1. Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
Domeniul major de intervenţie 3.3: „Dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi
societatea civilă”
Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”
Cod Contract: POSDRU/93/3.3/S/53132
MINUTA
Reuniunii Grupului de Lucru IMI PQ NET
23-25 iunie 2011, Constanţa (Mamaia)
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu Autoritatea
Națională pentru Calificări (ANC, fostă UECNCFPA) şi cu Asociaţia „Institutul pentru Politici
Sociale” a organizat în perioada 23-25 iunie a.c. la Hotel Perla, Constanţa (Mamaia), prima
Reuniune a Grupului de Lucru IMI PQ NET, reuniune desfășurată în cadrul proiectului
strategic ”Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România
(IMI PQ NET România)”. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
La acest eveniment au participat 150 de participanţi, membrii desemnaţi în cadrul
Grupului de Lucru, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Departamentului de Afaceri Europene -
Guvernul Romaniei, Ministerului Justiţiei, Autorităţii Naţionale pentru Calificări, Autorităţii
Naţionale pentru Sport şi Tineret, Camerei Auditorilor Financiari din România, Centrului de
Pregătire Profesională în Cultură, Registrului Urbaniştilor din România, Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, etc.
Reuniunea fost moderată de către dnul. Andrei Linu, managerul proiectului, iar invitaţii
care au susţinut prezentări au fost: dna Ana-Maria Nisioiu- Autoritatea Națională pentru
Calificări, dnul. Alexandru Chiuţă şi dna Oana Salomia- Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, dnul. Cristian Alexandrescu - Asociaţia Institutul pentru Politici Sociale,
dna Claudia Secu şi dna Cristina Sătmărean- din partea Coordonatorului Naţional IMI (DAE).

2. Deschiderea evenimentului a avut loc în data de 23 iunie, orele 15,00 cu o scurtă
prezentare a partenerului naţional 1 din proiect- ANC, prezentare susţinută de dna Ana Maria
Nisioiu. Aceasta a discutat despre înfiinţarea ANC, respectiv prin reorganizarea Consiliului
Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive
a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (UECNCFPA).
D-l Cristian Alexandrescu a oferit apoi unele detalii organizatorice: agenda, programul de lucru
al reuniunii Grupului de Lucru IMI PQ NET.
A urmat prezentarea proiectului - susţinută de domnul Andrei Linu, manager proiect.
Acesta a prezentat rolul sistemului IMI în soluţionarea problemelor care pot apărea pe piaţa
internă a statelor membre. “Sistemul de informare al pieţei interne (IMI) este conceput pentru a
îmbunătăţi comunicarea dintre statele membre. Este un instrument electronic, constȃnd într-un
sistem de schimb de informaţii, care permite statelor membre să se angajeze într-o cooperare
zilnică mai eficace în vederea punerii în aplicare a legislaţiei privind piaţa internă. Sistemul IMI
( http://ec.europa.eu/imi-net ) este destinat să contribuie la depăşirea unor obstacole practice
importante, precum culturi administrative şi de lucru diferite, limbi diferite (conceput astfel incȃt
să suporte toate limbile oficiale ale Uniunii Europene) şi lipsa unor parteneri clar identificaţi în
celelalte state membre. Obiectivul său este acela de a reduce sarcinile administrative şi de a
creşte eficienţa şi eficacitatea cooperării zilnice dintre statele membre”.
A menţionat apoi succint cele 2 directive (cea privind serviciile şi cea referitoare la
calificări), subliniind rolul directivei privind calificările în cadrul sistemului IMI “există o reală
(si deja actuală) problemă legată de informaţiile disponibile, de formatul acestor date şi de
disponibilitatea lor. Problemele provin din eterogenitatea procedurilor de construire a
calificărilor, din diversitatea competenţelor asociate acestor calificări, din procesele şi
abordările metodologice diferite în certificarea şi recunoaşterea lor”. “(…) Dacă o parte dintre
autorităţile competente au baze de date consistente, gestionând într-un cadru reglementat de
legislaţie, registre cu persoanele care practică profesiile din sfera lor de competenţă, exista
multe autorităţi competente care, deşi autorizează/certifică personal în anumite domenii, nu

