1. Corup ia şi globalizarea vie ii economice
Motto: ”Nimic nu e mai periculos pentru conştiin a
unui popor decât priveliştea corup iei.”
(Mihai Eminescu)
1. Conceptul şi dimensiunile fenomenului corup iei
Corup ia constituie o amenin are pentru democra ie, pentru suprema ia dreptului, echită ii
sociale şi a justi iei, erodând principiile unei administra ii eficiente, subminând economia de
pia ă şi punând în pericol stabilitatea institu iilor statale.
Corup ia, în sens larg, ca şi corup ia penală, în special, scoate în eviden ă aceeaşi
atitudine fa ă de etică şi pentru a merge la esen ă trebuie precizat că, în toate situa iile, ea ine de
abuzul de putere şi de incorectitudinea în luarea unei decizii la nivel public.
În esen ă, corup ia reprezintă utilizarea abuzivă a puterii publice în scopul ob inerii
pentru sine ori pentru altul, a unui câştig necuvenit implicând: abuzul de putere în exercitarea
atribu iilor de serviciu, frauda (înşelăciunea şi prejudicierea unei alte persoane sau entită i);
utilizarea fondurilor ilicite în finan area partidelor politice şi a campaniilor electorale;
favoritismul; instituirea unui mecanism arbitrar de exercitarea a puterii în domeniul privatizării
sau al achizi iilor publice; conflictul de interese (prin angajarea în tranzac ii sau dobândirea unei
pozi ii ori a unui interes comercial care nu este compatibil ci rolul şi îndatoririle oficiale).
Potrivit Conven iei penale a Consiliului Europei privind corup ia, această activitate
infrac ională este definită în cele două modalită i de săvârşire:
- corup ia activă - ”promisiunea, oferirea sau darea cu inten ie, de către orice
persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un func ionar pentru sine sau
pentru altul, în vederea îndeplinirii sau ab inerii de a îndeplini un act în exerci iul func iilor
sale”;
- corup ia pasivă – ”solicitarea ori primirea, cu inten ie, de către un func ionar public,
direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea unei oferte
sau promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii sau ab inerii de a îndeplini un act în
exerci iul func iilor sale”1.
1
Lazăr, Marian, Corup ia – risc major la adresa securită ii na ionale, în: Neliniştile insecurită ii, coordonator
Cristian Troncotă, pag. 197 – 206, editura Tritonic, Bucureşti, 2005
2. În ările aflate în tranzi ie, fenomenul corupiei îşi are proveniena într-o multitudine de
factori de natură politică, economică şi socială: nivelul ini ial de dezvoltare; moştenirea politică,
economică şi institu ională; înzestrarea naturală şi socială; op iunile politico-institu ionale;
nivelul competi iei politice şi al concentrării economice.
Indicii de măsurare a corup iei au apărut pentru prima dată în 1995, o dată cu Indicele de
Percep ie al Corup iei. Transparency International, organiza ie non-guvernamentală care luptă
împotriva corup iei, a fost cea care a utilizat pentru prima data indicele amintit mai sus. Până în
prezent, organiza ia a publicat trei măsurători, actualizate anual: Indicele de Percep ie a
Corup iei (bazat pe sondaje de opinie care reflectă părerea popula iei despre cât de corupte sunt
diferite state); Barometrul Global al Corup iei (bazat pe sondaje de opinii care reflectă atitudinea
publică asupra fenomenului corup iei şi modul în care au contact cu acest fenomen) şi Indicele
Plătitorilor de Mită (se referă la disponibilitatea societă ilor străine de a plăti mită). Indicele de
Percep ie al Corup iei este cel mai cunoscut dintre aceşti indicatori.
A. Indicele de Percep ie a Corup iei a fost lansat pentru prima dată în anul 1995 şi este
unul dintre cele mai cunoscute instrumente utilizate de TI. Este un indice compozit, care se
bazează pe datele privind corup ia din sondajele specializate efectuate de mai multe institu ii
specializate de renume. El reflectă opinia oamenilor de afaceri şi a analiştilor din întreaga lume,
inclusiv a exper ilor din ările evaluate. Sondajele folosite pentru elaborarea IPC pun întrebări
legate de folosirea incorectă a func iei publice în beneficiu particular, punând accentul, de
exemplu, pe luarea de mită de către oficiali pentru achizi ii publice, delapidarea fondurilor
publice sau întrebări care verifică puterea politicilor anticorup ie , în acest fel determinând atât
corup ia politică, cât şi cea administrativă.
TI solicită cel pu in trei surse pentru a include o ară în IPC. Modificarea zonei de
acoperire a IPC poate fi determinată de faptul că o nouă sursă a fost inclusă, în timp ce alta poate
fi eliminată. Ca urmare, modificarea acestor surse determină introducerea unor state şi
excluderea altora din IPC, fapt ce variază de la an la an. Rezultatele IPC permit clasificarea
ărilor în func ie de gradul de în care este percepută existen a corup iei în rândul oficialilor şi
politicienilor permi ând astfel TI să stabilească un indice. Totuşi, punctajul ob inut de o ară este
un indicator mult mai important pentru nivelul de corup ie perceput în acea ară, dat fiind că
pozi ia unei ări în clasament se poate modifica din cauza faptului că noi state sunt incluse în
indice, iar altele sunt excluse.
Indicele de Percep ie a Corup iei este realizat anual de Transparency International şi
lansat concomitent de Secretariatul Interna ional şi de filialele na ionale ale acesteia. IPC se
concentrează asupra corup iei din sectorul public. Sondajele folosite pentru elaborarea IPC pun
întrebări legate de folosirea incorectă a func iei publice în beneficiu particular, ceea ce include
3. întrebări cu privire la luarea de mită de către oficial pentru achizi ii publice, delapidarea
fondurilor publice, precum şi întrebări care verifică validitatea şi eficien a politicilor
anticorup ie, în acest fel înglobând atât corup ia politică, cât şi ce administrativă.
În anul 2009, în IPC sunt incluse 179 de ări, acelaşi număr care s-a regăsit şi în IPC
2008. Este necesar un minim de trei surse solide care con in date legate de corup ie pentru ca o
ară sau un teritoriu să fie incluse în IPC. Includerea în indice nu indică existen a corup iei, ci
depinde în exclusivitate de disponibilitatea datelor. ările sau teritoriile sunt incluse în IPC
numai în cazul în care sunt disponibile trei surse de date2.
Acest indice se bazează pe 13 sondaje şi studii diferite efectuate de 10 institu ii
independente. TI face tot posibilul pentru a se asigura că sursele folosite sunt de cea mai bună
calitate şi că sondajul şi/studiul sunt executate cu maximă integritate. Pentru a fi folosite, datele
trebuie să fie documentate şi în cantitate suficientă pentru a dovedi că sunt demne de încredere.
Toate sursele trebuie să con ină un clasament pe na iuni şi să măsoare întinderea corup iei, per
total. Acest criteriu exclude sondajele care amestecă corup ia cu alte probleme, precum
instabilitatea politică.
Expertiza reflectată în IPC utilizează în elegerea practicilor de corup ie atât de cei din
ările industrializate, cât şi de cei din ările aflate în curs de dezvoltare. Sondajele sunt realizate
în rândul oamenilor de afaceri şi al analiştilor din ară. Sondajele utilizate în IPC folosesc două
tipuri de modele, reziden i şi non-reziden i. Este important de re inut că punctele de vedere ale
reziden ilor sunt corelate cu cele ale exper ilor non-reziden i.
IPC 2009 a fost calculat de Secretariatul din Berlin al Transparency International. TI a
adunat datele, a colaborat cu exper i în cadrul metodologiei şi a calculat Indicele. Indicele oferă o
privire de ansamblu a oamenilor de afaceri şi a analiştilor de ară pentru anul curent sau anii
preceden i. IPC nu este un instrument pentru monitorizarea progresului sau a lipsei acestuia în
timp. Singura metodă de a compara punctajul unei ări de-a lungul timpului este de a analiza
sondajele individuale, fiecare dintre acestea putând să reflecte o schimbare în evaluare.
Schimbările anuale în scorul unei ări/teritoriu pot fi cauzate de modificarea percep iei asupra
performan ei acestora, de modificarea clasamentului furnizat de sursele originale sau de
modificarea metodologiei IPC.
Metoda IPC nu este tocmai potrivită pentru compara ii de scoruri de la an la an. Cu toate
acestea, în măsura în care modificările pot fi identificate şi în surse individuale, pot fi identificate
anumite tendin e. Exemple notabile ale scăderii scorurilor în IPC 2009 fa ă de IPC 2008, pe baza
a mai mult de jumătate din surse sun Bahrain, Grecia, Iran, Malaysia şi Slovacia.
2
Sursele IPC 2009 al Transparency International sunt prezentate în Anexa nr. 1.
4. Scorul unei ări/teritoriu indică nivelul perceput al corup iei într-o ară şi locul ocupat de
o ară în clasament indică pozi ia relativă a acesteia fa ă de alte ări/teritorii incluse în indice.
Punctajul ob inut de o ară este un indicator mult mai important pentru nivelul de corup ie
perceput în acea ară. Pozi ia unei ări în clasament se poate modifica din cauza faptului că noi
state sunt incluse în indice, iar altele excluse. ara cu cel mai mic punctaj este cea unde corup ia
este percepută având cele mai mari cote.
Calcularea indicelui urmează următoarele etape:
1. Pentru a fi introduse în indice, răspunsurilor individuale din sondajele de opinie în
cadrul oamenilor de afaceri li se calculează o medie pe ară. Când se folosesc mai multe
întrebări, mai întâi se calculează media întrebărilor pentru fiecare respondent şi apoi se
calculează scorul mediu pe ară.
