1. Nicolaie Constantinescu
Drepturile de autor,
mijloace de protejare și
deschidere a operelor
Această operă este licențiată Creative
Commons BY, versiunea 4.0
Specialist IT în cadrul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară
„Horia Hulubei”
2. „
„Dacă Europa ar trebui reconstruită,
Dacă Europa ar trebui reconstruită,
aș porni mai degrabă de la cultură
aș porni mai degrabă de la cultură
decât de la economie.”
decât de la economie.”
Jean Monnet,
Jean Monnet,
arhitect al Europei unite
arhitect al Europei unite
3. Aveau un monopol privind
dreptul de multiplicare prin
tipar din 1556 până în 1695
Lege Copyright 1710
Worshipful Company of Stationers
The Statute of Anne
for the
Encouragement of
Learned Men to
Compose and
Write useful Books
5. Articolul 1
1
Țările cărora li se aplică prezenta convenție sunt
constituite în Uniunea pentru protecția drepturilor
Uniunea pentru protecția drepturilor
autorilor asupra operelor lor literare și artistice
autorilor asupra operelor lor literare și artistice.
CONVENȚIA DE LA BERNA
din 9 septembrie 1886
7. Articolul 7
(1) Durata protecției acordate prin
prezenta convenție cuprinde durata
vieții autorului și 50 de ani după
moartea sa.
8. Aderarea UE la tratatele Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (O.M.P.I.)
Articolul 2 - Întinderea protecției privind dreptul de autor
Protecția privind dreptul de autor se întinde asupra expresiilor
expresiilor și nu asupra ideilor,
procedeelor, metodelor de funcționare sau conceptelor matematice ca atare.
Articolul 4 - Programele pentru calculator
Programele pentru calculator sunt protejate ca și operele literare, în sensul art. 2 din
Convenția de la Berna. Protecția prevăzută se aplică programelor pentru calculator
indiferent de modul sau forma de exprimare.
Articolul 5 - Compilațiile de date (bazele de date)
Compilațiile de date sau de alte elemente, indiferent de forma lor, care prin alegerea sau
dispunerea conținutului constituie creatii intelectuale, sunt protejate ca atare. Aceasta
protecție nu se extinde asupra datelor sau elementelor ca atare și nu prejudiciază nici un
drept de autor care exista asupra datelor sau elementelor conținute în compilatie.
9. DIRECTIVA (UE) 2019/790 A PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 17 aprilie 2019
privind dreptul de autor și drepturile conexe pe
privind dreptul de autor și drepturile conexe pe
piața unică digitală și de modificare a
piața unică digitală și de modificare a
Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE
Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE
https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/copyright-legislation
https://euipo.europa.eu/ohimportal/en/web/observatory/faqs-on-copyright-hr
10. Art.1, Alin. 2 Opera de creaţie intelectuală
Art.1, Alin. 2 Opera de creaţie intelectuală este recunoscută
şi protejată, independent de aducerea la cunoștința publică, prin
simplul fapt al realizării ei, chiar neterminată.
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
neactualizată
11. Capitolul III Obiectul dreptului de autor
Articolul 7
Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în
domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau
forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, cum sunt:
g) operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură,
gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica
sticlei și a metalului, desene, design, precum și alte opere de artă aplicată
produselor destinate unei utilizări practice;
h) operele de arhitectură, inclusiv planșele, machetele și lucrările grafice ce
operele de arhitectură, inclusiv planșele, machetele și lucrările grafice ce
formează proiectele de arhitectură
formează proiectele de arhitectură;
i) lucrările plastice, hărțile și desenele din domeniul topografiei, geografiei și științei
în general.
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
12. Capitolul IV Conținutul dreptului de autor
Articolul 10
Autorul unei opere are următoarele drepturi morale
drepturi morale:
a) dreptul de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunoștința publică;
b) dreptul de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoștința publică;
d) dreptul de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări, precum și oricărei
atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa;
e) dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciați prin
exercitarea retractării.
Articolul 11
(1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări.
(2) După moartea autorului, exercițiul drepturilor prevăzute la art. 10 lit. a), b) și d) se
exercițiul drepturilor prevăzute la art. 10 lit. a), b) și d) se
transmite prin moștenire, potrivit legislației civile, pe durată nelimitată
transmite prin moștenire, potrivit legislației civile, pe durată nelimitată. Dacă nu
există moștenitori, exercițiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă
care a administrat drepturile autorului sau, după caz, organismului cu cel mai mare
număr de membri, din domeniul respectiv de creație.