3. deţin baze de date cu informatii despre istoricul evolutiei lor in calificările/profesiile pentru care
au primit certificare”.
În continuare, domnul Andrei Linu a făcut o scurtă trecere în revistă a obiectivelor
proiectului, istoricului proiectului, partenerilor din proiect, activităţilor proiectului, grupului-ţintă
căruia proiectul se adresează, precum şi a evenimentelor ulterioare din proiect.
Ziua de 24 iunie a debutat cu o prezentare a scopului, obiectivelor şi direcţiilor prioritare
ale Grupului de lucru IMI PQ NET, prezentare susţinută de managerul proiectului, domnul
Andrei Linu. Acesta s-a referit la grupul ţintă al proiectului, format din 420 de persoane,
reprezentând personal al partenerilor sociali, personal al organizaţiilor societăţii civile, personal
al comitetelor sectoriale și personal al asociaţiilor profesionale. Numărul Autoritătilor
Competente fixat în proiect este de 70, în prezent proiectul are 53 de Autorităţi Competente.
Referitor la organizare, GL IMI PQ NET urmează să fie structurat prin combinarea prevederilor
Cererii de Finanţare cu cerinţele actuale ale Comisiei Europene. Comisia Europeană a împărţit
Grupul de lucru IMI în 12 sectoare : Transport aerian, Meşteşuguri, Inginerie, Profesii
financiare, Profesii din domeniul sănătăţii, Profesii juridice, Profesii din domeniul recreativ
şi sport, Transport maritim, Minerit, Cadastru şi geodezie, Profesii din domeniul educaţiei,
Altele.
GL IMI PQ Ro va fi structurat pe 7 sub-grupuri, pe domenii profesionale majore:
sănătate, economic, transporturi, agricultură şi domeniul veterinar, educaţie şi administraţie,
interne şi justiţie, general.
În continuare, domnul Andrei Linu s-a referit la cele 3 categorii de persoane desemnate
pentru Grupul de lucru pentru care există tipuri de activităţi/acţiuni diferite : Astfel,
reprezentanţii Autorităţilor Competente vor fi implicaţi în activităţi precum consolidarea
structurii parteneriale multi-sectoriale prin elaborarea şi semnarea protocoalelor de colaborare
pentru participarea la reţeaua IMI PQ NET (activitate déjà iniţiată) şi activităţi de îmbunătăţire şi
diversificare a serviciilor pentru membrii partenerilor sociali din reţea. De asemenea
reprezentanţii AC vor acorda sprijin pentru partenerii sociali şi pentru parteneriatul formalizat
prin reţeaua IMI PQ NET, prin implementarea standardelor dezvoltate în termenii de referinţă
(asistenţă, consultanţă, informare, evaluare şi audit) şi informarea, formarea profesională şi

4. serviciile de consiliere, avându-se în vedere necesităţile acestora. Nu în ultimul rând,
reprezentanţii AC vor comunica cu omologii lor din Statele Membre ale UE şi ale Spaţiului
Economic European pentru a asigura în cadrul conferinţelor de promovare a sistemului IMI PQ în
România o serie de experţi din cadrul Comisiei Europene şi de la alte Autorităţi Competente din
alte state membre.
Cea de-a doua categorie a GL este reprezentată de responsabilii AC cu
certificarea/recunoaşterea competenţelor şi calificărilor profesiilor reglementate si ale
calificărilor. Aceştia se vor angaja într-o serie de activităţi precum cele de sprijin pentru AC în
scopul dezvoltării şi implementării planurilor de acţiune care sprijină formarea profesională
(consultanţă, informare, evaluare), cele de formare profesională, asistenţă, schimb de bune
practici pentru creşterea capacităţii şi competenţelor pentru a realiza analize asupra legislaţiei
actuale din domeniul recunoaşterii calificărilor, reglementării serviciilor de furnizare de formare
profesională, validării şi certificării competenţelor şi de a dezvolta propuneri de modificări.
Alte activităţi în care vor fi implicaţi responsabilii AC se referă la implementarea
standardelor dezvoltate în termenii de referinţă şi informarea, formarea profesională şi serviciile
de consiliere, la promovarea parteneriatelor şi asigurarea comunicării între Autorităţile
Competente din România şi cele din Statele Membre ale UE/SEE (A4), prin formare profesională
şi informare, la îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor pentru membrii AC prin intermediul
unui Platforme Suport TIC, prin dezvoltarea şi implementarea Platformei Suport TIC pentru
reţeaua IMI PQ NET.
A treia categorie a GL, personalul/membrii AC ce vor avea cont de utilizator în
sistemul IMI, vor fi implicaţi mai ales în activităţi precum: instruirea utilizatorilor aplicaţiei din
sistemul IMI PQ, organizarea conferinţelor de promovare a sistemului IMI PQ în România,
îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor pentru membrii AC prin intermediul unui Platforme
Suport TIC, prin dezvoltarea şi implementarea Platformei Suport TIC pentru reţeaua IMI PQ
NET, realizarea unor studii comparative cu privire la standardele naţionale din alte state membre
ale UE, în ceea ce priveşte validarea/certificarea competenţelor şi recunoaşterea calificărilor. Vor
fi vizate în special ţările în care există o rată mare de mobilitate a cetăţenilor români, pe piaţa
muncii (Spania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Grecia, Portugalia, Irlanda).

