1. Liceul Pedagogic “Spiru Haret”, Buzau Dezastre naturale Geambasu Adelina clasa a XII-a B

2. Cuprins 1. Uragane 2. Inundatii 3. Cutremure 4. Eruptii vulcanice 5. Tsunami 6. Alunecari de teren 7. Seceta 8. Avalanse 9. Taifun 10. Cele mai cumplite dezastre

3. 1. Uragane Furtuna tropicala de mare intensitate. Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna se deplaseaza deasupra oceanului. In contact cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade Celsius), energia furtunii creste. In felul acesta ia nastere un vant rotativ care, daca depaseste 119 km/h este considerat uragan. Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si Indian la latitudini de 10-30 de grade si au denumiri diferite, in functie de regiune. De exemplu, in Asia de est se numeste taifun. Uraganele pot dura de la o zi la cca. o luna, in functie de cantitatea de energie inmagazinata. In afara temperaturii apei, un rol important il are si pseudoforta Coriolis, care confera furtunii miscarea de rotatie specifica.

4. 2. Inundatii Inundatia este fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata. Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni, animale domestice si fauna.

5. De-a lungul istoriei, furtunile si inundatiile au provocat distrugeri si pierderea multor vieti omenesti. Unii experti considera ca, partial, activitatea umana este responsabila pentru cresterea frecvemtei si a intensitatii multor dezastre naturale. Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei. Furtunile însotite de descarcari electrice pot sa apara si atunci când încalzirea excesiva a uscatului provoaca curenti ascensionali de aer umed puternici. Furtunile cu descarcari electrice sunt cele mai obisnuite forme de furtuni. În medie, în întreaga lume, au loc zilnic aproximativ 45.000 de asemenea furtuni, multe din ele avand drept urmari si producerea de inundatii, unele din ele cu urmari devastatoare. Inundatiile se pot produce foarte rapid cand ploaia torentiala umfla apele unui rau, facandu-l sa se reverse peste maluri in regiunile invecinate. Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei.

6. Aceasta a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa. Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si prafos. Unii cercetatori sustin ca POTOPUL biblic ar fi avut loc atunci cand Marea Mediterana ar fi rupt fasia de pamant ce o separa de un lac cu apa dulce, pe care l-a transformat apoi intr-o mare sarata…Marea Neagra. In 2000 in Mozambic au fost inundatii atat de rapide incat mii de oameni au fost nevoiti sa stea zile in sir pe acoperisurile caselor sau in copaci.

7. 3.Cutremure C utremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pamantului , ce constau în vibraţii originate în zonele interne ale Terrei , propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările placilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanica . În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale placilor tectonice care provoacă daune majore şi seism sau mişcări seismice pentru cele care trec neobservate. Scara seismologica a lui Richter este o scală logaritmica , care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

8. Cele mai puternice cutremure (1907-2001): – 28 septembrie 2001: Statul Washington, USA, magnitudine 6,8. – 13 februarie 2001: El Salvador, magnitudine 6,6 – 26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7. – 13 ianuarie 2001: El Salvador, Amérique centrale, magnitudine 7,6. – 21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6, 2.400 morti. – 17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4, 17.000 morti. – 25 ianuarie 1999: Columbia, magnitudine 6, 1.171 morti. – 4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1, 5.000 morti. – 10 mai 1997: Iran, magnitudine 7,1, 1.500 morti. – 17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2, mai mult de 6.000 morti. – 30 septembrie 1993: Latur, India, magnitudine 6, 10.000 morti. – 21 iunie 1990: Iran, magnitudine 7,3 à 7,7, 50.000 morti. – 7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9, 25.000 morti.

9. 4. Eruptii vulcanice Fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo unde scoarta terestră opune cea mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă sau de limitele dintre placile tectonice continentale (ex. Vulcanii din Indonezia , din Cercul de foc al Pacificului ), sau vulcanii din Islanda . Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care se solidifica prin răcire.

10. Erupţiile vulcanice sunt de două feluri: - erupţia efuzivă este o erupţie vulcanică silenţioasă, care scoate la suprafaţă lava bazaltică cu viteză mică (erupţiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). - erupţie explozivă este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de locul erupţiei . - erupţie explozivă este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de locul erupţiei .

11. STIATI CA: 1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea central-sudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intr-un lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150 m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat activitatea.

12. 2. Vulcanii au reprezentat dintotdeauna o amenintare pentru omenire. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în 1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a omorât 36 de mii de persoane. Ultimul supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra, în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.