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
13. Articolul 12
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și
dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și
când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alții
când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alții.
Articolul 19
Dispozițiile prezentei legi privind închirierea și împrumutul nu se aplică:
a) construcțiilor rezultate din proiecte arhitecturale
construcțiilor rezultate din proiecte arhitecturale;
b) originalelor sau copiilor operelor de design ori de artă aplicată, utilizate pentru
originalelor sau copiilor operelor de design ori de artă aplicată, utilizate pentru
realizarea produselor de consum
realizarea produselor de consum;
c) originalelor sau copiilor operelor, realizate în scopul comunicării publice ori pentru a
căror utilizare există un contract;
d) lucrărilor de referință pentru consultare imediată sau pentru împrumut între instituții;
e) operelor create de autor în cadrul contractului individual de muncă, dacă acestea sunt
utilizate de către cel care a angajat autorul, în cadrul activității obișnuite.
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
14. Articolul 20
(1) Se consideră comunicare publică
comunicare publică orice comunicare a unei opere, realizată direct
sau prin orice mijloace tehnice, făcută întrun loc deschis publicului sau în orice loc
în care se adună un număr de persoane care depășește cercul normal al
membrilor unei familii și al cunoștințelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenică,
recitarea sau orice altă modalitate publică de execuție ori de prezentare directă a
prezentare directă a
operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografică
operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografică
și de arhitectură
și de arhitectură, proiecția publică a operelor cinematografice și a altor opere
audiovizuale, inclusiv a operelor de artă digitală, prezentarea într-un loc public, prin
intermediul înregistrărilor sonore sau audiovizuale, precum și prezentarea într-un loc
public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se
consideră publică orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fără fir,
realizată prin punerea la dispoziția publicului, inclusiv prin internet sau alte rețele de
calculatoare, astfel încât oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la
aceasta din orice loc sau în orice moment ales în mod individual.
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
15. Cât durează?
Cât durează?
1 autor: durata vieții plus 70 de ani moștenitorii
Operă nepublicată? Cine o face public beneficiază de
25 de ani
Operă sub pseudonim sau fără indicarea autorului? 70
de ani pentru cel care o face public în mod legal
Opere în colaborare? 70 de ani de la moartea ultimului
coautor.
Operă în colaborare cu părți distincte? 70 de ani de la
moartea sa
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
16. Capitolul VI Limitele exercitării dreptului de autor
Articolul 35
(1) Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei
fără consimțământul autorului și fără plata vreunei
remunerații
remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința
publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe
bunelor uzanțe, să nu contravină
exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii
drepturilor de utilizare:
f) reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera,
distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de
distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de
arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent
arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent
în locuri publice
în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul
în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul
principal
principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări și dacă este
utilizată în scopuri comerciale;
Freedom of panorama
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
17. Te afli în România!
Subiect: Poarta Sărutului
Subiect: Poarta Sărutului
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_s%C4%83rutului https://ea.md/oficiau-nunta-la-un-monument-funerar-casatoriile-la-celebra-poarta-a-
sarutului-vor-fi-interzise/
Care credeți că dintre cele două imagini respectă prevederile Legii
Care credeți că dintre cele două imagini respectă prevederile Legii
Drepturilor de autor?
Drepturilor de autor?
19. Freedom of panorama
Libertatea de panoramă (engleză
freedom of panorama – FOP) este o
prevedere în diferitele legislații ale
drepturilor de autor. Expresia provine
din cuvântul german Panoramafreiheit
(„libertatea panoramei”). Ea permite
executarea și publicarea fotografiilor și
filmărilor, sau crearea altor reprezentări
(cum ar fi picturile) ale clădirilor,
sculpturilor sau ale altor opere de artă,
amplasate permanent în spațiul public
și deja plătite autorilor respectivi, ale
căror drepturi de autor (proprietate
intelectuală) sunt prin consecință
caduce, astfel că autorii operelor
respective nu pot acționa împotriva
creatorilor și distribuitorilor de imagini
derivate.
În Uniunea Europeană, Directiva
În Uniunea Europeană, Directiva
2001/29/EC (en) prevede că țările
2001/29/EC (en) prevede că țările
membre pot prevedea în
membre pot prevedea în
legislațiile lor posibilitatea
legislațiile lor posibilitatea
libertății de panoramă, dar nu le
libertății de panoramă, dar nu le
obligă s-o aibă.
obligă s-o aibă.
