SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 20
MARI CLASICI AI LITERATURII ROMANE :
      MIHAI EMINESCU – poetul
      I L CARAGIALE – dramaturgul
       IOAN SLAVICI - nuvelistul
Mihai Eminescu
                       Născut ca Mihail Eminovici la
                       15 ianuarie 1850 a fost un poet,
                       prozator şi jurnalist român, socotit
                       de cititorii români şi de critica
                       literară drept cel mai important
                       scriitor romantic din
                       literatura română, fiind supranumit
                       şi „luceafărul poeziei româneşti”.
Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea, şi a lucrat ca
redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a
plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu,
46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dãruite Academiei
Române de Titu Maiorescu, în sedinta din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie
1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi
apoi a fost transportat la sanatoriul
Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul
orei 4 dimineaţa, poetul a murit în
sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie
Eminescu a fost înmormântat la umbra
unui tei din cimitirul Bellu.


A fost ales post-mortem
(28 octombrie 1948)
membru al Academiei Române .
1869     1878




                1887


  1885
Opere antume

Opera                    Anul apariţiei

Venere şi Madonă         15 aprilie 1870, „Convorbiri literare“
Mortua est!              1 martie 1871, „Convorbiri literare“
Noaptea...               15 iunie 1871, „Convorbiri literare“
Floare albastră          1 aprilie 1873, „Convorbiri literare“
Melancolie               1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

Crăiasa din poveşti      1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

Lacul                    1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

Dorinţa                  1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“

Povestea codrului        martie 1878, „Convorbiri literare“
Singurătate               martie 1878, „Convorbiri literare“

Departe sunt de tine...   martie 1878, „Convorbiri literare“

Pajul Cupidon             1 februarie 1879, „Convorbiri literare“

O, rămâi                  1 februarie 1879, „Convorbiri literare“

De câte ori, iubito...    septembrie 1879, „Convorbiri literare“

Atât de fragedã...        septembrie 1879, „Convorbiri literare“.

Afară-i toamnã...         octombrie 1879, „Convorbiri literare“

Sunt ani la mijloc...     octombrie 1879, „Convorbiri literare“

Când însuşi glasul...     octombrie 1879, „Convorbiri literare“

Freamăt de codru          octombrie 1879, „Convorbiri literare“

Revedere                  octombrie 1879, „Convorbiri literare“

Despărţire                octombrie 1879, „Convorbiri literare“

O, mamă...                1 aprilie 1880, „Convorbiri literare“

Scrisoarea I              1 februarie 1881, „Convorbiri literare“

Scrisoarea II             1 aprilie 1881, „Convorbiri literare“

Scrisoarea III            1 mai 1881, „Convorbiri literare“

Scrisoarea IV             1 septembrie 1881, „Convorbiri literare“

Luceafãrul                aprilie 1883, „Almanahul Societăţii Academice România jună“

S-a dus amorul...         24 aprilie/6 mai 1883, „Familia“ Nr. 18

Când amintirile...        15/25 mai 1883, „Familia“ Nr. 20

Adio                      5/17 iunie 1883, „Familia“ Nr. 33
Doină                         1 iulie 1883, „Convorbiri literare“
Pe lângă plopii fără soţ...   28 august/9 septembrie 1883, „Familia“ Nr. 35
Şi dacă...                    13/25 noiembrie 1883, „Familia“ Nr. 46
Criticilor mei                1883/84
Mai am un singur dor          1883/84,
Somnoroase păsărele...        1883/84,
Veneţia                       1883/84,
Iubind în taină...            1883/84,
Trecut-au anii...             1883/84,
Din Noaptea...                12/24 februarie 1884, „Familia“ Nr. 7
Sara pe deal                  1 iulie 1885, „Convorbiri literare“
Scrisoarea V - Dalila         1 ianuarie 1886, „Epoca“
Nu mă înţelegi                15 martie 1886, „Album literar“ al Asociaţiei studenţeşti Unirea