2. Deoarece fiecare sursă utilizează propriul său sistem de măsurare, datele trebuie
standardizate înainte de a fi introduse în indice. Această remăsurare constă din doi paşi: în
primul rând, se va realiza standardizarea scorului folosind procente care se potrivesc. Această
tehnică foloseşte pozi ia ărilor raportate la fiecare sursa individuală, şi nu scorul. Standardizarea
este cerută doar pentru datele care nu au fost utilizate în edi ii anterioare ale IPC. Datele utilizate
în IPC-ul din ultimul an sunt deja standardizate şi sunt introduse în edi ia curentă cu aceste valori
standardizate. În al doilea rând, se va realiza o transformare a scorurilor ob inute în prima etapă.
Indicele final pentru o ară este media valorilor ob inute de la toate sursele, care au fost
transformate cum am prezentat mai sus.
Intervalul de încredere prezintă sinceritatea scorurilor IPC. Acest interval oferă o zonă în
cadrul căreia este cel mai plauzibil să se afle adevărată valoare a scorului IPC estimat. Mărimea
intervalului de încredere furnizează informa ii asupra nivelului de incertitudine a adevăratei
valori a scorului. Cu cât este mai mare, cu atât este mai pu in precis scorul estimat3.
Tabelul nr. 2.1. – Indicele de Percep ie al Corup iei 2009 comparat cu IPC 20084
Pozi ia de ara/teritoriul Scorul IPC Scorul IPC Tendin a IPC Sondaje 90 % intervalul de
ară 2009 2008 (creştere, scădere, folosite încredere
stabilitate) Min. Max.
1 Noua Zeelandă 9,4 9,3 Creştere 6 9,1 9,5
2 Danemarca 9,3 9,3 Stabilitate 6 9,1 9,5
3 Singapore 9,2 9,2 Stabilitate 9 9,0 9,4
3 Suedia 9,2 9,3 Scădere 6 9,0 9,3
5 Elve ia 9,0 9,0 Stabilitate 6 8,9 9,1
6 Finlanda 8,9 9,0 Scădere 6 8,4 9,4
6 Olanda 8,9 8,9 Stabilitate 6 8,7 9,0
8 Australia 8,7 8,7 Stabilitate 8 8,3 9,0
8 Canada 8,7 8,7 Stabilitate 6 8,5 9,0
8 Islanda 8,7 8,9 Scădere 4 7,5 9,4
11 Norvegia 8,6 7,9 Creştere 6 8,2 9,1
12 Hong Kong 8,2 8,1 Creştere 8 7,9 8,5
12 Luxemburg 8,2 8,3 Scădere 6 7,6 8,8
14 Germania 8,0 7,9 Creştere 6 7,7 8,3
3
Transparency International: Corruption Perception Index 2009 – Methodological Brief, www.transparency.org
4
Sursa datelor: www.transparency.org.ro
7. 158 Cambodgia 2,0 1,8 Creştere 8 1,8 2,2
158 Republica Centrafricană 2,0 2,0 Stabilitate 4 1,9 2,2
158 Laos 2,0 2,0 Stabilitate 4 1,6 2,6
158 Tajikistan 2,0 2,0 Stabilitate 8 1,6 2,5
162 Angola 1,9 1,9 Stabilitate 5 1,8 1,9
162 Republica Congo 1,9 1,9 Stabilitate 5 1,6 2,1
162 Republica Democrată Congo 1,9 1,7 Creştere 5 1,7 2,1
162 Guineea – Bissau 1,9 1,9 Stabilitate 3 1,8 2,0
162 Kyrgyzstan 1,9 1,8 Creştere 7 1,8 2,1
162 Venezuela 1,9 1,9 Stabilitate 7 1,8 2,0
168 Burundi 1,8 1,9 Scădere 6 1,6 2,0
168 Guineea Ecuatorială 1,8 1,7 Creştere 3 1,6 1,9
168 Guineea 1,8 1,6 Creştere 5 1,7 1,8
168 Haiti 1,8 1,4 Creştere 3 1,4 2,3
168 Iran 1,8 2,3 Scădere 3 1,7 1,9
168 Turkmenistan 1,8 1,8 Stabilitate 4 1,7 1,9
174 Uzbekistan 1,7 1,8 Scădere 6 1,5 1,8
175 Ciad 1,6 1,6 Stabilitate 6 1,5 1,7
176 Irak 1,5 1,3 Creştere 3 1,2 1,8
176 Sudan 1,5 1,6 Scădere 5 1,4 1,7
178 Myanmar 1,4 1,3 Creştere 3 0,9 1,8
179 Afganistan 1,3 1,5 Scădere 4 1,0 1,5
180 Somalia 1,1 1,0 Creştere 3 0,9 1,4
Figura nr. 2.1. – Reprezentare comparativă a tendin ei de creştere, scădere sau stabilitate a IPC, raportată la
numărul total de state
39; 22% 63; 36%
Creştere
Scădere
Stabilitate
75; 42%
Graficul de mai sus prezintă comparativ tendin a de creştere, scădere sau stabilitate a
Indicelui de Percep ie a Corup iei folosind valorile IPC 2008 şi IPC 2009. Astfel, comparând
valorile IPC din ultimii doi ani, se observă o tendin ă de stabilitate (indicele nu s-a schimbat) la
39 de state (22% din totalul de 177 de state), la 75 de state (42%) s-a înregistrat o scădere a
valorii IPC, iar la 63 de state (36%) s-a înregistrat o creştere a valorii indicelui de la 2008 la
2009. Două dintre statele incluse în IPC 2009 nu au fost incluse şi în IPC 2008 (Brunel
Darussalam şi Coasta de Fildeş). Cel mai mare scor IPC în anul 2009 l-a avut Noua Zeelandă,
ceea ce presupune că aici corup ia din sectorul privat este percepută ca fiind cea mai scăzută din
ările incluse în clasament, însă nu este în mod necesar cea mai pu in coruptă ară. Totuşi, cadrul
institu ional şi guvernamental s-a tradus în ceea ce este perceput ca fiind un succes, având o
corup ie limitată. Corup ia sectorului public din Somalia este percepută ca fiind cea mai crescută
dintre toate statele incluse în IPC 2009, la fel ca şi în 2008. Cu toate acestea, acest lucru nu
indică faptul că Somalia este cel mai corupt stat din lume sau că somalezii sunt cei mai corup i
oameni. Corup ia la vârf, precum şi eşecul liderilor şi institu iilor în controlul şi prevenirea
corup iei nu implică faptul că o ară sau cetă enii săi sunt corup i.
8. B. Barometrul Global al Corup iei este un sondaj de opinie ce măsoară percep ia
publicului larg asupra corup iei şi experien ele oamenilor legate de acest fenomen. Barometrul
colectează opiniile publicului asupra celor mai corupte elemente ale sectorului public, asupra
acestor aspecte ale vie ii (via a de familie, mediul de afaceri sau cel politic) cel mai afectate de
corup ie, precum şi asupra ac iunilor întreprinse de guverne pentru a lupta împotriva corup iei.
Pentru fiecare ară inclusă în cercetare a fost ales un eşantion reprezentativ pentru
publicul larg. Responden ii sunt bărba i şi femei cu vârste de peste 15 ani. Unele eşantioane sunt
na ionale, altele urbane; cercetătorii au avut grijă ca toate eşantioanele să corespundă
caracteristicilor popula iilor na ionale şi mondiale. Sondarea opiniei publice este realizată de
către Gallup International pentru Transparency International, ca parte a studiului „Voice of the
People”. Includerea sau excluderea unei ări din Barometru depind de Gallup International şi
re eaua sa de asocia i, însă în unele cazuri, sondajele de ară au fost realizate de către filiale
na ionale ale TI sau alte organiza ii.
ările/teritoriile incluse în edi ia 2009 a Barometrului sunt: Argentina, Armenia, Austria,
Azerbaijan, Belarus, Bolivia, Bosnia şi Her egovina, Brunei Darussalam, Bulgaria, Cambodgia,
Camerun, Canada, Chile, Columbia, Croa ia, Republica Cehă, Danemarca, El Salvador,
Finlanda, Republica Macedonia, Georgia, Ghana, Grecia, Hong Kong, Ungaria, Islanda, India,
Indonezia, Irak, Israel, Italia, Japonia, Kenya, Kosovo, Kuweit, Liban, Liberia, Lituania,
Luxemburg, Malaezia, Republica Moldova, Mongolia, Maroc, Olanda, Nigeria, Norvegia,
Pakistan, Panama, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Senegal, Serbia, Sierra
Leone, Singapore, Coreea de Sud, Spania, Elve ia, Thailanda, Turcia, Uganda, Ucraina, Marea
Britanie, Statele Unite ale Americii, Venezuela şi Zambia. Datorită fiind faptul că există întrebări
ce au fost repetate în multiple edi ii, Barometrul permite compara ii directe şi identificarea
anumitor evolu ii în timp. Barometrul din 2009, cea de-a şasea edi ie, reflectă răspunsurile a
73.132 de persoane din 69 de ări, având cea mai mare acoperire până la această dată din acest
punct de vedere. Principalele constatări, în urma realizării acestei edi ii a Barometrului, se referă,
în principal, la următoarele probleme:
a. Îngrijorarea publicului larg privind corup ia în cadrul sectorului public ia amploare -
Publicul larg critică rolul sectorului privat în ceea ce priveşte politicile publice din ările lor. Mai
mult de jumătate din responden i cred că mita este deseori folosită pentru a modela politicile şi
reglementările în favoare companiilor. Această percep ie este în mod principal răspândită în
Comunitatea Statelor Independente şi într-o mai mică măsură în ările din America, Balcanii de
Vest şi Turcia.