21. Capitolul X Operele de artă plastică, de arhitectură
arhitectură și fotografice
Articolul 85
(1) Studiile și proiectele
Studiile și proiectele de arhitectură și urbanism expuse în apropierea șantierului
operei de arhitectură, precum și construcția realizată
construcția realizată după acestea trebuie să
poarte scris numele autorului, la loc vizibil, dacă prin contract nu s-a convenit altfel.
(2) Construirea unei opere de arhitectură, realizată total sau parțial după un alt
proiect, nu poate fi făcută decât cu acordul titularului dreptului de autor asupra acelui
proiect.
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
22. Articolul 87
(1) Dreptul autorului unei opere fotografice de a utiliza propria operă nu trebuie să
prejudicieze drepturile autorului operei de artă reproduse în opera fotografică.
(2) Drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a fost creată în
executarea unui contract individual de muncă sau la comandă, se prezumă că
aparțin, pentru o perioadă de 3 ani, celui care angajează sau persoanei care a
făcut comanda, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.
(3) Înstrăinarea negativului unei opere fotografice are ca efect transmiterea
drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra acesteia, dacă prin
contract nu s-a prevăzut altfel.
LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*)
23. Capitolul II Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
Articolul 180
(1) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor funcționează ca organ de
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor funcționează ca organ de
specialitate în subordinea Guvernului, fiind autoritate unică de reglementare,
specialitate în subordinea Guvernului, fiind autoritate unică de reglementare,
evidență prin registre naționale, supraveghere, autorizare, arbitraj și
evidență prin registre naționale, supraveghere, autorizare, arbitraj și
constatare tehnico-științifică în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor
constatare tehnico-științifică în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor
conexe
conexe.
(2) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor se face integral și distinct de la bugetul de stat, prin intermediul
bugetului Ministerului Culturii și Identității Naționale, ministrul coordonator fiind
ordonator principal de credite.
(3) Organizarea, funcționarea, structura personalului și dotările necesare îndeplinirii
atribuțiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(4) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este coordonat de ministrul culturii și
identității naționale și este condus de un director general, ajutat de un director
general adjunct, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului
coordonator.
25. https://www.visarta.ro/
Misiunea Visarta
VISARTA este persoană juridică Română de drept privat,
fără scop lucrativ (non profit) înfiinţată conform Legii
8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe şi
funcţionează din anul 1999 în baza Deciziei ORDA nr.
8/28.07.1999 privind avizarea constituirii şi funcţionării ca
organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în
domeniul operelor de artă vizuala, operelor fotografice,
operelor de arhitectură
operelor de arhitectură, hărţilor şi desenelor din
topografie, geografie şi ştiinţă.
26. Cazul Brâncuși
În 2002, VISARTA, organism de gestiune
colectivă care reprezintă moștenitorii de
drept ai operelor lui Constantin Brâncuși, în
baza acordului de reciprocitate cu ADAGP
Paris (organism de gestiune colectivă care
gestionează drepturile moștenitorului
marelui Constantin Brâncuși) a chemat în
judecată Primăria Municipiului Târgu Jiu,
Centrul de Cultură și Artă Constantin
Brâncuși și Societatea McCANN
ERICKSON.
VISARTA a câștigat în instanță. Soluția
instanței de fond (Tribunalul Gorj) a fost
menținută atât de Curtea de Apel Craiova,
cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
27. Instanța a apeciat, în baza argumentelor mai sus menționate,
că legatarii universali ai lui Constantin Brâncuși sunt Istrati
Alexandru și Dumitrescu Natalia. Doamna Natalia Dumitrescu
a lăsat moștenirea domnului Theodor Nicol.
Orice utilizare a operelor marelui Constantin Brâncuși
necesită acordul moștenitorului. Acesta are dreptul să permită
sau nu utilizarea operelor și să stabilească condițiile în care
pot fi utilizate operele sau reproducerile acestora. Precizăm
că potrivit art 48, alin. 6 din Legea 8/1996, dobândirea
proprietății asupra unei opere nu conferă prin ea însăși un
drept de utilizare neîngrădit a acesteia (a se avea în vedere
inclusiv drepturile morale care sunt imprescriptibile).
28. Licențe creative
Permit o preluare a
controlului asupra operei prin
asumarea explicită a
drepturilor care sunt cedate
și a celor care sunt reținute