13. 5. Tsunami T sunami sau valul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter ). Valul tsunami (din limba japoneză: val de port ) se propagă diferit faţă de valul obişnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300m/s la 700m/s, şi se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafaţă, ca valul obişnuit, creat de vânturi. Înălţimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câţiva metri. El se înalţă spre coastă, căpătând aspectul unui mal teşit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvăleşte pe uscat. Semne de coastă la apariţia unui tsunami La început, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un mic "zid de apă" sau nişte "vălurele" , dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spaţiul gol creat, şi intră cu viteză mare pe plajă.

14. CAT DE MARI POT FI VALURILE? Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au fost azvarlite in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase. Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de 17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000. Cifra mortilor este una foarte mare si pentru ca au trecut peste 100 de ani de când un tsunami din Oceanul Indian a afectat coastele, fapt pentru care tarile afectate nu erau pregatite pentru un astfel de seism si nici populatia civila nu a stiut sa recunoasca semnalele care avertizau cutremurul.

15. 6. Alunecari de teren Alunecările de teren sunt o categorie de fenoneme geologice care cuprinde o gamă largă de mişcări ale solului în lungul unor pante începând de la scurgerile de noroi până la avalanşele de pietre pe versanţi muntoşi. Alunecările de teren sunt determinate de gravitaţie. Oamenii pot contribui şi ei la apariţia acestui fenomen, prin subminare(aceasta se produce, de exemplu, când sunt construite şosele pe suprafaţa unui teren în pantă).

16. 7. Seceta Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant. Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera. Seceta este un dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depind de o serie de factori cum ar fi existenta sistemului de irigatii. Perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea din timp asupra posibilitatii de producerea a fenomenului.

17. 8. Avalanse Avalanşa reprezintă o masă importantă de zapada care se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte. O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular. Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă un pericol pentru populaţia montană din numeroase ţări ale lumii. Extinderea activităţilor turistice şi, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creştere a riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.

18. 9.Taifun Cel mai distructiv taifun a fost inregistrat la inceputul secolul al XX-lea. Dezastrul a lovit Hong Kong-ul in anul 1906. Rafalele de vant au avut viteze de pana la 200 de km/ora si nu mai putin de 10.000 de oameni au murit in timpul furtunilor. Un alt taifun foarte puternic a lovit Philippine in anul 1984, insa numarul victimelor a fost incontestabil mai mic: doar 1.363 de persoane ucise si mai mult de 1 milion de oameni lasati fara case in urma furtunii.

19. Cele mai cumplite dezastre naturale

20. 10. Inundatia din Zhumadian, Provincia Henan, China – 7 august 1975 Regiunea administrativa Zhumadian din provincia chineza Henan gazduia inainte de 1975 barajul Banqiao. Acesta a fost cladit la inceputul anilor 1950 pe raul „Ru”, un afluent al Fluviului Galben . Scopul proiectului: reglarea inundatiilor din regiune. Dupa terminarea constructiei barajului, apar fisuri in dig si la ecluza , care sunt rapid remediate cu ajutorul inginerilor sovietici. Inca din acel moment, Chen Xing, hidrolog chinez de renume, critica metodele de construire a barajului si se declara sceptic cu privire la rezistenta acestuia. La data de 7 august 1975, un taifun puternic loveste Banqiao , involburand apele, in fata carora ecluzele cedeaza. In dimineata zilei de 8 august 1975, digul barajului mic Shimantan se rupe, fapt care atrage dupa sine fracturarea in cascada a altor 62 de baraje. Acest efect de domino al prabusirii digurilor determina formarea unui val care se deplaseaza in aval cu o viteza 50 km/h , inundand regiunea de ses din imprejurimi. Sunt astfel inecate cinci districte si o serie de localitati din afara acestora, suprafete insumand mii de kilometri patrati. Circulatia, comunicatiile si actiunile de salvare erau complet paralizate. Dupa noua zile izbucneste in randurile celor incercuiti de apa epidemia si foametea, care duc la o decimare populatiei din regiune. Dezastrul a provocat moartea a 230.000 persoane.

22. 9. Cutremurul din Haiyuan, China – 16 decembrie 1920 Cutremurul consumat la 16 decembrie 1920 in China a avut epicentrul in districtul Haiyuan din Ningxia. Datorita faptului ca Ningxia era o parte din Gansu atunci cand s-a intamplat dezastrul, acesta mai este cunoscut si ca “seismul Gansu”. Catastrofa a inregistrat o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter , fiind urmata timp de trei ani de replici seismice. Cutremurul Gansu a provocat distrugeri totale in teritoriul Lijunbu-Haiyuan-Ganyanchi, ucigand peste 240.000 de persoane . O alunecare de teren a ingropat la propriu satul Sujiahe din Xiji. Aproape toate cladirile s-au prabusit in orasele Longde si Huining. Alte cinci mari orase au fost afectate serios, cutremurul fiind resimtit de la Marea Galbena pana la provincia Qinghai (actualul Tsinghai) si din centrul Mongoliei pana in provincia Sichuan. Unele rauri au fost stavilite, iar altora li s-a schimbat cursul, in timp ce valuri ale cutremurului au putut fi observate in doua lacuri si trei fiorduri din vestul Norvegiei.