b. Partidele politice împreună cu serviciile publice sunt percepute ca fiind, în medie, cele
mai corupte sectoare la nivel global - La nivel global, responden ii au perceput partidele politice
9. ca fiind cea mai coruptă institu ie, urmată îndeaproape de serviciile publice. Rezultatele
colective, însă maschează diferen e importante între ări. În 13 ări dintre ările incluse în sondaj,
sectorul privat este considerat ca fiind cel mai corupt, în timp ce în alte 11 state, responden ii au
identificat sectorul judiciar ca fiind cel mai corupt.
c. Practica micii corup ii este raportată ca fiind în creştere în unele păr i din lume – iar
poli iştii cei mai frecven i primitori de mită - Mai mult de 1 din 10 persoane intervievate au
raportat faptul că au plătit mită în ultimele 12 luni, reflectând astfel niveluri de dare şi luare de
mită similare cu cele din barometrul 2005. Pentru 4 din 10 responden i care au dat mită, valoarea
medie a plă ilor se încadrează în jurul procentului de 10% din venitul anual al acestora. ările
considerate ca fiind cele mai afectate de corup ia mică sunt: Armenia, Azerbaidjan, Camerun,
Cambodgia, Iraq, Liberia, Sierra Leone şi Uganda. La nivel regional, practica corup iei mici este
mai întâlnită în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Comunitatea Statelor Independente şi Africa
Sub-Sahariană.
d. Persoanele obişnuite nu se simt în măsură sa vorbească cu privire la corup ie +
Publicul larg nu foloseşte mijloace oficiale de plângere în legătură cu cazurile legate de mită: trei
sferturi din persoanele care au dat mită nu au depus o plângere formală. Aproximativ jumătate
din cei intervieva i care au fost victime ale fenomenului mitei nu consideră eficiente
mecanismele existente de plângere. Această opinie a fost împărtăşită de responden i indiferent de
gen, educa ie sau vârstă.
e. Guvernele sunt considerate a fi ineficiente în lupta împotriva corup iei – o părere care
a rămas îngrijorător de persistentă în majoritatea ărilor de-a lungul timpului - În general,
publicul larg consideră eforturile guvernului de a combate corup ia ca fiind ineficiente. Doar 31
procente au perceput ac iunile ca eficiente, comparativ cu 56 procente care consideră măsurile
anti-corup ie ineficiente. Nu au existat schimbări majore în opiniile înregistrate referitoare la
eforturile anticorup ie ale Guvernului în 2009 comparând ările evaluate în edi ia din 2007 a
Barometrului.
B.1. Percep iile publicului larg asupra corup iei în sectoarele cheie
Fiind întreba i pe care dintre cele şase sectoare îl consideră a fi cel mai corupt, publicul a
identificat cel mai frecvent partidele politice şi administra ia publică, cu 29 şi, respectiv, 26
procente. La extrema cealaltă se află presa şi sistemul judiciar cu 6, respectiv 9 procente din
responden i percepându-i ca fiind cele mai corupte institu ii (după cum se poate vedea în figura
de mai jos).
Fig. nr. 2.4. – Sectorul/institu ia percepută ca fiind cea mai afectată de corup ie – rezultate generale
10. 29%
30% 26%
25%
Partidele politice
20% 16%
Func ionari publici
14%
Parlament/Legislativ
15% Mediul de afaceri/Sector privat
9%
Sistem judiciar
10% 6%
Media
5%
0%
1
B.2. Experien a oamenilor legată de fenomenul de corup ie
Investigând experien ele zilnice ale indivizilor cu corup ia, Barometrul arată că în medie,
mai mult de una din zece persoane au declarat că au dat mită cu 12 luni înainte de sondaj.
Barometrul arată că efectele mitei variază de la regiune la regiune. În Orientul Mijlociu şi Africa
de Nord, patru din 10 persoane au declarat că au dat mită în ultimele 12 luni. În Comunitatea
Statelor Independente şi Africa Sub-Sahariană, circa trei din zece persoane intervievate au
afirmat că au dat mită, în timp ce în regiunea Asia-Pacific şi America Latină, aproape unul din
10 au procedat în acest fel. În ările din America de Nord, UE şi Balcanii de Vest + Turcia, cinci
procente sau mai pu in din intervieva i au declarat astfel (Fig. nr. 2.5.).
Fig. nr. 2.5. – Procentele persoanelor care au plătit mită în ultimele 12 luni, pe regiuni
America de Nord 2%
UE 5%
Asia-Pacific 10%
America Latină 10%
Comunitatea Statelor
28%
Independente
Orientul Mijlociu și Africa de
40%
Nord
O revela ie descurajatoare a Barometrului din 2009 este aceea că în ultimii patru ani s-au
înregistrat schimbări prea pu in sesizabile cu privire la corup ia mică. 11 procente dintre
responden ii din 2009 au declarat că au plătit mită, comparativ cu 9 procente în 2005. Acesta este
un semnal de alarmă (atât pentru activiştii anticorup ie, cât şi pentru guverne). Pentru a în elege
mai în amănunt modul în care corup ia mică afectează persoanele din lumea întreagă, Barometrul
include întrebarea despre experien a dării de mită în opt institu ii/sectoare. Potrivit
responden ilor, poli ia este institu ia căreia publicul pare a fi cel mai dispus să dea mită. Aproape
11. un sfert din persoanele care au fost în contact cu poli ia în decursul anului 2009 au dat mită.
Persoanele care au intrat în contact cu sistemul judiciar sau serviciile de înregistrare şi eliberare a
actelor sunt de asemenea susceptibile de a fi dat mită: 16 şi respectiv 13 procente. 15% dintre cei
care au nevoie de servicii din partea oficiilor de terenuri/cadastru, au fost de asemenea nevoi i să
dea mită. Chiar şi cei care intră în contact cu sistemul de sănătate şi educa ie au plătit mită: 9%
pentru ambele sectoare: În plus, 7% dintre cei care au contactat autorită ile fiscale sau furnizorii
de utilită i publice au dat mită5.
Fig. Nr. 2.6. – Procentajul persoanelor care au declarat că au plătit mită în ultimele 12 luni, în func ie de
sector/institu ie
Utilită i publice
7%
Finan e
7%
9% Sănătate
9% Educa ie
1 13%
Servicii de înregistrare şi eliberare
acte
15%
Oficii de cadastru
16%
Judiciar
24%
Poli ie
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Aşa cum se observă din graficul de mai sus, aproximativ 15% dintre persoanele care au
contactat autorită ile din domeniul imobiliar/cadastru în ultimele 12 luni au declarat că au dat
mită. Aceste cifre confirmă faptul că în acest sector, corup ia este o problemă răspândită, care a
fost recunoscută din ce în ce mai frecvent ca o provocare de către guvernan i. Corup ia în acest
serviciu constituie o trăsătură specifică economiilor în tranzi ie, reflectând provocările trecerii de
la economii centralizate cu resurse aflate în cea mai mare parte în proprietatea statului, la
economii de pia ă cu drepturi de proprietate individuală. Problema corup iei în acest sector este
percepută ca fiind serioasă de o propor ie ceva mai mare de către responden ii din ările cu
venituri mici, ca şi cei din familiile cu venituri mici. În timp ce jumătate dintre responden ii din
ările cu venituri mari consideră mita în acest domeniu ca fiind o temă serioasă, aproape opt din
zece persoane din ările cu venituri mici împărtăşesc acest punct de vedere.
B.3. Opiniile exprimate de cetă eni cu privire la sectorul privat
De la publicarea Barometrului din 2007, lumea a suferit una dintre cele mai serioase crize
financiare şi economice din istoria recentă. Această criză continuă să domine agenda
interna ională, împingând practicile companiilor din multe domenii în lumina reflectoarelor. Pe
5
Transparency International, Barometrul Global al Corup iei 2009, www.transparency.org.ro
12. acest fundal, Barometrul din 2009 arată o tendin ă de creştere a îngrijorării publicului în ceea ce
priveşte rolul sectorului privat în corup ie. Între ările şi teritoriile evaluate, sectorul privat este
perceput ca fiind cel mai corup în Brunei Darussalam, Canada, Danemarca, Hong Kong; Islanda,
Luxemburg, Moldova, Olanda, Norvegia, Portugalia, Singapore, Spania şi Elve ia.
B.4. Eforturile guvernelor în lupta anticorup ie
Barometrul indică faptul că, în ceea ce priveşte eforturile guvernelor în lupa anticorup ie,
acestea sunt percepute de opinia publică drept ineficiente. În timp ce numai o treimi dintre
responden i consideră eforturile autorită ilor ca fiind eficiente, mai bine de jumătate cred că
acestea sunt ineficace.
Fig. nr. 2.7. – Privire generală asupra rezultatelor evaluării ac iunilor guvernului în lupta anticorup ie
13%
31%
Eficiente
Ineficiente
În nici un fel
56%
Privite din perspectiva ărilor, se remarcă un grad crescut de diversitate. ările şi
teritoriile cu cea mai mare propor ie de responden i (7 din 10) care au apreciat eforturile
anticorup ie ale guvernelor lor ca fiind eficiente au fost Brunei Darussalam, Hong Kong,
Indonezia, Nigeria şi Singapore. În acelaşi timp, mai pu in de unul din 10 responden i din
Argentina, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania şi Ukraina consideră eforturile
anticorup ie ale guvernelor lor ca fiind ineficiente.
În concluzie, Barometrul Global al Corup iei din 2009 arată că nivelul mitei pe plan
global este încă prea crescut: aproximativ 10 % dintre responden i spun că au plătit mită în anul
precedent, iar cei mai vulnerabili sunt şi cei mai lovi i de fenomen.