La steaua                     25 octombrie 1886, „România liberă“
De ce nu-mi vii               februarie 1887, „Convorbiri literare“
Kamadeva                      1 iulie 1887, „Convorbiri literare“
Oricâte stele...              1 februarie 1890, „Convorbiri literare“
Albumul                       iulie 1892, „Convorbiri literare“
"Eminescu, scria Nicolae Iorga in 1909, se deosebeste de toti
scriitorii vremii sale si prin aceea ca opera lui intreaga n-are nici cea
mai slaba masura si supt nici un raport caracterul local, provincial, ci
numai caracterul general romanesc. E cel dintai scriitor roman care
scrie catre toti romanii intr-un grai pe care romanii de oriunde il pot
recunoaste ca al lor. Nascut in coltul de catre granita al Moldovei de
Sus, crescut in Bucovina, apoi scolar intr-un asezamant ardelean, in
sfarsit studiind la Viena intre romanii din toate partile, care supt
indemnul lui pun la cale inaintea mormantului din Putna a lui Stefan
cel Mare cea dintai serbare a sufletului, a traditiilor, a gloriei
romanesti, care sunt ale tuturor celor de sangele nostru si de limba
noastra, infratit apoi cu poporul prin strabaterea adanca a tainelor
cantecului multimilor - Eminescu e intruparea literara a constiintei
romanesti, una si nedespartita."
Ion Luca Caragiale



Nascut la 1 februarie 1852, Haimanale,
judeţul Prahova (astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa)
a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor,
director de teatru, comentator politic şi ziarist român.
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul
dintre cei mai importanţi scriitori români.
A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
Debutul literar Caragiale si l-a facut la virsta de 21 ani (1873),
incepind sa colaboreze la revista umoristica "Claponul" si
"Calendarul claponului". La "Ghimpele" si "Claponul",
I.L.Caragiale s-a pregatit pentru viitoarea lui activitate de
dramaturg si de prozator, de scriitor satiric.
In acesti ani l-a cunoscut pe M.Eminescu.
 L-a pretuit din prima clipa pe tinarul poet, despre care va scrie
mai tirziu articole clocotind de indignare impotriva celor
vinovati de nefericirea lui (Ironie, Doua note). Cu Eminescu,
Caragiale a fost coleg de redactie la ziarul conservator
"Timpul", unde mai lucra si Ioan Slavici.
Dind o izbutita traducere in viersuri a unei piese franceze
"Roma invinsa de Parodi", Caragiale patrunde in cercul literar al
"Junimii".
Anii 1878-1890 reprezinta epoca marilor creatii dramatice a lui
I.L.Caragiale.
Incepind din 1877 Caragiale publica cronici dramatice care
dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului romanesc.
Deosebit de interesante sint articolele tiparite in ziarul "Romania
literara", "Cercetare critica asupra teatrului romanesc"(1878).
Critica lui Caragiale se indreapta impotriva moravurilor
condamnabile ale oamenilor de teatru. El critica actorii ce nu-si
luau in serios rolurile, directorii de scena care montau piesele
fara sa respecte adevarul istoric.
In noiembrie 1878 Caragiale citeste la "Junimea" prima sa opera
de proportii mai mari, comedia "O noapte furtunoasa".
Piesa a fost jucata in ianuarie 1879. Ea a avut un mare succes.
La 13 noiembrie 1884 se reprezinta pe scena Teatrului National
comedia "O scrisoare pierduta", culme a creatiei dramatice a lui
I.L.Caragiale si a dramaturgiei noastre nationale. Dupa aceasta
capodopera a teatrului romanesc, I.L.Caragiale scrie inca o
comedie din viata micii burghezimi, "D-ale carnavalului" (1885) si
drama "Napasta" (1890). In 1881 paraseste gazeta "Timpul".
In 1885 este profesor la liceul particular sf.Gheorghe. In 1888
ajunge pentru o scurta vreme director al Teatrului National din
Bucuresti.
In 1892 publica un volumas de proza cuprizind nuvelele "Pacat"
si "O faclie de pasti". Aceste doua scrieri dovedesc marele sau
talent de prozator.
In iunie 1912 moare subit, in urma unui atac de inima. Corpul sau
a fost inmormintat la cimitirul Bellu.
Deşi Caragiale a scris doar opt piese,
el este cel mai bun dramaturg român
prin faptul că a reflectat cel mai bine
 realităţile, limbajul şi comportamentul
românilor.
Opera sa a influenţat şi pe alţi dramaturgi,
cum ar fi Eugen Ionesco.
Ioan Slavici
                Nascut la 18 ianuarie 1848 la Şiria, judeţul Arad la
Crucea de Jos, în apropiere de Panciu, judeţul Vrancea, a fost un
scriitor şi jurnalist român.
Debutează în Convorbiri literare (1871), cu comedia Fata de birău.
Împreună cu Eminescu pune bazele Societăţii Academice Sociale
Literare România Jună şi organizează, în 1871, Serbarea de la
Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate. La finele
anului 1874, se stabileşte la Bucureşti, unde este secretar al
Comisiei Colecţiei Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la Timpul.
Împreună cu I. L. Caragiale şi G. Coşbuc, editează revista Vatra. În
timpul primului război mondial, colaborează la ziarele Ziua şi
Gazeta Bucureştilor.
In 1903 i se acorda Premiul Academiei Române .
Cele mai reprezentative lucrări ale sale sunt:

