Monografia unei școli sătești/RÂCA

1. PROFESOR ION IONESCU
MONOGRAFI
A
COLII RÂCAȘ

2. 2007
1. SATUL RÂCA- SCURT ISTORIC
Urme de via ă omenească pe aceste meleaguri auț
existat din preistorie. Bogdan Petriceicu Ha deu înș Istoria
critică a românilor, Ed. Minerva,Bucure ti, 1984, pag.586ș
pomene te localitateaș RÂCA printre cele 95 de localită iț
din Muntenia unde s-au găsit urme ale unui <trai antic
urban>.
La locul numit Odaia Veche i pe dealurile pârâuluiș
Bucov, în Valea Ghiincioaei, cu ocazia săpăturilor pentru
plantarea vi ei de vie prin 1963 s-au găsit urme de locuireț
antică constând din ciocane i topoare de piatră lefuite,ș ș
ceramică, unelte de silex, vârfuri de suli e i săge i, datândț ș ț
încă din neolitic, care au fost expuse mult timp la Muzeul
local din cadrul Căminului cultural Râca de către un
destoinic dascăl al acestei coli, îndrăgostit de trecutulș
local, pe nume Penescu Athanasie.
Continuitatea de via ă omenească este confirmată iț ș
de urmele unei a ezări geto-dacice pe locul numitș Lotul
Gulinoaei, în punctul Tudoria, la sud-estul localită ii, pesteț
pădurea Bucovului. Cetatea a fost cercetată i de speciali tiș ș
ai Muzeului Jude ean care au confirmat existen a ei.ț ț
A ezată pe vârful unui deal de lângă pârâul Bucov i râulș ș
Teleorman, cetatea dacică, probabil din secolele al-VI-lea iș
al-III-lea, este delimitată împrejur de două păr i cu valuri deț
pământ i an uri, unul natural, altul artificial; an ul dinș ș ț ș ț
partea sudică este săpat adânc, cam la 8-10 m., taluzat cu un
strat de humă i pietri , iar cel din partea estică este natural,ș ș
având o adâncime cam de 300 m, coborând în pârâul Bucov
i în râul Teleorman.ș
Localitatea RÂCA are o vechime apreciabilă.Actul de
na tere nu-l avem, dar, după numele localită ii, apreciem căș ț
2

3. a luat fiin ă în secolul al IV-lea dintr-o mână de bă tina i laț ș ș
care s-au adăugat câteva familii de ungureni veni i cuț
mioarele din păr ile Sibiului i stabili i aici. Denumireaț ș ț
satului a fost dată de ace ti ciobani ungureni care au adusș
termenul din Transilvania. Adeseori ciobanii ungureni
coborau cu mioarele spre Dunăre, răm‚n‚nd i printreș
bă tina i. Ungurenii veneau din două păr i: dinș ș ț
împrejurimile Sibiului, numi iț poenari i cei din |ara Bârsei,ș
numi iț bârsari sau mocani. }n |ara Românească, după
coborârea ungurenilor, toponimia locurilor se împarte în
două: pământeni iș ungureni: Albe ti-Păm‚nteni, Albe ti-ș ș
Ungureni, Căpă âneni-Pământeni, Căpă âneni-Ungureni,etc.ț ț
O serie de nume de localită i din Muntenia amintesc i deț ș
numele localită ilor din Transilvania, din care proveneauț
ungurenii: Lisa, Poeni, Stâna Secelenilor, Bran, Gale ,ș
Bârse ti,etc. ca iș ș Râca, toponimic al altei localită i dinț
nordul Transilvaniei. Termenul de <râcă> apare în
regiunea Târnavelor cu sensul de <groapă mică făcută în
pământ> cu scopul de a marca limitele unei proprietă i. }nț
alte localită i, ca Poiana Sibiului, <ț a trage o râcă>
înseamnă< a marca, a trage o dungă, linie, pe pământ, cu
o bucată de lemn ascu it> pentru a marca un hotar.ț De
la sensul de < haotar> s-a ajuns în Muntenia la sensul
încetă enit de <ț ceartă, sfadă, pismă>datorită faptului că
oamenii au început să se certe pe hotare, pe acele <râci>
trasate de ei sau de stăpânire.
Primii locuitori i-au a ezat bordeele peș ș Valea râului
Strâmba sau Apa câinelui, unde a fost prima dată vatra
satului.
Primul document care vorbe te despre acesteș
meleaguri este un Hrisov din anul 1525 al Domnitorului
Vladislav-Voivod, aflat în posesia preotului Gheorghe
olzănescu cu care s-a înfă i at inginerului hotarnic trimisȘ ț ș
de stăpânire pentru a hotărnici mo iaș Râca-Pasărea, pe
vechile hotare strămo e ti.ș ș În acest document Domnutorul
dă poruncă Logofătului Vi an i popii Drăgoi ca <ș ș mo iaș
3

4. Unghiului de la Plescări a până în Valea Scoru >ț ș să fie
dată boierilor ce l-au ajutat să- i reia domnia, adică luiș
Voicu, erban, Dragomir, Oancea i Tudor.Ș ș
Primul document în care apare numele comunei
RÂCA este un Hrisov din 4 iulie 1615 din care reiese că
localitatea era vestită în vinărit i apar inea ca satș ț
mănăstiresc Mitropoliei de Târgovi te. Satul a fostș
răscumpărat de <unche ul Dragomir> i de vel-clucerș ș
Tudor i, neavând mo tenitori, îl fac i ei ca danieș ș ș
Mânăstirii Aninoasa.
În anul 1685, august 10, conducerea Mitropoliei de
Târgovi te scria popii Gheorghe care păstorea satul i careș ș
avea în subordine i un schit de călugări al Monahuluiș
Macarie (din care provine satul Diacone ti) să atragă aten iaș ț
stăpânirii<să lase biserica în pace i pe călugări să iaș
venitul mo iilor>.ș
După această dată documentele se înmul esc, Râcaț
devine Căpitănie a Înaltului Scaun al Dreptă ii. În anul 1810ț
satul era împăr it în două: satul Râca-Veche în Strâmba, cuț
biserica de lemn cu hramul Sfântului Paraschiv, i satulș
Râca-Nouă, pe actualul amplasament cu biserica cu hramul
Sfântului Dumitru. În anul 1810 Râca-Veche avea cca. 40-
50 de fumuri (de case) cu o popula ie de 220 de suflete, dinț
care 99 de suflete bărbăte ti i 121 de suflete femeie ti. Înș ș ș
acela i an Râca-Nouă avea 435 de suflete din care 250 deș
suflete bărbăte ti i 185 de suflete femeie ti. Începuse,ș ș ș
după cum se vede, o migrare masivă din vechea vatră spre
a ezarea actuală.ș
În decurs de 40 de ani, satul î i mută amplasamentulș
din Strâmba, spre est, lângă valea Bucovului. Acolo
rămăsese doar Odaia –Veche, adică acele case părăsite le
care oamenii se mai duceau din când în când, denumindu-le
Odaia-Veche. Pe harta administrativă a |ării Române ti dinș
anul 1833 localitatea Râca-Veche din Strâmba nu mai apare,
ceea ce înseamnă că procesul de migrare se încheiase. Acum
satul nou format se nume te Râca-Veche, lângă care apareș
4

5. un alt sat numit Râca-Nouă, sat nou format din venetici
veni i din satele apropiate. Pe harta Statului Major Austriacț
în 1853 găsim cele două sate (Râca-Veche i Râca-Nouă)ș
alături de Bucov, Aduna i i Pistole ti(astăzi dispărut).ț ș ș
1. SATUL BUCOV- SCURT ISTORIC
De i de origine slavă (buk- fag; ov-de; de fag) nu posedămș
documente care să ateste acest sat cu această denumire.
Adevărat că pe aceste meleaguri au fost cândva întinse
păduri de fagi. Una din tarlalele cele mai fertile care au
apar inut acestui sat, cu care au fost împroprietări iț ț
luptătorii din Primul Război Mondial dim mo ia Izvorancaș
s-a numit La Fagi. Bătrânii au lăsat genera iilor viitoareț
tirea că aici erau ni te fagi seculari, răma i din faimo iiș ș ș ș
codri ai Teleormanului (Deli-orman-pădure deasă, pădure
nebună). Cu acest nume slavii au botezat mai întâi pădurea,
apoi pârâul care traversa această pădure, după care satul
însu i i-a luat această denumire de la r‘ul pe care a fostș ș
amplasat.
Primul document în care se pomene te numele satuluiș
datează din anul1830, legalizat la Arhivele statului la 12
august 1894, sub numărul 430 este Testamentul Serdarului
Teodorache Râculescu care lasă mo ia pe care se afla satulș
Bucov, ca danie, mai întâi so iei sale,Anica, i apoi,ț ș
neavând urma i, după moartea nevestei, Mânăstirii de maiciș
Pasărea din Jude ul Ilfov.ț Acest serdar a mai avut un frate,
pe nume Stancu, provenit din vechiul schit de călugări,venit
în sat diacon. De la Stancu Diaconu cu cei cinci fii: Pană,
Pârvu, Dragomir, Gherghina i Ioana i-a luat numeleș ș
cătunul Diacone ti, format în jurul bisericii din deal, întinsș
cam de la podul de peste Bucov, până la ie irea din sat spreș
Miro i. Numele de Bucov apare abia pe la 1853 peș Harta
Statului Major Austriac, editată de Papazoglu.
5

6. La 1862 satul Bucov era format din următoarele
cătune:
1. Cătunul Diacone ti;ș
2. Cătunul Betegi;
3. Cătunul Pistole ti;ș
4. Cătunul Ciucule ti;ș
5. Cătunul Răicule ti;ș
6. Cătunul Porcăre tiș
7. Cătunul Băjene ti.ș
Cătunul Diacone tiș (Dicane ti) este format dinș
clanul lui Stan Diaconu, iar mo ia pe care s-au a ezat seș ș
numea Diaconeasa i se întindea din valea Plescării până înș
apa Bucovului, mărginindu-se spre miază-noapte cu mo iaș
Mânăstirii Aninoasa din Muscel.
Între 1830 i 1842 găsim mo ia sub denumirea Burdea-ș ș
Căldăraru. Odată cu secularizarea averilor mânăstire ti, laș
1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat mo ia ca loturiș
sătenilor din Ciucule ti i Betegi.ș ș
Cătunul Betegi este mai nou i s-a format prin roireș
din satele Pistole ti, Căldăraru, Strâmbeni i Izvoru,ș ș
numindu-se din această cauză i Aduna i. La începuturi,ș ț
cam în jurul anului 1831, satul avea cam 6-7 fumuri, care
proveneau din satul Pistole ti, părăsit din cauza ciumei careș
bântuise satul. Câ iva locuitori care mai rămăseserăț
bolnavi(betegi i) î i părăsesc bordeele de pe apa Bucovuluiț ș
din punctul Pisc i urcă dealul, croindu- i alte gospodării.ș ș
Satele vecine îi numeau <ăi betegi>, de unde i toponimiculș
de Betegi. Cu timpul satul s-a înmul it cu locuitori veni iț ț
din Căldăraru, Strâmbeni, Izvorul, Râca, Purcăre ti, avândș
în anul 1940 peste două sute de gospodării.
Cătunul Pistole tiș era a ezat pe valea Bucovului înș
vestul pădurii Piscului. El purta numele întemeietorului său,
popa Marin Pistol, care fusese mai mult adus cu for a dinț
Izvorul de jos ca preot al satului. Marin Pistol fusese ostaș
în oastea lul Tudor Vladimirescu i, după înfrângereaș
răzmeli ei edin 1821, osta ii lui Tudor fuseseră aspruț ș
6

7. prigoni i atât de Eterie, cât i de turci, care-i căutau cuț ș
lumânarea spre a-i judeca i pedepsi. Mul i fug pesteș ț
Dunăre sau în mun i; pu ini care maiț ț
măseseră,îmbracăhaina monahală prin schituri i mânăstiri,ș
pierzându-li-se urma i numele. Un astfel de osta fusese iș ș ș
Marin Pistol care- i împrumutase numele de la pistolul de laș
brâu, rămas ca amintire din revolu ie, i cu care încă maiț ș
fugărea cetele răzle e de turci care mai dădeau iama prinț
gospodăriile oamenilor.
Popa Pistol a slujit la biserica de lemn a Diacone tilor,ș
i-a întemeiat familie i genera ii de-a rândul din neamul luiș ș ț
au fost popi, începând cu fiul lui Ioni ă Marin Pistol care aț
slujit la biserica Diacone tilor între anii 1860- 1913. (Dateș
transmise de strănepotul său Gheorghe Popescu în anul
1963)
Cătunul Ciucule tiș era a ezat la capătul de apus alș
mo iei Mânăstirii Aninoasa, pe apa Stâmbei, numindu-se laș
început Strâmba. Frunta ul satului pe nume Ciucă s-a mutatș
cu gospodăria, după împroprietărire, spre răsărit, lângă
Diacone ti, dând i numele cătunului Ciucule ti.ș ș ș
Cătunul Răicule tiș , a ezat între moară iș ș
dispensarul comunal, î i are obâr ia în comunele Icoana iș ș ș
Băliganu din Olt, ai căror locuitori, pleca i cu oile spreț
răsărit, au fost surprin i de legile care statorniceau locuitoriiș
prin anuii 1750-1759, rămânând pe aceste meleaguri.
Mop ul lor a fost un oarecare Raicu de la care i-aș ș
împrumutat numele cătunul. Partea Răicule tilor dinspreș
miază-noapte sunt descenden i din două neamuri: Nedeieț
Neamu, boier, i Popa Preda. Ei au fost împroprietări i peș ț
mo iile mânăstire ti Aninoasa i pe mo ia lui Agaș ș ș ș
Costache Bellu în anii 1864, 1878, 1894, 1921, 1945 iș
1990.
Cătunul Porcăre ti (Purcăre ti)ș ș are originea
într-un Porcar, păzitor de cirezi de porci ai mo iei, cu oș
vechime apreciabilă, cam prin anul 1550. Cătunul se află
a ezat pe oseaua Pope ti-Căldăraru, cam la jumătateaș ș ș
7