Percep ia asupra multor institu ii rămâne negativă. Publicul continuă să identifice
partidele politice ca fiind institu ia cea mai coruptă, în timp ce experien ele directe ale
responden ilor arată că poli ia, urmată de cadastru şi sistemul judiciar, au cea mai mare înclina ie
spre a pretinde mită. Rezultatul este că institu ii cheie în societate, în mod particular institu ii
fundamentale pentru integritatea şi responsabilitatea guvernului şi pentru garantarea drepturilor
sunt compromise.
13. C. Indicele Plătitorilor de Mită este un clasament a 22 de ări exportatoare în func ie de
dispozi ia firmelor lor de a da mită în afara grani elor na ionale. Sondajul urmăreşte folosirea
mitei de către companiile al căror cartier general se află într-una din cele 30 de ări exportatoare
ale lumii. Se bazează pe două întrebări adresate unor persoane cu pozi ii executive din companii,
care sunt chestiona i cu privire la practicile firmelor străine din ara lor. Pentru a evalua oferta de
mită, executivilor le sunt adresate următoarele întrebări:
- „Din lista de mai jos, vă rugăm să selecta i acele na ionalită i ale companiilor străine
care au afaceri în cea mai mare măsură în ara dvs.”
- „După experien a dvs., în ce măsură firmele din ările selectate fac plă i neoficiale sau
dau mită?” În func ie de răspunsurile primite, ările au fost clasificate pe o scală de 10 puncte (de
la 1 = mita este comună la 10 = mita nu are loc). O medie a fost calculată pentru fiecare ară, în
func ie de numărul de evaluări oferite de responden i, cu excep ia evaluărilor privind propria
ară. ările sunt clasate în func ie de punctajele medii ob inute pentru fiecare ară.
Indicele utilizează cercetarea Executive Opinion Survey (EOS), realizată de institutele
partenere ale Forumului Economic Mondial. FEM este responsabil pentru coordonarea cercetării
şi controlul calită ii datelor. Însă se bizuie pe o re ea de institute care realizează cercetarea la
nivel local. Partenerii Forumului includ departamente economice ale universită ilor na ionale,
centre independente de cercetare şi/sau organiza ii de afaceri.
Până în anul 2009, au fost realizate doar patru edi ii ale acestui indice, respectiv 1999,
2002, 2006 şi 2008. România nu a fost inclusă până în prezent în acest indice, neîndeplinind
condi ia de a fi lider în export regional sau mondial. ările incluse în indice sunt lidere în export
regional sau mondial, iar exporturile lor însumate au reprezentat, în 2005, 82 % din totalul
mondial, conform FMI.
Tabelul nr. 2.3. – Indicele Plătitorilor de Mită 20086
Interval de încredere
IPM 95%
Loc Stat / teritoriu Responden i
2008
Minim Maxim
1 Belgia 8,8 252 8,5 9,0
1 Canada 8,8 264 8,5 9,0
3 Olanda 8,7 255 8,4 8,9
3 Elve ia 8,7 256 8,4 8,9
5 Germania 8,6 513 8,4 8,8
5 Regatul Unit 8,6 506 8,4 8,7
5 Japonia 8,6 316 8,3 8,8
8 Australia 8,5 240 8,2 8,7
9 Fran a 8,1 462 7,9 8,3
9 Singapore 8,1 243 7,8 8,4
9 Statele Unite 8,1 718 7,9 8,3
6
www.transparency.org.ro
14. 12 Spania 7,9 355 7,6 8,1
13 Hong Kong 7,6 288 7,3 7,9
14 Africa de Sud 7,5 177 7,1 8,0
14 Coreea de Sud 7,5 231 7,1 7,8
14 Taiwan 7,5 287 7,1 7,8
17 Italia 7,4 421 7,1 7,7
17 Brazilia 7,4 225 7,0 7,7
19 India 6,8 257 6,4 7,3
20 Mexic 6,6 123 6,1 7,2
21 China 6,5 634 6,2 6,8
22 Rusia 5,9 114 5,2 6,6
D. Raportul Global asupra Corup iei (GCR) este un raport tematic care analizează
corup ia dintr-un sector specific sau o problemă de guvernare. Acest raport con ine opinii ale mai
multor exper i şi practicieni în domeniu, precum şi studii de caz şi rapoarte TI din întreaga lume.
De asemenea, GCR reliefează rezultatele ultimelor cercetări privitoare la corup ie în domeniul
respectiv. Cel mai recent Raport Global asupra Corup iei a fost publicat în data de 23 septembrie
2009.
E. Sistemul Na ional de Integritate (NIS) o serie de studii realizate la nivel na ional
care implică o analiză diagnostic extensivă a punctelor tari şi a vulnerabilită ilor institu iilor
cheie care sus in buna guvernare şi integritatean unei ări.
Banca Mondială colectează o serie de date privind corup ia, incluzând sondaje de opinii
efectuate în peste 100.000 de societă i din întreaga lume şi un set de indicatori privind calitatea
guvernării şi a institu iilor statului. Mai mult, una dintre cele şase dimensiuni ale guvernării,
măsurată prin Indicatorii Globali ai Guvernării este Controlul Corup iei. Datele ob inute cu
ajutorul Indicatorilor Globali ai Guvernării se bazează pe orice sondaj disponibil, folosind
diverse întrebări, cum ar fi ”Este corup ia o problemă serioasă?”, pentru a măsura accesul
publicului la informa ii. În ciuda slăbiciunilor manifestate, acoperirea globală a acestor date a
dus la adoptarea lor extinsă în întreaga lume.
Bazându-se pe un program de cercetare de lungă durată, Indicatorii Globali ai Guvernării
măsoară 6 dimensiuni cheie ale guvernării şi institu iilor publice (asumarea responsabilită ii,
stabilitatea politică şi lipsa violen ei, eficien a guvernului, calitatea legisla iei, suprema ia
dreptului şi controlul corup iei) din 1996 până în prezent. Aceşti indicatori măsoară calitatea
guvernării în peste 200 de state, bazându-se pe aproape 40 de surse produse de peste 30 de
organiza ii diferite din întreaga lume şi sunt actualizate anual din 20027.
7
www.wikipedia.org
15. 2. Cauzele, formele, principiile şi mecanismele corup iei
Reprezentând un fenomen social complex, cu modalită i de manifestare şi consecin e
sociale ce interesează atât popula ia cât şi factorii de control social, corup ia este percepută ca o
problemă de o amploare deosebită, ce subminează structurile de putere şi de autoritate. Corup ia
afectează întreaga societate, ea adaptându-se rapid şi eficient la ritmul schimbărilor petrecute în
spa iul na ional şi interna ional.
Corup ia este prezentată în majoritatea sectoarelor cheie ale vie ii sociale, politice şi
economice, vizând:
- domeniul financiar – bancar, unde comiterea faptelor de corup ie este încurajată de
mai mul i factori, cum ar fi: acordarea sau facilitarea ob inerii preferen iale a unor credite de
către diverşi func ionar bancari, emiterea de documente de plată ale unor institu ii de credit fără
existen a garan iei sau a acoperirii necesare efectuării anumitor opera iuni, acordarea de credite
cu dobândă bonificată în baza unor documente false;
- domeniul economic, unde infrac iunile de corup ie săvârşite au legătură cu procesul de
privatizare, de evaluare şi de vânzare a activelor societă ilor cu capital de stat, cu transferurile
ilegale de capital şi de patrimoniu, cu implicarea în activită ile cu caracter privat a unor persoane
din conducerea unor unită i de stat;
- sectorul metalurgic, al construc iilor de maşini, siderurgic şi energetic, evident
dezavantajate prin încheierea unor contracte generatoare de prejudicii pentru unită ile cu capital
de stat;
- domeniul petrolier, unde infrac iunile de corup iei s-au comis în legătură cu
aprovizionarea, transportul, prelucrarea şi valorificarea i eiului şi a produselor derivate, în
scopul ob inerii de avantaje materiale personale, lucru realizat în sprijinul unor persoane cu
influen ă în luarea deciziilor din sistemul administra iei de stat. Astfel, statul român a fost
prejudiciat prin exportarea de produse petroliere la pre uri mai mici decât cele interne şi sub
pre ul bursei interna ionale;
- domeniul flotei marine, fluviale şi de pescuit oceanic, unde s-au comis numeroase
ilegalită i, cum ar fi închirierea de nave unor firme constituite ad-hoc, generând în sarcina
marilor proprietari obliga ii financiare, ce au fost acoperite de stat;
- domeniul administra iei publice, unde fenomenul corup iei este la ordinea zilei,
devenind o obişnuin ă la nivelul acordării de autoriza ii pentru întreprinzătorii priva i, repartizări
de terenuri pentru construc ii, de locuin e şi spa ii pentru firme particulare, la nivelul trimiterii de
for ă de muncă în străinătate;
- serviciile publice, în cadrul cărora actele de corup ie se comit pentru legalizarea de
acte fictive, pentru înregistrarea de men iuni ce nu corespund realită ii, în vederea ob inerii
16. autoriza iei de func ionare de către societatea comercială, legalizarea de documente privind
scutirea de impozite sau stabilirea acestora sub nivelul veniturilor realizate, acordarea de vize în
mod ilegal;
- ramurile productive, unde fenomenul corup iei se resimte la nivelul aprovizionării, al
transferurilor ilegale de patrimoniu, prin subevaluări de la societă ile na ionale la întreprinzătorii
priva i;
- domeniul comer ului şi al prestărilor de servicii, caracterizat prin vânzarea de produse
necorespunzătoare calitativ, condi ionarea executării unor presta ii de servicii la pre uri depăşind
tarifele legale şi pretinderea de avantaje pecuniare pentru lucrările comandate, condi ionarea
emiterii licen elor de import – export. Probleme există în ultimul timp în domeniul dreptului de
autor, al drepturilor conexe şi al copyright-ului etc.;
- în sectorul institu iilor bugetare din sănătate şi din învă ământ, situa ia nu diferă prea
mult în compara ie cu celelalte domenii. În domeniul sănătă ii, corup ia este larg răspândită, mita
sub forma „micilor aten ii”, fiind oferită de doi dintre subiec ii chestiona i. Fenomenul este
frecvent şi în legătură cu promovarea unor examene şi eliberarea de certificate medicale, de acte
constatatoare medico-legale, în legătură cu interven ii chirurgicale, cu şedere prelungită în spitale
şi cu distribuirea de medicamente8.