                  Nuvele
              Popa Tanda;
                Scormon;
              Gura satului;
            Budulea Taichii;
          Moara cu noroc (1881);
            Comoara (1896);
            O viaţă pierdută;
          Vatra părăsită (1900);
              O jertfă vieţii;
           Pădureanca (1884).
Romane
          Mara (1870);
       Din 2 lumi (1920);
  Cel din urmă armaş (1923);
      Din bătrâni (1902).

            Poveşti
       Zâna Zorilor (1908);
    Floriţa din codru (1908);
   Ileana cea şireată (1908);
Doi feţi cu stea în frunte (1908);
     Petrea-Prostul (1908);
      Limir-Imparat (1908);
     Spaima-zmeilor (1908).
Drame istorice
         Bogdan Vodă;
        Gaspar Gratiani.

            Memorii
    Închisorile mele (1921);
        Amintiri (1924);
Lumea prin care am trecut (1924).
Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta
     superioara inflorire a unui gen sau a unei
specii in     literatura romana (M. Eminescu fiind
prin excelenta poetul,I.L.Caragiale-dramaturgul),
Ioan Slavici este     cunoscut indeosebi ca
nuvelist de exceptie.
Alaturi de M.Eminescu si I.L.Caragiale, I.Slavici
         aduce prin opera sa filonul popular al
povestirii si un univers al satului ardelenesc,
creand in proza romaneasca romanul si nuvela de
tip realist psihologic, inscriindu-se in randul
prozatorilor moderni si anticipindu-l pe Rebreanu.
Aprecieri favorabile avea sa faca si Mihai Eminescu, cel care l-a
descoperit pe I.Slavici in anii studentiei la Viena. Oprindu-se asupra
adincimii sufletesti a vietii create de autor, Eminescu spunea:
“Aceasta lume a lui Slavici seamana nu numai in exterior cu taranul
roman, in port si vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului.
Mari clasici ai literaturii romane

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasiciDiversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Mares Stefan
 
Criticismul Junimist
Criticismul JunimistCriticismul Junimist
Criticismul Junimist
guesta1c73b
 
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenescSimbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Mioara Cimpan
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Dumitru Maros
 
Diversitate tematica, stilistica si de viziune în perioada interbelica
Diversitate tematica, stilistica si de viziune în perioada interbelicaDiversitate tematica, stilistica si de viziune în perioada interbelica
Diversitate tematica, stilistica si de viziune în perioada interbelica
Angesha
 

Mais procurados (20)

Grigore Vieru
Grigore  VieruGrigore  Vieru
Grigore Vieru
 
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasiciDiversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
 
Criticismul Junimist
Criticismul JunimistCriticismul Junimist
Criticismul Junimist
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitatea
 