8. distan ei. Trebuie să amintim că între anii 1400- 1550,ț
porcăritul sau zeciuiala la porci era pe locul doi la dări, după
oierit, care era pe locul întâi iș albinărit, pe locul trei;
căblăritul (căbla- găleată)- zeciuiala la cereale era pe locul
patru iș vinăritul pe locul cinci. În secolul al-XVII-lea, când
turcii înăspres dările, oamenii se orienteză mai mult spre
cre terea porcilor deoarece turcii nu consumau carne deș
porc, a a se face că zeciuiala la porci devine pe ultimul loc.ș
(Bogdan Petriceicu Ha deu- Originile agriculturii la români)ș
La 1848 cătunul Purcăre ti făcea parte din comunaș
Pope ti împreună cu Palanga i cu Izvorul de jos i eraș ș ș
denumit <clă ău>-cătun, având câteva fumuri(10-15).ț
Gospodăriile erau a ezate aiurea pe cele câteva dealuri aleș
apei Bucovului, spre sud de pădurea Piscului i locuitorii lorș
erau clăca i pe mo ia Tătără tii de Sus a lui tefan Bellu.ș ș ș Ș
La 1864 apar inea tot de Pope ti i avea 56 de familiiț ș ș
de clăca i, dintre care 6 de locuitori frunta i, împroprietăriteș ș
cu câte 11 pogoane fiecare; 44 de familii mijloca e cu câte 7ș
pogoane i 19 projini, iar 6 pălma i cu câte 498 de stânjeniș ș
pătra i. La fiecare li s-a dat loc de casă i de grădină, iarț ș
satul <a fost dat la linie>- toate gospodăriile fiind mutate pe
o parte i pe de alta a oselei nou trasate care lega Pope tiiș ș ș
cu Căldăraru.
Cătunul Purcăre ti era închis cu gard de nuiele i eraș ș
păzit de un locuitor ce stătea la capul satului dinspre
Palangă, pe nume Gârea, iar poarta pe unde intrau sau
ie eau oamenii se numea Poarta Gârii, toponimic existent iș ș
astăzi.
Cătunul Băjene tiș ce se ine de mână cu cătunulț
Purcăre ti este format cu ărani băjeni i ( fugi i de pe alteș ț ț ț
mo ii) ale căror gospodării au fost a ezate de la locul numitș ș
Pătului de rezervă al satului (în locul căruia a fost construită
o coală) i până la marginea islazului, spre pădurea Bucov.ș ș
8

9. II. RÂCA PE COORDONATELE ISTORIEI
Localitatea Râca încă de la începuturi a făcut parte din
jude ul Teleorman. Domnitorul Constantin Mavrocordat,ț
prin reforma administrativă pe care o face ca domnitor,
împarte jude ul în zece plă i cu 137 de sate, având ca normăț ș
cursurile de ape, a a cum se mo tenise din trecutulș ș
îndepărtat de pe timpul Voivodului Seneslau. Comina Râca
făcea parte din Plasa Mijlocului de Sus, împreună cu
Palanga, Strâmbeni, Miro i, Că ele ti, Dobrote ti, Tecuci,ș ț ș ș
Balaci, Sili tea, Meri ani i Zâmbreasca.ș ș ș
După anul 1956 comuna Râca a trecut de jude ulț
Arge i prin Hotărârea Consiliului de Mini triș ș ș
nr.1141/1968 privitoare la noua împăr ire administrativă s-aț
desfiin at ca unitate administrativă i este trecută ca sat,ț ș
alături de Bucov i Aduna i la comuna Pope ti.ș ț ș
În anul 2002, în urma repetatelor cereri ale cetă enilorț
i al unui referendum, Guvernul României a aprobat i aș ș
trecut-o în rândurile comunelor. Iată o sumară evolu ieț
demografică după datele pe care le avem:
Cătunul Anul Popula iaț
Râca-Veche 1800 550
Râca-Nouă 1800 400
Râca-Nouă 1810 435
Râca-Veche 1810 220
Răicule tiș 1805 77
Purcăre ti/Băjene tiș ș 1840 160?
Purcăre ti/ Băjene tiș ș 1864 220
Râca Veche/Râca Nouă 1939 2282
Bucov-Aduna iț 1941 1543
Râca Veche/Râca Nouă 1941 2o26
Râca/Bucov 1959 3435
Râca/Bucov 1962 3394
9

10. Bucov 1970 740
Râca 1970 1676
Betegi 1970 490
Comuna Râca 2000 1530
După câte se vede în decurs de aproape două secole,
popula ia satelor noastre a crescut vertiginos, de i după alț ș
doilea război mandial se observă o migrare masivă către
ora ele Bucure ti i Pite ti, după un nivel de trai mai bun.ș ș ș ș
Economia localită ii a cunoscut mai multeț
componente, dar agricultura a rămas ocupa ia de bază aț
locuitorilor. La început locuitorii au muncit pe mo iileș
mânăstire ti i boiere ti, apoi, după reforme agrareș ș ș
succesive, i-au lucrat propriul pământ până în anul 1961,ș
când regimul a obligat ăranii să- i treacă pământul înț ș
proprietate colectivă, degradându-se nivelul de trai. Ruperea
ăranului de pământ a însemnat o mare tragedie pentru sat.ț
După revolu ia din 1989 ăranii care au mai rămas la sat i-ț ț ș
au primit pământurile înapoi,dar n-au mai avut mijloace de
muncă să le are i să le samene, rămânând nemuncite.ș
A a arăta o gospodărie ărănească în secolul al XVIII-leaș ț
10

11. III. ÎNCEPUTURILE ÎNVĂ ĂMÂNTULUIȚ
E greu de stabilit o dată anume când oamenii acestor
locuri au purces la învă ătură. E de presupus că primeleț
colectivită i i-au transmis învă ătura din genera ie înț ș ț ț
genera ie în familie, un mare rol având experien a de via ă aț ț ț
părin ilor i mai ales a mamei. Apoi credin a, prin biserică,ț ș ț
a venit în întâmpinarea oamenilor cu oferta de a-i învă a peț
copii să citească , să scrie i să socotească.ș
Primele documente care atestă învă ătura de carte înț
această localitate datează din secolul al XVII-lea i suntș
legate de biserică. Râca la 1600 era sat mânăstiresc,
apar inând de Mitropolia de Târgovi te. < colile> din tindaț ș Ș
bisericilor de pe mo iile mânăstire ti erau administrate deș ș
călugări greci, având un statut privilegiat. În Râca exista un
<beilic>(un fel de han unde erau găzdui i beii- guvernatoriț
ai acestor provincii) care era în rela ii bune cu egumeniiț
greci, ajutând bisericile i mânăstirile cu care de lemne deș
foc. Egumenii greci întăreau pe dascăl în drepturile lui i totș
ei primeau paretisisul (dină ia, dimisia) când dascălul deș
biserică nu mai voia să ină cursuri.ț
Date certe care atestă că în Râca se făcea carte există
din anul 1662. În anul 1683 este atestat un schit de călugări
care fusese înfiin at de călugărul Macarie i care a jucat unț ș
mare rol în via a sătenilor. Preo ii i călugării de aici auț ț ș
contribuit la răspândirea învă ăturii de carte. După acesteț
date s-au mai găsit altele din anii 1770,1783,1786,1802,
1809, i 1838 care atestă că pe aceste meleaguri se făceaș
carte în biserică.
Într-un Hrisov emis de cancelaria lui Radu-Mihnea
Voivod cam în acest timp (leat 7130, 24 iunie) i adresatș
Mitropoliei de Târgovi te se scria: <ș De aceea i voiș ,
rumânilor ce ve i primi acea ocină, mai sus zâsăț (e vorba de
pământul de pe mo ia mânăstirească),ș voi să asculta i deț
învă ătura părintelui i de slugile sfin ii lui ce vă vor daț ș ț
învă ătură.>ț
11

12. În anul 1786, un Barbu, de 18 ani, fiul lui Vlad sin
(particulă sinonimă cu<fiul lui...>) Popa Dumitru, învă aț
psaltirea, trecuse deci peste bucoavnă iș ceaslov, iar
Gheorghe sin Popa Tudor, de 18 ani, trecuse toate fazele iș
devenise cite ,ț făcând pe dascălul la strană. Cursurile se
desfă urau în tinda bisericii, de la prima zăpadă pânăș
primăvara, când începeau muncile agricole.
Dintr-un Extras de statistică făcută în anul 1810 din
ordinul armatelor ruse ti de ocupa ieș ț , păstrat la
Academie, în manuscris chirilic, reiese că în Râca-
Nouă(n.n. pe amplasamentul actualului sat Râca-Veche)
existau trei preo i ai căror copii învă au carte în Biserica cuț ț
hramul Sfântul Dumitru: Pătra cu de 16 ani, Barbu de 18ș
ani i Tudor de 12 ani care învă auș ț psaltirea.
Pentru savoarea acestui Extras...îl citez în întregime:
Satul Râca-Nouă (n.n.pe amplasamentul actual al
satului Râca-Veche), biserica cu hramul Sfântul Dumitru,
ve mintele i căr ile depline:ș ș ț
Preo i:ț
1.Preot Coman sin Sandu, de 50 de ani, nepătima iș ș
neglobit (?), hirotonit de Preasfin ia sa, părintele Iliopolisț
chir Serafim cu blagoslovenia Preasfin itului Mitropolitț
Cozma la leat 1783, iunie 5.
So ia Gherghina, de 46 de ani,ț fiu Pătra cu de 16ș
ani înva ă psaltire,ț Constantin de10 ani, Radu de 8 ani iș
fată, Despa, de 6 ani;
2.Preot Oprea sin Dumitru de 60 de ani, nepătima iș ș
neglobit, hirotonit de Preasfin ia sa părintele Pogonianisț
chir Antim cu porunca Presfântului Mitropolit Grigore, leat
1770, septembrie, 8,cu carte de duhovnicie de la
Preasfin itul Mitropolit Cozma, din leat 1785.ț
So ia Safta de 58 de ani, fiică Neaga de 16 ani, Ioanaț
de 14 ani,Sanda de 13 ani;
3.Preot Marin sin Gheorghe de 30 de ani, nepătimaș
i neglobit, hirotonit de Preasfin ia sa, părintele Vra iaș ț ț
12

13. chir Sofronie cu porunca Preasfântului Mitropolit Dosotie,
leat1802, noiembrie, 10.
So ie Maria de 28 de ani, fiică Maria de 9 ani;ț
4.Preot Radu sin Oprea de 25 de ani, nepătima iș ș
neglobit, hirotonit de Preasfin ia sa Vra ie chir Sofronie cuț ț
porunca Preasfântului Mitropolit Dositie, leat 1809, augut,
9.
So ie Maria de 19 ani,fiu Neagu de 3 ani,Gheorghe deț
1 an;
5. Preot Vlad sin Popa Dumitru de 50 de ani,
nepătima i neglobit, hirotonit de Preasfin ia sa Părinteleș ș ț
Zehuon Daniel cu blagoslovireaPreasfântului Mitropolit
Cozma, leat 1786, martie ,9.
So ie Anca de 49 de ani, fiuț Barbu de 18 ani, înva ăț
psaltire,Marin de 16 ani, Ilinca de 12 ani i Maria de 10ș
ani;
6.Preot Pătra cu sin Ion de 40 de ani la citire deș
mijloc, nepătima i neglobit, hirotonit de Preasfin ia sa,ș ș ț
părintele Sevastipoleos chir Calinic cu blagoslovenia
Preasfin itului Mitropolit Cozma, leat1790,septembrie, 10.ț
So ie Voica de 35 de ani,ț fiu Teodor de 12 ani,
înva ă psaltireț , Maria de 10 ani, Ion de 8 ani i Neaga de 6ș
ani;
Diaconi:
1.Diacon Pârvu sin Stoicade 36 de ani, nepătima iș ș
neglobit, diaconit de Preasfin ia sa Vratie chir Sofronie cuț
blagoslovirea Preasfântului Mitropolit Dositie, leat
1799,februarie,9.
So ie Ilinca de 27 de ani,Pârvu de 9 ani, Pană de 7ț
ani, Dragomir de 5 ani, Gheorghe de 3 ani i Ioana de 1ș
an;
2.Diacon Marin sin Leahu de 30 de ani, nepătima iș ș
neglobit, diaconit de Preasfin ia sa Sevastis chir Dionisieț
cu blagoslovirea Preasfântului Mitropolit Dositie, leat
1813.
13

14. So ie Gherghina de 27 de ani, fiu Sandu de 10 ani,ț
Stancu de 8 ani, Mihai de 6 ani, Stana de 4 ani i Voica de2ș
ani.
Satul are 250 de suflete bărbăte ti i 185 femeie ti.ș ș ș
Din acela i act reiese că i în sarulș ș Râca-Veche (pe
amplasamentrul de la Strâmba) existau doi diaconi care
aveau doi fii, unul Năstase de 12 ani care învă aț bucoavnă
i altul , Badea de 12 ani care învă aș ț ceaslov.
Satul Râca-Veche cu biserica de lemn cu hramul
Sfântului Paraschiv, ve mintele i căr ile depline:ș ș ț
1.Preot Marin Proistos sin Ioan de 45 de ani,
nepătima i neglobit, hirotonit de Preasfin ia sa, părinteleș ș ț
Ion chir Matei, cu blagoslovenia Preasfântului Mitropolit
Cozma, leat 1783, martie, 20, cu carte de duhovnicie din
â803, mai, 8.
So ia Dumitra, de 37 de ani, fiu Radu de 16 ani, fiicăț
Dobra de 10 ani i Stancu de 2 ani;ș
1.Diacon Ene sin Ion de 35 de ani, nepătima iș ș
neglobit, diaconit de Preasfin ia sa Sevastis chir Dionisieț
cu blagoslovirea Preasfin itului Mitropolit Dositie, leatț
1805, mai, 6.
So ie Manea de 33 de ani,ț fiu Badea de 12 ani care
înva ă ceaslovț i Ion de 10 ani;ș
2.Diacon Ion sin Constantin de 30 de ani, nepătimaș
i neglobit, diaconit de Preasfin ia sa Vra ie chir Sofronieș ț ț
cu blagoslovirea Preasfin itului Mitropolit Dositie, leatț
1809, februarie, 6.
So ie Anca de 30 de ani,ț fiu Năstase de 12 ani care
înva ă bucoavnăț , Rizea de 8 ani, Tănase de doi ani i fiicaș
Zmaranda de 10 ani;
14