5. După enumerarea activităţilor pentru fiecare categorie de persoane din Grupul de lucru, au
fost precizate şi rolurile/atribuţiile GL pentru cele 3 componente incluse în proiect : componenta
de „networking”/reţea, componenta de management al calificărilor şi componenta de calificări
profesionale (sistemul IMI). Pentru componenta de networking vor exista următoarele atribuţii:
desemnarea persoanelor din AC care să participe la întrunirile tematice, adoptarea/semnarea
protocoalelor de colaborare, participarea la întrunirile periodice ale celor desemnaţi pentru
networking, participare la definirea caracteristicilor platformei TIC de suport, mentinerea
legăturii cu Secretaiatul Tehnic al Reţelei şi distribuirea informaţiilor relevante şi pentru cele din
grupele 2 şi 3; participarea la vizitele de studiu şi schimburile de experienţă din cadrul
proiectului.
Pentru componenta de management al calificărilor, atribuţiile sunt următoarele:
identificarea clară a calificărilor de care răspund AC; identificarea, analiza şi ordonarea legislaţiei
aferente calificărilor; definirea unui registru/bază de date cu aceste calificări şi legislaţia aferentă;
furnizarea informaţiilor referitoare la procesele şi procedurile de certificare, recunoaştere, etc.; re-
definirea documentaţiei standard asociate calificării în sensul standardizării/ alegerea unor
formate unitare; re-definirea procedurilor de documentare pentru calificări; desemnarea
persoanelor din GL care vor participa la conferinţe, dar mai ales la workshop-urile tematice;
participare la definirea caracteristicilor nucelului standard de bază de date a AC, pentru gestunea
calificărilor, informaţiilor despre posesorii calificărilor de care răspund; participare la vizitele de
studiu/schimburile de experienţă din proiect; validarea produselor/livrabilelor ETS din domeniul
calificărilor (auditurile de sistem, termenii de referinţă pentru standardizare, modelul standard de
procedură şi documentaţie, etc); participarea la elaborarea studiilor comparative cu alte state
membre ale UE, în urma documentării prin vizitele de studiu şi schimburile de experienţă.
Pentru cea de-a treia componentă, cea de calificări profesionale (sistemul IMI), domnul
Andrei Linu a precizat următoarele atribuţii: identificarea corectă a rolului potenţialei AC în
sistem; participare la definirea diagramei de sistem şi a relaţiilor funcţionale între AC; desemnare
minim 2 persoane/AC drept utilizatori IMI; participare la instruirile pentru utilizarea sistemului
şi la conferinţele anuale de promovare a IMI; participare la vizitele de studiu şi schimburile de
experienţă din proiect; participare la definirea structurii nucelului standard de bază de date a AC

6. pentru gestiunea calificarilor, informatiilor despre posesorii calificărilor de care raspund; membrii
AC ce vor avea cont de utilizator in IMI vor raspunde la cererile de informatii din IMI si vor
transmite cereri de informatii din IMI.
Prezentarea Grupului de lucru IMI PQ NET România s-a încheiat cu menţionarea
beneficiilor Autorităţilor Competente atât pe plan naţional, cât şi transnaţional. Astfel, acestea vor
beneficia de informare, formare profesională şi servicii de consiliere, avându-se în vedere
necesităţile acestora; instruire /training în utilizarea cât mai eficientă a sistemului IMI; sprijin
pentru parteneriatul formalizat prin Reţeaua IMI PQ NET, în vederea dezvoltării şi implicării
active în reţea; participarea la diverse conferinţe, reuniuni, întruniri, ateliere de lucru, unde vor
putea face schimb de experienţă şi bune practici cu omologii lor; promovarea sistemului de
informare a pieţei interne în media (presa scrisă, online, radio, TV).
Pe plan transnaţional beneficiile vor consta în vizite de studiu în vederea elaborării unor
metodologii actuale unitare, cu termeni de referinţă standard, utilizaţi de toate AC, pentru
validarea competenţelor; suportul coordonatorilor naţionali pentru sistemul IMI (N.I.M.I.C.) în
organizarea unor activităţi de bune practici care vor avea loc în etapa de implementare a
proiectului; sprijinul coordonatorilor N.I.M.I.C. din celelalte state membre în realizarea unor
studii comparative cu situaţia din alte state membre UE, cu scopul de a stabili unele proceduri cu
privire la managementul datelor din domeniul calificărilor profesionale; participarea
coordonatorilor N.I.M.I.C. la conferinţele noastre tematice anuale.
Următorul punct pe ordinea de zi a seminarului a fost cel referitor la Propunerea de
protocol de colaborare pentru participarea la activităţile proiectului IMI PQ NET
România. Prezentarea a fost susţinută de domnul Cristian Alexandrescu, lider partener al
Asociaţiei Institutul pentru Politici Sociale.
Cristian Alexandrescu a început prezentarea prin a preciza faptul că propunerea de
protocol a fost trimisă pe mail tuturor participanţilor, aceasta a fost inclusă şi în mapa
seminarului, având ca anexa şi un regulament de organizare şi functionare. S-au primit câteva
observaţii legate de acest protocol, dar se aşteaptă în continuare observaţii şi argumente pentru a
găsi o formulă generală care să funcţioneze pentru toţi cei implicaţi.