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 Studiu de caz 5 - criticismul junimist Studiu de caz 5 - criticismul junimist
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 
Criticismul junimist
Criticismul junimistCriticismul junimist
Criticismul junimist
 
Stundiu De Caz V
Stundiu De Caz VStundiu De Caz V
Stundiu De Caz V
 
Criticismul junimist
Criticismul junimistCriticismul junimist
Criticismul junimist
 
Vasile alecsandri
 Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandri
 
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii  In Perioada PasoptistaStudiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii  In Perioada Pasoptista
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista
 
Modele epice in romanul interbelic
Modele epice in romanul interbelicModele epice in romanul interbelic
Modele epice in romanul interbelic
 
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenescSimbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
 
Rolul literaturii in perioada Pasoptista
Rolul literaturii in perioada PasoptistaRolul literaturii in perioada Pasoptista
Rolul literaturii in perioada Pasoptista
 
Factorii geoecologici
Factorii geoecologiciFactorii geoecologici
Factorii geoecologici
 
Ion Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu MariaIon Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu Maria
 
Ion Creanga.powerpoint
 Ion Creanga.powerpoint Ion Creanga.powerpoint
Ion Creanga.powerpoint
 
Modernismul
Modernismul Modernismul
Modernismul
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
 
Diversitate tematica, stilistica si de viziune în perioada interbelica
Diversitate tematica, stilistica si de viziune în perioada interbelicaDiversitate tematica, stilistica si de viziune în perioada interbelica
Diversitate tematica, stilistica si de viziune în perioada interbelica
 
Mihai Eminescu
Mihai EminescuMihai Eminescu
Mihai Eminescu
 

Semelhante a Mari clasici ai literaturii romane

Mari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romaneMari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romane
Olesea_Moldovan
 
Alecsandri vasile dridri (tabel crono)
Alecsandri vasile   dridri (tabel crono)Alecsandri vasile   dridri (tabel crono)
Alecsandri vasile dridri (tabel crono)
Grama Violeta
 
Omagiu adus lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea in nefiinta
Omagiu adus lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea in nefiintaOmagiu adus lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea in nefiinta
Omagiu adus lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea in nefiinta
Ionelia Serban
 
Poetii datebiografice-091221074601-phpapp02
Poetii datebiografice-091221074601-phpapp02Poetii datebiografice-091221074601-phpapp02
Poetii datebiografice-091221074601-phpapp02
cipilica
 
Alecsandri vasile despot voda (tabel crono)
Alecsandri vasile   despot voda (tabel crono)Alecsandri vasile   despot voda (tabel crono)
Alecsandri vasile despot voda (tabel crono)
Grama Violeta
 
Ioan slavici autor canonic
Ioan slavici  autor canonicIoan slavici  autor canonic
Ioan slavici autor canonic
Cris Kristinel
 
Scriitorii interbelici
Scriitorii interbeliciScriitorii interbelici
Scriitorii interbelici
MariusSica
 
Omagiu lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea în nefiinţă
 Omagiu lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea în nefiinţă  Omagiu lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea în nefiinţă
Omagiu lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea în nefiinţă
Ionelia Serban
 

Semelhante a Mari clasici ai literaturii romane (20)

Mari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romaneMari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romane
 
Alecsandri vasile dridri (tabel crono)
Alecsandri vasile   dridri (tabel crono)Alecsandri vasile   dridri (tabel crono)
Alecsandri vasile dridri (tabel crono)
 
Prezentarescriitori littérature roumaine
Prezentarescriitori littérature roumainePrezentarescriitori littérature roumaine
Prezentarescriitori littérature roumaine
 
Ion Luca Caragiale
Ion Luca CaragialeIon Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale
 
Omagiu adus lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea in nefiinta
Omagiu adus lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea in nefiintaOmagiu adus lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea in nefiinta
Omagiu adus lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea in nefiinta
 