Specialiştii dreptului penal, criminologiei şi sociologiei criminalită ii apreciază că există
trei forme importante ale fenomenului corup iei.
Corup ia profesională, care include marea majoritate a infrac iunilor de serviciu, comise
în timpul serviciului de către func ionarii publici sau alte persoane din sectorul public, care
încalcă normele deontologiei profesionale, prin îndeplinirea condi ionată şi preferen ială a
atribu iilor lor legale.
Corup ia economică, denumită şi criminalitatea economico-financiară, ce include acte şi
fapte ilicite şi ilegale comise de indivizi, asocia ii sau organiza ii în legătură cu derularea unor
afaceri şi tranzac ii financiar-bancare, vamale, comerciale, prin utilizarea înşelăciunii, fraudei,
abuzului de încredere, activită ii în urma cărora sunt prejudiciate interesele economice, colective
sau particulare.
Corup ia politică, care include ansamblul de acte, fapte şi comportamente care deviază
moral şi legal de la îndatoririle oficiale ale exercitării unui rol public de către anumite persoane
care exercită influen a politică în sfera puterii în scopul ob inerii unor avantaje personale. În
cadrul corup iei politice, s-ar putea include şi activită ile de finan are şi subven ionare ilegală a
8
Brânză, William, Corup ia, o problemă la nivel na ional, în: Neliniştile insecurită ii, coordonator Cristian
Troncotă, pag. 179 – 186, editura Tritonic, Bucureşti, 2005
17. campaniilor electorale, cumpărarea de voturi cu ocazia alegerilor, ac iuni ilicite legate de unele
partide clientelare sau punerea unor candida i pe listele electorale.
Cele trei forme ale corup ie se intercondi ionează şi se poten ează reciproc. De asemenea,
din analizarea, chiar şi sumară a celor trei forme principale de corup ie, rezultă legătura
indisolubilă dintre corup ie şi crimă organizată9.
Pentru a putea ajunge la o reală dimensionare a fenomenului corup iei şi a cauzelor
acestuia, e necesară o abordare interdisciplinară inând cont de elementele care îl garantează,
indiferent de natura acestora.
Dintre condi iile ce au favorizat multiplicarea fenomenului corup iei, cele mai importante
sunt: deficien a procesului de privatizare, a modului de concepere şi de aplicare a reformei,
perpetuarea şi consolidarea vechii birocra ii, blocaje şi inadverten ele apărute în cadrul
descentralizării politico-administrative şi nu în ultimul rând, sărăcia.
Dintre cauzele corup iei, cea mai importantă pare a fi legisla ia deficitară. În orice sistem,
eficien a şi valabilitatea legisla iei, concretizate în for a ei obligatorie, include gradul de
credibilitate şi de legitimitate al acesteia şi eficien a regulii de drept în raport de obiectivele
urmărite. Normele juridice adoptate de-a lungul anilor, au neglijat condi iile de tehnică
legislativă, dar şi modificările suferite de diversele domenii avute în vedere.
Reglementările excesive şi instabile se află pe locul al treilea în topul factorilor ce au avut
un rol negativ asupra activită ii firmelor din România, secondând infla ia şi devalorizarea
monetară. Cauzele de ordin politic includ comportamentele care deviază de la exercitarea
îndatoririlor normale ale unui rol public. Cauzele de natură administrativă sunt percepute ca
având o importan ă majoră în influen area corup iei.
Comportamentele coruptive sunt favorizate de o serie de factori ce in de organizarea şi
conceptualizarea sistemului administrativ, cum ar fi inexisten a unor regulamente de organizare
şi func ionare clare, neaplicarea criteriului competen ei în selectarea şi promovarea func ionarilor
publici şi perpetuarea practicilor inând de rela iile extraprofesionale, salarizarea insuficientă a
func ionarilor. Nivelul salariului este de multe ori invocat în justificarea coruptibilită ii
func ionarilor.
Dintre cauzele de natură economică pot fi date ca exemplu reglementarea defectuoasă a
unor activită i economice (T.V.A., accize), subven ionarea anumitor categorii de produse sau
servicii, acordarea de reeşalonări la plata obliga iilor fa ă de stat fără garan ii, promovarea unei
economii de pia ă în condi iile unei penurii de capital, a unei economii subdezvoltate şi a unei
politici economice fără şanse.
9
Licu, Bogdan Dimitrie, Criminogeneza corup iei, în: Neliniştile insecurită ii, coordonator Cristian Troncotă, pag.
187 – 196, editura Tritonic, Bucureşti, 2005
18. Pe lângă aceste cauze, merită a fi puse în discu ie şi aspecte cu caracter etiologic
corup iei, privind moralitatea societă ii, eficien a activită ii institu iilor de influen a morală,
educa ională şi socio-culturală, într-un context în care societatea manifestă toleran a fa ă de
„mica corup ie” şi respect fa ă de cei care au succese prin eludarea legii.
Potrivit Leslie Holmes10, cauzele corup iei pot fi împăr ite în trei categorii, culturale,
psihologice şi datorate sistemului.
- factorii culturali – în multe state, anumite tipuri de corup ie sunt mai mult sau mai pu in
acceptate, acest lucru depinzând de obicei de cultura politică tradi ională din acea ară. Unele ări
au o reputa ie mai răspândită în ceea ce priveşte corup ia datorită atitudinii tradi ionale fa ă de
familie, înrudire, etc. Un alt factor cultural este slaba tradi ie a suprema iei dreptului şi nivelul
scăzut al respectului pentru legi.
Potrivit lui Banfield11, tradi ia istorică poate de asemenea să afecteze ac iunile de corup ie
prin influen a religiei. Acest lucru poate func iona în două sensuri. Tradi iile religioase au fost
des percepute ca influen ând atitudinea fa ă de ierarhia socială. Acolo unde domină ierarhia
religioasă (Catolicism, Islamism etc.), ac iunile coruptive pot fi mai rare decât în culturi bazate
pe egalitarism sau pe religii individuale, cum este religia protestantă. Religia poate de asemenea
să influen eze modul în care indivizii îşi privesc familia, fa ă de restul societă ii, ceea ce poate
duce la creşterea nivelului de nepotism.
- factorii psihologici – există un număr mare de factori psihologici care pot ajuta la
explicarea unor tipuri de corup ie. Luând în calcul factorii interni ai indivizilor, unii indivizii
sunt „răi din natură” şi vor comite acte criminale, inclusiv acte de corup ie în orice tip de sistem.
Factorii externi, cum sunt rela iile individului cu un grup, sunt de asemenea importan i.
Slăbiciunea umană poate de asemenea să cauzeze acte de corup ie. Unii oameni găsesc
dificil să respingă ofertele generoase venite de la alte persoane. Unii func ionari acceptă
cadourile deoarece ştiu că au ajutat în mod particular pe cineva şi de aceea, consideră că merită
un premiu sau, pur şi simplu, nu vor să jignească generozitatea ofertantului.
După Holmes, nepotismul este de asemenea o formă a corup iei, care poate fi explicată
prin termeni psihologici. Sindromul „Sângele e mai gros decât apa” se referă la dorin a de a-şi
ajuta membrii familiei.
10
Holmes, Leslie, The End of Communist Power. Anti-Corruption Campaign and Legitimation Crisis, New York,
Oxford University Press, 1993, citat de Voskanyan, Frunzik, A study of the effects of corruption on economic and
political development of Armenia, A Master’s essay submited to the Faculty of the Graduate School of Political
Science and International Affairs for partial fulfillment of the degree of Master of Arts, November 2000,
http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/ASPA/UNPAN000533.pdf
11
Banfield, E., The Moral Bases of a Bacda and Society, New York, The Free Press, 1958, citat de Voskanyan,
Frunzik, op.cit.
19. - factorii datora i sistemului – unul din factorii care face diferen a dintre statele post-
comuniste şi societă ile aflate în tranzi ie este că primele au trecut prin tranzi ii multiple şi
simultane de la căderea comunismului în anii 1989 – 1991. În plus, aceste state au fost obligate
să facă schimbări fundamentale în domeniile economic, legal, ideologic şi social. Multe state şi-
au retrasat grani ele, şi-au redefinit identită ile na ionale şi s-au aliniat în blocul militar şi
comercial interna ional. Pe baza acestor schimbări majore, statele post-comuniste au suferit de
lacune legislative severe în ultimii ani, fapt care a dus la dezvoltarea atât a fenomenului corup iei
cât şi a crimei organizate.
Între ările cu scorul cel mai mare din Indicele de Percep ie a Corup iei din 2009 sunt
câteva state membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state din Europa de Vest. Indicele
demonstrează, însă, că regiunea este departe de a fi ferită de corup ie şi multe dintre realizările
de până acum în acest sens sunt încă precare. Sunt necesare eforturi anticorup ie sus inute pentru
îmbunătă irea integrită ii şi a creşterii responsabilită ii, precum şi pentru a asigura că atât statele
la nivel individual cât şi Uniunea Europeană ac ionează la nivelul aşteptărilor şi aspira iilor
cetă enilor lor în ceea ce priveşte lupta împotriva corup iei.