7. Domnul Cristian Alexandrescu a precizat care este obiectul protocolului, şi anume
stabilirea termenilor şi condiţiilor pentru realizarea unui cadru de colaborare inter-instituţională
formalizat, în vederea atingerii obiectivelor specifice ale proiectului, precum şi stabilirea
obligaţiilor ce le revin părţilor semnatare ale protocolului şi a prevederilor acestuia care sunt
integral obligatorii.
După enumerarea activităţilor din proiect şi a obiectivelor colaborării, s-a menţionat
faptul că protocolul va fi în vigoare doar pe durata de implementare a proiectului IMI PQ NET
România şi că semnarea acestuia este o condiţie obligatorie pentru participarea la activităţile
proiectului IMI PQ NET România. Acest punct din agenda a avut parte de cele mai multe
intervenţii.
O prima intervenţie i-a aparţinut doamnei Irina Dumitriu de la Comitetul Sectorial
Activităţi financiare, bancare, de asigurări. Dânsa a pus în discuţie problema comitetelor
sectoriale care “nu reprezintă instituţii publice, ci persoane juridice fără scop patrimonial de tip
asociativ, de dialog social, de utilitate publică (fiindu-le acordată prin lege pentru că au
delegate de către stat anumite atribuţii: de verificare şi validare a analizelor standardelor şi
calificărilor ceea ce nu înseamnă că au rol de reglementare şi control ), nu le încadrează în
autorităţi competente. Aceste comitete sectoriale nu îşi pot asuma obligaţii de autoritate
competentă de raportare şi de furnizare şi răspuns la cererile de informaţii pentru că nu au şi nu
vor avea baze de date. De asemenea, comitetele sectoriale sunt interesate în networking şi
doresc să contribuie, aşa cum scrie în legea lor, la dezvoltarea cadrului naţional al calificărilor ,
dar nici din punct de vedere financiar şi nici ca şi atribuţii şi structură asociativă nu există
personal. Protocolul nu trebuie să facă referire numai la autorităţi competente cu obligaţia
legală (impusă prin directivă ce determină rămânerea în sistem)”. Observaţia finală a fost aceea
ca „protocolul să aibă foarte clar enunţat faptul că este un protocol de colaborare în cadrul
proiectului 53132, că durata este durata de la data semnării până la încheierea implementării
proiectului.”
Referitor la aceasta intervenţie, domnul Cristian Alexandrescu a precizat că selectarea în
grupul ţintă a membrilor comitetelor sectoriale a avut loc pentru o mai bună punctare din partea
evaluatorilor, nedorind ca proiectul să fie respins. “Acest proiect a mai fost aplicat în 2009 o

8. dată şi, din cauza unor greşeli la scriere, proiectul a fost refuzat iniţial. Cea de-a doua oară am
vrut să ne asigurăm de reuşita aprobării proiectului, asumându-ne astfel şi acest număr mare de
420 de membri ai grupului ţintă. Va exista o cercetare făcută de experţi ce vor stabili statutul
autorităţilor ca şi autorităţi competente, viitoare autorităţi sau altele. Contractarea expertizei
metodologice va începe în perioada septembrie – octombrie anul curent.”
De asemenea, domnul Cristian Alexandrescu a precizat faptul că „ lista care a fost
ataşată este o variantă proprie şi nu este în conformitate cu legea 200/2004. S-a cerut tuturor să
desemneze membrii în grupul de lucru , membrii ce au statut diferit. Se dorea ca prin
transmiterea înaintea întrunirii să se primească observaţii referitoare la protocol şi astfel în
cadrul reuniunii să se discute pe observaţii concrete şi să aibă loc implementarea protocolului”.
Referitor la propunerea de protocol, doamna Aurica Leanca de la Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia Ocupare şi Salarizare a recomandat tuturor care nu au
avut timp până acum, să transmita în scris observaţii împreună cu argumente solide ca să nu
reiasă că este un punct de vedere subiectiv.
Doamna Denise-Luminiţa Arsene de la Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională
în domeniul Protecţiei Mediului a subliniat importanţa participării membrilor comitetelor
sectoriale în cadrul proiectului, aceste comitete sectoriale fiind create pentru “a asigura
specialitatea, experienţa specialiştilor români pe fiecare sector şi în acelaşi timp pentru a stabili
o formulă cât mai clară despre cum va funcţiona această reţea si după încheierea implementării
proiectului.” Dânsa a propus nişte întâlniri în care să se precizeze clar modul de funcţionare a
comitetelor sectoriale, importantă fiind calitatea acestor instituţii.
Doamna Carmen Mihaiţă de la Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare a ridicat
problema “agenţilor imobiliari cu calificare recunoscută la nivel internaţional în vederea
desfăşurării activităţii în afara graniţelor lor.” Referitor la protocol, doamna Mihăiţă a propus
o întâlnire separată în urma căreia să se stabilească termenii acestui contract, deoarece cadrul
iniţial este mult prea general.
Privitor la toate aceste intervenţii, domnul Andrei Linu a precizat faptul că „este
necesarea constituirea unei porţi pentru modificarea protocolului în cazul reglementării
anumitor profesii. Există posibilitatea ca pe parcursul proiectului anumite instituţii să îşi