15. 3.Gheorghe,cite , sin popa Tudor de 18 ani,holtei.ț
A a arătau cursurile din tinda bisericiiș
Satul avea 99 de suflete bărbăte ti i 121 deș ș suflete
femeie ti.ș
La începutul secolului al XIX-lea locuitorii satului
erau în majoritate ărani: unii se numeau birnici i tăbla i iț ș ș ș
munceau pe mo iile Câmpineanca i Bellu, iar al iiș ș ț
spornici- arga i pe mo iile Mânăstirii Aninoasa( din jude ulț ș ț
Muscel) i Pasărea (din jude ul Teleorman). Într-un numărș ț
mic existau i mo neni, ărani ce- i munceau propriileș ș ț ș
petece de pământ mo tenite din mo i-strămo i.ș ș ș
În timpul muncilor agricole, alături de părin i,ț
munceau i copiii, cei mai mari la cot cu părin ii i cuș ț ș
bunicii, iar cei mai mici aveau grijă de gospodărie sau de
vite. ăranii se înduplecau cu greu să- i dea copiii la coalăȚ ș ș
deoarece se lipseau de bra e de muncă trebuitoare înț
gospodării.
Legile date în perioada 1800-1835 prin Regulamentul
Organic dădeau voie la coli doar târgove ilor. În art.362,ș ț
15

16. cap. al VIII-lea, se arată totu i că datoria ârcovniculuiș ț
(dascălul cântăre de la biserică) este de a-i învă a pe copiiiț ț
satului carte i cântări. Dar după cum se vede dinș
Extractul... de mai sus, doar copiii de preo i ajungeau săț
înve e ceva carte.ț
Legăturile economice cu Bucure tiul, Ro iorii deș ș
Vede , Pite tiul, Curte de Argr i Câmpulungul fac ca uniiș ș ș
ărani mai înstări i, a a zi ii frunta i, să nu mai a tepteț ț ș ș ș ș
mila stăpânirii, ci să- i angajeze ei un învă ător pe cheltuialaș ț
lor. A a se face că pe la 1838 în Râca func ionează o coalăș ț ș
într-o casă particulară, închiriată de la un grec ce vindea
ro cove, pe locul unde se găse te azi familia Petreș ș
Dumitrescu. Simbria învă ătorului Dincă ugui se plăteaț Ț
anual i era strânsă de la ărani de către pârcălabul satului.ș ț
Cursurile se ineau numai iarna i se predaț ș catehismul,
Istoria Vechiului i noului testament, aritmetica, citireaș iș
scrierea numerelor. Scrierea se făcea în lădi e cu nisip sauț
pe tăbli e de ardezie. De altfel tăbli ele s-au folosit până prinț ț
1945-1946 în lipsă de caiete. Pentru cei care nu învă au seț
dădeau pedepse destul de severe: bătaia, arestul, statul în
genunchi pe boabe de porumb sau pe coji de nucă mărun ite.ț
Între anii 1845-1858 coala a fost condusă deș Popa
Ion, Marin Lespede i al i dascăli de biserică ce abiaș ț
<puteau să citească>. Pe la 27 septembrie 1848 Eforia
coalelor cere Căimăcăniei (loc iitor al domnitorului,Ș ț
DLRM) să închidă colile, dar învă ătorul ignoră ordinul i-ș ț ș
i continuă activitatea tot anul colar.ș ș
În anul 1862 învă ătorulț Marin Rădulescu se plânge
autorită ilor prin adresele din 19 octombrie, 5 noiembrie, 26ț
noiembrie că Sfatul comunal nu-i dă cele trebuitoare, adică
lemne, cură enie, îngrijitor, etc. , iar în anul 1863, acela iț ș
învă ător prin adresa din 24 februarie reclamă laț
Subprefectură că Sfatul comunal <nu-i dă nici-un ajutor> Pe
26 februarie 1862, Prefectura dă ordin Sfatului comunal <să
dea cele trebuitoare colii>ș dar zadarnic, organele locale îl
ignoră. Din adresa din 5 noiembrie 1862 reiese că erau
16

17. înscri i în registre 32 de elevi, dar frecventau coala doar 5-ș ș
6 elevi din pricină că oamenii din sat < nu sunt îndupleca i>ț
De i în anul 1864 se dă oș Lege a învă ământuluiț de
către Al.Ion Cuza prin care învă ământul devineț bligatoriu
iș gratuit, coala progresează greu. Între anuii 1868-1875ș
coala a func ionat în casa lui mo Ciucă Ghionarul, darș ț ș
murind proprietarul, mo tenitorii acestuia i-au revendicatș ș
casa i coala s-a desfiin at din lipsă de local. În aceastăș ș ț
perioadă a predat ca învă ător nenea Dascălu, cum îi ziceauț
sătenii, adică Dumitru Bădău ăț originar din Zâmbreasca
care stătea în gazdă la Pârvulescu. După desfiin area coliiț ș
care a durat un an, învă ătorul s-a dus la casa lui, laț
zâmbreasca, lăsând învă ământul baltă.ț
Prin anul 1876 a venit ca învă ătorț BadeaDumitrescu
care a iernat la Ou or într-o casă dărăpănată i <ș ș sărmanul>,
< nu tia nici bine carteș > nici el. Cu toate acestea avem ca
mărturii caietele de scris ale elevilor săi, care au o caligrafie
foarte frumoasă ( a se vedea caietul de caligrafie al elevului
Tache Dumitrescu din anul 1877, viitorul dascăl al colii).ș
Până în anul 1883 coala se făcea cam cu intermiten ăș ț
din lipsă de local. În acest an, subprefectul Zlotescu are
ini iativa i dă Primăriei ordin să cumpere o casă particularăț ș
i s-o aranjeze pentru coală. Primăria a cumpărat o casă cuș ș
240 de lei de la Radu Mărchidan, cârciumar, casă ce avea 9
m. lungime i 4,20 m. lă ime i 2 metri înăl ime, cu pere iiș ț ș ț ț
din nuiele, lipi i cu lut i învelită cu paie. Casa era oț ș
cocioabă părăsită, nespoită cu var, în care ploua ca afară.
17

18. Î vă ătorul Tache Dumitrescu în fa a colii cu elevii.ț ț ș
Prima învă ătoare care func ionează în ea cu titluț ț
provizoriu, neavând studii corespunzătoare, se numea
Aristi a Apostol, un nume predestinat,ț fiind plătită din
fondul jude ului cu 60 de lei lunar până în 1889 i respectiv,ț ș
cu 90 lei lunar până în anul 1891 Între 1891 i 1893 aș
func ionat tot ca învă ător provizoriuț ț Ion Tănăsescu, plătit
tot de jude cu 90 de lei pe lună.ț
Un capitol nou în via a colii începe cu venirea în satț ș
ca învă ătorț a lui Tache Dumitrescu, primul învă ător cuț
coala normalăș , fiu al satului, care s-a luptat ca un
adevărat apostol pentru construirea unui local adecvat de
coală pentru luminarea satului. Iată ce scria el Revizoruluiș
colar de Teleorman în adresa nr.116/1914, iunie 29:ș M-am
căznit în patru rânduri să construiesc local de coală maiș
corespunzător, dar, din lipsă de oameni de ini iativă i dinț ș
cauza multor rău-voitori care, în loc de-a ajutora, au pus
piedici, planurile mi-au fost zădărnicite i eu descurajat.ș
Da i-mi local bun, da i-mi două posturi, da i-miț ț ț
programă pe clase, da i-mi material didactic i copii peț ș
toată ziua iș vă asigur progresul!
18

19. Învă ătorul Tache Dumitrescu la Conferin a învă ătorilorț ț ț
Tache Dumitrescu este născut în anul 1859,
septembrie 29, înva ă coala primară în sat i urmeazăț ș ș
coala Normală a Societă ii pentru Învă ăturaȘ ț ț
poporului Român, cu rezultate foarte bune. În primul an
de învă ământ func ionează la coala Zlote ti, următorii treiț ț ș ș
la coala Miro i, al i ase ani la coala Bucov, după care seș ș ț ș ș
transferă la coala Râca i- i desfă oară activitatea până laș ș ș ș
pensie, adică în anul 1920.
În iulie 1887 se căsătore te cu Aristi a Apostol i dăș ț ș
na tere la 7 copii: un băiat i ase fete. Bun gospodar, î iș ș ș ș
construie te casa i acareturile gospodăriei cu mâna lui, î iș ș ș
organizează curtea i grădina , punând pomi pe care, primulș
din sat , îi altoie te. Are o vastă bibliotecă cu cca. 100 deș
volume în care se găse te beletristică, căr i de albinărit, deș ț
popularizare a tiin ei, de istorie i de pedagogie, colec iaș ț ș ț
revistelor Albina Românească i Revista pentru învă ăturaș ț
19

20. poporului român etc. To i copiii lui au fost bine educa i, auț ț
absolvit coli înalte i au ajuns oameni de nădejde ai patriei.ș ș
La sfâr itul carierei, prin Ordinul nr. 127867/1920,ș
după 45 de ani de carieră, Ministrul coalelor <Ș găse te ca oș
datorie să vă mul umească pentru serviciile aduseț
învă ământului, contribuind la iluminarea neamuluiț .
Când vine în Râca, găse te coala mizerabilă,ș ș
atmosfera era nesuferită, a a că ne amenin ă a ne goni iș ț ș
pu inii copii ce-i avem(Raport către Prefectură din 11.X.ț
1887). În alte rapoarte de pe datele de 10 iș 11.ianuarie1887
anun ă căț coala este închisă din lipsă de lemne, avândș
pere ii bruma i.ț ț Pe 10. VIII. 1905 cere primăriei să dea jos
bălegarul care acopere coalaș i s-o învelească din nou, săș
refacă soba i u a,ș ș mai rea ca la co areș . În clasă pica,
catedra- o masă de scânduri- se mută dintr-un loc în altul din
cauza picăturilor; om de serviciu era numai pe timpul iernii,
copiii î i aduceau singuri apă cu doni a. Cură enia i foculș ț ț ș
le făceau copiii cu rândul, coala seamănă cu un grajdș de
gospodar sărac (Raport către Prefectură din 20.VI. 1916)
Mobilierul era executat cu copiii i cuprindea trei bănciș
lungi de scândură, o masă, o tablă i un dulap. Ca materialș
didactic în anul 1907 era un termometru, un metru liniar, un
echer de lemn, trei măsuri de capacitate, patru corpuri
geometrice de tinichea i un compas de lemn (Inventar peș
anii 1907-1908). În anul 1907 coala avea un ulcior cu apă,ș
două hăr i ale jude ului Teleorman, o hartă ruptă aț ț
României, opt hăr i ale continentelor, iar în biblioteca colii,ț ș
o carte (?) i anumeș Luptele străbunilor de L. Secă anu.ș
După rapoarte nenumărate trimise Prefectului de
Teleorman (nr. 2 i nr. 7 din 15 septembrie, 22 28 din 2ș ș
octombrie, din 14 februarie 1912, 71 din 27 mai, 117 –i 122
din 21, respectiv 26 august 1912; 111 din 20 iulie, 112 din
30 august 1913), în anul 1915 se construie te, în sfâr it, unș ș
local de coală i visul mult a teptat al inimosului dascăl seș ș ș
împline te. Locul pe care se construie te coala esteș ș ș
cumpărat de Primărie de la Ion Pătra cu i are 1288 m.ș ș
20

21. pătra i( plus 4 metri. 3 metri) fac 1290 de metri pătra i.ț ț
Planul colii este făcut de învă ător personal i lucrarea seș ț ș
realizează pe cheltuiala comunei la ordinul Ministrului
coalelor. Localul este alcătuit din două clase mari,Ș
cancelarie i antreu.ș
Primul local de coală modernș
Dar pentru moment, harnicul dascăl Tache Dumitrescu
nu poate să beneficieze de noul local, căci pregătirile pentru
Primul război Mondial afectează profund i învă ământulș ț
din coală. Astfel între 15 noiembrie 1916 i 20 aprilieș ș
1917, coala este închisă, iar învă ătorul concentrat. Dupăș ț
invazia armatelor germane, coala este pusă la dispozi iaș ț
lor, servind ca grajdi de cai i dormitoare pentru solda ă.ș ț
Pu inul mobilier s-a deteriorat, materialul didactic deț
asemenea, arhiva colii, care fusese urcată în pod, a fostș
ruptă i deteriorată, păstrându-se întregi numai registreleș
matricole de după anul 1903, care rămăseseră încuiate în
dulap.
După Primul Război Mondial, în condi iile încheieriiț
statului unitar român i formării României Mari, cursurile seș
21

22. vor relua cu un elan întreit. La început cu două posturi de
suplinitoare, apoi cu trei, coala se primene te, programeleș ș
se înnoiesc, se tipăresc manuale noi i învă ământul ia unș ț
nou avânt. După anul 1920 se vor mai închiria alte 2-3 săli
de clasă în diferite case particulare, numărul de posturi se va
mări, se va prelungi vârsta de colarizare i învă ământul seș ș ț
va a eza pe baze moderne, un rol central revenindu-iș
Ministrului coalelor, Spiru Haret. coala va fi încadrată cuȘ Ș
învă ători pregăti i în coli normale precum:ț ț ș Dumitru R.
Ion, Nicolau Gheorghe (renumitul Lupu botezat de elevi
pentru seriozitatea lui ), Bădescu Filofteia, Ionescu
Vasilica, fiica lui Nicolau, Enache Sterian, Popescu Petre,
Dumitrescu Nicolae, Ionescu Alexandru, Ionescu
Mihalache Stere Ion i al ii care vor da un nou sufluș ț
învă ământului din această localitate.ț
Al Doilea Război Mondial găse te colile bineș ș
încadrate, dar, din păcate, acum iar se produc perturbări
majore: învă ătorii sunt mobiliza i în război, cele apteț ț ș
clase rămân libere, doar două învă ătoare preiau toateț
clasele de la clasa întâi i până la a aptea. Cursurile se inș ș ț
în condi ii foarte grele în ace ti ani, frecven a este foarteț ș ț
slabă, majoritatea copiilor , în lipsa ta ilor, munceau cuț
mamele i cu fra ii lor pe câmp la arat, semănat, săpat iș ț ș
secerat. Pu ini elevi mai reu esc să mai termine apre clase.ț ș ș
După terminarea războiului situa ia învă ământului înț ț
comuna noastră se schimbă dramatic. Venind comuni tii laș
putere, lovesc prima dată în coală ca institu ie. Dupăș ț
Reforma învă ământului din anul 1948, coala decade,ț ș
rămânând doar patru clase primare. Câ iva elevi dornici deț
învă ătură care au avut posibilită i materiale, s-au înscris laț ț
colile din comunele Miro i i Izvorul de Sus sau au plecatș ș ș
la Bucure ti i Ro iorii de Vede. În anul colar 1949-1950ș ș ș ș
se reiau cursurile gimnaziale la coala din Bucov, iar dupăș
doiani,mutându-se la coala Râca. Reforma învă ămnântuluiș ț
schimbă programele i manualele colare, politizându-leș ș
22

