub talon si un
saculet pe genunchi
- atela plasata posterior in cursul puseelor
dureroase
- contractii izometrice ale cvadricepsului
35. Mijloace de tratament
Mentinerea mobilitatii
Mentinerea extensiei genunchiului pana la
0° si flexie la cel putin 90° (pentru mers,
adoptarea pozitiei sezand), 110° pentru
urcarea si coborarea treptelor si mersul pe
bicicleta
- Pedalajul in gol
- Mobilizari autopasive
- Mobilizari pendulare la marginea mesei
- Mobilizari active axiale in suspensie si in
decubit controlateral
36. Mijloace de tratament
Cu viza musculara
Obtinerea unei bune stabilitati articulare
(inzavorarea genunchiului)
Tonifierea elementelor active care asigura
stabilitatea genunchiului
Antrenamentul static si dinamic al
cvadricepsului
37. Mijloace de tratament
Daca flexumul s-a instalat
Presiuni manuale usoare, repetitive
Autoposturi ce permit pacientului sa
controleze intensitatea intinderii
musculaturii
Posturi continue in decubit cu tractiuni
axiale
38. Mijloace de tratament
In dinamica – ultimele 20° de extensie,
subiectul in decubit cu o perna sub
genunchi executa extensia asociata cu
rotatia interna si flexia dorsala a piciorului;
aceasta tehnica solicita vastul intern
Statica – exercitii izometrice strict in
extensie completa fara rezistenta cu durata
de 6 secunde urmate de repaus 10 secunde
39. Mijloace de tratament
Antrenamentul altor grupe musculare ale
genunchiului
Ischiogambierii pot fi antrenati prin exercitii
de flexie progresiva a gambei
Rezistenta va fi aplicata gradat cu
bolnavul in decubit ventral