Din cele 27 de state ale Uniunii Europene, doar 5 dintre ele au înregistrat o creştere a
valorii IPC (Bulgaria, Cipru, Germania, Lituania, Polonia), 7 state (printre care şi România) au
fost înregistrate în 2009 cu aceeaşi valoare a IPC pe care o aveau şi în 2008, iar 15 dintre statele
UE au înregistrat o scădere a IPC. Din graficul următor, se poate observa că mai mult de
jumătate din statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat o scădere a scorului IPC de la
un an la altul.
Fig. nr. 2.2. – Reprezentare comparativă a tendin ei IPC pentru statele din U.E.
7; 26% 5; 19%
Cre ștere
Scadere
Stabilitate
15; 55%
Grecia este în mod particular îngrijorătoare datorită faptului că a înregistrat o scădere
semnificativă a scorului de la 4,7 în 2008 la 3,8 în 2009. Scorul ob inut în 2009 reflectă nivelul
insuficient de implementare a măsurilor anticorup ie, întârzieri majore în instan e şi un număr de
scandaluri de corup ie care dovedesc vulnerabilită i sistemice. Scorul scăzut al Greciei indică
faptul că aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă în mod automat reducerea nivelului
corup iei. Întemeindu-se pe un larg sprijin politic şi pe reforma institu ională, scorul Poloniei a
20. crescut de la 4,6 în 2008 la 5,0 în 2009, înregistrând cea mai mare creştere a IPC din statele
Uniunii Europene. Elementele cheie care au contribuit la îmbunătă irea percep iilor sunt:
constituirea unui birou ministerial anticorup ie, creşterea numărului de investiga ii în cadrul
Biroului Central Anticorup ie, precum şi planul de adoptare a unei strategii anticorup ie la nivel
na ional. Aşa cum arată şi Indicele, România a ratat progresul eforturilor anticorup ie, având în
vedere că scorul IPC a rămas acelaşi ca şi în 2008, şi anume 3,8, pozi ia de ară fiind 71 în 2009
şi 70 în 2008. O serie de decizii politice au subminat institu iile politice şi au contribuit la
percep ia conform căreia vulnerabilită ile la corup ie au cunoscut cea mai mare creştere de la
începerea negocierilor de aderare12.
Tabelul nr. 2.2. – Scorurile IPC ob inute de statele U.E. în perioada 1995 – 2009
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
România 3,4 3,0 3,3 2,9 2,8 2,6 2,8 2,9 3,0 3,1 3,7 3,8 3,8
Bulgaria 2,9 3,3 3,5 3,9 4,0 3,9 4,1 4,0 4,0 4,1 3,6 3,8
Polonia 5,5 5,0 4,6 4,2 4,1 4,1 4,0 3,6 3,5 3,4 3,7 4,2 4,6 5,0
Cehia 5,3 5,2 4,8 4,6 4,3 3,9 3,7 3,9 4,2 4,3 4,8 5,2 5,2 4,9
Slovacia 3,9 3,7 3,5 3,7 3,7 3,7 4,0 4,3 4,7 4,9 5,0 4,5
Lituania 3,8 4,1 4,8 4,8 4,7 4,6 4,8 4,8 4,8 4,6 4,9
Letonia 2,7 3,4 3,4 3,4 3,7 3,8 4,0 4,2 4,7 4,8 5,0 4,5
Estonia 5,7 5,7 5,7 5,6 5,6 5,5 6,0 6,0 6,7 6,5 6,6 6,6
Ungaria 4,1 4,8 5,1 5,0 5,2 5,2 5,3 4,9 4,8 4,8 5,0 5,2 5,3 5,1 5,1
Slovenia 6,0 5,5 5,2 6,0 5,9 6,0 6,1 6,4 6,6 6,7 6,6
Malta 6,8 6,6 6,4 5,8 5,8 5,2
Cipru 6,1 5,4 5,7 5,6 5,3 6,4 6,6
Medii 12
state noi 4,1 5,2 4,7 4,1 4,3 4,2 4,3 4,3 4,4 4,7 4,8 5,0 5,1 5,2 5,1
Fran a 7,0 6,9 6,6 6,7 6,6 6,7 6,7 6,3 6,9 7,1 7,5 7,4 7,3 6,9 6,9
Olanda 8,6 8,7 9,0 9,0 9,0 8,9 8,8 9,0 8,9 8,7 8,6 8,7 9,0 8,9 8,9
Germania 8,1 8,2 8,2 7,9 8,0 7,6 7,4 7,3 7,7 8,2 8,2 8,0 7,8 7,9 8,0
Marea
Britanie 8,5 8,4 8,2 8,7 8,6 8,7 8,3 8,7 8,7 8,6 8,6 8,6 8,4 7,7 7,7
Italia 2,9 3,4 5,0 4,6 4,7 4,6 5,5 5,2 5,3 4,8 5,0 4,9 5,2 4,8 4,3
Grecia 4,0 5,0 5,3 4,9 4,9 4,9 4,2 4,2 4,3 4,3 4,3 4,4 4,6 4,7 3,8
Suedia 8,8 9,0 9,3 9,5 9,4 9,4 9,0 9,3 9,3 9,2 9,2 9,2 9,3 9,3 9,2
Finlanda 9,0 9,4 9,6 9,8 10,0 9,9 9,7 9,7 9,7 9,6 9,6 9,4 9,0 8,9
Spania 4,3 4,3 5,9 6,1 6,6 7,0 7,0 7,1 6,9 7,1 7,0 6,8 6,7 6,5 6,1
Portugalia 5,5 6,5 6,9 6,5 6,7 6,4 6,3 6,3 6,6 6,3 6,5 6,6 6,5 6,1 5,8
Austria 7,1 7,5 7,6 7,5 7,6 7,7 7,8 7,8 8,0 8,4 8,7 8,6 8,1 8,1 7,9
Belgia 6,8 6,8 5,2 5,4 5,3 6,1 6,6 7,1 7,6 7,5 7,4 7,3 7,1 7,3 7,1
Luxemburg 6,8 8,6 8,7 8,8 8,6 8,7 9,0 8,7 8,4 8,5 8,6 8,4 8,3 8,2
Danemarca 9,3 9,3 9,9 10,0 10,0 9,8 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,4 9,3 9,3
Irlanda 8,5 8,4 8,2 8,2 7,7 7,2 7,5 6,9 7,5 7,5 7,4 7,4 7,5 7,7 8,0
Medii state
vechi
membre
UE 6,9 7,2 7,6 7,6 7,6 7,6 7,5 7,6 7,7 7,7 7,7 7,7 7,6 7,5 7,3
Media UE 5,5 6,2 6,1 5,8 5,9 5,9 5,9 5,9 6,0 6,2 6,2 6,3 6,3 6,3 6,2
Fig. nr. 2.3. – IPC ob inut de România în perioada 1995 – 2009, comparat cu media celor 12 state nou aderate
şi cu media statelor vechi membre
12
Transparency International, Indicele de Percep ie a Corup iei 2009 - Accente regionale: U.E. şi Europa de Vest,
www.transparency.org.ro
21. 10,0
9,0
8,0
România
7,0
Medii 12 st at e noi
6,0
Medii st at e vechi
5,0
membre UE
4,0
3,0
2,0
95
97
99
01
03
05
07
09
19
19
19
20
20
20
20
20
Graficul de mai sus prezintă evolu ia României în perioada 1995 – 2009, comparativ cu
evolu ia medie a statelor noi membre U.E. şi cu evolu ia medie a statelor vechi membre. Se poate
observa ca România a ob inut scoruri IPC destul de scăzute fa ă de media noilor state membre
UE (sunt incluse aici statele care au aderat în 2004, Bulgaria şi România), medie care nu a scăzut
sub scorul 4,0, în timp ce scorul maxim înregistrat de România a fost de 3,8 (în ultimii doi ani).
Făcând compara ie între scorurile IPC ob inute de România şi media IPC a statelor vechi
membre (statele fondatoare şi cele care au aderat înainte de 2004), se observă o diferen ă foarte
mare între acestea, media IPC a acestor state fiind în general peste 7,0 (cu excep ia anului 1995,
când a fost de 6,9). Aceeaşi diferen ă mare se înregistrează şi la compara ia dintre media noilor
membre şi media celor vechi, ceea ce reflectă faptul că noile state membre (majoritatea dintre
acestea fiind foste state comuniste), în ciuda eforturilor intense pe care le-au făcut pentru şi după
aderarea la U.E., au încă lacune majore în ceea ce priveşte sistemul institu ional şi legislativ
pentru prevenirea, combaterea şi pedepsirea actelor de corup ie.
IPC 2009 a demonstrat că fenomenul corup iei rămâne o provocare serioasă pentru
întreaga regiune a Europei de Sud - Est, a Europei de Est şi a Asiei Centrale. Toate statele
incluse în IPC 2009 au înregistrat scoruri sub 5,0, ceea ce indică că acestea se confruntă cu un
nivel foarte ridicat al corup iei din domeniul public.
În Europa de Sud – Est, calitatea de membru a Uniunii Europene nu poate fi privită ca
fiind calea principală de a stimula eforturile anti-corup ie. Într-un mod notabil, scorurile IPC
2009 ob inute de Turcia (4,4) şi Croa ia (4,1), ambele candidate la U.E., au depăşit scorurile
ob inute de cele mai noi membre U.E., România şi Bulgaria, care au înregistrat 3,8 în 2009.
Scandalurile de corup ie şi lipsa implementării reformelor anti-corup ie sunt probabil factorii
decisivi pentru scorul cel mai scăzut din regiune, ob inut de Bosnia şi Her egovina. În
Kazakhstan, a existat un progres al eforturilor guvernamentale anti-corup ie, direc ionate spre
22. îmbunătă irea condi iilor pentru investi iile străine şi spre pregătirea ării pentru preluarea
Preşedin iei OSCE în 2010.