23. după sistemul sovietic, având în centrul aten ieiț educa iaț
materialist tiin ifică despre lume i via ă i lupta de clasă.ș ț ș ț ș
i în satulȘ Bucov la începuturi învă ământul s-aț
făcut tot în biserică . Unul din copiii lui Popa Pistol iș
anume Marin Ion Pistol, după ce a trecut prin cele patru
forme, bucoavnă, ceaslov, psaltire i catehismș , a ajuns preot
în sat. Date despre începuturile colii nu există. În anul 1958ș
coala Bucov a fost mistuită de flăcări, arzând tot materialulș
didactic i arhiva. . Învă ătorulș ț Petre Popescu, pe atunci
directorul colii, a reconstruit-o din temelii cu ajutorulș
sătenilor i al Inspectoratului colar raional Coste ti, alș ș ș
cărui inspector era Nicolae Apostolache. În anul 1885 era
învă ător la în satț Nicolae Ion, care a func ionat înț diferite
clădiri închiriate de săteni sau de Primăria Bucov. În anul
1912 s-a construit coala nouă, cu două clase, similară celeiș
din Râca, cu două săli, cancelarie i antreu. Sătenii oș
numeau coala MareȘ deoarece aici veneau to i elevii dinț
comună care terminau patru clase i se înscriau în clasa a-V-ș
a, coală cu tradi ie în care au func ionat învă ători caș ț ț ț
Alexandru Ionescu, Nicolau Gheorghe, Bădescu
Filofteia, Sterian Enache, Crivă Marcela, Crivăț ț
Anghel, Ionescu Mihalache, etc. Prin anul 1968 coala s-aș
închis din lipsă de copii.
Învă ătorul Nicolau Gheorghe.ț
23

24. Elevii colii Bucov în anul 1923ș
coala din satulȘ Purcăre tiș s-a deschis într-un
local cumpărat de la locuitorul Ionescu Păun în anul colarș
1934-1935. Învă ătorulț Ionescu Mihalache, proaspăt
învă ător repartizat în sat, a construit în anii 1936-1937 unț
local de coală din paiantă cu materiale donate de săteni peș
terenul rezervat de la reforma din 1864 pentru pătule de
rezervă.Localul avea o singură sală de clasă, un antreu i oș
cancelarie. În anul 2000 s-a închis din lipsă de copii, iar în
anul 2006 a fost dărâmată de Primăria comunală, rămânând
locul viran.
. Expozi ieț
24

25. Învă ătorii Enache Sterian i Georgeta Sterian cu elevii în fa a colii.ț ș ț ș
i în satulȘ Betegi (Aduna i) se înfiin eazăț ț o coalăș
în anul 1931 numai cu cele patru clase, fiind învă ătorț
Enache Sterian, Bădescu Marin i Cojocaru Victor iș ș
Stănculescu Dumitru. coala a func ionat până în anulȘ ț
1980, rămânând apoi local pentru grădini ă.ț
În sarul Râca-Nouă localul de coală s-a construitș
cam tot în acela i timp, sub conducerea Învă ătoruluiș ț
Popescu Petre, care era director. Localul a func ionat cuț
patru, trei, apoi două posturi, având ca învă ători peț
Trâncan Lucre ia, Dumitrescu Florica, Popescu Petre iț ș
Popescu Ilie. Din anul colar 1999-2000 localul a rămasș
doar pentru grădini ă din lipsă de copii.ț
Localul de coală de la Râca-Nouă.ș
25

26. Localul de coală nou din Râca-Veche a fost construitș
în anii 1958-1959 sub directa îndrumare a secretarului de
Primărie Trâncan Alexandru, cu contribu ia bănească aț
sătenilor i cu sprijinul Sec iei de Învă ământ a raionuluiș ț ț
Coste ti, inspector colar Nicolae Apostolache.ș ș
coala a fost proiectată cu patru săli de clasă, oȘ
cancelarie, o cameră pentru material didactic i un coridorș
pe mijloc. S.
Clasă Clasă
Coridor
Clasă Clasă
N.
În anul 2000 coala a intrat în renovare cu bani de laș
Inspectoratul colar Arge . S-a mărit numărul de clase de laș ș
patru la ase clase, ceva mai mici, i s-au mai creat douăș ș
săli e în intervalul cancelariei i camerei de materialș ș
didactic:
S.
Clasă Clasă Clasă
Coridor
Clasă Clasă Clasă
N.
De asemenea în anul 1978 la localul vechi s-a mai
adăugat o sală de gimnastică cu materiale rămase din
renovarea acelei coli.ș
26

27. Noul local de coală a a cum arăta înainte de renovare.ș ș
IV. ELEVII
Învă ământul pe lângă biserică se făcea sporadic i eraț ș
urmat numai de către fiii de preo i, negustori i târgove i,ț ș ț
rar fiu de ăran care călca tinda bisericii să înve e carte.ț ț
Cea dintâi lege mai serioasă care se ocupă de
învă ământul primar-ț Regulamentul Organic- prescria
pentru Muntenia în sec iunea a-IV-a, cap.8, art.26,ț
înfiin area de coli începătoare pentru ambele sexe prinț ș
toate capitalele de jude .ț Câ iva ani mai târziu s-a pusț
problema înfiin ării de coli i la sate. În anul 1863ț ș ș
func ionau în Valahia 1867 de coli primare, printre care seț ș
regăsea i coala Râca. Prima lege organică aș ș
învă ământului,ț Legea Instruc iunii publice din 1864 aț
găsit la aplicarea ei cca. 2665 de coliș primare săte ti cuș
27

28. câte un învă ător. Constitu ia din anul 1866 stabilea pentruț ț
prima dată gratuitatea i obligativitatea învă ământuluiș ț
primar.
În anul 1877, în timpul Războiului de Independen ăț
numărul colilor săte ti scade, rămânând la 1900 de posturiș ș
de învă ători.ț
Titu Maiorescu, ca Ministru al Învă ământului,ț
încearcă reformarea Legii din 1864, iar Sturza i Spiru Haretș
prezintă Parlamentului în 1886 un proiect de lege care cerea
reorganizarea întregului învă ământ. Tache Ionescu preiaț
acest proiect i încearcă să-l aplice. Obligativitatea se aplicaș
astfel: mai întâi pentru copiii de români care au fost înscri iș
de bună voie în registrul colar, apoi pentru copiii mai mariș
ai părin ilor cu mai mul i copii de vârstă colară; dintreț ț ș
copiii mai mari se preferau copiii sătenilor cu dare de mână.
i toate aceste fapte după 31 de ani de la votareaȘ
obligativită ii legii!ț
În primii 21 de ani de când există arhivă (1884-1905)
situa ia popula iei colare s-a prezentat la coala Râca,ț ț ș ș
după cum urmează, conform tabelului de mai jos, preluat din
arhiva colii din anul 1906, întocmit de învă ătorul Tacheș ț
Dumitrescu:
Anul
colaș
r
Total
copii
Numărul elevilor Nr.copiilor
răma i neînscri iș ș
Total B. F. Absolenț Total B. F.
Nr. % Nr. %
1884
/85
96 45 47 41 4 Fără date 51 53 4
5
6
1885
/86
81 35 43 32 3 Fără date 46 57 3
8
8
1886
/87
77 28 36 27 1 Fără date 49 64 3
5
14
1887
/88
85 35 41 33 2 Fără date 50 59 3
8
12
28

29. 1888
/89
89 35 39 33 2 Fără date 54 61 3
5
19
1889
/90
90 33 37 33 - Fărădate 57 67 3
6
21
1890
/91
62 31 50 31 - 4 31 50 3
1
-
1891
/92
72 36 50 35 1 2 36 50 3
5
1
1892
/93
68 34 50 32 2 8 34 50 3
2
2
1893
/94
112 36 32 33 3 7 76 68 4
8
28
1994
/95
151 35 23 31 4 2 116 77 6
3
53
1895
/96
165 39 24 33 6 7 126 76 7
7
46
1896
/97
155 43 28 36 7 6 112 72 6
3
49
1897
/98
176 51 29 42 9 3 125 71 7
6
49
1898
/99
218 51 23 41 10 5 167 77 8
3
84
1899
/900
208 64 31 54 10 Fărădate 144 69 9
2
52
1900
/901
192 59 31 53 6 Fărădate 133 69 8
3
50
1901
/902
188 59 31 53 6 8 129 69 7
5
54
1902
/903
299 92 40 77 15 12 137 60 8
1
56
1903
/904
264 125 47 107 18 13 139 53 6
7
72
1904
/905
? 148 ? 71 77 12 ? ? ? ?
1905
/906
36 12 ? 12 ? 13 23 ? 1
1
12
29

30. Privind acest tabel din perioada 1884-1905 ne dăm
seama că numărul absolven ilor este infim fa ă de numărulț ț
înscri ilor în registrele de eviden ă. Dintre elevii înscri i înș ț ș
cataloage, dacă veneau la coală 10% din ei. De asemeneaș
observăm că un număr foarte mare dintre ei rămâneau în
afara colii. Trebuie să amintim că suntem în preajmaș
răscoalelor ărăne ti din 1907 când ăranii trăiau foarte rău,ț ș ț
muncind pe mo iile boiere ti, făr a beneficia prea mult deș ș
munca lor.
La o simplă compara ie a numărului copiilor de vârstăț
colară cu numărul copiilor înscri i i cu acela alș ș ș
absolven ilor, putem trage concluzia că un număr din ce înț
ce mai mare de copii era lăsat în afara colii.ș
Toate legile enun ate cuprindeau obligativitateaț
învă ământului pentruț to i fiii Românieiț , dar ele nu s-au
aplicat din varii motive: lipsa mijloacelor materiale, lipsa
localurilor de coli, ignoran a claselor bogate i chiar aș ț ș
ăranilor care nu vedeau în coală un produs material.ț ș
Numărul redus de absolven i pe care coala îl dădea anualț ș
arată clar cât de iluzoriu era de aplicat acest principiu. Copiii
veneau mai des la coală în lunile de iarnă iar toamna iș ș
primăvare lipseau, de i erau amenin a i cu amenziș ț ț
usturătoare. Procesele- verbale de inspec ii semnalează iț ș
ele o frecven ă foarte slabă: pe 31 noiembrie1891 este unț
singur copil în clasă din cei 31 de elevi înecri i, iar pe 17ș
mai 1892, în trei clase erau prezen i doar 11 elevi.ț
Absen ele repetate ale elevilor fac obiectul multor plângeriț
ale învă ătorului către stăpânire( ex. Pe 11 octombrie 1887)ț
i numai o execu ie cuș ț călăra ii( solda i călări)ș ț poate să-i
aducă pe copii la coală. Câteodată se implică i Primăriaș ș
prin vătă eii satuluiș , aducând copiii cu for a la coală sauț ș
cu executarea amenzilor colare ( se plătea 20 de bani pe oș
absen ă). De i numărul absen elor era mare, amenzileț ș ț
colare, din mila dascălilor, nu depă au 30 de lei pe an.ș șț
30

31. IV. COALA ÎNTRE 1907 I 1918Ș Ș
Răscoalele ărăne ti din anul 1907 au fost un semnalț ș
de alarmă pentru stăpânire. De i la noi în sat n-am avut unș
mo ier pe care să se răzbune ăranii, ecoul lor s-a transmisș ț
i sătenilor din comuna noastră. Printr-o circulară din 19ș
martie 1907 trimisă învă ătorului Tache Dumitrescu se cereț
să explice cum s-au manifestat sătenii, care-i starea lor i ceș
evenimente deosebite s-au petrecut în sat. Răspunsul
dascălului este notat chiar pe versoul adresei: < sătenii de iș
pa nici de felul lor, stăteau strân i pe osea gata de a daș ș ș
semnalul. Scopul era mai mult gonirea străinilor i jaful.ș
Învă ătorul, preotul, primarul i notarul au închis cârciumaț ș
i am dat sfat sătenilor, arătându-le calea rătăcită, arătândș
relele ce au să curgă. Cursurile nu s-au suspendat dar
învă ătorul a fost suplinit la coală în acea zi.ț ș Ca măsuri de
siguran ă, învă ătorul propune <ț ț să se mai pună frâu asupra
maniei de concuren ă a arenda ilor asupra mo iei>ț ș ș
Semnificativă este i nota telefonică a Revizoratului din 10ș
martie 1907: <asigura i pe săteni că Înaltul Guvern au luatț
măsuri a le da dreptate dacă au vreo dorin ă; sfătui i peț ț
săteni să ceară dreptatea prin peti iuni i vor fiț ș
satisfăcu i>ț Pe 25 marte 1907 cu adresa nr. 40, învă ătorulț
infirmează iar stăpânirea: <Sătenii din această comună,
de i cam pa nici de felul lor, dar ini ia i (?)de răscoaleleș ș ț ț
i dezastrele ce s-au făcut în satele vecine: Gume ti,ș ș
Tătără ti, Surdule ti i Miro i străteau strân i pe osea,ș ș ș ș ș ș
cei mai rebeli gata de a da semnalul de atac. Scopul era mai
mult gonirea străinilor i jaful. Subsemnatul, văzândș
situa ia grea, m-m-am pus în în elegere cu preotul,ț ț
primarul i notarul, am închis cârciumile i cu multăș ș
insisten ă atât cu sfatul (?), arătândule calea rătăcită peț
care i-a îndreptat oarecare descreiera i, cât i cuț ș
amenin atul, arătându-le relele ce au să decurgă dinț
nesocotin a lor, am putut a-i înfrâna două zile consecutiveț
i o noapte. Acum îmi mul umesc to i după ce s-au trezit>.ș ț ț
31