24. 8. Cutremurul din Tangshan, China – 28 iulie 1976 In data de 28 iulie 1976, la ora 3:42 a.m., un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter a lovit orasul Tangshan , aflat in nord-estul Chinei. Cutremurul extrem de puternic s-a manifestat intr-o zona cu totul neasteptata, transformand in ruina orasul Tangshan si provocand moartea a peste 242.000 de locuitori . Atunci cand a inceput seismul, peste un milion de chinezi din Tangshan dormeau, inconstienti de dezastrul ce urma sa se abata asuprea lor. Pe masura ce pamantul a inceput sa se cutremure, numai cativa oameni au avut sansa de a se trezi si de a se putea adaposti sub o masa sau in cadrul usilor. Cei mai multi nu au avut timpul necesar unor asemenea masuri. Totul a durat intre 14 si 16 secunde, suficient pentru colosalul cutremur sa ingroape un oras si sa ucida aproape un sfert de milion de oameni.

26. 7. Valul Tsunami din Oceanul Indian – 26 decembrie 2004 Cutremurul care a avut loc la data de 26 decembrie 2004 in Oceanul Indian, a fost un seism submarin, al carui epicentru s-a aflat chiar in apropierea coastei nordice a insulei indoneziene Sumatra. Cutremurul a avut o magnitudine de 9.3 grade pe scara Richter si a provocat o serie de valuri tsunami , care au afectat regiunile de coasta din opt tari asiatice, cauzand moartea confirmata a 229.866 de persoane, dar suspectata in cazul a peste 300.000 . Peste un milion de gospodarii si case au fost maturate de valurile uriase, iar autoritatile se tem in continuare de izbucnirea unor epidemii aparute din cauza contaminarii apei, care ar putea dubla numarul de victime. Data fiind rata mare de natalitate din tarile afectate, aproape o treime din victimele tsunamiului din 2004 au fost copii. Seria de valuri inalte de pana la 30 metri a transformat mai bine de 4 milioane de localnici ai zonelor afectate, in sinistrati. Cutremurul a avut cea mai lunga durata inregistrata vreodata, intre 8.3 si 10 minunte . A determinat devierea intregii planete cu un centimetru de la axa sa fireasca si a declansat o replica tocmai in tinuturile Alaskai.

28. 6. Cutremurul din Anitoch, Turcia – 20 mai 526 In data de 20 mai 526, orasul turcesc Anitoch, un important punct comercial al cunoscutului “Drum al Matasii” a fost aproape sters de pe fata Pamantului , in urma unui cutremur devastator. Nu exista o documentatie prea vasta care sa vorbeasca despre acest eveniment, dar se estimeaza ca seismul a ucis peste 250.000 de oameni in asezarea care reprezenta pe atunci Usa Comerciala a Europei.

30. 5. Ciclonul tropical din Haiphong, Vietnam - 1881 Este vorba despre unul dintre c ele mai catastrofale dezastre naturale din istorie . Ciclonul a lovit Golful Tonkin in anul 1881, dand nastere unor fluxuri de apa care au inundat orasul Haiphong, aflat in nord-estul Vietnamului. Acestea au provocat distrugeri uriase si au condus la moartea a aproximativ 300.000 de locuitor i. Amplasat pe un mal al Raului Rosu, orasul portuar Haiphong se invecineaza cu marea printr-un canal de acces, care, pe durata furtunii, a amplificat extinderea inundatiei si distrugerea. Desi furtuna a provocat direct moartea a 300.000 de oameni, se considera ca destui au murit ulterior din cauza bolilor si a foametei. Categoria si forta exacte ale ciclonului nu sunt cunoscute.

32. 4. Ciclonul din Bhola, Bangladesh – 13 noiembrie 1970 Ciclonul Bhola , a fost un taifun tropical devastator, care a lovit Pakistanul de Est (in prezent Bangladesh) si Bengalul de Vest din India, in data de 13 noiembrie 1970. A fost cel mai distrugator ciclon tropical inregistrat vreodata si unul dintre cele mai mortale dezastre naturale ale timpurilor moderne. Pana la 500.000 de persoane si-au pierdut vietile in timpul furtunii , in principal din cauza valurilor care au inundat insulele din delta raului Gange. Ciclonul Bhola a fost cel de-al saselea si cel mai puternic din sezonul ciclonic al anului 1970, in Oceanul Indian de Nord, atingand o forta echivalenta cu cea a unui uragan de Categoria 3. Ciclonul s-a format desupra golfului central bengalez la 8 noiembrie si a calatorit spre nord, intensificandu-se in tot acest timp. Si-a atins apogeul cu vanturi de 185 km/h la 12 noiembrie 1970, aterizand chiar in acea noapte pe coasta Pakistanului de Est. Furtuna a devastat multe dintre insulele de coasta, anihiland sate si distrugand culturile agricole din regiune. Cel mai rau afectat a fost subdistrictul Thana, din Tazumuddin, unde peste 45% din populatia de 167.000 de persoane de aici a fost decimata de furtuna.