Poetii datebiografice-091221074601-phpapp02
Poetii datebiografice-091221074601-phpapp02Poetii datebiografice-091221074601-phpapp02
Poetii datebiografice-091221074601-phpapp02
 
marii clasici - Copy (1).pptx
marii clasici - Copy (1).pptxmarii clasici - Copy (1).pptx
marii clasici - Copy (1).pptx
 
2014 mihaieminescu
2014 mihaieminescu 2014 mihaieminescu
2014 mihaieminescu
 
Eminesu-poetul sufletelor
Eminesu-poetul sufletelorEminesu-poetul sufletelor
Eminesu-poetul sufletelor
 
Aleea clasicilor
Aleea clasicilorAleea clasicilor
Aleea clasicilor
 
I.L. Caragiale
I.L. CaragialeI.L. Caragiale
I.L. Caragiale
 
Poet al universului mic
Poet al universului micPoet al universului mic
Poet al universului mic
 
Bicentenar Arany János
Bicentenar Arany JánosBicentenar Arany János
Bicentenar Arany János
 
Mari scriitori romani
Mari scriitori romaniMari scriitori romani
Mari scriitori romani
 
Aleea Clasicilor
Aleea ClasicilorAleea Clasicilor
Aleea Clasicilor
 
Alecsandri vasile despot voda (tabel crono)
Alecsandri vasile   despot voda (tabel crono)Alecsandri vasile   despot voda (tabel crono)
Alecsandri vasile despot voda (tabel crono)
 
145 de ani nicolae iorga
145 de ani nicolae iorga145 de ani nicolae iorga
145 de ani nicolae iorga
 
Ioan slavici autor canonic
Ioan slavici  autor canonicIoan slavici  autor canonic
Ioan slavici autor canonic
 
Scriitorii interbelici
Scriitorii interbeliciScriitorii interbelici
Scriitorii interbelici
 
Omagiu lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea în nefiinţă
 Omagiu lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea în nefiinţă  Omagiu lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea în nefiinţă
Omagiu lui Mihai Eminescu la 123 ani de la trecerea în nefiinţă
 