32. Ca propunere pentru stingerea răscoalei, învă ătorulț
propunr: <Să se facă mai mult sacrificiu pentru dezvoltarea
min ii i inimii poporului incult, în special asupra min iiț ș ț
multor pretin i cul i, dar care în nesocotin aș ț ț lor, se fac
foale de a sufla în tăciunele aproape stins, să se mai pună
frâu asupra maniei de concuren ă a arenda ilor asupraț ș
mo iilor. Să se amendeze cel ce se va întâlni beat, be iaș ț
fiind izvorul tuturor relelor. Luptele politice să fie mai
politicoase (sic!) i numai cu scop na ionalist i patrioticș ț ș
decât de partid i de parte personală.> (Dș osar intrare-ie ireș
al colii din anul 1906-1907)Ș
Imediat după aceste evenimente ,Guvernul ia măsuri
ca să se îmbunătă ească soarta învă ământului. Începeț ț
construirea de localuri de coală săte ti i creează condi iiș ș ș ț
mai bune atât elevilor cât i dascălilor prin ajutoare băne ti,ș ș
material didactic, mobilier colar i salarii asigurate de stat.ș ș
Iată un tabel care arată că lucrurile încep să se mi te;ș
cifrele absolven ilor se măresc, copiii vin la coală în numărț ș
mai mare i cu mai multă dragoste. Sărăcia rămâne însă înș
continuare principala cauzî care-i re ine pe părin i să- iț ț ș
trimită copii la cală.ș
Anul colar 1906/1907ș 12
Anul colar 1907/1908ș 11
Anul colar 1908/1909ș Fără date
Anul colar 1909/1910ș Fără date
Anul colar 1910/1911ș Fără date
Anul colar 1911/1912ș 11
Anul colar 1912/1913ș 14
Anul colar 1913/1914ș 18
Anul colar 1914/1815ș 20
Anul colar 1915/1916ș 20
Anul colar 1916/1917ș Fără date
Anul colar 1917/1918ș 22
Trebuie să reamintim că în această perioadă, tot
tulbure pentru ară, au loc două mari evenimente cuț
32

33. repercusiuni asupra locuitorilor: Războaiele Balcanice iș
începerea Primului Război Mondial. Mul i ărani suntț ț
mobiliza i,la fel i dascălii care erau ofi eri în rezervă. Înț ș ț
noaptea de 14 spre 15 august 1916, când armata română a
început ofensiva, din localitatea noastră se găseau mobiliza iț
peste o sută de solda i care au plecat, la sunetele trâmbi elorț ț
i al bătăilor de clopot la arme, lăsându- i acasă neveste,ș ș
părin i, copii, fra i i surori. Aproape un sfwert din ceiț ț ș
pleca i au căzut pe câmpurile de luptă la Dragoslavele,ț
Mateia sau în tran eele din Moldova. Inimosul dascălș ș
Tache Dumitrescu lasă coala încuiată i pleacă pe front.ș ș
coala rămâne pe mâna suplinitoarelor cu câteva clase careȘ
se descurcă greu cu copiii. După rechizi iile masive care s-ț
au făcut de armata română pentru a ajuta frontul, nem iiț
aproape au sărăcit satul, luând de la săteni tot ce găseau:
animale (porci, vaci, oi, capre), păsări (găini, ra e), fân,ț
cereale pentru cai, îmbrăcăminte, pături, fasole, ceapă,
usturoi, brânză etc. Între datele 15 noiembrie 1916 i 20ș
aprilie 1917 coala este închisă i, după invazia armatelorș ș
germane, coala a rămas la dispozi ia lor, servind ca grajdiș ț
pentru cai i dormitor pentru solda i. Acum s-a distrus oș ț
mare parte din arhiva pe care învă ătorul o urcase în podulț
colii i pu inul mobilier pe care-l confec ionase cu mânaș ș ț ț
lui. A rămas neatins un dulap încuiat cu arhiva de după
1894, la care nem ii n-au avut acces. Terminarea războiuluiț
găse te ara secătuită, satul a rămas pustiit i bântuit de boliș ț ș
precum tifosul, pojarul, râia, păduchii.
V. COALA ÎNTRE ANII 1918- 1948Ș
Făurirea Marii Uniri de la 1 Decemnrie 1918 a
însemnat un nou imbold pentru ară. A început să seț
dezvolte industria, agricultura s-a diversificat, cultura iș
tiin a au luat un nou avânt. După ie irea din crizaș ț ș
economică prin care trecuse ara, produc ia industrială iț ț ș
33

34. agricolă a înregistrat o continuă cre tere. După 1918 coalaș ș
românească este reglementată unitar pe întreaga ară prinț
noile legi de organizare din anii 1924-1928. În perioada
dintre cele două războaie mondiale a crescut re eaua colilorț ș
de toate gradele. Acum încep să se înfiin eze noi coli, coliț ș ș
de meserii, facultă i, etc.ț
În comuna noastră se înfiin ează coli cu clasele I-IVț ș
în toate satele, se construiesc noi localuri de coală, colileș ș
sunt încadrate cu cadre calificate, efectivele de elevi încep să
crească, se formează clase paralele, copii frecventează
coala cu regularitate. În anul 1935 se înfiin ează coala deș ț ș
la Băjene ti,iar în 1936 se construie te i localul de coală.ș ș ș ș
În satul Betegi în anul 1931 se înfiin ează un post deț
învă ător care preda la patru clase primare. cola Râca-ț Ș
Nouă avea patru posturi de învă ător, coala Bucov sauț ș
coala Mare, cum o numeau sătenii, avea apte clase, unș ș
număr mare de copii, fiind încadrată cu cadre calificate
precum Alexandru Ionescu, Bădescu Filofteia, Nicolau
Gheorghe, Stere Ion.
După anul 1918 la coala Râca-Veche efectiveleș
colare încep să crească. Iată , spre exemplificare, un tabelș
cu efectivele de elevi i situa ia lor colară:ș ț ș
Ani colariș Elevi înscri iș Elevi
frecven iț
Promova iț
1918/1919 165 120 106
1919/1920 245 210 200
1932/1933 211 113 102
1936/1937 220 140 115
1939/1940 200 192 140
1940/1941 201 150 134
1946/1947 200 152 120
1947/1948 193 152 130
Între anii 1921-1924 a func ionat i oț ș coală de feteș
condusă de învă ătoareaț Maria Chiri escuț ; cursurile se
34

35. ineau într-o casă închiriată. La această coală erau înscriseț ș
60 de fete, dar media celor ce o frecventau zilnic nu depă eaș
27-40 de eleve. Se învă au acelea i obiecte de studiu ca laț ș
coala de băie i, dar, în fiecarezi, se făceau i lucrăriș ț ș
manule specifice fetelor precum: croitorie, cusături
na ionale, împletituri, etc.ț
VI. COALA ÎNTRE ANII 1948-1989Ș
După declan area celui de al Doilea Război Mondialș
de către Germania hitleristă, situa ia României s-a înrăută itț ț
profund. Economia ării a fost pusă pe picior de război, araț ț
este sfârtecată în două de către Dictatul de la Viena, impus
de Germania i Italia (30 august 1940), dând Ungarieiș
hortiste partea de nord a Transilvaniei. La 7 septembrie 1940
Cadrilaterul intră în stăpânirea Bulgariei, iar la 26 ianuarie
1940, sub amenin area Moscovei, Basarabia i nordulț ș
Bucovinei sunt cedate fostului stat URSS. La 6 septembrie
1940 Regele Carol al doilea abdică, în favoarea fiului său,
Mihai întâi, aducând la putere pe generalul Ion Antonescu
care instituie dictatura militară. Cu ara sfârtecată, generalulț
Ion Antonescu hotără te ca la 22 septembrie 1941 să seș
alăture axei i să intre în război împotriva URSS pentruș
recuperarea teritoriilor pierdute. În anii războiului, economia
ării este ruinată, Marile pagube materiale dintre anii 1940-ț
1944 echivalează cu economia ării pe 12 ani. Războiul s-aț
terminat tragic pentru România, fiind pusă în situa ia săț
plătească despăgubiri de război URSS timp de 20 de ani.
Practic toată economia noastră (agricultura, industria,
bogă iile subsolului) a fost pusă la dispozi ia ru ilor. Înț ț ș
aceste condi ii coala românească a făcut un mare recul spreț ș
înapoi. De i s-au luat câteva măsuri populiste pentruș
lichidarea analfabetismului care cuprinsese 40% din
popula ia ării, coala intrase în degringoladă.ț ț ș
35

36. Reforma învă ământului din 1948 aț jucat un rol
hotărâtor în transformarea colii într-un vechicol deș
propagandă comunistă al noului regim, instaurat odată cu
intrarea tancurilor sovietice pe teritoriul ării. Marii oameniț
politici, profesorii universitari, ziari ti de prestigiu, scriitori,ș
profesori de liceu sau de gimnaziu, sub pretextul simpatizării
cu regimul trecut , au înfundat pu căriile comuniste, plătindș
nevinovă ia lor cu ani grei de temni ă. Multe cadre didacticeț ț
au fost scoase din învă ământ i înlocuite cu politruci careț ș
habar n-aveau de coală. La noi învă ătoriiș ț Stere Petre iș
Stere Ioana au fost sco i din învă ământ pe motive politiceș ț
i n-au mai fost reîncadra i niciodată.ș ț
În comuna noastră au fost desfiin ate cele apte claseț ș
gimnaziale, coala rămânând doar cu patru clase primare.ș
S-au format centre de comune cu clasele a-Va-aVII-a la
Izvorul de Sus i Miro i, unde puteau să- i continuieș ș ș
studiile i elevii din comuna noastră. Majoritatea elevilor auș
rămas însă descumpăni i, neavând posibilitatea să- iț ș
urmeze cursurile în alte localită i sau la ora . Câ iva copii,ț ș ț
ai căror părin i au avut un pic de bază materială i au fostț ș
con tien i de importan a învă ăturii, au urmat claseleș ț ț ț
gimnaziale la Izvorul de Sus, Miro i, Ro iorii de Vede iș ș ș
Bucure ti, ajungând să- i termine studiile cu mari greută i.ș ș ț
Dintre ei cca 7 elevi s-au înscris la coala pedagogică deȘ
învă ători din Câmpulung, ajuta i fiind de directorul coliiț ț ș
pedagogice, Ilie Stănculescu, al i 2 au urmat coala sanitarăț ș
din Bucure ti, câ iva liceul teoretic din Ro iori i Pite ti.ș ț ș ș ș
În anuul colar 1949-1950 se reînfiin ează ciclul al-II-ș ț
lea cu clasa a -V-a la coala Bucov, urmând în anii următoriȘ
cu clasele aVI-a i a-VII-a. În anul colar 1954-1955 ciclulș ș
gimnazial se mută la coala Râca, având mai mult spa iu iș ț ș
cadre didactice. De i reforma învă ământului din 1948ș ț
prevedea că învă ământul era obligatoriu, în primii patruț
ani, adică 1948-1951, ciclul gimnazial nu a fost obligatoriu.
Începând cu anul colar 1951-1952 coala generală, ciclulș ș
gimnazial, s-a generalizat cuprinzând to i copiii din comună.ț
36

37. Pe lângă cele două clase din coala veche s-au mai închiriatș
alte două săli în case particulare, una la Mocăneasca i altaș
la Nicu Dumitrescu, durând astfel până la construirea noului
local de coală în anul 1958-1959. După această dată to iș ț
elevii din ciclul gimnazial sunt muta i în localul nou, iar înț
cel vechi rămânând numai clasele I-IV, cu două clase de
diminea ă i două după masă. După reforma din 1948,ț ș
obligativitatea învă ământului devine literă de lege, copiiiț
fiind colariza i în propor ie de 98%. După anul 1967, cândș ț ț
Ceau escu a interzis avorturile, numărul de copii aproapeș
s-a dublat, clasele V-VIII au devenit paralele, preluând iș
copiii de la colile de 4 ani Râca-Nouă, Bucov, Aduna i iș ț ș
Purcăre ti, care trimiteau copii în clasa a-V-a.ș
Numărul de elevi într-o clasă nu depă ea 30 de eleviș
Fiecare clasă avea un diriginte la clasele V-VIII i unș
învă ător la clasale I-IV.ț
Iată un tabel cu câ iva ani colari, numărul de clase,ț ș
i numărul de elevi:ș
Ani colariș Numărul de clase Numărul de elevi
1957-1958 7 191
1962/1963 10 230
1963/1964 10 241
1964/1965 10 270
1966/1967 10 263
Trebuie să recuno tem că după reformaș
învă ământului din 1948 statul comunist a pus coala peț ș
baze noi.
37

38. Absolven ii clasei a VII-a din anul 1965-1966ț
De la dreapta la stânga: Enache Sterian, Sterian Georgeta,Dragomir
Ioana, Boboc Iana, Cojocaru Marcela,Bibliotecara comunei i Ionescu Ionș
.
În centrul aten iei a stat educa ia comunistă a tinereiț ț
genera ii, formarea a a-zisului om nou care trebuia săț ș
răspundă cerin elor vremii. coala s-a despăr it de biserică,ț Ș ț
s-a desfiin at religia ca obiect de studiu, tot învă ământul aț ț
căpătat un aspect laic i democratic, acesibil tuturor, bazatș
pe învă ătura marxist-leninistă despre lume i via ă.ț ș ț
Structura socială a satului s-a schimbat, în anul 1959 a
luat fiin ă gospodăria colectivă <Drumul lui Lenin>,ț
pământul ăranilor i uneltele au fost trecute în proprietateț ș
colectivă i oamenii au început să muncească, mai pe nimic,ș
la stat. În aceste condi ii, statul, avându-i în mână , a pututț
să desfă oare o intensă propagandă comunistă în rândulș
oamenilor. S-a înfiin at organiza ia pionierilor , după modelț ț
sovietic, în anul 1948, organiza ie care a jucat un mare rol înț
educarea <materialist- tiin ifică despre lume i via ă>ș ț ș ț a
tinerei genera ii. Manualele s-au politizat, sco ând dinț ț
con inutul lor tot ce inea de concep ia idealistă a formăriiț ț ț
Universului, s-a introdus concep ia evolu ionismului despreț ț
lume i via ă, punându-l la loc de cinste pa Darvin (Bazeleș ț
38

39. darvinismului), limbile străine s-au scos din planurile de
învă ământ, rămânând numaiț limba rusă care s-a introdus
din clasa a-IV-a până În clasa a VIII-a. Cadrele didactice au
fost obligate să înve e limba rusă, prin cursuri speciale, i săț ș
participe la învă ământul ideologic, unde se predaț
socialismul tiin ific i politica partidului comunist.ș ț ș
Absolven ii clasei a-VII-B, anul colar 1968-1969. De la stânga laț ș
dreapta:Popescu Ecaterina, Popescu Stela,Stănculescu Iana, Ionescu Aurelia,
Ionescu Ion, director,Cojocaru Victor, Penescu Atanasie, Barbu Ion,
pre edintele CAP, Popa Ion, activist de partid.ș
Trebuie să recunoa tem că acest sistem de învă ământș ț
a adus i lucruri bune pentru elevi: obligativitatea a devenitș
literă de lege, manualele colare au fost date gratuit elevilor,ș
s-a creat un sistem de burse pentru elevii cu o stare materială
proastă. Dacă până acum predau la clasele V-VIII învă ători,ț
pe parcurs au început să vină în coală i cadre cu pregătireș ș
superioară. În anul colar 1954-1955 a fost repartizatăș
profesoare Kordella Georgeta care a terminat facultatea de
filologie, 5 ani, apoi în anul colar 1960-1961 profesoaraș
Durle Eftimia care a terminat facultatea de filozofie, au
urmat apoi alte cadre cu studii superioare cum sunt Ionescu
Ion, profesor de limba română, Ionescu Aurelia, profesoară
39