Scorul ob inut arată că, în ciuda turbulen elor politice interne, exacerbate de războiul cu
Rusia din august 2008, există un consens general în cadrul opiniei publice georgiene şi a opiniei
publice interna ionale care constată că nivelul corup iei s-a redus în mod semnificativ în
Georgia. Cu toate aceste, preocupări majore privind nivelul crescut al corup iei şi practicile de
corup ie din justi ie încă există. Guvernul ar trebui să se concentreze pe promovarea
transparen ei şi a încrederii publice în agen iile care au un rol în lupta corup iei şi ar trebui să
asigure că reformele sunt în mod continuu monitorizate şi implementate. În Rusia, un pachet
nou-adoptat de legi anti-corup ie, ini iate şi promovate de Preşedintele Medvedev şi aprobate de
Parlament în decembrie 2008, nu a înregistrat încă nici un efect. Recent, preşedintele a admis
public că nivelul corup iei este endemic în Rusia. Rolul excesiv al guvernului în sectorul
economic şi al afacerilor agravează problema.
Guvernul din Azerbaijan a fost extrem de implicat pentru a îmbunătă i mediul de afaceri
şi conştiin a generală despre importan a combaterii corup iei. În ultimii cinci ani, cinic centre de
consultan ă şi asisten ă legală – centre care ajută cetă enii să-şi apere drepturile în cazuri de
corup ie – s-au deschis în întreaga ară şi guvernul a intrat într-un dialog deschis cu societatea
printr-o re ea de organiza ii non-guvernamentale locale. Acestea sunt măsuri pozitive, dar totuşi
corup ia rămâne infiltrată în societate. Guvernul ar trebui să îmbunătă ească legisla ia în domeniu
şi procedurile de aplicare a acesteia pentru a asigura buna func ionare a sistemului de luptă
împotriva corup iei. În Armenia, elita politică şi economică continuă să exercite controlul asupra
justi iei, mass-media, afacerilor şi asupra altor institu ii. Inconsisten a continuă în implementarea
legisla iei anti-corup ie şi în îndeplinirea obliga iilor interna ionale, precum şi lipsa de voin ă a
autorită ilor în combaterea corup iei sunt printre cei mai critici factori care inhibă lupta împotriva
corup iei în acest stat.
Dintre cele 31 de state ale continentului american incluse în IPC 2009, 10 state au
înregistrat un scor de peste 5,0, iar 21 de state au avut un scor sub 5,0, ceea ce indică o problemă
serioasă privind corup ia. Nouă state au înregistrat un scor sub 3,0, indicând un nivel extrem de
ridicat al corup iei. Cu excep ia Guatemalei, nici un stat din această regiune nu a arătat o creştere
substan ială a scorului IPC.
În grupul statelor care au înregistrat un scor peste 5,0, Canada se men ine în vârful listei
şi continuă să se situeze printre primele 10 state cu cel mai scăzut nivel de corup ie din întreaga
lume, fiind un model pentru statele americane. Chile, Uruguay şi Costa Rica sunt singurele
state latine aflate în grupul primelor zece. S.U.A. se înfruntă cu preocupări extinse privind lipsa
23. unei vederi extinse a guvernului asupra sectorului financiar. Un alt motiv de îngrijorare pentru
S.U.A. este că aici, legislativul este perceput ca fiind cel mai afectat de fenomenul corup iei.
Printre cele nouă state care au înregistrat scoruri sub 5,0 se află Brazilia, Peru,
Columbia şi Mexic, toate având economii puternice în regiune, ceea ce ar fi trebuit să le
transforme bastioane anti-corup ie, dar aceste state au fost zguduite de multe scandaluri de
corup ie. Scoruri mici au şi Bolivia, Nicaragua, Honduras şi Paraguay, toate aceste state
confruntându-se cu nivele foarte ridicate ale sărăciei şi cu o nevoie acută de institu ii solide,
transparente care să poată facilita creşterea economică necesară. Argentina şi Venezuela sunt de
asemenea printre statele cu cele mai mici scoruri, ceea ce indică faptul că o percep ie crescută a
nivelului corup iei nu este neapărat legată de sărăcie13.
Criza financiară globală şi transformările politice care au avut loc în 2008 în multe state
asiatice au declanşat slăbiciuni fundamentale atât în sistemul financiar cât şi în cel politic şi au
demonstrat eşecul sistemelor politice şi legislative. Bangladesh şi Tonga au avut creşteri
semnificative ale scorului în 2009, ceea ce reflectă o îmbunătă ire în perceperea nivelului de
corup ie. Malaezia, pe de altă parte, a suferit o înrăută ire a nivelului corup iei. Scăderea
scorului Malaeziei (de la 5,1 în 2008 la 4,5 în 2009) poate fi atribuită ideii că progresele realizate
nu sunt suficiente pentru combaterea corup iei. În Vanuatu, libertatea politică şi libertatea
fiscală au rămas stabile. Indonezia mai are încă multe eforturi de realizat pentru a eradica
corup ia, dar evolu ia acesteia până în prezent este încurajatoare. Comitetul pentru Eradicarea
Corup iei a raportat condamnarea în 100% din dosarele de corup iei aduse în fa a instan elor. O
misiune importantă pentru noua administra ie este să continue suportul acordat Comitetului.
Insulele Maldive trec printr-o tranzi ie politică radicală şi au introdus o serie de reforme
politice. Totuşi, tranzi ia este dificilă şi cazurile de corup ie şi de încălcare a drepturilor omului
sunt frecvente. În ciuda faptului că Nepal a înlocuit monarhia veche de secole cu republica
federală, reglementată prin constitu ie şi a organizat alegeri în 2008, instabilitatea politică, lipsa
de reglementări legale şi nepotismul excesiv din societate şi corup ia sunt percepute ca fiind
probleme majore. O agendă anti-corup ie nu a devenit încă o prioritate politică şi socială.
Corup ia din sectorul public în Afganistan, care este situat pe ultimele locuri din clasamentul
IPC 2009, este foarte agresivă potrivit rapoartelor şi sondajelor realizate. Exemple de corup ie
includ cumpărarea justi iei, darea de mită frecventă pentru ob inerea unor servicii de bază şi
comer ul de opium, legat de asemenea de corup ie. În Taiwan, scandalurile de corup ie în care
au fost implica i fostul preşedinte Chen Shui-pian şi membrii familiei sale au oripilat opinia
13
Transparency International, Corruption Perception Index 2009 - Regional Highlights: Americas,
www.transparency.org
24. publică şi s-au finalizat cu condamnări. China a lansat o campanie anti-corup ie în sectorul
public, investigând şi condamnând miniştri, persoane publice şi angaja i.
Cu doar 6 state cu scor peste 5,0, şi 13 state cu scor sub 5,0, percep ia corup iei rămâne o
problemă serioasă în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Rezultatele slabe înregistrate de aceste
state în IPC 2009 reflectă modul în care turbulen ele politice şi conflictele din regiune afectează
foarte serios efectivitatea eforturilor anti-corup iei. Amenin ările existente pentru infrastructura
institu ională şi politică explică par ial lipsa unor guvernări stabile din regiune, în timp ce al i
factori, cum sunt lipsa de transparen ă, insecuritatea şi zonele bogate în petrol continuă să
alimenteze corup ia.
State unde mediul politic şi de securitate este în mod particular volatil, cum sunt Yemen,
Iran şi Iraq se află pe ultimele locuri. Aceste state se confruntă cu provocarea de a pune bazele
unor institu ii publice solide şi transparente, cu mecanisme de contabilitate corespunzătoare:
elemente esen iale pentru prevenirea şi combaterea corup iei. Unde acestea sunt absente, orice
fel de reuşită este foarte dificilă. Alte state, cum sunt Maroc, Egipt şi Liban sunt încă percepute
ca fiind state foarte corupte, indiferent de faptul că fenomenul corup iei este văzut ca un obstacol
în calea dezvoltării şi că problema integrită ii în domeniul public şi privat este din ce în ce mai
importantă. În Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman şi Iordania, rămâne de văzut dacă dorin a
politică puternică de a lupta împotriva corup iei sau împotriva efectelor negative ale acesteia,
care sunt mascate de surplusuri mari – în special petrol şi gaze - şi alimentează creşterea
economică rapidă se dovedeşte a fi mai puternică.
Dintre cele 47 de state din Africa Sub-Sahariană, incluse în IPC 2009, 31 de state au
înregistrat un scor sub 3,0, ceea ce indică faptul că nivelul corup iei este extrem de ridicat, iar 13
state au înregistrat scoruri între 3,0 şi 5,0, arătând că, aici, corup ia este percepută ca o provocare
serioasă de către exper ii şi oamenii de afaceri din aceste state. Ca şi în 2008, doar trei state au
înregistrat un scor mai mare de 5,0: Botswana, Mauritius şi Cape Verde.
În timp ce unele state par să îşi îmbunătă ească scorul sau pozi ia în clasament în
compara ie cu altele, totuşi aceste schimbări nu reflectă îmbunătă iri substan iale şi sustenabile.
Imaginea de ansamblu rămâne una a unei serioase provocări a corup iei.
Ca şi în anii anteriori, rezultatele IPC arată că nivelul ridicat al corup iei are un efect
devastator asupra ărilor care se confruntă instabilitate politică şi niveluri crescute ale sărăciei.
Somalia, încă o dată, se află pe ultimul loc în clasamentul IPC, cu un scor de 1,0, datorită
faptului că nivelul mare al corup iei şi conflictele interne împiedică acest stat să implementeze
reformele necesare pentru a preveni colapsul economic şi politic.