9. schimbe statutul din membrii ai reţelei în membrii abilitaţi prin lege pentru recunoaşterea
calificărilor. Se aşteapta aşadar observaţii cu argumente pertinente”.
Domnul Nicolae Cazacu de la Colegiul Medicilor Dentişti din România a avut o
intervenţie punctuală, specificând faptul că scopul tuturor participanţilor la această întrunire este
de a ajunge la un consens pentru a demara efectiv activităţile. Pentru un maximum de eficienţă,
dânsul a sugerat ca grupul de lucru să fie împărţit pe acele sectoare de activitate propuse de
Comisie „şi astfel fiecare autoritate să se autoîncadreze în unul din sectoare şi să se atingă
numărul de 70-72 de autorităţi competente”.
Ionica Pîrvu de la Centrul de Pregătire Profesională în Cultură a adus în discuţie
problema zonelor ocupaţionale care nu au legătura cu sistemul educaţional formal, MECTS,
şcoala, facultate, Bologna, etc. ,” şi care prin urmare nu vor intra în cadrul formării
profesionale reglementate, cum este specificat în broşura proiectului. Dânsul a considerat utilă o
delimitare clară, fermă între definiţia din broşura proiectului a formării profesionale şi ceea ce
înseamnă calificare la nivel european, întrucât nu se rezumă totul la educaţie formală. Ar trebui
reglementate şi arii din domeniul educaţiei nonformale şi informale”.
Răspunsul domnului Andrei Linu a fost acela că „în legea educaţiei naţionale se
vorbeşte despre existenţa acestor traiectorii de pregătire: formală, nonformală şi informală. Se
aminteşte de validarea competenţelor şi respectiv certificarea calificării pe baza unor
competenţe care sunt obţinute nu neapărat prin sistemul formal, ci şi informal. Această lege
asigură baza legală şi suportul prin implementări ulterioare dezvoltării legislaţiei, astfel încât şi
aceste calificări cu competenţe dezvoltate informal şi nonformal să poată fi certificate şi, practic
în acest mod, calificările regăsindu-se în registul naţional al calificărilor sunt reglementate. Nu
consider a fi un viitor prea îndepărtat până la patrunderea pe piaţă a acestor calificări.”
Doamna Aurica Leanca de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia
Ocupare şi Salarizare a evidenţiat faptul că proiectul IMI PQ NET RO se referă la recunoaşterea
calificărilor, la directiva 2005/36 care este transpusă prin legea 200. Există articole ce fac
trimitere la recunoaşterea experienţei –ceea ce ar putea constitui un subiect în cadrul acestui
proiect. Dar ceea ce vorbesc colegii referitor la recunoaşterea calificărilor bazate pe competenţe
dobândite nonformal sau informal nu fac subiectul acestui proiect în mod direct”. Dânsa a

10. propus “ să se faca în scris observaţii argumentând pe baza directivei şi a documentelor ce fac
trimitere la directivă, respectiv la directiva servicii. Se poate face comparaţie şi cu alte state
membre, deoarece având o reglementare excesivă poate fi un aspect negativ. Concluzia a fost
aceea de a ne păstră în limitele în care acţionează şi îşi dezvoltă calificări ţările UE şi SEE.”
După această serie de dezbateri referitoare la propunerea de protocol, evenimentul a
continuat cu prezentarea susţinută de Mihaela Udrea şi Ana-Maria Nisioiu, intitulată
„Priorităţile Autorităţii Naţionale pentru Calificări în dezvoltarea sistemului naţional de
calificări.”
Autoritatea Naţională pentru Calificări este noua denumire a partenerului 1 al
proiectului, iniţial cunoscută sub numele de Unitatea Executiva a Consiliului Naţional al
Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor, iar la momentul intrării în proiect având
denumirea de ACPART (Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţămantul Superior şi
Parteneriat cu Mediul Economic şi Social).
Ne-au fost prezentate misiunea şi atribuţiile ANC, precum şi proiectele naţionale şi
europene la care aceasta participă în calitate de Beneficiar sau de Partener. Prezentarea s-a axat în
bună parte pe proiectele strategice pentru implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor din
Învăţământul Superior, DOCIS (Dezvoltarea unui Sistem Operaţional al Calificărilor din
Învăţământul Superior din România), respectiv DECIS (Dezvoltarea Capacităţii de
Implementare a Sistemului de Calificări din Învăţământul Superior). Au fost menţionate:
obiectivul general, obiectivele specifice, partenerii, grupul-ţintă, activităţile propuse, rezultatele
preconizate prin implementarea acestor două proiecte, precum şi legatura lor cu proiectul care a
făcut obiectul conferinţei.
Cu această prezentare s-a încheiat şi prima parte a zilei de 24 iunie 2011.
În partea a II-a au avut loc 4 prezentări : Prezentarea Sistemului de informare al Pieţei
interne (IMI) – Cristina Sătmărean din cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene,
Utilizarea sistemului IMI – Platforma informatică – Alexandru Chiuţă, expert metodologic
din cadrul MECTS, Concluziile Grupului de Lucru IMAC-IMI – Comisia Europeană şi
Extinderea sistemului IMI, ambele prezentări fiind susţinute de Cristina Sătmărean.