33. 3. Cutremurul din Shaanxi, China – 23 ianuarie 1556 Cutremurul Jiajing, petrecut in 1556 in Shaanxi, China, este seismul cu cea mai mare rata de morti inregistrata vreodata , detinand un record sumbru de 830.000 de persoane ucise . A inceput in dimineata zilei de 23 ianuarie. Mai mult de 97 de districte din povinciile Shaanxi, Shanxi, Henan, Gansu, Hebei, Shandong, Hubei, Hunan, Jiangsu si Anhui au fost afectate. O suprafata cu o raza de 840 kilometri a fost devastata, iar in unele zone 60% din populatie a fost ucisa. La acea data, majoritatea oamenilor acelor locuri traiau in yaodonguri, pesteri artificiale sapate in stancile de loess (roca sedimentara), dintre care multe s-au prabusit in timpul calamitatii, cu mari pierderi de vieti. Epicentrul cutremurului din Shaanxi a fost in Valea Raului Wei din provincia Shaanxi, aproape de Huaxian, Weinan si Huayin. In Huaxiam, fiecare cladire si camin au fost demolate, ucigand mai mult de jumatate din rezidentii acestui oras . In unele locuri, crevase de 20 metri adancime s-au deschis in sol. Distrugerea si moartea erau pretutindeni, afectand locuri aflate la 500 kilometri de epicentru. Cutremurul a declasant si alunacari de teren, care au contribuit la decesul masiv.

35. 2. Revarsarea Raului Galben, China – sept.-oct. 1887 Raul Galben (Huang He) din China este predispus revarsarii, din pricina teritoriului neted si intins aflat de o parte si de cealalta a sa. Inundatiile provocate in 1887 de Raul Galben au devastat aceasta zona, omorand intre 900.000 si 2.000.000 oameni . Potopul din acel an a reprezentat unul dintre cele mai groaznice catastrofe din istoria cunoscuta. Timp de secole, fermierii care au locuit in apropierea Raului Galben au construit diguri pentru a retine apele umflate din cauza aluviunilor acumulate pe fundul raului. In anul 1887, patul aflat in crestere al acestuia, coroborat cu mai multe zile de ploaie torentiala, au venit de hac digurilor, provocand o indundatie masiva. Se crede ca apele Raului Galben au patruns mai ales prin digurile din Huayankou, aproape de orasul Zhengzou din provincia Henan. Din pricina campiilor joase din zona, potopul s-a propagat foarte rapid prin tot nordul Chinei, acoperind o suprafata estimata la 80.000 kilometri patrati si distrugand centre agricole si comerciale. In urma inundatiei, doua milioane de persoane au ramas pe drumuri. Pandemiile si lipsurile ulterioare nenorocirii se crede ca au curmat tot atatea vieti pe cat a facut-o evenimentul in sine. A fost una dintre cele mai teribile inundatii din istorie , care avea sa fie insa detronata la scurt timp de un nou cataclism asemanator.

37. 1. Inundatiile din China – iulie-noiembrie 1931 Seria de inundatii care a avut loc in China Centrala in anul 1931, pe perioada decadei Nanjing, este considerata, la modul general, cel mai devastator cataclism natural despre care au existat vreodata date si cu siguranta cel mai important dezastru al secolului XX. Pierderile umane din urma inundatiilor din 1931 au fost estimate intre 3.7 si 4 milioane de victime . Intre anii 1928 si 1930, o seceta teribila a precedat potopul. Conform unor atestari, o vreme anormala a inceput in centrul Chinei in iarna lui 1930. Ninsorile masive din iarna au fost urmate de dezghetul primaverii, care a venit cu ploi abundente ce au ridicat si mai mult nivelul Raului Galben. Ploaia s-a intetit in iulie si august 1931. Numai in iulie au lovit sapte cicloane. Acest lucru a determinat inundatii uriase ca urmare a umflarii raurilor Galben, Yangtze si Huai . Raul Galben, al carui nivel a crescut pana la 30 de metri, a ucis intre unul si doua milioane de oameni, inundand 87 km patrati si lasand 80 milioane de oameni fara case. Yangtze a ucis 145.000 de persoane si a afectat 28.5 milioane. In final, Huai, al carui nivel a crescut cu 16 metri, a ucis mai mult de 200.000 de oameni.