Alte state cu scorul de 2,0 sau mai pu in includ ări bogate în resurse, cum sunt Angola,
Republica Democrată Congo, Guineea şi Sudan. În ciuda poten ialului crescut de a genera
25. investi ii majore care ar putea dezvolta creşterea economică, aceste state nu sunt capabile să îşi
transforme bogă ia în programe sus inute de reducere a sărăciei.
În Liberia, guvernul a primit recunoaştere interna ională pentru eforturile de a elimina
corup ia. Totuşi, scandalurile recente care au afectat managementul financiar şi percep ia faptului
că prea mul i oficiali guvernamentali sunt implica i politic, continuă să submineze importan a
transparen ei şi încrederii publice în conducerea ării. Cazuri de anticorup ie continuă să fie
înregistrate în state ca Africa de Sud, Ghana şi Senegal şi riscă alterarea stabilită ii politice
precum şi a capacită ii guvernului de a furniza servicii de bază în sectoare ca educa ia, sănătatea
şi furnizarea apei. Într-un asemenea context, nivelurile corup iei pot face diferen a dintre via ă şi
moarte. În Kenya, Guineea, Zimbabwe şi Nigeria, liderii politici au eşuat în eliminarea
cercului vicios care leagă corup ia de sărăcie. Activiştii locali care luptă împotriva corup iei
destul de curajoşi pentru a expune public slăbiciunile din sistemul economic se află într-un
pericol din ce în ce mai mare din moment ce guvernul limitează opozi ia democratică şi
blochează abilitatea societă ii civile de a vorbi în numele popula iei14.
Cu eforturile guvernului de a elimina corup ia percepute ca neavând efecte pozitive în
regiune, este clar că angajamentele luate trebuie reînnoite pentru a implementa reforme anti-
corup ie şi pentru a introduce măsuri preventive, inclusiv programe educative. Acestea ar reda
încrederea publică şi ar contribui la o reducere a nivelului corup iei în întreaga regiune.
3. Efectele corup iei asupra comunită ii economice mondiale
În elegerea efectelor corup iei este necesară pentru a realiza cât de importantă este
adoptarea unei strategii anticorup ie la nivel na ional.
Corup ia afectează siguran a na ională, ceea ce duce la adâncirea inegalită ilor sociale şi
la profilarea economiei subterane. Pe plan socio-economic, efectele negative ale corup iei sunt
relevate în primul rând de creşterea ratei sărăciei. Creşterea economică şi rata sărăciei sunt doi
indicatori invers propor ionali, aşa încât, dacă statul se confruntă cu o perioadă de încetinire a
creşterii economice, sunt limitate posibilită ile sale de dezvoltare. Corup ia generează creşterea
ratei şomajului, încetinirea ritmului reformei.
În plan psihosocial, corup ia reprezintă un stimulent pentru înmul irea comportamentelor
imorale, ea generează conflicte sociale, ca urmare a unui sentiment de frustrare a popula iei în
fa a corup iei, determină încetinirea evolu iei în procesul de tranzi ie15.
14
Transparency International, Corruption Perception Index 2009 - Regional Highlights: Sub-Saharan Africa,
www.transparency.org
15
Brânză, William, Corup ia, o problemă la nivel na ional, în: Neliniştile insecurită ii, coordonator Cristian
Troncotă, pag. 179 – 186, editura Tritonic, Bucureşti, 2005
26. Corup ia are un număr mare de consecin e diverse. Cercetările din ultima perioadă au
demonstrat că fenomenul corup iei duce la încetinirea creşterii economice dar poate afecta şi
dezvoltarea politică.
Fenomenul corup iei are tendin a de a deturna cheltuielile guvernamentale de la domeniul
social către construc ii sau către proiecte care nu sunt necesare ori către investi ii de calitate
scăzută în infrastructură. În cele mai multe state corupte, politicienii corup i tind să aleagă
proiecte de investi ii nu pe baza valorii lor economice intrinseci, ci pe baza posibilită ii de a
primi mită din partea sus inătorilor acestor proiecte.
Corup ia politică se manifestă atunci când deciziile politice au legătură cu bugetul;
corup ia administrativă are loc, de obicei, în timpul execu iei bugetare. Corup ia politică are, în
general, efecte negative asupra alocării resurselor, deoarece tinde să devieze resursele de la
scopul pentru care ar fi fost alocate în absen a corup iei. Corup ia înaltă tinde să fie asociată cu
calitatea scăzută a infrastructurii şi are efecte atât asupra calită ii cât şi asupra cantită ii
investi iilor publice. Deoarece majoritatea cheltuielilor curente ale guvernului sunt reflectă
angajamentele acestora, cum sunt pensiile, datoriile publice, salariile, etc., politicienii au
posibilită i limitate în a le influen a. Totuşi, nu există nici o rutină în ceea ce priveşte investi iile
de capital şi componentele acestora. În formularea investi iilor de capital, figurile politice trebuie
să ia decizii de bază. Aceste decizii determină dimensiunea bugetului total pentru investi ii,
compozi ia acestui buget, alegerea unor anumite proiecte şi loca ia lor geografică, chiar şi
design-ul fiecărui proiect. Oficialii pot avea putere totală asupra acestor decizii, în special atunci
când institu iile de control şi audit a unei ări nu sunt dezvoltate sau slabe.
Atunci când politicienii corup i influen ează aprobarea unui proiect de investi ii, rata de
recuperare, calculată prin analiza costuri – beneficii, încetează să mai fie un criteriu în selec ia
proiectelor. Când corup ia joacă un roş important în selec ia de proiecte, unele proiecte sunt
finalizate dar niciodată folosite. Unele sunt atât de slab realizate, încât vor avea nevoie de
repara ii continue, iar capacitatea lor de produc ie va fi dezamăgitoare. În aceste circumstan e, nu
este surprinzător eşecul frecvent al cheltuielilor de capital în a genera creşterea economică.
Atât timp cât se manifestă actele de corup ie, infrastructura existentă a fost de asemenea
contaminată din cauza faptului că investi iile din trecut au fost influen ate de corup ie. Mai mult,
creşterea sumelor cheltuite pentru proiecte va reduce resursele disponibile pentru alte cheltuieli.
Din alte categorii de cheltuieli, una care nu este protejată de angajamentele publice este operarea
şi men inerea cheltuielilor publice curente cerute pentru a păstra actuala infrastructură în condi ii
bune de func ionare. Prea des, noile proiecte sunt întreprinse în timp ce infrastructura existentă
este lăsată să se deterioreze. În cazuri de extremă corup ie, infrastructura va trebui reconstruită,
permi ând astfel oficialilor corup i să extragă comisioane adi ionale din noi proiecte de investi ii.
27. Deci, corup ia afectează dezvoltarea prin reducerea eficien ei investi iilor publice direc ionate
către proiecte care nu sunt necesare.
Corup ia afectează nu numai investi iile bugetare dar reduce şi veniturile bugetare, care
sunt foarte importante pentru dezvoltarea ulterioară. După cum ştim, corup ia poate duce la
evaziune fiscală şi administra ie fiscală slabă. În multe cazuri, sumele ob inute din taxe sunt mult
mai mici decât taxele de bază estimate. Evaziunea fiscală are loc atunci când contribuabilii
utilizează conturile sau declara iile fiscale pentru a reduce impozitele pe care trebuie să le
plătească. Totuşi, unele evaziuni fiscale există din cauza corup iei. În unele state, există cazuri
când oamenii de afaceri plătesc mită la anumi i func ionari înal i, pentru a ob ine un certificat
formal de scutire de taxe. Uneori, aceştia plătesc mită la func ionari din nivele mai joase, pentru
a-şi asigura acelaşi tratament.
Alt efect al veniturilor bugetare reduse este deficitul bugetar. Corup ia reduce veniturile
publice, ceea ce duce la creşterea deficitului bugetar. Potrivit lui Mikesell16, efectele unui deficit
bugetar crescut în mod continuu sunt de aşteptat să fie pe termen lung. În primul rând, se reduce
nivelul de trai, datorită efectelor produse de pia a interna ională de capital. În al doilea rând,
deficitele federale amenin ă pe termen lung creşterea economică. În al treilea rând, deficitele
mari duc la datorii mari în viitor. În sfârşit, deficitul bugetar rămâne o problemă politică care
constrânge capacitatea guvernului de a răspunde preocupărilor na ionale. Într-un climat dominant
deficitar, prima reac ie la orice ini iativă politică, fie că este vorba de o reformă privind
sănătatea, fie de o reformă privind asigurările sociale, acestea nu sunt probleme pe care guvernul
federal ar putea încerca să le rezolve dar sunt un un răspuns la ceea ce ar putea însemna impactul
deficitului bugetar.
Un alt factor care încetineşte creşterea şi contribuie la extinderea economiei subterane
este formalitatea birocratică. Prevalen a corup iei influen ează mediul economic prin crearea de
nivele semnificative de risc şi incertitudine în tranzac iile economice. Incertitudinea este
prezentă atât în contextul tranzac iilor economice individuale cât şi în temerile crescute legate de
dezvoltarea viitoare din mediul economic în cauză. Pentru mediul de afaceri este dificil să
înflorească într-un mediu incert.
Incertitudinea privitoare la politica internă poate reduce stimulentele pentru investi iile
directe şi prin impactul acestora asupra institu iilor guvernamentale. Aceste efecte sunt
susceptibile de a fi severe dacă schimbările de înal i demnitari sunt rapide şi la scară largă în
întreaga organiza ie. Interviurile cu diverşi exper i, atât din interiorul cât şi din afara institu iilor
guvernamentale, indică faptul că schimbările înal ilor func ionari din minister sau din agen ii,
16
Mikesell, L. John., Fiscal Administration: Analysis and Applications for the Public Sector, 4th ed. New York:
Wadswoth Publishing, 1995, citat de Voskanyan, Frunzik, op.cit.