11. Prezentarea Sistemului de informare al Pieţei Interne (IMI) a cuprins informaţii referitoare
la definiţia IMI, la modul de utilizare, la avantajele sale. În prezent IMI este folosit pentru 2 arii:
Directiva 2005/36/CE - Calificări Profesionale şi Directiva 2006/123/CE – Servicii, iar din
16.05.2011 există şi un proiect pilot: Directiva 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor.
Ne-au fost prezentate situaţia statistică IMI din martie 2011, autorităţile înregistrate în
IMI, care sunt obligaţiile acestor autorităţi. Prezentarea s-a axat în mare parte pe IMI şi Directiva
2006/123/CE – Servicii. S-a precizat faptul că IMI oferă seturi de întrebări pentru scenarii
diferite. Noutatea este reprezentată de Registrele naţionale care trebuie să cuprindă informaţii cu
privire la prestatorii de servicii, potrivit art. 28(7); orice registru conţinând informaţii care ar
putea sprijini cooperarea administrativă trans-frontalieră (ex: registre ale profesiilor, ce nu intră în
sfera de aplicare a Directivei Servicii).
Doamna Sătmărean a continuat prezentarea, aducând în discuţie aspectele importante în
ceea ce priveşte transmiterea unei cereri de informaţii, gestionarea unei cereri de informaţii
primite, gestionarea datelor în sistemul IMI, procesarea unui răspuns primit.
Au fost apoi specificate rolul autorităţilor în IMI, cele ale coordonatorului naţional IMI
(N.IMI.C), cele ale L.I.M.I.C. (Coordonator de arie legislativă), cele ale Coordonatorului delegat
(D.I.M.I.C.), precum si cele ale Autorităţilor Competente.
De asemenea s-a precizat şi rolul coordonatorilor IMI, şi anume rolul coordonatorului
responsabil cu validarea: acesta înregistrează /validează AC în IMI, poate gestiona datele
generale ale AC coordonate, poate reiniţia parola Administratorilor Locali de Date din AC
coordonate. Coordonatorul responsabil cu accesul dă acces şi gestionează accesul AC
coordonate pe o arie legislativă, gestionează parametrii (funcţiile) AC în acea arie legislativă ,
gestionează accesul AC coordonate la un anumit flux de informaţii, într-o arie legislativă.
Fiecare autoritate este responsabilă pentru administrarea propriilor date înregistrate în
IMI şi pentru gestionarea utilizatorilor. S-a prezentat şi o clasificare a utilizatorilor, aceştia fiind
împărtiţi în: utilizatori de bază, utilizator cu drepturi de vizualizare, utilizator cu drepturi de
gestionare şi administrator local de date. Fiecare din aceste utilizatori au anumite drepturi: de
exemplu utlizatorii cu drepturi de gestionare a cererii vor transmite cereri de informaţii în numele

12. AC; vor răspunde la cererile de informaţii primite, în numele AC; vor vizualiza, salva si tipări
cererile transmise şi primite de autoritatea sa şi de toate AC coordonate de aceasta.
S-a pus accentul pe actualizarea datelor despre propria autoritate, foarte important fiind
faptul ca informaţiile să fie precise şi actualizate, pe actualizarea datelor legislative (specificarea
de detalii pentru fiecare arie legislativa).
Prezentarea s-a încheiat cu enumerarea unor manuale de instruire pentru utilizatorii IMI,
precum Manualul de punere în aplicare a Directivei Servicii, Ghidul utilizatorului IMI, Manual
de utilizare IMI şi Directiva Servicii, Site-ul IMI şi material eLearning.
După această prezentare, evenimentul a continuat cu o prezentare intitulată Utilizarea
sistemului IMI – Platforma informatică –realizată de către domnul Alexandru Chiuţă, expert
metodologic în cadrul MECTS.
Acesta a definit Sistemul de Informare al Pieţei Interne, domeniile sale de activitate,
precum şi funcţionalitatea sistemului. Domnul Chiuţă a specificat modul în care poate fi accesat
sistemul, cum pot fi administrate datele şi utilizatorii, cum se trimite o cerere de informaţii, cum
se răspunde la o cerere de informaţii, cum se va realiza protecţia datelor cu caracter personal;
cum sunt gestionate datele si utilizatorii de către AC, cum se creează o cerere şi cum se poate
accesa lista de cereri, lista de registre, ce presupune funcţia de căutare, asistenţă tehnică.
Înainte de a ne face o demonstraţie practica de accesare a sistemului IMI, domnul
Alexandru Chiuţă ne-a prezentat site-ul proiectului IMI PQ NET. Site-ul conţine obiectivele
proiectului, activităţile, rezultatele, informaţii referitoare la parteneri, la sistemul IMI, o listă cu
principalele Autorităţi Competente, informaţii referitoare la evenimente.
Domnul Chiuţă a trecut apoi la o aplicaţie practică în IMI, pornind de la datele de contact
care trebuie introduse, împreună cu paşii pe care fiecare trebuie să-i urmăm în sistem:
1. Alegere autoritate competentă;
2. Informaţii despre autoritatea competentă selectată;
3. Alegerea setului de întrebări: 01 Întrebări generale, 02 Întrebări privind
domiciliul permanent, 03 Întrebări privind prestarea temporară de servicii;
4. Previzualizare întrebări;
5. Selectarea setului de întrebări si introducerea datelor personale.

13. Ultimele puncte pe ordinea de zi au fost cele două prezentări ale Cristinei Sătmărean,
consilier afaceri europene în cadrul DAE. Prima dintre ele s-a referit la Concluziile Grupului de
lucru consultativ pe piaţa internă (Internal Market Advisory Committee).
Prezentarea a cuprins definiţia Grupului de lucru consultativ pe piaţa internă, principalele
teme de discuţie în 2011, regulamentul privind protecția datelor, o statistică a autorităţilor
înregistrate în IMI din martie 2011. S-a luat în calcul şi extinderea IMI pe componenta calificări
la toate profesiile reglementate, din luna septembrie COM va actualiza seturile de întrebări pentru
profesiile adăugate, se va putea iniția procesul de înregistrare a noilor autorități, va avea loc
instruirea pentru autoritățile noi, iar suportul tehnic va fi asigurat de către COM. Un rol important
il va avea Integrarea cu ECAS (European Citizen Action Service).
Principalele puncte atinse în rândul concluziilor s-au referit la IMI – modificări continue
ale sistemului, la necesitatea depunerii de eforturi însemnate din partea coordonatorilor naționali
si la feedback-ul permanent din partea utlizatorilor.

14. În vederea extinderii Sistemului de Informare al Pieţei Interne (IMI PQ NET), doamna
Cristina Sătmărean a precizat că se au în vedere următoarele: Comisia a examinat o listă de
domenii de arii legislative care pot fi incluse în sistem: atât cele care beneficiază deja de un
sistem electronic (coordonarea sistemelor de securitate socială, transporturi), cât şi cele care nu
au deja un sistem electronic (drepturile de proprietate intelectuală) Comisia a organizat o sesiune
de instruire la Bruxelles dedicată noilor autorităţi.
Se vor adăuga domenii noi în sistem: sănătate, jocuri de noroc, achiziții publice, audit,
servicii poștale, registrele de companii, asigurări, pensii, media, energie, etc. De asemenea,
consiliul EPSCO din luna martie a decis extinderea IMI cu aria legislativă detașarea lucrătorilor
(Directiva 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor).
S-au propus noi arii legislative - Detașarea lucrătorilor : 57 de autorități au fost
înregistrate pentru acest modul, astfel: 16 cu rol de LIMIC, 6 cu rol de DIMIC şi 35 cu rol de
AC; servicii medicale transfrontaliere şi registre de companii (o propunere de directivă pentru
interconectarea registrelor companiilor - Februarie 2011).

15. IMI poate fi soluția intermediară până la crearea unui sistem şi chiar o soluție
complementară pentru schimbul de informații referitoare la fuziunile transfrontaliere sau
modificarea sediului social.
La finalul prezentării, Cristina Sătmărean a precizat faptul că, pe viiitor, pentru extinderea
şi perfecţionarea IMI se are în vedere şi schimbarea graficii pentru site.
Ultima zi a Reuniunii Grupului de Lucru IMI PQ NET, 25 iunie 2011, a debutat cu
prezentarea Sistemului de informare al Pieţei Interne IMI din perspectiva unui coordonator
naţional, prezentare fost susţinută de d-na Claudia Secu- consilier în cadrul Departamentului
pentru Afaceri Europene.
În introducere aceasta a făcut o scurtă trecere în revistă a aplicaţiei IMI, a subliniat drept o
cerinţă obligatorie pentru funcţionarea sistemului IMI stabilirea unui coordonator naţional IMI
(N.IMI.C) şi identificarea Autoritatii Competente, iar opţional- desemnarea unui coordonator
naţional de arie legislativă (L.IMI.C), ori a unui coordonator naţional delegat (D.IMI.C),
respectiv desemnarea unor autorităţi conectate. De asemenea, au fost prezentate Directivele IMI
privind calificările profesionale (Memorandum-ul DAE – MECTS referitor la organizarea şi
implementarea Sistemului IMI în România (2007)), directiva privind serviciile şi cea
privind detaşarea lucrătorilor. Memorandum-ul prevede responsabilitatile fiecăruia dintre
semnatari în implementarea sistemului IMI, astfel: Departamentul pentru Afaceri Europene –
N.IMI.C
- asigură coerenţa implementării sistemului pentru toate componentele sale;
- rol de coordonare între instituţiile implicate în proces;
- rol de asistenţă.

16. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin CNRED – D.IMI.C
- asigură asistenţa pentru implementarea componentei PQ;
- pune la dispoziţie, din bugetul propriu, resursele umane, logistice şi financiare necesare.
Au fost apoi menţionate activităţile specifice coordonatorului naţional IMI (N.IMI.C) şi
anume: activităţi referitoare la organizarea sistemului (protecţia datelor la nivel personal,
identificarea şi instruirea autorităţilor competente, înregistrarea în sistem, suport pentru
utilizatorii IMI, interlocutor al COM în chestiunile legate de IMI, interlocutor al NIMIC din alte
SM) şi activităţi referitoare la gestionarea sistemului la nivel naţional (diseminarea informaţiilor
despre IMI la nivel naţional, identificarea, autentificarea AC care au nevoie de acces în sistem,
validarea şi managementul datelor AC, autorizarea accesului unei AC la o arie legislativă,
refuzul unei cereri de informaţii, asistenţă în identificarea AC, în caz de nevoie, respectarea
termenelor de răspuns la cererile de informaţii primite de AC , organizarea sesiunilor de training
pentru AC).
Printre activităţile coordonatorilor referitoare la gestionarea sistemului IMI au mai fost
enumerate: aprobarea prealabilă a cererilor transmise de către o AC; aprobarea răspunsului unei
AC la o cerere de informaţii transmisă de către o AC din alt SM; posibilitatea de a interveni în
cazul în care un al SM nu este mulţumit de informaţiile furnizate.
În ceea ce priveşte Registrele naţionale, dna Claudia Secu a precizat faptul că SM au
obligaţia de a crea registre ale prestatorilor de servicii şi de a le pune la dispoziţia AC din alte
SM. IMI România cuprinde în total 33 registre (32 naţionale, 1 local; 1 general, 32 specifice). În
prezent, pentru toate registrele, DAE este atât AC ce le deţine, cât şi AC care le gestionează.
A urmat apoi prezentarea de către dna Claudia Secu a proiectului ”Implementarea şi
consolidarea reţelei IMI S NET pentru Servicii în România” (contract
POSDRU/64/3.3/S/32142), proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane al cărui beneficiar este
Departamentul pentru Afaceri Europene. A expus principalele obiective vizate prin proiectul IMI
S NET România, a subliniat obiectivul major vizat prin încheierea protocoalelor de colaborare cu
DIMIC/AC, respectiv crearea unui sistem funcţional la nivel naţional (Sistemul IMI S NET), în
cadrul căruia să fie dezvoltate instrumente adecvate de comunicare, consultare, instruire şi

17. colaborare necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiei de cooperare administrativă
instituită de Directiva Servicii şi reglementată de OUG nr.49/2009.
„În funcţie de competenţe, instituţiile semnatare ale protocolului, vor sprijini crearea
unei proceduri unitare de virtualizare a fluxurilor de autorizare pentru anumite activităţi de
servicii ce implică şi o componentă de recunoaştere a calificărilor profesionale, ce va fi testată
prin intermediul bazei test aferente Punctului de Contact Unic (PCU) electronic instituit prin
Directiva Servicii şi reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 922/2010. Această procedură
urmează a veni în sprijinul activităţilor de autorizare a prestatorilor de servicii prin intermediul
PCU electronic, pentru acele situaţii în care sunt gestionate solicitări ale acestora pentru
servicii a căror autorizare implică şi o componentă de recunoaştere a calificărilor
profesionale”. La finalul prezentării, d-na Claudia Secu a definit Grupul de lucru IMI S NET -
structură formalizată şi operaţională de cooperare permanentă între autorităţi, formată din
persoanele desemnate de membrii reţelei IMI S NET, semnatari ai Protocolului de colaborare şi a
enumerat sesiunile de instruire în 2011 dedicate IMI-DS.
Reuniunea Grupului de Lucru IMI PQ NET s-a încheiat cu o prezentare a Directivei
36/2005/ CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale propusă pentru revizuire, prezentare
realizată de d-na Oana - Mihaela SALOMIA- Consilier pentru afaceri europene în cadrul
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Au fost amintite rolul Directivei
36/2005/CE, pricipalele modificări vizate de revizuirea acesteia, faptul că procedura de revizuire
a demarat în anul 2010, evaluarea acesteia realizându-se tot în anul 2010. D-na consilier a
subliniat următoarele aspecte legate de revizuirea Directivei 36/2005/CE:
- Raportul final al COM privind evaluarea Directivei va fi publicat în toamna 2011;
- 2011 - Consultarea publică lansată de COM cu privire la ”simplificarea” Directivei;
- RO a răspuns la Consultarea publică (Coordonatorul naţional a primit răspunsuri de la
10 AC);
- 2012 – elaborarea de către COM a propunerii legislative de modificare a Directivei.
În incheierea reuniunii s-a prevăzut o sesiune de concluzii ale Grupului de Lucru IMI
PQ NET, sesiune în cadrul căreia cei interesați au putut adresa diverse întrebări. Reprezentantul
unei potenţiale autorităţi competente (transporturi) a ridicat problema unor profesii din domeniul

18. transporturilor reglementate printr-o directivă de recunoaştere a calificărilor transpusă în legea
200/2004. Vis a vis de acest aspect, d-na Oana Salomia a precizat următoarele: „Dacă există o
directivă de recunoaştere a calificărilor evident se aplică aceea. În România lista profesiilor
reglementate există numai în această lege care transpune normele europene şi implicit directivei
2005/36. Se observă următoarea situaţie: dacă noi scoatem mecanicul de locomotivă şi
dispecerul de trafic din acea listă poate veni cineva şi spune ca respectivele profesii nu sunt
reglementate deoarece nu apar în anexa legii 200 care stabileşte lista profesiilor reglementate
din România. O altă discuţie aduce în prim plan faptul că momentan se desfăşoară o etapă de
„stand-by” cauzată de numărul mare de solicitări de includere a anumitor profesii în lista celor
reglementate”.
În încheierea reuniunii, dnul. Andrei Linu a transmis participanţilor faptul că în viitorul
apropiat vor avea loc diverse consultări cu membrii Grupului de Lucru pe diferite teme, precum
cea privind nevoile de informare şi formare ale acestora și în acest scop se va realiza o analiză a
nevoilor de formare la nivelul autorităților participante în proiect. De asemenea, dnul. Linu a
ținut să amintească succint şi următoarele evenimente ale proiectului ce se vor derula in
continuare, precum organizarea în luna septembrie a conferinţei naţionale pentru promovarea IMI
la care vor participa si invitaţi ai Comisiei Europene, dar şi o serie de ateliere de lucru pentru
instruirea punctuală în utilizarea sistemului IMI a membrilor Grupului de lucru desemnați în
acest scop.
Participanții au fost încantați de subiectele prezentate în cadrul reuniunii și au manifestat
interesul de a participa şi la evenimente următoare ale proiectului, propunând în acest sens
diverse teme pentru dezbatere.