Mari clasici ai literaturii romane

  • 1. MARI CLASICI AI LITERATURII ROMANE : MIHAI EMINESCU – poetul I L CARAGIALE – dramaturgul IOAN SLAVICI - nuvelistul
  • 2. Mihai Eminescu Născut ca Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850 a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”. Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dãruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în sedinta din 25 ianuarie 1902.
  • 3. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române .
  • 4. 1869 1878 1887 1885
  • 5. Opere antume Opera Anul apariţiei Venere şi Madonă 15 aprilie 1870, „Convorbiri literare“ Mortua est! 1 martie 1871, „Convorbiri literare“ Noaptea... 15 iunie 1871, „Convorbiri literare“ Floare albastră 1 aprilie 1873, „Convorbiri literare“ Melancolie 1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“ Crăiasa din poveşti 1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“ Lacul 1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“ Dorinţa 1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“ Povestea codrului martie 1878, „Convorbiri literare“
  • 6. Singurătate martie 1878, „Convorbiri literare“ Departe sunt de tine... martie 1878, „Convorbiri literare“ Pajul Cupidon 1 februarie 1879, „Convorbiri literare“ O, rămâi 1 februarie 1879, „Convorbiri literare“ De câte ori, iubito... septembrie 1879, „Convorbiri literare“ Atât de fragedã... septembrie 1879, „Convorbiri literare“. Afară-i toamnã... octombrie 1879, „Convorbiri literare“ Sunt ani la mijloc... octombrie 1879, „Convorbiri literare“ Când însuşi glasul... octombrie 1879, „Convorbiri literare“ Freamăt de codru octombrie 1879, „Convorbiri literare“ Revedere octombrie 1879, „Convorbiri literare“ Despărţire octombrie 1879, „Convorbiri literare“ O, mamă... 1 aprilie 1880, „Convorbiri literare“ Scrisoarea I 1 februarie 1881, „Convorbiri literare“ Scrisoarea II 1 aprilie 1881, „Convorbiri literare“ Scrisoarea III 1 mai 1881, „Convorbiri literare“ Scrisoarea IV 1 septembrie 1881, „Convorbiri literare“ Luceafãrul aprilie 1883, „Almanahul Societăţii Academice România jună“ S-a dus amorul... 24 aprilie/6 mai 1883, „Familia“ Nr. 18 Când amintirile... 15/25 mai 1883, „Familia“ Nr. 20 Adio 5/17 iunie 1883, „Familia“ Nr. 33
  • 7. Doină 1 iulie 1883, „Convorbiri literare“ Pe lângă plopii fără soţ... 28 august/9 septembrie 1883, „Familia“ Nr. 35 Şi dacă... 13/25 noiembrie 1883, „Familia“ Nr. 46 Criticilor mei 1883/84 Mai am un singur dor 1883/84, Somnoroase păsărele... 1883/84, Veneţia 1883/84, Iubind în taină... 1883/84, Trecut-au anii... 1883/84, Din Noaptea... 12/24 februarie 1884, „Familia“ Nr. 7 Sara pe deal 1 iulie 1885, „Convorbiri literare“ Scrisoarea V - Dalila 1 ianuarie 1886, „Epoca“ Nu mă înţelegi 15 martie 1886, „Album literar“ al Asociaţiei studenţeşti Unirea La steaua 25 octombrie 1886, „România liberă“ De ce nu-mi vii februarie 1887, „Convorbiri literare“ Kamadeva 1 iulie 1887, „Convorbiri literare“ Oricâte stele... 1 februarie 1890, „Convorbiri literare“ Albumul iulie 1892, „Convorbiri literare“
  • 8. "Eminescu, scria Nicolae Iorga in 1909, se deosebeste de toti scriitorii vremii sale si prin aceea ca opera lui intreaga n-are nici cea mai slaba masura si supt nici un raport caracterul local, provincial, ci numai caracterul general romanesc. E cel dintai scriitor roman care scrie catre toti romanii intr-un grai pe care romanii de oriunde il pot recunoaste ca al lor. Nascut in coltul de catre granita al Moldovei de Sus, crescut in Bucovina, apoi scolar intr-un asezamant ardelean, in sfarsit studiind la Viena intre romanii din toate partile, care supt indemnul lui pun la cale inaintea mormantului din Putna a lui Stefan cel Mare cea dintai serbare a sufletului, a traditiilor, a gloriei romanesti, care sunt ale tuturor celor de sangele nostru si de limba noastra, infratit apoi cu poporul prin strabaterea adanca a tainelor cantecului multimilor - Eminescu e intruparea literara a constiintei romanesti, una si nedespartita."
  • 9. Ion Luca Caragiale Nascut la 1 februarie 1852, Haimanale, judeţul Prahova (astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
