Studiu calitativ. Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea IMM. Elaborat în cadrul proiectului "Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova", implementat de Hilfswerk Austria în Moldova, cu suportul Uniunii Europene. www.migranti.md Opiniile exprimate în acest material nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.

1. Chi inăuș , 2013
Hilfswerk Austria International
CONTRIBUŢIA REMITENŢELOR LA DEZVOLTAREA
ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII
Studii de Caz
Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA”

2. Context
 Republica Moldova, Populaţie: 3,6 mil. (Sursa: BNS)
- În jur de 600 mii sunt implicaţi în procesul de emigrare,
aproximativ 350 mii se află concomitent peste hotarele
ţării.
 Circa 1,5 mil. de cetăţeni trăiesc în gospodării care
primesc remitenţe.
 Fiecare al zecelea cetă ean în vârstă aptă de muncăț
munce te la moment peste hotarele ăriiș ț .

3. Transferurile de mijloace băneşti în RM,
efectuate de persoanele fizice prin
intermediul băncilor , (mil. USD)
Sursa: BNM

4. Beneficii pentru Republica Moldova
Nivel naţional (1)
 reducerea sărăciei, creşterea potenţialului economic
al populaţiei;
 influx de valută străină;
 creşterea sistemului financiar şi aprecierea reală a
valutei naţionale;
 scăderea presiunii pe piaţa muncii, a numărului de
şomeri şi respectiv a cheltuielilor pentru
indemnizaţiile de şomaj;
 creşterea veniturilor la bugetul de stat din contul
taxelor de import şi TVA, pe seama orientării
preponderent a remitenţelor către consum.

5. Beneficii pentru Republica
Moldova, Nivel naţional (2)
 mărirea posibilităţilor cetăţenilor pentru investiţii
în afaceri mici şi mijlocii;
 schimb de experienţă, transfer de practici şi
tehnologii (caracteristic în special domeniului
construcţiilor);
 dezvoltarea domeniului imobiliar;
 reducerea presiunii asupra sistemul de
asistenţă socială (migranţii îşi susţin financiar
propriile gospodării, dar şi părinţii, copiii şi alte
rude).

6. Beneficii la nivel comunitar
 Imaginea comunităţii: case mai frumoase, automobile
mai luxoase;
 Contribuţia migranţilor la reparaţia unor edificii publice
(biserica, şcoala, casa de cultură etc.);
 Implicarea remitenţelor în proiecte comunitare de
dezvoltare a infrastructurii (reţeaua de aprovizionare cu
apă, drumurile etc.);
 Apariţia unor necesităţi de servicii la nivel comunitar
(magazine, localuri pentru distracţii, persoane angajate
pentru prelucrarea pământului din afara gospodării care
primeşte remitenţe etc.).

7. Beneficii la nivel de gospodărie
 Beneficii economice, situaţie financiară mai
bună comparativ cu majoritatea gospodăriilor
care nu au pe nimeni plecat peste hotare.
 Îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi accesul la
diferite obiecte de uz îndelungat.
 Posibilitatea de a avea acces la anumite
servicii care necesită resurse financiare (de
sănătate, educaţionale etc.).
 Creşterea economiilor gospodăriilor.

8. Dependenţa de remitenţe,
ponderea remitenţelor în veniturile
totale ale gospodăriilor recipiente
13.5%
10.5%
9.6%
6.0% 5.8%
10.5%
5.1%
7.1%
9.1%
12.7%
10.0%
<10% 10%-20% 20%-30% 30%-40% 40%-50% 50%-60% 60%-70% 70%-80% 80%-90% >90% NŞ/NR
21.8%
50.4%
Sursa: OIM/CBS AXA, 2009

9. Proiectul ”Remitenţele Dezvoltă
Comunităţile din Moldova”
 Durata proiectului:
1 aprilie 2011 – 30 iunie 2013 (27 luni)
 Aria de implementare:
Raioanele: Teleneşti, Şoldăneşti, Orhei şi
Rezina.
 Scopul studiului sociologic calitativ:
prezentarea exemplelor de investi ie aț
remiten elor în dezvoltarea afacerilor înț
Republica Moldova.

10. Subiec ii cercetării:ț
 Migranţi care au investit remitenţe în activită iț
antreprenoriale în Republica Moldova;
 Participanţi la concursul de granturi mici în
cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă
Comunităţile din Moldova” care intenţionau să
lanseze o afacere în Moldova sau să dezvolte
o afacere existentă;
 Câ tigătorii concursului, ai căror microproiecteș
au beneficiat de finan are.ț

11. Metodologie
- au fost intervievaţi 25 de antreprenori;
 Perioada de colectare a datelor:
- mai – septembrie 2012 (etapa I)
- martie 2013 (etapa II).

12. Limite, provocări ale studiului
 re inerea antreprenorilor de a discuta sincerț
despre activitatea acestora;
 investirea remiten elor în activită i careț ț
aduc venit, dar nu au un statut oficial;
 ponderea mică a celor care au investit
remiten ele în ini ierea unor afaceri (subț ț
2%).

13. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș
afacerilor (1)
 resurse financiare limitate şi teamă, reticenţă
privind împrumuturile bancare;
 educaţie insuficientă privind iniţierea şi
dezvoltarea unei afaceri;
 alegerea inadecvată a domeniului de
activitate;
 nu cunosc subtilităţile activităţilor în domeniul
în care au iniţiat afacerea;
 supra-estimarea pieţei de desfacere;

14. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș
afacerilor (2)
 diversificarea exagerată a domeniilor de
activitate fără a avea resurse suficiente pentru
acoperirea necesităţilor de investiţie;
 lipsa practicii contorizării investiţiilor şi
veniturilor;
 neîn elegerea necesită ii de cooperare,ț ț
avantajele acesteia cu al i antreprenori dinț
domeniu;
 politica fiscală;

15. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș
afacerilor (3)
 lipsă de cunoştinţe în relaţiile cu instituţiile
statului;
 dificultăţi şi standarde echivoce în obţinerea
autorizaţiilor de construcţii şi acelor de dare
în exploatare a unei construcţii;
 infrastructură slab dezvoltată;
 resursele umane;

16. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș
afacerilor (4)
 Invidia şi atitudinea duşmănoasă a unor
persoane din anturaj;
 Piaţă de desfacere mică în RM, cantităţi
insuficiente pentru export;
 Cheltuieli de producere mari raportate la
preţul de realizare a producţiei;
 Cunoştinţe limitate în strategii de marketing şi
de menţinere, atragere a clienţilor;
 Aşteptarea ca resursele investite să aducă
rapid venit, să se recupereze rapid;

17. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș
afacerilor (5)
 Nu sunt protejaţi de escroci şi alţi profitori, iar
în instituţiile statului care ar putea să-i ajute
nu au încredere;
 Parteneri de afacere care nu-şi respectă
prevederile contractuale;
 Lipsa experien ei de comportament iț ș
management corporativ (cu referire în
special la cei care gestionează afaceri ale
rudelor).

18. Oportunităţile antreprenoriale
 au revenit în ţară din diferite motive şi pentru
a asigura activitatea de mai departe, auș
iniţiat afaceri în RM;
 principalii investitori sunt alţi membri ai familiei
care continuă să se afle la muncă peste
hotare;
 afacerile în Republica Moldova au fost iniţiate
anterior migraţiei;
 au iniţiat afaceri fiind stimulaţi de proiectele,
programele existente (PNAET, PARE 1+1,
Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din
Moldova, etc).

19. Domeniile în care au fost ini iateț
afaceri
 Agricultură i zootehnie;ș
 Comer ;ț
 Servicii (turism, sală pentru ceremonii;
activită i de petrecere a timpului liber;ț
servicii on-line etc.);
 Producere (produse de patiserie;
prelucrarea lemnului i fierului forjat)ș .

20. Concluzii i recomandări (1)ș
 Migranţii necesită un suport informaţional şi de
consultanţă, să fie ghidaţi privind modul de conlucrare
cu instituţiile statului şi totodată să li se evalueze gradul
de risc al investiţiei.
 Este necesară o campanie de comunicare amplă care
să se axeze pe îmbunătăţirea imaginii oamenilor de
afaceri şi totodată să promoveze respectarea
proprietăţii private şi a responsabilităţii, disciplinei în
muncă.
 Promovarea proiectelor, programelor ce oferă
oportunită i pentru cei care ini iază sau doresc să- iț ț ș
dezvolte afacerea. Sporirea încrederii popula iei înț
aceste programe prin prezentarea studiilor de caz.

21. Concluzii i recomandări (2)ș
 Oamenii trebuie învă a i cum să coopereze,ț ț
care sunt riscurile, avantajele i care suntș
regulile, principiile pe care trebuie să le
respecte.
 Funcţionarii publici trebuie să-şi schimbe
atitudinea faţă de antreprenori, iar legislaţia
să nu lase loc de interpretări.
 Întreprinderile mici au nevoie de susţinere şi
abordare fiscală privilegiată, practicile de
impozitare şi de menţinere a relaţiilor cu
statul sunt complicate, neclare.

22. „să vină cu idei inovative, care sunt preluate de pe pie ele externe,ț
fiindcă toate domeniile noi sunt un pic saturate, pia a are nevoie de aerț
nou, oxigen, servicii noi…”
Vă mulţumesc!
„Cea mai bună lec ie este că nuț
trebuie să a tep i pe nimeni să-ș ț
i propună ceva, singur să aiț
încredere în tine i să faci ceva.”ș
„Pe urmă ce faci mănânci din casă
i din ma ină? Fă bani ca mai apoiș ș
banii să- i aducă bani maiț
departe…Cu banii care o să- iț
aducă bani o să faci casă i o să- iș ț
cumperi ma ină. Am foarte mul iș ț
colegi care au venit de peste hotare
i au construit o casă i gata, are oș ș
ma ină i continuă să munceascăș ș
peste hotare…”