40. de limba română-franceză, Tronac Viorica, profesoară de
biologie,Depără eanu Petraț , profesoară de matematică,
etc.
Absolven ii clasei a-VIII-a, anul colar 1968-1969. De la stânga la dreapta:ț ș
Crivă Anghel,Sterian Enache, Sterian Georgeta,Popescu Stela, Crivă Maria,ț ț
Ionesci Ion, director, Ionescu Aurelia,Dragomir Ioana, Adamescu Maria,
Bibliotecara comunei,Marin Marcela i Penescu Atanasie.ș
40

41. Promo ia clasei aVII-a, anul colar 1962-1963. De la dreapta laț ș
stânga: Ilie Gheorghe, Ilie Neac a, bibliotecar,Matei Stela,Stănculescuș
Maria,Popescu Stela, Cojocaru Victor, Alecu Aurelia, Penescu Ecaterina,
Penescu Atanasie, Crivă Anghel, Enache Sterian.ț
După genera ia interbelică de învă ători care au ie itț ț ș
la pensie, a venit în colile din Râca o nouă genera ie deș ț
dascăli- învă ători i profesori- care le-a luat locul celorț ș
bătrâni, precum: Cojocaru Victor, Stănculescu Maria,
Stănculescu Dumitru, Bădescu Marin, Popescu Stela,
Popescu Ilie, Ionescu Ion, Ionescu Aurelia, Popescu
Ecaterina, Cojocaru Marcela, Penescu Irina, aproape
to i fii ai satului, care au dat un nou suflu învă ământuluiț ț
din colile noastre. Din păcate, după reformaș
învă ământului s-a intodus practica agricolă, care înț
perioada 1960-1989 a fost un adevărat calvar pentru copii,
căci erau singurii care mai strângeau recoltele de pe câmp
până aproape de 15 noiembrie, dată după care intrau la
clasă.
41

42. Absolven ii clasei a-VIII-a, anul colar 1970-1971. De la dreapta spreț ș
stânga: ovan Gheorghe, Dinu Amalia, Tronac Viorica, Ionescu Ion, director,Ș
Ionescu Aurelia, Adamescu Maria, Adamescu Ion.
VII. COLA ÎNTRE ANII 1989 I PREZENTȘ Ș
Revolu ia din 22 decembrie 1989 a făcut o cotiturăț
radicală în mersul societă ii române ti. În contextulț ș
prefacerilor europene, România rămăsese ultima ară în careț
regimul comunist nu se schimbase, fiind întruchipat de
figura devenită emblematică a dictatorului comunist,
Nicolae Ceau escu. Scârbită de traiul insuportabil pe care-lș
ducea, popula ia a răsturnat regimul comunist prin mijloaceț
violente. Din păcate comunismul rezidual, concep ii rămaseț
din vechea orânduire socialistă au continual i continuă iș ș
astăzi să macine societatea noastră. De i s-au creat partideș
politice, s-a proclamat o nouă constitu ie, democra ia încăț ț
nu s-a instalat pe deplin. La cârma ării s-au instalat a douaț
i a treia garnitură a comuni tilor, împră tia i prin toateș ș ș ț
partidele, elemente ale securită ii, infiltrate prin posturile deț
conducere, i au continuat să conducă ara discre ionar,ș ț ț
îmbogă indu-se prin trecerea bunurilor materiale dinț
proprietatea socialistă în cea privată.
42

43. Din păcate coala noastră, ca întreaga coalaș ș
românească, a avut de suferit mult: fondurile alocate au fost
insuficiente, manualele i programele n-au fost pregătite săș
răspundă noilor cerin e ale învă ământului, obligativitateaț ț
învă ământului s-a diminuat, criza cadrelor didactice, prinț
liberalizarea transferurilor de la o coală la alta, s-a adâncit.ș
Prima schimbare semnificativă care s-a făcut în
primele zile de după revolu ie a fost schimbare portretuluiț
lui Nicolae Ceau escu cu o icoană a colii pe careș ș
învă ătoarea Ionescu Vasilica o luase acasă i o păstrase cuț ș
sfin enie, a teptând aceste timpuri.ț ș
Liberalizarea avorturilor a făcut ca numărul de elevi să
scadă dramatic de la un an la altul, noua democra ieț
în eleasă prost atât de cetă eni cât i de elevi, mijloaceleț ț ș
audio-vizuale în goana lor după lucruri facile, au făcut ca
rezultatele la învă ătură să devină mediocre. Profesorii auț
fost plăti i din ce în ce mai prost i n-au mai fost interesa iț ș ț
să depună o muncă sus inută pentru ob inerea de rezultateț ț
bune. Cauzele care au dus la aceste fapte au fost multe:
elevii au fost atra i de lucrurile facile ale mijloacelor mas-ș
media, rela ia profesor-elev s-a deteriorat i au lăsatț ș
învă ătura pe planul al doilea, deziteresul părin ilor pentruț ț
educarea propriilor fii s-a diminuat, văzând că elevii nu mai
au nicio perspectivă de viitor.
Mai întâi s-au desfiin at colile de 4 ani de pe razaț ș
comunei deoarece aveau efective de elevi foarte mici, de ccc
3-4 sau 5 elevi, i au trecut la coala Râca-Veche. Aici s-auș ș
format patru posturi de învă ător la clasele I-IV i ccc.7ț ș
catedre în care au fost încadrate cadre calificate, unele cu o
vechime considerabilă, altele tinere, venite de pe băncile
facultă ilor. S-au introdus ca limbi moderne franceza iț ș
engleza. Religia a căpătat un loc de frunte în planul de
învă ământ, programele i manualele s-au dezideologizat.ț ș
S-a încercat i într-o mare măsură s-a reu it ca învă ământulș ș ț
românesc să înnoade tradi iile pe care le-a avut până laț
venirea comunismului, s-au desfiin at organiza iile politiceț ț
43

44. ale copiilor (pionerii i oimii patriei), învă ământul a fostș ș ț
despăr it de politică. În perioada acestor ani învă ământulț ț
din Râca a fost i este condus de un profesor destoinic cuș
facultatea de matematică, Dinu Marin. Sub conducerea lui
s-a renovat coala, s-a introdus apă curentă, s-au renovatș
grupurile sanitare, a fost înzestrată cu calculatoare i cu unș
microbuz pentru transportul copiilor la i de la coală. Deș ș
asemenea s-au primit căr i la biblioteca colară în valoareț ș
de câteva sute de euro. Elevii din clasele I-IV i pre colariiș ș
primesc un supliment alimentar zilnic, a a-numitul <cornulș
i laptele>, pe care-l servesc în recrea ia mare. coala esteș ț Ș
încadrată cu cadre tinere, atât profesorii cât i învă ătoriiș ț
sunt califica i i cu dragoste de muncă. Având în vedere căț ș
nu to i sunt din localitate, Consiliul comunal a hotărât să leț
deconteze transportul la i de la domiciliul lor la Râca.ș
VIII. ÎNVĂ ĂMÂNTUL COMPLEMENTARȚ
Legea învă ământului din anul 1896 a ministruluiț
P.Poni prevedea înfiin area în mediul rural a colilor deț ș
adul i, dovadă a faptului că ne tiin a de carte începe să fieț ș ț
resim ită tot mai mult în activitatea oamenilor.ț coalaȘ
complementară sau coala de adul iș ț s-a înfiin at înț
comuna Râca în anul 1902 de către învă ătorul Tacheț
Dumitrescu. Cursurile însă se ineau neoficial încă dinț
1897/1898, de când se dăduse legea. Mai întâi s-a făcut un
recensământ al ne tiutorilor de carte i apoi s-au începutș ș
înscrierile. Normal se înscriau to i copiii de la 14 ani în susț
care nu erau cuprin i în învă ământul colar. Cursurile seș ț ș
ineau de trei ori pe săptămână între orele 16-18 i se predaț ș
citirea, scrierea i aritmetica. Numărul adul ilor careș ț
frecventau coala era între 10 i 40 de adul i pe fiecare an,ș ș ț
număr ce cre tea cu venirea iernii când oamenii terminau cuș
treburile gospodăre ti i descre tea cu venirea primăverii.ș ș ș
Uneori autorită ile locale apreau aceste cursuri pe motivulț
44

45. că cei ce o frecventau <se dedeau la nerozii>. Iată câteva
date despre învă ământul complementar:ț
Anul colarș Elevi
recenza iț
Elevi înscri iș
ifrecven iș ț
Elevi
promova iț
1897/1898 33 33 33
1898/1899 51 51 ?
1903/1904 125 25 25
1904/1905 70 18 18
1905/1906 85 20 18
1907/1908 Nu s-a
dsfăș
urat din lipsă debuget
1912/1913 To i copiiț de la 14 ani în sus?
1914/1915 85 ? ?
1915/1916 80 ? ?
1919/1920 61 61 ?
1924/1925 101 56 ?
1925/1926 92 ? ?
Din acest tabel putem trage concluzia că pu ini adul iț ț
se ineau de treabă până la sfâr itul ciclului de învă ământ.ț ș ț
Era însă o formă de a diminua numărul analfabe ilor careț
devenise îngrijorător de mare. Învă ământul se făcea tot peț
clase conduse de învă ători.ț
Pe măsură ce învă ământul obligatoriu de 7 claseț
devenea obligatoriu, numărul celor de la coala de adul i seș ț
diminua. În timpul celui de al Doilea Război Mondial s-a
desfiin at, majoritatea tinerilor , pregătindi-se la premilitarăț
i plecând în război.ș
După 23 august 1944 s-a constatat că exista un număr
destul de mare de analfabe i (cca.30%) i Ministerulț ș
Învă ământului a dat ordin să se înfiin eze pe lângă fiecareț ț
coală cursuri serale de alfabetizare. De data aceasta acesteș
cursuri erau predate de învă ători gratuit. Satele seț
împăr iseră pe circumscrip ii colare i fiecare învă ătorț ț ș ș ț
răspundea de o circumscrip ie, trebuind să mobilizezeț
45

46. adul ii la coală sau să se deplaseze la domiciliul lor să-iț ș
înve e carte. Munca a decurs foarte greu, bătrânii erauț
bolnavi, nu mai vedeau bine să scrie i să citească i nici nuș ș
la mai ardea de învă ătură. Munca de alfabetizare a fost maiț
mult un moft al regimului pentru a se lăuda că s-a desfiin atț
ne tiin a de carte în ara noastră.ș ț ț
IX. CON INUTUL I ORGANIZAREAȚ Ș
ÎNVĂ ĂMÂNTLUIȚ
Începuturile învă ământului românesc, s-au făcut înț
biserică în limba slavonă i învă area era, după cum spuneaș ț
i Creangă, un <ș curat me te ug de tâmpenieș ș > Ca metodă de
bază era buchiseala i se învă aș ț bucoavna, ceaslovul iș
psaltirea. Cei ce treceau prin aceste forme deveneau cite iț la
biserică.
Domnitorul Coastantin Mavrocordat porunce te să seș
înfiin eze coli pentru clerț ș < i a dat de tire tuturorș ș
mazililor din toată ara ca să- i aducă copii la învă ătură>ț ș ț
<...să fie pe lângă Mitropolie episcopi i prin toateș
mânăstirile dascăli i copii la învă ătură. i mitropolitul iș ț Ș ș
episcopii în eparhiile lor să a eze pe la sate mari preo i deș ț
ispravă să înve e copiii>ț
Gheorghe Lazăr, întemeietorul colii în Muntenia,ș
în < Manifestul lui Lazăr la deschiderea Academiei cu
tiin e la anul 1818>ș ț arată că:
A.Cei mai slăbănogi sau de tot nedeprin i se vorș
orândui mai întâi la al i dascăli mai jos unde se vor învă a:ț ț
a.Cunoa terea slovelor i slovenirea cuviincioasă;ș ș
b.Cunoa terea numerelor i întrebuin area lor;ș ș ț
c.Cetirea desăvâr ită;ș
d.Scrierea cu ortografia i de mai multe feluri;ș
e.Catehismul i istoria vivilicească, testamentulș
vechiu i nou;ș
46

47. f. Gramatica i aritmetica, în câteva i alte tiin eș ș ș ț
mai mici, folositoare pruncilor.
B.După aceasta vor trece la altă tagmă de învă ăturiț
unde vor avea de a asculta:
a.Gramatica desăvâr it cu sintaxa dimpreună;ș
b. Poetica, cu mitologie i geografiea globuluiș
pământului;
c.Retorica i istoria neamului, cu a patriei dimpreunăș
i alte tiin e ce sunt de trebuin ă spre în elesul acestora.ș ș ț ț ț
C. Cei mai în vârstă i deprin i la aceste toate vorș ș
avea de auzit:
a.Aritmetica cu toate păr ile ei;ț
b. Geografia de toată fa a pământului, a i delea cuț ș ș
toate păr ile ei;ț
c. Geometria teoreticească, trigonometria, algebra, iș
altele;
d.Geidezia sau ingineria câmpului cu economia iș
arhitectura.
D. Mai având apoi volnicie de la mai marii efori,
boieri, vom trece i la celelalte mai nalte tagmeș
filozofice ti..., a i delea la tagmele juridice ti sau nomica,ș ș ș ș
care cum vor urma.
Urma ii lui Gh. Lazăr continuă să îmbunătă eascăș ț
con inutul i organizarea învă ământului. Astfelț ș ț Eliade
Rădulescu i Teodor Paladiș introduc pentru prima dată
metoda lancasteriană, imprimând pe tabele pe pere i căr iț ț
colare.ș
Ion Maiorescu(1811-1864) dezvoltă o activitate
uria ă pentru înfiin area i organizarea colilor de toateș ț ș ș
categoriile. Proiectează cele dintâi coli normale pentruș
pregătirea învă ătorilor. El arată că <ț Scopul colilorș
primare e de a da întregii mase a poporului acele elemente
de tiin e fără de care o na iune nu se poate zice că a ie itș ț ț ș
din barbarie.>(Din <Starea instruc iunii publice înț
România la finele anului colar 1859-1860)ș
47

48. Legea instruc iunii publice din 1864ț a găsit 2665 de
coli primare săte ti cu câte un singur învă ător, un numărș ș ț
extrem de mic fa ă de cerin ele acestei legi care prevedeaț ț
obligativitatea ănvă ământului pe tot teritoriul ării. De iț ț ș
Titu Maiorescu i D. Sturdzaș înceară să aplice gratuitatea
i obligativitatea învă ământului în fapt, se lovesc deș ț
greută i enorme din cauza guvernelor care nu alocau fonduriț
suficiente pentru mărirea numărului de dascăli i coli. Înș ș
anul 1977, anul Independen ei, existau doar 1700 de posturiț
de învă ători cu tot atâta număr de clase primare.ț
Take Ionescu, ministrul instruc iunii publice în 1893ț
încearcă i el o reformă i se pare că în parte îi reu e teș ș ș ș
întrucât de la 1893 până la 1896 numărul colilor rurale seș
ridică de la 3149 la 3446 cu 3256 învă ători bărba i i 829ț ț ș
învă ătoare femei cu o popula ie colară de 184403 elevi iț ț ș ș
33756 eleve.
Pentru a suplini numărul învă ătorilor pregăti i, pentruț ț
colile rurale din Muntenia, după Regulamentul Organic,ș
sub domnia lui Al. Ghika i cu concursul învă atuluiș ț Petru
Poenaru se pregăteau învă ători din rândul paraclisierilor cuț
înclinări spre dăscălie.
Regulamentul coalelor din 1889ș aduce noi
îmbunătă iri învă ământului. Iată câteva hotărâri aduseț ț
îmbunătă irii colilor rurale:ț ș
<2. colile primare rurale-Ș se înfiin ează-ț pentru
copiii de la 7-12 ani, cu un curs de 5 ani i sunt de regulăș
mixte.În orice cătun cu 40 de copii de coală se înfiin eazăș ț
o coală primară rurală. Cătunele de 3 km. depărtare uneleș
de altele, formeză o ciromscrip ie colară cu o singurăț ș
coală. Cătunele mai depărtate de 3 km. i cu mai pu in deș ș ț
40 de copii de coală, au câte o coală de cătun condusă deș ș
către un ajutor, plătit cu diurnă de 65 lei pe lună.
Legea stabile te următoarele obiecte de învă ământ:ș ț
<-Instruirea morală i religioasă;ș
-Catehismul i rugăciunile;ș
-No iuni de drept civic;ț
48

49. -Cetirea i scrierea;ș
-Limba maternă;
-Aritmetica practică i no iunile elementare deș ț
geometrie, no iuni de istoria românilor i de geografie, deț ș
tiin e naturale i fizice, de igienă;ș ț ș
-desenul, muzica vocală, jocuri gimnastice, lucru
manual i lucrări practice i agricole;ș ș
Cursurile se in pe trei cicluri: ciclul inferior (I-II),ț
ciclul mediu (III-IV) i c iclul superior (V).ș
Metode de învă are:ț expunerea liberă, intuirea,
explicarea, rezumarea, deprinderea i aplicarea celorș
învă ate.>ț
Iată i câteva sfaturi pentru dascăli privindș
disciplina elevilor: <Să fi i pentru elevi un prieten, unț
tată! Să vă fie inima deschisă, mai ales celor săraci,
orfani, copiilor părăsi i. Un magistru fără inimă e nedemnț
de nobila lui misiune...Păzi i-vă de brusche e i deț ț ș
surprinderile mâniei i ale supărării. Fi i totdeauna cătreș ț
elevi buni, fără familiaritate, indulgen i fără slăbiciune,ț
severi, fără capriciu. Dacă e ti silit să pedepse ti, fă-oș ș
lini tit i demn. Nu amenin a niciodată pe elevi cu oș ș ț
pedeapsă fără să i-o dai; iartă gre elile mici care suntș
efectele vârstei sau ale zburdălniciei. În fa a copiilorț
evita i cu grijă expresiile triviale, poreclele i locu iunileț ș ț
insultătoare i grosolane.>ș
Câteva pedepse recomandate: admonestarea, inerea înț
picioare până la o jumătate de oră, oprirea în clasă cu
ocupa ie, excluderea din clasă 1-5 zile, exmatricularea.ț
No inunea deț plan de învă ământț a intrat în tiin aș ț
pedagogică mai târziu i prin el în elegem unș ț document
școlar oficial elaborat de Ministerul Învă ământului prinț
care sunt stabilite: a) obiectele de învă ământ,ț b)
succesiunea acestor obiecte pe anii de studii, c) numărul de
ore stabilit săptămânal fiecărui obiect din fiecare clasă i d)ș
structura naului colar.ș Dăm mai jos o încercare de plan de
învă ământ din anul colar 1892-1893:ț ș
49

50. Materiile
Numărul orelor săptămânal
Obs.
Băie iț Fete
Clasa Clasa
I II III IV I II III IV
Religiunea 2 2 2 1 2 2 2 1
Limba română:
a.Scriere,gramatică - 4 4 4 - 4 3 3
b.Cetire - 3 3 3 - 3 3 3
c.Ex.de memorare
i reproducere.ș
10 1 1 1 10 1 1 1
d.Compuneri - - 2 2 - - 2 2
Aritmetică plus
geometrie
5 4 4 4 5 4 4 4
Istoria - 1 2 3 - 1 2 2
Geografia - 1 2 2 - 1 2 2
Ex. de intui ieț 1 1 - - 1 1 - -
t. fizico-naturaleȘ - - 2 2 - - 2 2
Caligrafie - 1 1 1 - 1 1 1
Desemn - 1 1 1 - 1 1 1
Cântul 2 1 1 1 2 1 1 1
Exerci ii corporaleț 2 2 2 2 2 2 1 1
Lucru de mână - - - - 3 3 5 5
Lucru în atelier - - 3cp 5cp - - - ș
Total ore 2
3
2
3
30 30 2
6
2
6
3
0
30
Observare: Clasa a-V-a rurală va avea acelea iș
obiecte i acela i număr de ore ca a-IV-a.ș ș
Dacă Take Ionescu prin Legea învă ământului ruralț
(1893) reu e te să adâncească deosebirile dintreș ș
învă ământul rural i urban, trei ani mai târziu, în 1896,ț ș
Petru Poni, ministrul al instruc iunii publice în guvernulț
liberal, încearcă printr-o altă Lege a învă ământului primarț
i primar-normalș să redea unitate colii primare cu acela iș ș
50

51. con inut , dar cu o durată diferită (la ora e coala era deț ș ș
patru ani iar la sate, unde preda un singur învă ător, durataț
colii era de cinci ani). colile rurale erau organizate peș Ș
divizii (divizia I cuprindea clasa întâi, divizia a-II-a, clasele
a-II-a i a-III-a, iar divizia a treia, clasele a-IV-a i a-V-a).ș ș
Învă ătorul preda astfel la trei grupuri de elevi, nu la cinci.ț
Petru Poni a ini iat iț ș Legea Casei coalelorȘ , în 1896, care
sprijinea construirea de localuri colare, editarea deș
manuale, etc. În anul colar 1908/1909 la coala Râca-ș ș
Veche existau trei divizii cu 58 de elevi.
Iată cum arăta în anul colar 1913/1914 cele treiș
divizii de la coala Râca. Erau însci i în acest an colar 323ș ș ș
de elevi din care:
Divizia îintâi Divizia a-II-a Diviziaa-IIIa
Însc. Frv. Pro Rep Înscr Fer. Pr Rep În Fr Pr R
54 52 27 27 53 47 22 4 40 36 14 3
Cu toate cele trei divizii lucra învă ătorul Tacheț
Dumitrescu.
Dacă privim planul de învă ământ din anul colarț ș
1892/1893, observăm că pe o perioadă mare de timp (până
aproape la Reforma învă ământului din 1948ț ) planul a
rămas cam acela i, cu câteva modificări la obiectele deș
învă ământ i la numărul de ore săptămânal.ț ș
Din anul colar 1883/1884 până în anul colarș ș
1914/1915 cala Râca-Veche a func ionat cu un singur post.ș ț
În anul colar 1915/1916 s-a înfiin at al doilea post subș ț
revizorul colar Sava Zamfirescu. Postul al treilea i postulș ș
al patrulea s-au înfiin at în anul colar 1919/1920 subț ș
revizorul colar Florian Cristescu. Al cincelea post la coalaș ș
de fete s-a înfiin at în anul colar 1921/1922 sub revizorulț ș
colar Romulus Paraschivescu. Acest post a fost suspendatș
51

52. în anul 1924 din ord. Nr.7583/924 al Revizoratului colar iș ș
reînfiin at în toamna anului 1927.ț
Din anul colar 1919/1920 s-a trecut la învă ământulș ț
de 7 clase care a durat până în anul 1947/1948. După această
dată învă ământul din comuna noastră a suferit un recul,ț
rămânând câ iva ani cu patru clase primare.ț
După reforma învă ământului din anul 1948ț
obiectivele educa ionale i planul de învă ământ s-auț ș ț
schimbat. S-a scos din planul de învă ământ religia, limbaț
latină, limba franceză, s-a introdus obligatoriu limba rusă de
la clasa a-IV-a, manualele s-au revizuit, sco ăndu-se din eleț
tot ce amintea de trecutul burghezo-mo ieresc, s-a pusș
accent mai mult pe literatura proletară de la Contemporanul,
scriitori de marcă ai literaturii au fost sco i din manuale iș ș
din programa de studiu sub pretext că au colaborat cu
partidele istorice sau au făcut parte din clasa burghezo-
mo ierească. Predarea la clasă s-a făcut după metodeș
sovietice având întietate pedagogi sovietici ca Makarenco,
cu educa ia prin muncă sau Nadejda Konstantinoviciț
Krupskaia, cu organiza iile de copii; s-au introdusț Bazele
Darvinismului, sus inându-se teza evolu ionistă iț ț ș
combătând crea ionismul, religia a fost despăr ită de coală.ț ț ș
În anul colar 1961/1962 s-a trecut de la apte clase la optș ș
clase ale colii generale obligatorii.ș
Pe baza legii din anul 1968 s-a introdus colarizareaș
obligatorie de 10 ani pentru întregul tineret. S-au alocat
fonduri tot mai mari an de an pentru dezvoltarea iș
modernizarea învă ământului, din anul 1960 elevilor dinț
coala generală li s-au asigurat manuale gratuite. În anulș
colar 1970/1971 s-a introdusș pregătirea tehnico-
productivă ca disciplină de învă ământ, creindu-se condi iiț ț
de închegare a unui sistem de educa ie prin muncă i pentruț ș
muncă. În anul 1971 a fost institu ionalizatăț legea privind
reciclarea cadrelor didactice care obliga fiecare cadru
didactic ca din cinci în cinci ani să urmeze un curs de
reciclare.
52

53. Începând cu anul 1970 cadrele necalificate care predau
la ciclul al doilea au ie it la pensie i coala a fost încadratăș ș ș
cu cadre cu studii superioare.
Absolven ii colii generale, promo ia 1978. De la dreapta la stânga:ț ș ț
Popescu Ilie, învă ător, ovar Gheorghe, profesor,Popescu Maria, învă ătoare,ț Ș ț
Rotea Victoria, profesoară, Adamescu Maria, profesoară, Ionescu Ion, director,
CârsteaIoana, profesoară, Tronac Viorica, profesoară, Sterian Georgeta,
învă ătoate, Adamescu Ion, profesor i Stănculescu Dumitru, învă ător.ț ș ț
Planul de învă ământ la clasele a-V-a-VIII-a dupăț
1970 a fost următorul:
Obiectel
e de
învă ământț
Clasele
V VI VII VIII
Limba română 4 4 4 4
Limba rusă 3 3 3 3
Matematica 4 4 4 4
Fizica - 2 2 2
Chimia - 2 2 2
53

54. Biologia 2 2 2 2
Agricultura 2 2 2 2
Istoria 2 2 2 2
Geografia 2 2 2 2
Muzica 1 1 1 1
Desen 1 1 1 1
Educa ia fizicăț 2 2
Pregătire tehnico-
productivă
2 2 2 2
Dirigen ia sau ora educativă se făcea alternativ cuț
informarea politică o oră pe săptămână, iar pregătirea pentru
apărarea patriei la două săptămâni odată. În decursul
timpului planul de învă ământ s-a mai schimbat dupăț
cerin ele învă ământului în etapa dată.ț ț
Metodele de învă ământț de-a lungul timpului
folosite de cadrele didactice au fost următoarele:
Buchiseala care s-a folosit mult timp în biserică
pentru silabisirea cuvintelor, metoda Bell-Lancaster care se
baza pe monitori, metoda Montessori, metoda
scriptologică conform căreia scrierea i citirea suntș
considerate ca două activită i inseparabile, al căreiț
întemeietor a fost Johann Baptis Graser, metoda expunerii
care consta din prezentarea orală a unei teme, metoda
analitico-fonetico-sintetică, ini iată de pedagogul Janț
Joseph Jacotot, care s-a folosit mai ales la clasa întâi,
descompunând cuvântul în sunete i apoi compunându-l,ș
metoda conversa ieiț bazată pe dialogul dintre profesor iș
elev, metoda demonstra ieiț care s-a folosit mai ales la
matematici, metoda exerci iuluiț , metoda euristică (gr.
eurisco-descopăr), metoda frobeliană bazată pe jocurile
didactice, metoda inductivă, bazată pe induc ie, plecând deț
la observa ii particulare spre generalizări,ț metoda
inteligen ei în asaltț , a a-zisa metodăș brain-storming, care
a fost la modă prin anii 1970-1975, metoda interpretării
rolurilor, metoda intui ieiț care se bazează pe intui iaț
54

55. elevului, metoda învă ării prin cercetareț care implică
participarea directă i activă a elevului la lec ie,ș ț metoda
învă ării prin descoperireț în care elevul sprijinit de
profesor descoperă cu propriile lui for e intelectualeț
explica ia i semnifica ia unui fenomen sau proces,ț ș ț metoda
problematizării, metoda jocurilor instructive, metoda
lucrărilor de laborator, metoda lucrului cu manualul,
metoda lucrului în grup, metoda observa iei, metodaț
povestirii, metoda repetării, metoda testelor,metoda
excursiilor, metoda lucrărilor practice, metoda studiului
de caz, instruirea programată, etc.
Promo ia clasei a VII-a, anul colar 1961-1962. De la dreapta la stânga:ț ș
Popescu Stela, învă ătoare, Cojocaru Marcela, învă ătoare, Stănculescu Maria,ț ț
învă ătoare, Albulescu Eleonora, prof. suplinitor,Crivă Anghel, învă ător, Ilieț ț ț
Gheorghe, învă ător, Penescu Ecaterina, învă ătoare, Ionescu Vasilica,ț ț
învă ătoare.ț
Baza învă ământului în coala Râca-Veche aț ș
constituit-o lec iaț (lat. lectio-lectură)- adică activitatea
elevilor sub îndrumarea învă ătorului sau profesorului înț
55

56. vederea asimilării cuno tin elor i formării deprinderilorș ț ș
prevăzute de o temă din programa colară într-un timpș
determinat, adică o oră de curs (50 de minute). Lec ia aț
evoluat de-alungul timpului; dacă ini ial a plecat de laț
simpla lectură, expunerea învă ătorului,ț citirea din manual
iș memorarea de texte într-o sală de clasă cu o tablă iș
bănci fixe, pe parcursul timpului lec ia s-a modernizat i s-ț ș
a diversificat în diferite tipuri de lec iiț , desfă urându-se înș
săli de clasă speciale, în cabinete organizate pe obiecte de
învă ământ, în laboratoare tiin ifice sau lingvistice. Înț ș ț
coala Râca-Veche, prin anii 1970-1971, erau func ionaleș ț
cabinetele de limba română i limbi străine, matematică-ș
fizică, biologie-chimie i istorie-geografie. În cabinetul deș
limba română i limbi străine erau expuse tablourileș
scriitorilor clasici, scheme ortografice i de punctua ie,ș ț
lectura elevilor în afară de clasă i o bibliotecă cu aproapeș
to i scriitori din programa de învă ământ; în cabinetul deț ț
matematică erau expuse pe pere i scheme cu diferiteț
formule matematice, cu corpurile geometrice i aflareaș
volumului lor, diferite teoreme, la fizică existau materiale
care ajutau lec ia cum ar fi: transformatoare, diferite aparate,ț
epidiascop, diascol, etc; laboratorul de biologie-chimie era
înzestrat cu bănci speciale pentru experien e chimice, cuț
substan e chimice, plan e cu păr ile corpului omenesc,ț ș ț
plan e cu originea i evolu ia omului, microscop, unelteș ș ț
pentru disec ii, etc.; În cabinetul de istorie-geografie existauț
expuse pe pere i hăr i geografice i istorice, tablouri cuț ț ș
domnitorii, etc.
Didacticienii, începând cu anul 1900 i-au adusș
aportul la îmbogă irea structurii lec iilor: treptele formaleț ț
herbartiene, apoi momentele lec iei, diversificarea lor înț
lec ii de predare de cuno tin e noi, lec ii de fixare deț ș ț ț
cuno tin e, lec ii de formarea priceperilor i deprinderilor,ș ț ț ș
lec ii de sinteză, lec ii de verificare i apreciere aț ț ș
cuno tin elor i deprinderilor, lec ia mixtă, etc.ș ț ș ț
56

57. Cadrele didactice i-au desfă urar orele după un planș ș
de lec ie care cuprindea următoarele etape: obiectul,ț
subiectul, scopul lec iei care se împăr ea în două, educativț ț
i instructiv, material bibliografic i didactic, după care seș ș
trecea la desfă urarea lec iei: apelul, verificarea temelor,ș ț
verificarea cuno tin elor vechi, predarea noului con inut,ș ț ț
fixarea cuno tin elor i tema pentru acasă. În ultimul timpș ț ș
s-au schimbat unele denumiri, nu se mai nume te plan deș
lec ie ci plan de strategie didactică i verigile lec iei auț ș ț
căpătat alte valen e, s-au impus testele i metodele moderneț ș
de lucru cu elevii.
Între anii 1948- 1989 se impusese o etapă a lec ieiț
obligatorie numită politizarea lec iei, după modeleleț
sovietice, care consta în amitirea realizărilor regimului,
glorificarea conducătorului, etc., etapă căreia dascălii nu-i
dau prea multă aten ie decât la inspec ii.ț ț
Etapele unei lec ii depindea în general de tipul deț
lec ie. Într-un fel erau etapele la o lec i de verificare iț ț ș
apreciere i în alt fel la o lec ie de sinteză.ș ț
Absolven ii clasei a-VIII-a, anul colar 1966-1967. În mijlocul elevilorț ș
dirigintele clasei Crivă Anghel.ț
57

58. Orele la clasă se ineau după un orar care era întocmitț
de un colectiv al colii format din mai multe cadre didacticeș
care trebuiau să ină cont de cerin ele psiho-pedagogice aleț ț
elevilor. Iată oralul claselor a-V-a- aVIII-a din anul colarș
1982-1983:
Ziua O CLASELE
aVaA aVaB aVIa aVIIa aVIIIaA aVIIIAB
Bioi 1 Botan. Istorie Muz. Mate. Geogr.
2 Istor. Mate. Rusă Geogr. Biolog. Fizică
3 Ed. f. Muzi. Mate. Biol. Fizică Istorie
4 Dir. Ed.f. Biol. Mate. Istorie Mate.
5 Ans.m. An.sp. - Istoria Mate. Agric.
6 - - - Ed.f. An.m. An.m.
Mar iț 1 Rom. Mate. Rom. Rom. Agric. Fizică
2 Rom. Agric. Fizic. Rom. Rom. Mate.
3 Agric. Rom. Ed.f. Mate. Mate. Rom.
4 Rusă Rom. Mate. Dir. Fizică Ed.f.
5 Mate. Desen Fran. Mate. Ed.f. Fran.
6 PTP PTP - Fizică Chim. An.s.
Miercuri 1 Rom. Mate. Rom. Chim. Biolo. Istorie
2 Rom. Geogr. Mate. Agric. Rom. Chim.
3 Mate. Rom. Biol. Desen Ed.f. Rom.
4 Rusă Rom. Istorie Franc. Mate. Desen
5 An.s. An.s. Agric. Istorie Desen Mate.
6 - - An.m. An.s. Chim. Mate.
Joi 1 Muzic. Mate. Rom. Geogr. Istporie Rusă
2 Mate. Biol. Rom. Rom. Muz. Chim.
3 Biol. Mate. Istorie Rusă Latină Muzică
4 Desen Ed.f. Mate. Chim. Rusă Latină
5 - Rusă Desen Const. Mate. Ed.f.
6 - - - PTP An.s. Geogr.
Vineri 1 Rom. Agric. Ed.f. Chim. Rom. Chim.
2 Ed.f. Rom. Geogr. Biolo. Chim. Rom.
3 Geogr. Rusă Franc. Franc. Franc. Biol.
58

59. ViVi Vineri 4 Rusă Istorie Rusă Ed.f. Agric. Geogr.
5 Istorie - In.p. Muzic. Geogr. Dirig.
6 - - An.s. An.s. PTP PTP
Sâmbătă 1 Geogr. Dirig. Fizică Agric. Rom. Rusă
2 Agric. Geogr. Mate. Mate. Rusă Rom.
3 Mate. Biolo. Dirig. Fizică Franc. Agric.
4 Biol. Rusă. Agric. Rom. Mate. Franc.
5 - - Geogr. Rusă Dirig. Mate.
X . DOTAREA COLII CU MOBILIERȘ
IȘ
MATERIAL DIDACTIC.
Am văzut cum s-a pus problema construc iei unuiț
local de coală i cât a trebuit să insiste învă ătorul Tacheș ș ț
Dumitrescu pe lângă autorită i până s-a construit primulț
local de coală modern. Nici problema dotării colii nu aș ș
fost mai u oară. Eforia coalelor prin adresa nr. 214 din 21ș Ș
februarie 1844 trimisă Departamentului Trebilor din Lăuntru
arăta cu ce mobilier trebuie să fie înzestrată o coală rurală.ș
Iată cele câteva obiecte pe care trebuia să la aibă:
-o tablă <de picere>, de aritmetică, vopsită în
negru cu ulei i în mărime de patru palme (aproximativș
un metru) lungime i trei palme ( 0,738 metri) lă ime;ș ț
-un scaun pentru învă ător;ț
-un dulap pentru păstrarea hârtiilor cu lacăt;
-câteva scaune pentru < ezutul copiilor> iș ș
semicercuri prinse în perete cu cârlige ( cercuri în care
intrau grupe de elevi care buchiseau pe cartona ele dinș
perete bucoavnele). Câ i vor încăpea după îndrumărileț
subrevizorului plă ii;ș
-81 de table de mucava pentru a lipi tablele de
hârtie tipărite;
59

60. -o putină pentru apă de băut.
Din păcate din descriera învă ătorului nici acesteț
<obiecte de inventar> n-au fost posibile.
Între 1850- 1870 n-au existat decât< o masă,un scaun,
o tablă foarte primitivă, i trei bănci formate din câteș
două scânduri suspendate pe patru picioare>, toate aduse
de dascăli de acasă sau donate de comună. <Localul de
coală,ș spune dascălul într-o adresă trimisă domnului
revizor de Teleorman cu nr.120 din 1914-este singurul for
de lumină din sat, dar seamănă cu un grajdi de gospodar
sărac care cade în contradic ie cu preceptul pedagogicț
minte sănătoasă în corp sănătos. Căci între pere ii umezi înț
timp de iarnă i bruma i în timp de ger, cu 58 de locuri iș ț ș
cu o suprafa ă de 70 m. pătra i am fost condamna i a staț ț ț
iarna i vara cu 148 de oameni. Efectele sale au fost că amș
ie it în primăvară cu copiii palizi i bolnavi.>ș ș
În anul colar 1893-1894 existau în inventarul coliiș ș
trei bănci, o masă, o tablă, un dulap,un ulcior de apă(?),
două hăr i ale jude ului Teleorman, o hartă a României, optț ț
hăr i ale celor cinci continente.ț
<Acum (1905) mobilierul se compune din trei bănci
de cârciumă, lungi, o masă, un scaun, un dulap, o tablă,
toate lucrate de subsemnatul cu elevii colii din materialș
căpătat> (Dosar de intrare-ie ire al colii pe anul colarș ș ș
1904-1905) În anul colar 1907-1908, anul marilor răscoaleș
ărăne ti, la inventarul colii se mai adaugă: un termometru,ț ș ș
un metru liniar, un echer de lemn, trei bucă i măsurători deț
capacitate, patru corpuri geometrice de tinichea i unș
compas de lemn.
Deabia după Primul Război Mondial i Întregire aș
ării lucrurile încep să se schimbe. După construireaț
localului nou de coală se fac eforturi pentru înzestrarea luiș
cu mobilier. Între cele două războaie mondiale coala seș
pune pe baze noi.Înanul colar 1923-1924 coalaș ș
eraînzestratăcu: 50 de bănci colare care schimbă băncileș
lungi de cârciumă, două table negre pe trei picioare mari la
60

61. cca un metru i jumătate lungimea i un metru lă ime, douăș ș ț
catedre pentru cele două săli de clasă, o masă pentru
cancelarie, trei scaune, un dulap, apte hăr i geografice,ș ț
două zeci de tablouri istorice, ase tablouri geografice, douăș
zeci de corpuri geometrice , cinci tablouri intuitive i unș
cazan de apă din aramă din care beau elevii apă, care a
înlocuit faimosul <ulcior>. De acum lucrurile încep să se
schimbe. Mărindu-se numărul de clase, Casa coalelorș
înzestrează coala cu noi bănci, cu material didactic intuitiv,ș
cu un război de esut, cu unelte de tâmplărie, cu unelte deț
pomicutură i chiar cu stupi de albine, fără muscă.ș
Promomo ia anului 1962, clasa a-VII-a.ț
Jos: Cojocaru Victor i Cojocaru Marcela. Sus, dela stânga la dreapta: Ionescuș
Vasilica învă ătoare, Penescu Ecaterina, învă ătoare, Stănculescu Maria,ț ț
învă ătoare, Ilie Gheorghe, învă ător, Crivă Anghel, învă ător, Irina Penescu,ț ț ț ț
educatoare, Penescu Atanasie, învă ător, Popescu Stela, învă ătoare iț ț ș
Albulescu Eleonora, profesoară.
După anul 1970 coala a fost dotată cu mobilier nouș
care a constat în 40 de bănci, 15 mese de laborator fizică, 10
61

62. mese laborator chimie, 6 catedre, 6 table negre de scris,
epirex, 4 aspectomate, 6 diascoluri, 2 picupuri, 1
magnetofon, 1 televizor, 1 diaclar cu temporizator, 6 truse
de fizică, 10 truse de biologie, 1 trusă de chimie,11 discuri
pentru limba română, 12 discuri muzică, material sportiv:
cronometru, ruletă, bancă clasică gimnastică, 10 mingi de
handbal, 10 mingi de fotbal, 5 saltele cu huse pentru
gimnastică, 2 seturi de diapozitive cu elemente din tehnica
jocurilor. coala a mai fost înzestrată cu tablouri i plan eȘ ș ș
pentru limba română, limba rusă, cu benzi magnetice cu o
antologie de poezie românească, cu proză i dramaturgieș
românească, basme i pove ti din literatura română iș ș ș
literatura universală. La cabinetul de tiin e sociale s-auș ț
primit hăr i murale geografice i istorice, 10 planigloburi,ț ș
material grafic, tablouri istorice cu domnitorii, modele în
relief, diapozitive i benzi magnetice cu istoria României iș ș
istoria universală, hăr i murale istorice i geografice, atlasulț ș
general i atlasul istoric al României, albume cu imagini dinș
trecutul patriei noaste, mape cu plicuri tematice, culegeri de
texte istorice, cabinetul de matematică a fost înzestrat cu
rigle, tăbli ă cu repere pentru studierea intuitivă a geometrieiț
plane, trusă de geometrie, portrete ale matematicienilor, la
laboratorul de fizică i chimie truse pentru elevi, trusăș
pentru profesor, materiale electroizolante, fier de călcat, oală
de fiert sub presiune, trusă de scule, diapozitive, plan e cuș
sistemul periodic, pertrete cu chimi ti, acumulator electricș
i instala ie de încărcare, la biologie: trusă de biologieș ț
pentru elevi, trusă de agricultură pentru elevi, aparate de
biologie i agricultură, balan e tehnice, mulaje aleș ț
principalelor mamifere, împăieri de reptile, păsări,
mamifere, atlase zoologice i botanice, la chimie s-au primitș
substan e chimice pentru experien e, microscop, laț ț
biblioteca colii s-au primit dulapuri pentru căr i i rafturi.ș ț ș
Între anii 1980-1998 bugetele colii s-au mic orat,ș ș
materialul didactic a început să se deterioreze i coala aș ș
suferit. După revolu ie învă ământul a intrat în colaps, întreț ț
62