  • 10. Debutul literar Caragiale si l-a facut la virsta de 21 ani (1873), incepind sa colaboreze la revista umoristica "Claponul" si "Calendarul claponului". La "Ghimpele" si "Claponul", I.L.Caragiale s-a pregatit pentru viitoarea lui activitate de dramaturg si de prozator, de scriitor satiric. In acesti ani l-a cunoscut pe M.Eminescu. L-a pretuit din prima clipa pe tinarul poet, despre care va scrie mai tirziu articole clocotind de indignare impotriva celor vinovati de nefericirea lui (Ironie, Doua note). Cu Eminescu, Caragiale a fost coleg de redactie la ziarul conservator "Timpul", unde mai lucra si Ioan Slavici. Dind o izbutita traducere in viersuri a unei piese franceze "Roma invinsa de Parodi", Caragiale patrunde in cercul literar al "Junimii". Anii 1878-1890 reprezinta epoca marilor creatii dramatice a lui I.L.Caragiale.
  • 11. Incepind din 1877 Caragiale publica cronici dramatice care dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului romanesc. Deosebit de interesante sint articolele tiparite in ziarul "Romania literara", "Cercetare critica asupra teatrului romanesc"(1878). Critica lui Caragiale se indreapta impotriva moravurilor condamnabile ale oamenilor de teatru. El critica actorii ce nu-si luau in serios rolurile, directorii de scena care montau piesele fara sa respecte adevarul istoric. In noiembrie 1878 Caragiale citeste la "Junimea" prima sa opera de proportii mai mari, comedia "O noapte furtunoasa". Piesa a fost jucata in ianuarie 1879. Ea a avut un mare succes. La 13 noiembrie 1884 se reprezinta pe scena Teatrului National comedia "O scrisoare pierduta", culme a creatiei dramatice a lui I.L.Caragiale si a dramaturgiei noastre nationale. Dupa aceasta capodopera a teatrului romanesc, I.L.Caragiale scrie inca o comedie din viata micii burghezimi, "D-ale carnavalului" (1885) si drama "Napasta" (1890). In 1881 paraseste gazeta "Timpul".
  • 12. In 1885 este profesor la liceul particular sf.Gheorghe. In 1888 ajunge pentru o scurta vreme director al Teatrului National din Bucuresti. In 1892 publica un volumas de proza cuprizind nuvelele "Pacat" si "O faclie de pasti". Aceste doua scrieri dovedesc marele sau talent de prozator. In iunie 1912 moare subit, in urma unui atac de inima. Corpul sau a fost inmormintat la cimitirul Bellu.
  • 13. Deşi Caragiale a scris doar opt piese, el este cel mai bun dramaturg român prin faptul că a reflectat cel mai bine realităţile, limbajul şi comportamentul românilor. Opera sa a influenţat şi pe alţi dramaturgi, cum ar fi Eugen Ionesco.
  • 14. Ioan Slavici Nascut la 18 ianuarie 1848 la Şiria, judeţul Arad la Crucea de Jos, în apropiere de Panciu, judeţul Vrancea, a fost un scriitor şi jurnalist român. Debutează în Convorbiri literare (1871), cu comedia Fata de birău. Împreună cu Eminescu pune bazele Societăţii Academice Sociale Literare România Jună şi organizează, în 1871, Serbarea de la Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate. La finele anului 1874, se stabileşte la Bucureşti, unde este secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la Timpul. Împreună cu I. L. Caragiale şi G. Coşbuc, editează revista Vatra. În timpul primului război mondial, colaborează la ziarele Ziua şi Gazeta Bucureştilor. In 1903 i se acorda Premiul Academiei Române .
  • 15. Cele mai reprezentative lucrări ale sale sunt: Nuvele Popa Tanda; Scormon; Gura satului; Budulea Taichii; Moara cu noroc (1881); Comoara (1896); O viaţă pierdută; Vatra părăsită (1900); O jertfă vieţii; Pădureanca (1884).
  • 16. Romane Mara (1870); Din 2 lumi (1920); Cel din urmă armaş (1923); Din bătrâni (1902). Poveşti Zâna Zorilor (1908); Floriţa din codru (1908); Ileana cea şireată (1908); Doi feţi cu stea în frunte (1908); Petrea-Prostul (1908); Limir-Imparat (1908); Spaima-zmeilor (1908).
  • 17. Drame istorice Bogdan Vodă; Gaspar Gratiani. Memorii Închisorile mele (1921); Amintiri (1924); Lumea prin care am trecut (1924).
  • 18. Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta superioara inflorire a unui gen sau a unei specii in literatura romana (M. Eminescu fiind prin excelenta poetul,I.L.Caragiale-dramaturgul), Ioan Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist de exceptie. Alaturi de M.Eminescu si I.L.Caragiale, I.Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirii si un univers al satului ardelenesc, creand in proza romaneasca romanul si nuvela de tip realist psihologic, inscriindu-se in randul prozatorilor moderni si anticipindu-l pe Rebreanu.
  • 19. Aprecieri favorabile avea sa faca si Mihai Eminescu, cel care l-a descoperit pe I.Slavici in anii studentiei la Viena. Oprindu-se asupra adincimii sufletesti a vietii create de autor, Eminescu spunea: “Aceasta lume a lui Slavici seamana nu numai in exterior cu taranul roman, in port si vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului.