4. Omagiu neuitatului meu mentor si dascdl
universitar dr. doc. OVIDIU PAPADIMA, care mi-a
impulsionat scrierea acestei carli, deschizeitoare de
110i porti ale istoriei si presei literare roniiine, ,si
fostei mele ttcenice, dr. VALENTINA TECLICI,
membrd a Uniunii Scriitorilor, care a dat viagi
primei editii, in ianuarie 1991, dupci o luptci de
patru ani Cu cenzura.
*
* *
Touter gratitudinea Editurii ARAMIS, una
din putinele edituri romonesti actuale care are
curajul civic si denmitatea intelectualei sei-si asume
si sd patroneze acte de culturd.
www.dacoromanica.ro
5. Cateva lam uriri necesare
Debutul este un eveniment esen(ial in viata unui scriitor, interescind In egalci meisura si
pe criticul chernat sei-i evalueze opera si pe cititorul dornic sa-ci cunoasca mai indeaproape
idolul " literar
Si nu-i un secret ca mai bine de trei sferturi din scriitorii roma ni au debutat intre 13 19
ani, deci in perioada ccolaritalii. Aceasta constatare statistics coincide perfect cu ultimele
cercetdri din straina tate si din lara noastrd privind creativitatea literarci, al ceirui moment
optim it reprezinta. cel putin in ceea ce priveste poezia anii adolescentei.
Datoritei receptiviteifii la culture!, curiozitatii artistice, spiritului de fronds date
esentiale ale psihologiei varstei creatiile adolescente sunt numai o sensibilci cutie de
rezonantei a ideilor, mitologiilor spirituale, preferintelor de gust ale unei epoci determinate, dar
ci o deschidere spre nou, facuta poate nu neaparat cu discernamcint, dar totdeauna cu
entuziasm si daruire.
incerccind sei dezveiluie debuturile din timpul ,scolii ale scriitorilor romani intre
1820-2000 aceastd carte reliefeaza un fapt semnificativ: unii elevi dotati din Romania se
dovedeau capabili incei de pe bancile scolii de performante literare, ceea ce explicei de ce in
ultimele cloud clase de liceu erau acceptati sa colaboreze la cele mai prestigioase publicatii ale
maturilor. Multi dintre ei izbuteau chiar sd scoatei sub viirsta majoratului valoroase volume de
versuri sau de proza. Experienta ceistigata in cadrul scolilor i-a ajutat pe unii elevi temerari si
intreprinziitori sd devind la 14 18 ani redactorii si chiar directorii propriilor for publicatii
(istoria presei romeinesti semnaleath si cciteva titluri de prestigiu in reindul acestor reviste
adolescente). Desl supuse implacabilei legi a efemeritalii, aceste incerceiri ziaristice" exprintei
nu numai curaj si inifiativci, dar si un anzanit grad de maturitate artistica si intelectuald, demn
de pretuire.
Pregatirea culturalci deosebitei in timpul scolii si valorificarea timpurie a talentului
constitute factori care explith ritmul alert in care am reu,sit in mai pufin de 60 70 de ani sa
recupereim ramcinerile in urmci, sei ne sincronizant cu marile literaturi europene si chiar sa ne
situanz in reilzdul inizoitorilor.
In acest fel, debutul literar al scriitorilor nostri in perioada scolii, devine o pagena
ignoratcl pcind acum de istoria literarei, care merits sa fie restituita mostenirii culturale.
Publicatiile uncle de obicei au debutat in adolescents majoritatea scriitorilor romeini,
revistele scolare oficiale dar mai ales cele editate pe speze proprii si cu sacrificii inimaginabile,
pot reprezenta o utila sursei documentary despre felul cum de-a lungul anilor au reactional
generatiile la raportul traditie-inovatie, despre preferintele estetice, simpatia acordata de
tineret unor scriitori sau critici in anumite perioade, despre conflicted dintre conformismul
didactic ,ii originalitatea artistica, dintre manualul mort si literatura vie, factori obligatorii in
intelegerea procesului de forniare a personaliteitii culturale.
Multe debuturi adolescente ca ci niodestele reviste ce le-au adapostit au fost purtatoare
ale noului" ire literature!. Nu putenz omite ca figuri de prima meirinze ale poeziei moderne
europene (Lautreamont, Nerval, Francis Jammes, Albert Samain, Rilke, Oscar Wilde etc.) ale
picturii (Arp, Picasso, Picabia, etc.) ci chiar ale stiintei (de pada savantul roman George
Constantinescu, parintele sonicitatii) au fost semnalate si popularizate in revistele scolare cu
mull inainte de a ajunge in circuitul cultural. De asenzenea, in mediul scolciresc, datoritei
www.dacoromanica.ro
acestor publicatii modeste, numele si opera unor scriitori romani contestati precum
V
6. Macedonski, Urmuz, Minulescu, Arghezi, Candi si Cezar Petrescu, Parfait Istrati $i multi altii
circulau cu 10 20 de ani inainte de aft macar citate in conservatoarele nianuale scolare care
se opriserci, de pildei, in anul 1935 la Parfait Cerna.
Este foarte adeveirat ca debuturile literare ale scriitorilor nu sunt nici senzationale",
nici definitorii. Lisa puse cap in cap ci supuse examenului socio-cultural, ele constituie o
adevarata istorie literary in ovo".
Debutul literar isi are un anuntit specific si un parfum propriu.
Pentru perioada 1820-1860 cand nu se incetalenisera revistele scolare, publicatiile
maturilor constittdau un unit adaPost. Uneori, adolescentii care reusseau sei convinga pe pcirinti
ca vor putea deveni scriitori, primeau sprijinul material ca scoatcl un volunza,s. Am
intalnit, de altfel, destui scriitori care au debutat direct in volunz chiar ci dupei aceasta perioada.
Cad revistele elevilor au intrat in taanta didactics (mai ales in UrIlla reformei lui Spirit
Haret, care le-a legiferat), liceenii n-au mai fost nevoiti sei se adreseze severelor redactii ale
publicaliilor mature.
Ca ,si in alte tars, si la not au luat itagere, intre 1860 1970, circa 60-70 de revive pentru
$colari, scoase fie de un ziarist cunosceitor al hand celor tnici, precum Costafortt on Mo$ Nue
Batzaria, fie de un invciteitor priceput, ca Petre Iosif, $i uncle alcituri de nzateriale scrise de
maturi se strecurau, cand $i cand, mici poste ale redactiei si chiar cote -o creatie naivei a vreunui
cititor din clasele primare. Tot pentru elevi (si nu ale elevilor) erau si uncle reviste centrale
editate de obicei de forurile superioare de inveitamoint ci initiate incei din deceniul al tretlea al
secolului nostru pentru incurajarea pe plan national a creafiei scolarilor. 5.t aceste publtcatii
destul de valoroase erau cople,site de prezenta profesorilor si scriitorilor cu rol de mentori.
Doar revistele oficiale editate in ,scoli ci conduse din umbra", cu discretie $i tact de tin
mare profesor si mai ales cele ilegale" editate de liceeni in afara scolii, individual sau in
mici asociafii, pe speze proprii, purtau amprenta aproape integraki a creatorilor adolescenti,
redactori, tehnoredactori ci directori in acelasi timp. Judeccindu-le in raport cu onzonintele for
straine, aceste tipuri de reviste imprinza nota originals a publicaliilor ,scolare din tarn 'wastrel.
In lipsa oricarei alte posibilitelti de debut la nivelul $colilor sau a resurselor bane$ti ale
parintilor, elevii feiceau apel la revistele maturilor care, in functie de receptivitatea unor
directori sau redactori, ii acceptau intre colaboratori sau ii descurajau la po,sta redactiei. Stint
$i situatii cand, de,si aveau la dispozitie reviste scolare, unii elevi Isd adresau creatiile si unor
publicatii prestigioase ale maturilor tocmai pentru a-si verifica reaidatea si forfa talentului.
laid, deci, cele 5 6 posibilitati de debut, care stciteau in indemana liceenilor de alto data
sd unde putem descoperi primele semne de prezenta literary a scriitorilor rondini. Pentru
generaliile actuale condltiile nu s-au schimbat esential.
Am socotit necesar sa nu detaseint debutul literar al scriitorilor in timpul scold dc
contextul social politic in care el se infeiptuia, de atmosfera $colii ronuine,sti din anumite momente
istorice ale evolutiei ei, de anzbianta literary a timpului. Nu totdeaua debutul insemna o
siirbcitoare" si era sarbiitorit. In Transilvania de sub stapanirea habsburgica editarea unei
reviste scolare devenea uneori un act de curaj national. In cote alte cazuri elevii n-au avut de
luptat cu profesori demodati, cu circulare categorice si regulamenie rigide, cu lipsa de intelegere
a conducerii unor $coli, cu spectrul elinzincird ,si exnzatriculcirii! In amintirea celor mai vdrstnici
se mai pcistreazci ecourile acelui nzic razboi" nunzit in derddere al mucaytIor" elevi talentati
care -si cereau dreptul la debut declancat in Bucurecti, la sfcir,situl deceniului al treilea al
secolului trecut.
Unii elevi, au prints la debut motile/de de aur", ani de incurajare si largi deschideri ale
spirtului; altii au fost handicapati de conditii mai putin prielnice afirmarii plenare a
www.dacoromanica.ro
personalitatii, ceea ce se va reflecta ci in orientarea ci in calitatea creatiilor de debut. Am geisit
VI
7. de cuviintcl RI nu eludeim aceste monzente care, din fericire trecatoare, n-au lasat o amprentO
definitive asupra unor scriitori valoro,s1.
Irt privinfa dateirii cu exactitate a debutului adolescent, ne izbim in destule cazuri de o
mama' de dificultati generate, in primul rand, de ingrata conditie de scriitor-elev. Proba
materialci a debutului o constituie publicafia ci textul. Atat in secolele trecute cat si in anii
comunismului, debutul literar a avut roc uneori in reviste manuscrise sapirografiate on
dactilografiate pe care nici o biblioteca sau arhiva personals nu le nzai conserve. Dar aceste
debuturi ci publicatii in care au avut roc, suit semnalate prin anzintirile scrise ale autorilor on
martorilor ,si, uneori, chiar prin consemneiri in presa timpului. A,sa s-a inteimplat cu Zig-Zag,
revistei xpirografiata ,scolarei, uncle, in 1895/1896, au debutat Tudor Arghezi, Gala Galaction si
N. D. Cocea, revistei dispeiruta faro urnze, dar amintitei de cei trei scriitori si consemnatd de
B. Bra- ni,steanu in gazeta Adevarul. Intruceit creatia de debut nu s-a mai conservat, am considerat
necesar sa recurgem la al doilea debut cel de la care peistram cu exactitate titlul ci mai ales
textul creatiei, faro insa a onzite semnalarea primei incercari, lipsitei azi de probci materialei.
Neavcind uneori certitudinea ca vor fi imediat ci de oricine luati in consideratie, elevii
care apartineau unor licee fora preset' Kolarei proprie trimiteau versuri sau prozci la 3 4
redact ii in acela,si Limp. Uneori momeala" era apucatei de o singurci redactie. Irl alt caz, 2 3
redactii erau interesate ci publicau aproape simultan creatiile debutantului. In astfel de situatii
de debut multiplu, am crezut necesar sa semnalez [Date aparitiile autorilor, intr-o perioadei de
o hind-clout-4 marjci de toleranta impusei de faptzil ca unele publicatii erau cotidiene, iar altele
hebdomadare, bilunare sau lunare.
Tipic in acest sens este cazul lui Tudor Vianu, care debuteazei la diferenta de 4 zile in
doua publicatii prestigioase: Vieata noua a ILO 0. Densusianu (1 aprilie 1916, sonetul Nord")
ci in Flacara (26 'flank 1916, sonetul Cuveintul").
Vianu insusi mi-a leinzurit aceasta intcimplare, care ar putea pune in deruta pe once
istoric literar Poeziile de debut i le-a prezentat initial lui 0. Densusianu care -1 simpatiza in
mod deosebit pe elevul leizeirist". Criticul i-a retinut o parte din ele, iar cu celelalte 1-a trimis
la profesorul C. Banu, cu recomandarea sei i be publice in Flacara. Bunu bun prieten cu
Densusianu s-a executat cu placere, cu ateit niai mult cu cat nu i-a displcicut modul de a scrie
al elevului. Debutul a foss absolut simultan, iar diferenfa de patru zile se datorege faptillui cs
Vieata noua era o publicalie lunarci in Limp ce Flacara era seiptaincinala. Semnalarea ambelor
debuturi isi are astfel logica fireascci.
Alli elevi, inainte de a-si incerca fortele in propriile for publicatii, doreau se se verifice
in publicatii prestigioase.
Asa a procedat, de pada, Eugetz Jebeleanu. inainte de a scoate la Brasov remarcabila
sa publicatie adolescents Drumuri noui, colaboreazei la Revista provincials, scoasei in 1928 de
I. C. Jinga la Ceimpulung-Muscel ci trinzite idolului" sau, Tudor Arghezi, versuri din acelasi
caiet pentru reivnita publicatie Bilete de papagal. Arghezi ii publics in nr. 258 din 5 decembrie
1928 poezia Crinii". La 23 februarie 1929, in primul num& al revistei proprii Pe drumuri
noui, Jebeleanu include ,si alte creatii. Putem desprinde aceste creafii de poezia de debut din
Revista provinciala ci Bilete de papagal, legate organic de acela,si moment creativ? Dace n-ar
fi fost nevoia unui plus de certitudine, debutul lui Jebeleanu s-ar fi produs oricum in Drumuri
noui. Asa ca, ci in acest caz nu putem aplica rigla de calcul, find vorba de debuturi tinerecti
care implied' atcitea imponderabile.
La fel se intcimpla dupe)" 1967 cu elevii care publicd intr-o anonimci revista Kolarei si,
descoperifi intre timp, vor fi lansafi de o publicafie centrals la o distanfei de o lung -doud. 0
www.dacoromanica.ro
publicafie centralci ca Preludiu, supliment literar pentru elevi al Scanteii tineretului, in fund
VII
8. cdruia se strange flare 1967-1974 o genera fie Intreagei de liceeni, avdnd avantajul imens al
tirajului (peste 1 100 000 de exemplare) si al puterii de difuzare, opera un gir mai temeinic
pentru cercetator. Dar nu vom omite prezenja acestor talente si in
acolo unde e cazul
modesta revista scolarei unde si-au inceput ucenicia.
late) de ce voni fi nevoiti in cuprinsul lucreirii se) mentionam ci debuturi multiple iar, in
cciteva cazuri, sec amplificam cronologic aria de investigajie a inceptiturilor literare pentru a da
o imagine mai clan) complexului act al unui debut literar, rugand pe cei ce ne vor citi judeca
se) nu ne suspecteze de lipsa unui criteriu ferm si constant.
Sunt si situajii cand nu putem desprinde numele unor adolescenti talentafi de acela al
mentorului for spiritual care a investit un imens capital de pricepere, entuziasm si deiruire
pentru formarea unor valori sau chiar a unor generatii de valori. Fund vorba de elevi, sunt
iniplicaji aici profesori de liceti al caror nume va trebui amintit ca ci acela al scriitorilor care
au areitat de-a lungul timpului, un spirit mecenal fats de cele mai tinere condeie.
Dace) ar fi se) glosam toate numele care s-au perindat in adolescents in paginile
revistelor scolare, ale publicatiilor de tot felul, almanahurilor si antologiilor, ar trebui se)
tipcirinz tomuri intregi. In ultimii 180 de ani, mii si mii de scolari romeini au geisit in constelatia
Gutemberg o cale de inzplinire a aspiratiilor si a ambijiei de a se afirma.
Marea majoritate a numelor nu ne spune nimic astdzi. Probabil ca dupe) varsta de 20 de ani,
purtatorii lor au fost absorbiti de cele mai diverse profesiuni si au intrat intr-un deplin anonimat
literar
Alji adolescenti, dupe) un fruntos debut literar si-au transferat energia creatoare in alte
domenii, devenind personalitati de seam() ale stiintei, tehnicii, filosofiei, artei romcinesti,
incununati cu lauri academici.
Au existat insd si destui elevi care, stimulafi de debutul literar, au perseverat de-a lungul
anilor, feiurindu-si o cariera scriitoriceasca fie legate) de literature) (eseisti, esteticieni, critici si
istorici literati"), fie imbrafiseind o profesiune in afara filologiei (inginer, medic, avocat etc.)
jars a abandona ins() indeletnicirea scrisului. Ei pot fi descoperiji in dictionarele scriitorilor,
in evidenja Uniunii ci Asociatiilor de scriitori, in fisierele marilor biblioteci din Capitals si din
tarei, care be consemneazei integral opera literar().
Ce criterii ne-au ceilauzit cand, in atatea nume intrate din adolescenta in circuitul
publicisticii, am selectionat cu aproximajie 600?
Fara indoialei cei o atenfie specials am acordat-o celor circa 100 de scriitori clasici"
cuprinsi in manualele scolare ci cursurile universitare, de la C. Negruzzi si Al. Odobescu peinci
la Nichita Stdnescu ci Mircea Dinescu. La acectia am addugat pe acei scriitori mentionati in
istoriile literare si in preset., reeditaji din cand in cand, cuprinsi in diferite dicjionare,si antologii
ca,si pe acela care, feira a se bucura de atenjia special() a criticii literare, figureaza ca membri
ai Asociajiilor scriitoricesti sau, fars a fi Inca membri, au o activitate publicistica notabila.
Fara a avea pretenfia de a fi relevat toate debuturile literare (multi elevi au debutat in
publicatii anonime si sub pseudonime nedeclarate, foarte greu de depistat), credent totuci, ca
incercarea noastrd, intinsei pe o perioada de 180 de ani, isi va areita intr-un chip sau altul
utilitatea si va demonstra, impotriva celor sceptici si ca suntem o lath a poeziei, ca
in multi adolescenti de pe meleagurile noastre, indiferent de epocei si de mode, pulseaza o unclo
vie de sensibilitate, se infiripel o nevoie nobilei ci irezistibilei de comunicare.
TUDOR OPRIS
VIII www.dacoromanica.ro
9. Capitolul I
Perioada luptei
pentru indeplinirea
idealului national
Societaji ,si reviste transilvane obldduite de ,scoli 3
Initiative personale 7
In cautarea unui patron spiritual 8
Un transfer de idei ,si cadrul sau cultural 14
Revistele volare oficiale 17
Foile ,scolare ilegale" de-acum un veac 27
Mici directori ai unor reviste mari 29
Sub cortul" ocrotitor al publicafiilor timpului 42
www.dacoromanica.ro
10. Societali i reviste transilvane
duite de 5'coli
Nu-i greu de inteles de ce societatile §colare $i elevilor, primul
leagan al debuturilor scriitoriceti, au luat natere in Transilvania de sub
stapanirea habsburgica. Ele se adaugau acelor forme $i mijloace prin care ,scoala
romaneasca din Transilvania, in lupta cu asupritorii ei, intretineau in randul
generatiilor de tineri dragostea pentru limba materna §i istoria patriei, vizand
formarea unei mentalitati colective, unei stari de spirit in centrul careia ideea
nationals sä fie fermentul de solidaritate $i de trezire de energii. Acest deziderat
it puneau in fata scolii romane§ti de toate gradele frunta.5ii mi§carii de la 1848.
Intre 1834 §i 1845 iau na§tere primele reviste ale elevilor". Ele se
infatisau la inceput sub forma unor registre sau caiete manuscrise. Primul
caiet" (fragmentar si interpolat insa) este Aurora lui Nicolae Pauletti, aparuta
intre 1834-1836 la Blaj cu precizarea foiia septemanica manuscrise". Cea mai
veche revista §colard, care s-a pastrat integral, este Diorile, editata in 1845 de
tinerimea romans de la Liceul academic din Cluj. In paginile ei manuscrise au
debutat trei vestiti carturari ai timpului: Nerva Hodo§, N. Popea si A. Pop.
Astfel de caiete, care stau la baza revistelor §colare, cuprindeau printre
altele un florilegiu al celor mai frumoase creatii literare ale scriitorilor romani
din toate provinciile, la care se adaugau creatii originale, culegeri de folclor,
ganduri razlete, pareri de lectura §i chiar articole tiintifice. In momentul cand
un elev talentat a luat initiative sa face un caiet" al clasei, unde sa adune
operatele colegilor, a luat na§tere prima forma de revista §colard din Cara
noastra.
Adaptarea acestor caiete" cerintelor §i protocolului Societatilor de
lecture ", numite de obicei Societati ale Junimii Romane" §i aparute in toate
colturile Transilvaniei dupa modelul vestitei Societati Astra din Sibiu, infiintata
in 1861, a reprezentat un pas inainte pe linia desavar§irii profilului revistei
scolare. De asemenea, evolutia periodicelor transilvane, dupa 1831, cu toate
greutatile intampinate din partea autoritatilor, va stimula incontestabil caietele"
scoase de elevi. Formatul, modul de redactare, problematica, o anumita linie de
conduits nationals vor constitui in multe cazuri puncte de reper la intocmirea §i
scrierea foilor" §colare. La inceput acestea au fost manuscrise, apoi
apirografiate, in sfar§it tiparite, in clipa in care revista elevilor devine un organ
oficial al scold si chiar un organ reprezentativ al §colarilor unei localitati (Arad,
Oradea, Sibiu). Tipariturile imbracau fie forma de reviste (Speranfa, din Arad,
Muguri, din Sibiu), fie forma unor almanahuri sau calendare mai apropiate de
antologiile" de azi (Diorile Bihorului §i Fenice din Oradea), fie a unor bro§uri
www.dacoromanica.ro
omagiale inchinate unor evenimente sau personalitati (Lacrinzile Invalaceilor).
3
11. Istoria debutului literar al scriitorilor rant lini in timpul ccolii (1820 - 2000)
Prima tiparitura din Cara noastra scoasa de elevi apare la Oradea in anul
1854. Este vorba de Diorile Bihorului Almanach Nacional de la Societatea de
Leptura a Junimei Romane, studiante la §colile oradene", fondata de vestitul
profesor Alexandru Roman, viitor membru al Academiei Romane. Almanahul
era un fel de antologie de poezie §i proza a celor mai izbutite creatii ale celor
31 de membri ai societatii.
Debi istoria literara n-a retinut decat in treacat pe semnatarii almanahului,
cu exceptia lui ATANASIE MARIENESCU, primul mare folclorist ardelean,
aceasta publicatie marcheazA un moment important in istoria presei colare:
aparitia primei tiparituri cu mare putere de circulatie nu numai in mediul
colaresc din Transilvania, dar §i in toate mediile culturale ale intelectualitatii
romanqti. Societatea de lecture scria in 1944 Vasile Vartolomei in Mcirturii
culturale bihorene va fi cel dintai imbold pentru infiintarea societatilor de
acest fel la romanii din partile Transilvaniei, ba, dupa afirmatia istoricului
maghiar dr. Alexandru Marki, statutele societatii au fost cerute de multe §coli
din Principate..."
Cea de-a doua tiparitura oradeana Fenicele (1867), cuprinzand 292 de
pagini, reprezinta un progres fats de Diorile, prin varietatea tematica i de stiluri
i prin maturizarea expresiei artistice.
Retinem frumoasele versuri in stil popular scrise de V. Ranta Buticescu,
care, peste cativa ani, va deveni unul din cunoscutii folclor4ti transilvaneni.
Dintre prozatori merits sa-1 semnalarn pe Ilie Trails apreciat de tineret, dar
puternic eclipsat cativa ani mai tarziu de vigoarea epics a lui Ion Slavici.
Sub influenta nuvelei istorice, in plind inflorire in Principate, gimnazistul
Ilie TrailA scrie in 1865 nuvela in §apte Orli Fiica lui Menumorut", a carei
ac ;iune se petrece in perioada primelor voievodate romane§ti din Transilvania.
Un fel de Paul et Virginie" sau Atha la", combinate cu retete romantice
§i eresuri populare, incearca sa fie nuvela lui V. RANTA BUTICESCU Fata
padurii", iar nuvela Un satean" de ILIE TRAILA, de inspiratie pastorale §i
haiduceascA, anticipeaza pe alocuri proza lui Slavici.
Ceea ce irita la toate aceste creatii §colare, scrise inainte de 1867, este
limba artificioasa, supusa in Transilvania canoanelor cipariene ale etimo-
logismului latinist §i in Bucovina ciunismului", cultivat de Aron Pumnul.
Aceste tendinte lingvistice care tineau in loc progresul estetic al literaturii de
peste munti, au fost aspru sanctionate de Titu Maiorescu, care n-a crutat de
blamul ridicolului nici publicatiile colare.
Pena in 1867, studiul limbii §i literaturii romane, condus dupa principiile
$colii ardelene, era subordonat luptei politice pentru obtinerea de drepturi egale
cu ale natiunilor dominante. Dupe 1867 situatia se schimba brusc. Violenta
www.dacoromanica.ro
politicii de deznationalizare promovata de cabinetul Andrasy, dupa relativ
4
12. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
linistita si oarecum toleranta perioada a absolutismului (1850-1861) si a
constitutionalismului habsburgic (1861-1865), ridica probleme not inva-
tamantului in limba romans. Acum, suprema solutie de supravietuire ca natiune
nu mai putea fi gasita in sustinerea principiului egalitatii in drepturi cu natiunile
dominante, ci in lupta de eliberare nationals, de unire a tuturor provinciilor
romanesti. Un mijloc de atingere a acestui deziderat it reprezenta unificarea
limbii, renuntarea la principiul etimologic in favoarea celui fonetic, insti-
tutionalizarea lingvisticd, prin acceptarea unei autoritati de genul Societatii
academice" care sä emits reguli de vorbire si scriere valabile in toate provinciile
romanesti, circulatia intensa dincolo si dincoace de munti a valorilor
culturale in vederea unei mai bune cunoa§teri reciproce si a pregatirii terenului
unitatii nationale.
Insusirea temeinica si corecta a limbii romane de catre tineretul din
Transilvania era un raspuns direct pe care §coala romaneasca it da tendintelor
de deznationalizare. Cunoasterea temeinica a limbii se va realiza prin exercitii
metodice de citire, scriere §i stilistica. Progresul culturii poporului implica
perfectionarea studiului limbii in scolile de toate gradele. In manualul sau de
metodica, pedagogul roman P. Pipo§ recomanda respectarea normelor orto-
grafice stabilite de Academia Romana, socotind-o cel mai eficient mijloc pentru
asigurarea unitatii in scriere a limbii.
Tendinta de cultivare a exprimarii orale si in scris a elevilor se oglinde§te
§i in importanta pe care pedagogii transilvaneni o acordd studiilor de stilistica
si exercitiilor de compunere in scolile de toate gradele. Asa vedem pe multi din
clasele superioare ocupandu-se cu suplice, contracte, epistole, bilete, urari; dar
totdeauna dam la baza acestora de descrieri si naratiuni" scrie profesorul
V. Petri in articolul Operatiunile scripturistice", inserat in Scola Romana (nr. 7,
18 februarie 1877), unde va publica in acelasi an un interesant Curs de
poetics ". Aceste cursuri de poetics, alaturi de cursurile de stilistica, aparute la
Lugoj si Cluj (ca acela al lui I. Tempea) erau menite sä ducd la intelegerea §i
aprecierea maiestriei artistice a scriitorilor, element esential al dezvoltarii
interesului elevilor pentru lectura si in subsidiar si pentru inan-narea acelor ce
vor sa se desprinda a face compuneri proprii si a capata indemnuri scriptu-
ristice" (N. Albani, in Scola Romana).
Societatile de lectura si publicatiile scolarilor apartinand populatiei
romanesti din imperiul habsburgic din perioada 1867-1914 iau act de noile
orientari ce pregateau Unirea cea mare" si prin unitatea lingvistica pe care o
preconiza, cu decenii in urma, programul Daciei literare.
In special revistele scolare blajene, manuscrise sau sapirografiate, unde
scriu multi elevi care vor deveni luptatori de seams pentru implinirea idealului
national (Constantin Hossu, Iuliu Pop, George Macelaru, I. Manegutiu,
www.dacoromanica.ro
C. Secasu, etc.) si unii care vor deveni istoriogafi literari si scriitori ca Teodor
5
13. Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul (...olii (1820 - 2000)
Ceontea si I. Bianu vor marca in acest rastimp un puternic salt calitativ in
privinta limbii literare folosite. In special revista scolara Ste luta, de la inceputul
veacului nostru, probeaza gradul avansat al procesului de unificare lingvistica
si a progresului infaptuit de invatamantul romanesc din Tansilvania.
Din nefericire, atat la Sibiu cat si la Brasov, unde studiau multe din
viitoarele personalitati literare, liceenii romani n-au primit aprobare de a avea
reviste scolare in limba nationals, mai ales dupd aplicarea legii Apponyi. In
aceastd situatie s-au gasit Octavian Goga, Lucian Blaga, Horia Teculescu, Ion
Clopotel, membri ai societatilor de lectura din respectivele licee.
Au existat si exceptii fericite. Astfel, o societate scolara preocupata sa
indrume elevii spre munca de creatie originals in spiritul normelor academice"
a fost si Societatea organizata la Gimnaziul din Baia Mare. In sedinta din
februarie 1871 se consemneaza obligatia fiecarui membru din clasele IVVI
de a participa lunar cu o lucrare fie ea poezie, dizerta ;ie, compunere, fabula sau
traducere". Se propune chiar o amends baneasca pentru cei ce nu vor respecta
hotararea. Roadele acestei emulatii nu intarzie sa apard. Numai in anul scolar
1871-1872 s-au prezentat 52 de lucrari originale, in mare parte poezii. Creatiile
literare au fost stranse in revista manuscris Incercciri literare, un fel de registru
de 255 de pagini, scrise intr-o grafie frumoasa si ingrijita, in multe cazuri cu
titluri in trei culori. Din randul colaboratorilor revistei se detaseaza PETRE
DULFU, care, la fel ca si colegii sai scrie versuri puse in slujba idealurilor
patriotice de eliberare socials si unitate nationals, in care razbat ecouri din
Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu si Andrei Muresanu. Dupe absolvirea
cursului inferior la Baia Mare, el urmeaza cursul superior la Liceul academic
din Cluj, unde va reedita foaia Diorile. In paginile ei va publica mai ales fabule
avand ca model pe }'ichindeal si povestioare cu haz compuse" in versuri
populare. Astfel de creatii anuntau acel gen de literature populara cu care Petre
Dulfu va ramane in istoria literaturii.
Revista manuscrisa care a adapostit debutul lui George Cosbuc, cel mai
mare poet al Transilvaniei, a fost Musa somesanci, organ al Societatii de lectura
Virtus Romana Rediviva" de pe langa Liceul graniceresc din Nasaud, despre
care avem date ample datorita cercetatorilor clujeni C. Scridon si Onisim
Filipoiu.
Constituita la 14 ianuarie 1870, Societatea de lecturd nasaudeana va fi
suspendata in 1876 si reluata dupa 4 ani de tratative cu autoritatile in 1880, an
in care isi face aparitia GEORGE COSBUC.
Poetul taranimii" incepuse sa versifice chiar din clasa I a liceului,
alcatuind mai ales poezii satirice la adresa colegilor sai. Multe din aceste poezii
erau prezentate in sedintele literare, ceea ce a contribuit la cresterea treptata a
popularitatii sale in randul profesorilor si colegilor. In calitate de elev al
cursului superior, Cosbuc a fost, concomitent, unul din membrii activi ai
www.dacoromanica.ro
6
14. Pcrioada luptei pentru indeplinirea idealului national
societatii literare a acestei scoli, frecventand in mod regulat sedintele
saptamanale si citind din poeziile sale originale.
In anul scolar 1882/1883, find elev in clasa a VII-a, este ales, prin
aclamatii unanime, vicepresedinte al Societatii. In anul urmator, octavan"
find, G. Cosbuc a fost promovat presedinte al Societatii, in sedinta din 2 de-
cembrie 1883.
Prima incercare de a pune bazele infiintarii unei foi" a Societatii a avut
loc in sedinta din 31 decembrie 1881.
Revista va aparea insa in octombrie 1882. Primul colectiv de redactie al
tinerei reviste a fost ales dintre fruntasii societatii. Revista avea sa se numeasca
sugestiv Musa Sonzesanii, avand caracterul unui almanah.
Aparitia revistei a fost de bun augur. Chiar in primul sau volum (eel din
anul 1882/1883) it gasim printre colaboratorii cei mai activi pe G. Cosbuc,
atunci eleyseptiman" la Gimnaziul superior din Nasaud si vicepresedinte al
Societatii. In al doilea an de aparitie, in 1883/84, in fruntea revistei era chiar
G. Cosbuc, care, in calitate de presedinte al Societatii, raspundea in mod
efectiv de aparitia Musei Sonze,sene.
Ceea ce a sporit prestigiul revistei si i-a crescut azi valoarea documentary
a fost colaborarea lui Cosbuc, care si-a publicat aici 54 din cele aproape 200 de
poezii, cate ar fi scris in perioada nasaudeana (1860-1884).
Prima creatie a poetului pranimii", datata 24 iulie 1880, este intitulata
Inger pilzitor". Originalul se gaseste la Arhivele Statului din Nasaud,
manuscrisul find format din 34 de versuri. Poezia a fost publicata postum sub
titlul de Maica Casiana", in Tribuna din 1957.
Initiative personale
De initiativa elevilor de a -si tipari pe propria for cheltuial5 foi literare, cu
anumite prilejuri (initiativa posibila pang in 1868, cand cenzura habsburgica o
va interzice) a atarnat insusi debutul literar al celui mai mare poet al nostru,
MIHAI EMINESCU. Studiind la Cernauti, la Gimnaziul romanesc, elevul
pasionat de literature devenise paznicul" bibliotecii cu carti romfinesti, adunate
cu truth' de Aron Pumnul si scapate ca prin minune de a fi confiscate de
autoritati.
O Imprejurare neasteptata releva prietenilor pe tanarul poet si-1 facu sa
debuteze mai curand decat se astepta el scrie G. Calinescu. Rapus de o board
indelungata, Aron Pumnul inchise ochii in ziva de 12/24 ianuarie 1866, spre
consternarea si jalea scolarilor romani. Colegul Stefanelli alerga intr-un suflet
www.dacoromanica.ro
la casa bietului profesor si intra in odaia lui Eminescu. Povestind ultimele clipe
7
15. Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul -colii (1820 - 2000)
ale lui Pumnul, acesta plangea. Catre sears, venind din nou, Stefanelli it gasi pe
Eminescu aplecat asupra unei foi scrise, la care stergea si indrepta".
Ce se intamplase? Indurerati, chiar in ziva aflarii stirii, un manunchi de
colegi, in frunte cu Sbiera, se hotarasc sa tipareasca o brosura care sa cuprinda
omagiul in versuri pentru marele roman. Asa a aparut brosura Lacramioarele
invataceilor gimnaziesti den Cemauti la mormantul prea iubitului for profesoriu
Arune Pumnul rapusat intr-a 12/24 Ianuariu 1866 Cemauti 1866". Florilegiul
cuprindea sapte poezii numerotate de la IVII, toate fara titlu: intaia semnata cu
trei stelute; a doua semnata M. Eminescu, privatist; a treia semnata St. Stefureac
din clasa a VI-a; a patra semnata cu trei stelute; a cincea semnata
I. Ieremieviciu, elev din clasa a VI -a; a sasea in limba gemlana, semnata
E. Franzos, clasa a VII-a, si a saptea, tot in limba germana, semnata B. Ehrich,
clasa a VI-a.
Poezia de debut care tradeaza puternica influenta a celor doi mari poeti
care au luminat anii adolescentei poetului: V. Alecsandri si D. Bolintineanu, s-a
bucurat de o mare audienta, primele versuri fluturand pe buzele tuturor tinerilor
studinti" romani din Imperiul habsburgic.
Imbraca-te in doliu, frumoasa Bucovina,
Cu cipru verde-ncinge antics fruntea ta;
C-acuma din pleiada-li auroasd ci senind
Se stinse-o dalbd steal
In cautarea unui patron spiritual
Marile personalitati ale culturii si criticii noastre, nascute in Transilvania
de sub stapanirea habsburgica, exceptand pe George Cosbuc, n-au avut alts
sansa de a-si inscrie debutul §colar decat facand apel la publicatiile romanqti §i
chiar maghiare ale imperiului, intrucat colilor unde invatau nu li s-a permis sa
editeze reviste in limba romans. In lipsa acestora, din proprie initiativa sau la
indemnul unor profesori luminati, ei si-au indreptat creatiile care acele
publicatii care de obicei extrem de exigente se aratau uneori si binevoitoare
fats de adolescentii talentati.
*
* *
Primul curajos dintre absolventi se pare ca a fost TITU MAIORESCU,
care §i-a incercat sansa in timpul studiilor sale liceale (1851-1858) facute la
www.dacoromanica.ro
Viena. Din motive legate mai ales de neincrederea redactiilor manifestata in acea
8
16. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
perioada fatd de adolescentii dornici de afirmare, Maiorescu n-a putut avea un
debut deplin in anii de scoala, deli vastitatea si, mai ales, calitatea preocuparilor
sale din acesti ani i-ar fi dat dreptul aparitiei mai timpurii in publicistica.
Asa cum observa Inca din 1940 Eugen Lovinescu, opera cea mai
insemnata a lui Titu Maiorescu este el insusi". Drumul formarii sale este
consemnat pas cu pas in celebrul Jurnal", care a inceput sä vada lumina
tiparului intre 1937-1943 si in caietele de Incercari literare" si Incercari
stiintifice", valoroase documente privind pregatirea" debutului literar.
Prim le pagini ale jurnalului dateaza din 1855, cand marele critic avea 15 ani.
La finele anului 1856, el trimitea la Gazeta Transilvaniei, sub pseudo-
nimul Aureliu, traducerile sale transcrise in caietul de Incercari literare":
Manuscrisul unui nebun" din Pikwick club" de Boz (Charles Dickens) datat
1855 si Noaptea de anul nou a unui nefericit" de Jean Paul.Va mai trimite, de
asemenea, cateva schite inspirate de Viena (Din Viena de acuma").
Foaia pentru minte, inimd ,si literatura nu-i publics nici traducerile, nici
scrisoarea ce le insotea, dar Iacob Muresianu, redactorul foii" ii va raspunde in
nr. 2 al Gazetei Transilvaniei din ianuarie 1857: V. A. (Viena, Aureliu)
Intentiunea e bunk proba e mica, vom vedea".
$colar premiant, stralucit, ambitios, multilateral, un adevArat homo
novus", pasionat in mod egal de literatura, filosofie si stiinta, este animat de
mari ambitii patriotice. El isi propune la 16 ani, in urma unei discutii cu Ghita
Magheru, sä scrie in limba germana o Istorie a Romanilor de la origini pang in
prezent", menita a lumina Europa asupra situatiei tarilor noastre" si chiar o
Istorie universals" pentru romani, care i-ar fi cerut 12 ani de elaborare.
* * *
Mai norocos in relatiile cu redactiile s-a aratat a fi M. EMINESCU, care
a cunoscut Inca din perioada scolaritatii un debut hotarator pentru destinul sau
literar. Se pare ca intre elevul cernautean si patriotul carturar Iosif Vulcan,
directorul revistei Familia din Pesta s-a stabilit din prima clipa una din acele
rare si fericite afinitati, de bun augur, care nu se putuse infiripa intre
colegianul" Titu Maiorescu si mai rigidul cenzor" Iacob Muresianu.
Mi-aduc si acum aminte scrie Vulcan cum Intr -o dimineata de
februarie primii o scrisoare din Bucovina, in care un tanar dupa cum scria
de 16 ani imi trimetea niste incercari literare. Era tanarul Mihai Eminovici.
Armonia versurilor si figurile-i plastice, considerand starea noastra literara de
atunci si indeosebi etatea tanara a autorului, ma surprinsera si deschisei cu
placere coloanele mele acestui nou talent si poet cu viitor.
In entuziasmul meu, grabii sa prezint in numarul cel mai aproape
www.dacoromanica.ro
publicului cetitor pe Eminescu, cu umatoarea nota redactionala: «Deschidem cu
9
17. Istoria debutului literar al seriitorilor rondini in timpul Fo lii (1820 - 2000)
bucurie coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale
incercari poetice ne-a surprins placut..." Nota de debutant" apArea in numarul
din 25 februarie/9 martie 1866, impreuna cu poezia De-a§ avea"».
Ceea ce nu-i placu insa lui Vulcan fu numele cu terminatie in vici". Fara
sa mai intrebe pe autor it schimba in Eminescu, dand astfel, Mil sa-§i dea
seama, numele celui mai mare poet roman.
E lesne de inchipuit emotia lui Eminesu, atunci cand, deschizand nr. 6 al
revistei, i§i vazu poezia §i nota §i citi la Po§ta redactiunei" aceste randuri:
Cernauti, M. E. $i corespondents am primi cu bucurie". Accepts rail cartire
noul nume, §i, multumind, intreba pe redactor daca mai putea trimite lucrari. In
numarul 8 al revistei (15/27 martie 1866) aparu raspunsul la intrebare:
Cernauti, M. E. Vom primi toate cu bucurie, numai to rugam ca, incat se poate,
sa scrii dupa ortografia ce o urmam §i not ".
*
* *
Dupa o relatare a lui Emil Ciuceanu, OCTAVIAN GOGA incepuse sä
compund pe la varsta de 9-10 ani, iar Ion Lupa§, colegul lui de class, relateaza
ca marele 'poet ar fi scris urmatoarele versuri la 14 mai 1893, deci pe la 12 ani, la
cererea batranului vataf al Ra§inarilor, Mihail Jurca. Se pastreaza §i azi acel petec
de hartie:
Romanul, de dimineajd pawl seara
Tot lucrd necontenit,
Dar cu toatd osteneala
Tot este dispreuit.
Dar va sa vin-odatd vremea
Cad romdnul nu va suferi,
Ccind se va schimba ,si lumea,
Cci nd opinca va domni...
Goga nu va putea suporta atmosfera de incordare §i neincredere de la
liceul maghiar din Sibiu, unde initial s-a inscris §i unde activitatea Societatii de
lecturd a elevilor romani era ingradita iar cea de press §colark interzisa. De
aceea se muta la Liceul din Brasov, condus de profesorul Virgil Onitiu, cel mai
puternic §i liber centru romanesc, citind in §edintele SocietAtii de lecturA Ion
Popazu" poezii patriotice §i protestatare.
Debutul sau publicistic va avea loc in 1897, in Tribuna i in Tribuna
literary cu un numar de 36 de poezii, majoritatea semnate Octavian, una
www.dacoromanica.ro
(Atunci") semnata Tavi, iar alta (Dragoste barbaral, Sfinx. In aceea§i
10
18. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
periods, tanarul poet de la Ra*inari mai publics versuri (11poezii) in Familia lui
Iosif Vulcan, de la Oradea *i o poezie, Nu-i fericire pe pamant", in Revista
ilustratd, foaie enciclopedica literara, condusa de Ion Pop Reteganul, care avea
administratia in Soimu* *i redactia in Reteag.
Prime le lui poezii din anul 1897 au fost Atunci", Ostenit", Tu dormi",
Dragoste barbara" dupd care se succed *i celelalte, amintite in monografiile ce
i-au fost inchinate. Destul de numeroase pret ca de un volum de poezii", cum
marturisea insu*i Goga, creatiile sale de debut nu se remarca printr-o nota
originals, pastrand puternice reminiscente din Co*buc, din poetii germani
(Uhland, Schiller, Heine) *i mai ales din Eminescu (incercarile mele tinere*ti
scrie Goga sunt rasarite pe urma vegeta ;iei eminesciene").
*
* *
intre 1892-1900, timp in care I. AGARBICEANU i*i face studiile liceale,
Blajul, centru romanesc atat de bogat in reviste *colare cu cateva decenii in
urma, i*i sisteaza activitatea publicistica in urma aplicarii legii Apponyi,
limitanduli efervescenta literara doar la activitatea Societatii de lectura, bine
cunoscuta din 1864. Societatea de lectura a Gimnaziului superior era
frecventata dupd regulamentele stapanirii habsburgice doar de elevii ultimelor
cloud clase. Rapoartele" care se publicau anual cuprind date valoroase asupra
activitatii acestei societati. Gavril Precup, profesorul *i dirigintele sau,
conducator al societatii *i publicist el insu*i, it incurajeaza pe Agarbiceanu.
Creatiile de inceput sunt prezentate, intre 1898-1899, in fata acestei
vestite Societati de lectura. In anul *colar 1899-1900 a fost ales secretarul ei,
desfa*urand o bogata activitate, (36 operate" in majoritate novele, citice,
analize, folclorice"). In 1898, find elev in clasa a VII-a, ziarul Unirea din Blaj
ii publics un foileton sub pseudonimul Alfius *i la 8 iulie 1899 ii tipare*te
primele versuri. In 1900 aceea*i revista ii accepts schita In postul Pa*telui".
Tot in ultima clasa de liceu el colaboreaza cu proze in revistele Familia, Tribuna
0 Tribuna literani, continuanduli dupa intrarea in studentie colaborarea la
ziarul Luceafdrul din Budapesta.
EMIL ISAC, elev la liceul graniceresc din Nasaud, debuteaza la 18 ani, in
1902, cu un articol despre V. Alecsandri in Ellenzek, publicatie maghiard din
Cluj. In anul urmator tipare*te primele poezii in limba maghiara in Kolozsvari
Fris Ujsag §i in limba romans in revista Familia.
*
* *
Societatea de lectura a elevilor bra*oveni, infiintata in 1868, primise in
www.dacoromanica.ro
1879 numele lui Ion Popazu. Ea cultiva paralel cu lectura, stimularea cercurilor
11
19. Istoria debutului literar al scriitorilor ronnini in timpul FON (1820 - 2000)
de cunostinte si culegerea de folclor si incercarile literare ale elevilor. In anul
scolar 1910-1911, in cadrul Societatii au fost prezentate 22 de lucrari (poezii,
proze, lucrari de etnografie si critics literard).
In anul scolar 1909-1910 LUCIAN BLAGA, elev in clasa a IV-a la
Liceul Andrei Saguna" din Brasov, mutat din aceleasi motive ca si Goga de la
Liceul unguresc din Sibiu, este numit presedinte al Societatii literare Ion
Popazu". Impreuna cu colegii va intreprinde o calatorie de studii in Grecia si
Italia. Rezultatul liric" al acestui voiaj va fi un manunchi de poeme din care
trei vor ajunge pans la noi: Pe farm ", Noaptea", Naufragiatilor". Poeziile
fusesera citite in paralel in cadrul sesiunii Societatii de lectura si bine primite,
dupa marturisirile colegului sau, profesorul Valeriu Bologa, si apoi trimise
marilor reviste din Transilvania. Tribuna ii va publica la 16 martie 1910 poezia
Pe farm ", sub initialele L. B. Brasov, si la 8 mai 1910 Noaptea", marcand
astfel debutul poetului.
Cu toate ecourile lecturilor din Eminescu si Goga (jalnica doinire",
cantarea din urma"), poezia sa de debut Pe farm" tradeaza Inca de la 15 ani o
natura mediativa fasfranta peste gravele muzici interioare:
Va pierdeji voi, unde pribege...
s'i jalnica voastrei doinire
Se stinge ca-n suflet de fats
Into ia ascunsei iubire.
Se zbuciumil codrul supt vdntul
De toanznd ,si basmul ssi-1 curna
Iar freanzdtul frunzelor moarte
rid cdntd ceintarea din urmei.
Cu murmurul vostru de-odat d
Se pierde speranja strigarii
Gemutd de piepturi zdrobite
Departe... in marea uitdrii.
(1910)
insusi Blaga in Hronicul varstelor" (p. 94-95) ne aminteste despre
imprejurarile debutului sau literar: «Am trimis o incercare la Luceafeirul, in
versuri libere, albe. Avantul meu nu-si facea vad in coloanele revistei, dar
obtinu un raspuns destul de favorabil, la Posta redactiei. Eram indemnat sa scriu
mai departe, mi se reprosa insa, intaia oars in viata, pacatul de a scrie versuri
fara rims... Romanul de la Arad, cel mai important ziar al romanilor din
www.dacoromanica.ro
Transilvania, imi publica prima poezie. Poezia intitulata Noapte", spre
12
20. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
deosebire de aceea oferita Luceafdrului, dezvelea dimpotriva numai grija de a
turna cuvinte in tipare prozodice curente».
Scrise la o jumatate de veac dupa fericita intamplare", marturisirile
poetului contin in mod firesc mici inexactitati u§or de corectat dupa parcurgerea
presei timpului. A§a cum am amintit, poezia sa de debut este Pe farm ", aparuta
in Tribuna din 3/16 martie 1910, iar refuzul revistei Luceafdrul din Sibiu,
condusa de Octavian Taslauanu, de a-i publica o poezie in vers alb se petrece
doua luni mai tarziu, la 16 mai. Cat prive§te colaborarea la Romdnul, ea va avea
loc nu in 1910, cum i§i aminte§te poetul, ci in 1914.
*
* *
ARON COTRUS se dovede§te inca din adolescents un poet dotat §i
dornic de afirmare.
Anii de liceu cu atmosfera for patriotica, militants, au fost neindoios
decisivi pentru formarea viitorului poet. Ei au fost petrecu;i in vechea cetate a
Blajului, in acel legendar climat de efervescenta nationals, plin de umbrele
marete ale corifeilor Scolii ardelene §i de amintirea revolutionarilor de la 1848.
Elev in clasa a VI-a, el trimite revistei Ramuri din Craiova poezia
iredentista Tisa", care va fi publicata in nr. 22 din 15 noiembrie 1908. Poezia
produce o adevarata furtuna in randul autoritatilor §colare habsburgice, care it
ameninta pe Cotru§ cu exmatricularea, constrangandu-1 astfel sä se transfere la
Liceul romanesc din Bra§ov (loc de refugiu al tuturor elevilor patrioti).
Poczia, scmnata Aron Cotru§-Blaj e vadit inraurita de ritmica, muzicalitatca
§i viziunea liricii lui Octavian Goga dar n-are tonul sibilinic al acesteia... 0 anumita
energie virild, viziunea grandioasa a suferintei transformata-n martie detunatoare,
o vibratie patriotica adanca §i prelunga, anunta la cei 17 ani ai lui Cotru§, un poet
autentic, de man reurse lirice. Citam integral aceasta poezie pentru a sublinia cat
de puternica era influenta lui Goga (care o Inlocuia treptat pe aceea a lui Co§buc)
in mediul §colaresc transilvanean din anii premergatori primului razoi mondial, dar
§i vigoarea telurica, atat de caracteristrica lirismului pietros" al lui Cotru§:
Ursitci in lume-ai fost Tisci, sa fereci in strune de valuri
Jelirea nddejdilor frante, strabatd ndu-te-n tristele maluri,
Accentele grele de zbucium din iarna durerilor noastre
Le mesteci cu lacrimi de jale-n povestea de valuri albastre.
Tu-nchizi in cetatea durerii a noastre amaruri rebele,
Povara robiei tirane, cdtufile crunte ,si grele,
Furtuna de gand ce strdbate ,si zguduie cumpana mihtii,
www.dacoromanica.ro
Ce-mbolduri ne da spre viajd ,si stavild pune credinjii.
13
21. Istoria debutului literar al scriitorilor rontani in timpul fCOM (1820 - 2000)
,,Si codrii ,si Crisuri si Murcis plcing zbuciurnul nostru de jale,
Iar Oltul, haiducul seilbatec, steinci grele de munte prdvale.
Pe Iancu-1 plang munfii frajanii si vulturii zbor nitre ceriuri,
Din lupta nddejdilor mite, din leageinul nzultor misteriuri.
Aproape-i doar vremea dorite4 ceind Tisd, vei fi to a noastrci,
Ccind fulgere-aprinse de tunuri inchide-vor zarea albastra,
Cazzd cornul de luptd suna-va, ccind moriii vor umple panzeintul,
Cand ruga din urnul a noastra prin ceriuri purta-va cuvcintul.
Sub tunete grele vi fulger, revoltalli a apelor oaste,
Cdci urlci-n adeincuri pilindntul si -n genzete codrii pe coaste,
Reizboinic voinicii pe vale s-alerge cu arnzele-n many
urmci tdria drepteitii, pe toate se i fie strip-incl.
(1908)
Sosit la Brasov, el pastreaza o legatura stransa cu Blajul trimitand versuri
exceptionale pentru varsta sa, principalei publicatii locale Revista politico si
literarei, condusa de Aurel Ciato, unde colaboreaza alaturi de scriitori
transilvaneni (T. Mura§anu, Maria Cuntan, Ovidiu Hulea etc.) si scriitori de
peste munti (V. Eftimiu, D. Nanu, N. Crainic, I. U. Soricu etc.).
Cotru5 va avea o activa colaborare la aceasta revista in cuprinsul anilor
1909 si 1910, publicand 15 poezii, cateva din ele remarcabile, dovedind nu
numai talentul dar si serioasa cultura poetica a adolescenului de 18 ani, care
asimilase intr-un mod original pe Eminescu, Goga, Iosif. Primele poezii
publicate in aceasta generoasa §i destul de bung publicatie au fost: Din adanc"
§i Nocturna", aparute in nr. 1 din 1 aprilie 1909.
Un transfer de idei cadrul salt cultural
Ideea societatilor de lectura ale Junimii romane" de pe langa liceele
romanqti $i a publicatiilor lor, a trecut si peste munti. Dupa modelul acestora,
Intre 1870-1890 Incep sa apara sporadic astfel de societati pe langa licee din
Bucure§ti, Ia§i si alte localitati din Romania. Initiativa limitata, era rodul
experientei transmise de numero0 intelectuali refugiati de peste munti
(I. Slavici, V. D. PAun, Iuliu Moisil, Gh. Melidon, Stefan Pop etc.) §i care
devenisera profesorii si directorii unor institute de invatamant. Adoptarea
societatilor de lectura se Inscria in seria acelor multiple actiuni de pregatire a
www.dacoromanica.ro
unitatii rationale.
14
22. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
Un rol important in dezvoltarea mi$cArii literare $colare 1-a jucat
Societatea Tinerimea romans" din Bucure$ti.
Nascuta in 1877 din randurile elevilor Liceului Matei Basarab, ea a reu$rt
in cativa ani, initial sub conducerea elevului Alexandru Sontu, sa se face
cunoscuta in toata Cara prin actiunile ei culturale de anvergura $i prin revista ei,
expresie a preocuparilor $i aspiratiilor tinerei generatii din ultimul sfert al
secolului al XIX-lea.
Declarandu-se continuatori ai revolutionarilor de la 1848, ai acelei
pleiade de tineri romani care -si aveau cuibul la Manjina", membrii societatii
aveau datoria sa-$i insuwasca opera stramo$ilor. Mare le ideal" care statea in
fata tinerilor era unitatea nalionala. Sä ne punem serios pe munca ca not sa ne
ridicarn nu prin favoritism $i nepotism, nu prin egoism barbar $i culture
superficiala ci prin meritele noastre. Sa $tim de tineri a avea acel caracter
independent atat de necesar pentru a deveni oameni morali, civilizati" scrie
N. Alexiu in «Discursul de deschidere a activitatii T. R." pe anul 1882/1883».
La 15 februarie 1882 se tipare$te primul numar al Revistei Societatii
Tinerimea Romano, care va dainui 42 de ani, aparand in cloud reprize
(1882-1902 $i 1920-1944), cu o Intrerupere intre 1902-1920.
Revista prilejuie$te debutul a doi $colari deosebit de activi: poetul
ST. C. MICHAILESCU (semnand adesea $i sub pseudonimul de Stemi sau
Stemil) $i N. G. RADULESCU (care iii va lua pseudonimul de Niger), prozator
extrem de prolific $i de gustat la confluenta veacului al XIX-lea cu cel
de-al XX-lea, uitat, ca $i Stemil, aproape cu desavar$ire in anii no$tri.
In jurul societatii $i programului ei progresist se strong Inca din primii ani
ai activitAtii, cateva sute de elevi $i studenti $i chiar de tineri absolventi de
facultate din Bucure$ti $i din alte orate.
Eminescu privea el insu$i cu multa simpatie programul Tinerimii
Romane", a$a cum o atesta documentele timpului.
Faimoasele concursuri literar-artistice ale Tinerimii Romane" au intrat in
traditia invatamantului. Ele au antrenat timp de 59 de ani (1884-1943) zeci de
mii de elevi din cursul primar $i liceal, au Incurajat multe talente, au creat o vie
emulatie intre $coli. Profesorul NAE DUMITRESCU, animatorul societatii mai
bine de o jumatate de veac, s-a dovedit un neistovit talent organizatoric.
incepand din anul 1886, revista tipAre$te listele complete ale premiantilor
concursurilor de literature $i uneori $i lucearile lor, documente interesante
deoarece printre elevii laureati ai acestui prestigios concurs vom Intalni
numeroase nume ce se vor afirma in literature (Ovidiu Papadima, Alexandru
Dima, Ion Chitimia, Constantin Ciopraga, Nicolae BalotA, Ani$oara Odeanu,
Alexandru Mitru, Horia Lovinescu, Radu Stanca etc.).
Tinerimea Romans ", recunoscuta $i oficializata abia in 1899, a creat
www.dacoromanica.ro
datorita revistei $i concursurilor ei o extraordinary emulatie in randul elevilor $i
15
23. Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in timpul golii (1820 - 2000)
in special a liceenilor, a trezit dorinta de afirmare intelectuala, a ajutat la
formarea personalitatii, a caracterului, a spiritului de independents si curaj
civic, a adus un aer proaspat, tineresc in societatea romaneasca, combatand
inertia si conservatorismul retrograd, promovand dinamismul si larga deschi-
dere care nou.
Dandu-si seama ca aceste societati de lectura si organele de presa, in care
membrii ei juni" isi publicau operatele", sunt mijloace educative deosebit de
valoroase, Spiru Haret in spiritul reformei invatamantului pe care o initiase ca
ministru in 1908 legifereaza trei ani mai tarziu obligatia scolilor de toate
tipurile din Romania de a intemeia societati culturale si de a edita publicatii ale
elevilor, pe care le considera mijloace de formare a gandirii si simtirii
personale, de incurajare a talentelor de tot felul".
Insa tot Haret, pentru a asigura disciplina scolard si neamestecul elevilor
in politicianismul tot mai proliferant si agresiv dupa 1890, a legiferat si
obligatia elevilor de a publica numai in reviste aflate sub controlul scolii,
socotind fapte sanctionabile colaborarea elevilor la presa maturilor si editarea
de reviste personale" in afara scolii. Interdictia a fost reluata in zeci de
circulare, transmise in scoli pang la reforma de invatamant din 1948.
Departe de a intimida, aceste circulare stimulau imaginatia si initiativa
elevilor de a sparge" Inca din adolescents carapacea conformists a celor mai
bune publicatii scolare, speculandu-se cu inteligenta legislatia presei sau
posibilitatile de sustragere de la restrictiile scolare cum ar fi, de pilda, folosirea
pseudonimelor, alonimelor, criptonimelor sau initialelor.
Desigur, multi elevi incalcau dispozitiile ministerului, dar existau si
destui directori de liceu care nu se simteau obligati sa dea curs recomandarii
ministerului de a incuraja tiparirea unei reviste a societatii de lectura, socotind-o
o emancipare periculoasa". In arhiva Ministerului Invatamantului din perioada
1900-1916 pot fi intalnite adesea adrese ale unor directori de liceu si gimnazii
prin care acestia ,,justificau" de ce nu sunt de acord cu aceste forme de educatie,
periculoase" pentru autoritatea scolara.
Si inainte si dupa reforma lui Haret, cand scolile nu puteau sau nu doreau
sa asigure editarea unei reviste oficiale, elevii dotati, care dispuneau de unele
fonduri, isi adunau in jurul for cativa colegi manati de aceeasi irezistibila
pasiune publicistica", faceau apel la punga parintilor sau la un protector".
Asigurandu-si girul juridic al unei persoane mature si adresandu-se unei
tipografii particulare, scoteau reviste pe care le redactau si le tehnoredactau
singuri, nu rareori scriindu-le de la un capat la altul, sub cele mai nastrusnice
pseudonime.
La acest lucru a contribuit puternica miscare de presa din Cara noastra,
provocata de intensa viata politica din perioada 1870-1914, care oferea la tot
www.dacoromanica.ro
pasul elevilor modele si tentatii.
16
24. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
Aproape nici unul din marii no§tri scriitori nu a renuntat, in perioada unei
§colaritati lipsite de o publica ;ie admisa de directie, sa scoata in ilegalitate" foi
scrise de mans on §apirografiate, mergand in unele cazuri pang la tiparirea unor
reviste cu mare ecou in epoca, incluse chiar in istoria presei literare, cum ar fi
Viaja noud sau Simbolul.
Revistele colare oficiale
Pand la difuzarea circularelor haretiste, oficializand in jurul anului 1900
revistele §colare prin introducerea for in randul mijloacelor obligatorii de
educatie, conducerile liceelor, conformiste §i conservatoare, s-au ferit sä aprobe
tiparirea unor reviste §colare institutionalizate.
Au existat, totu§i, intre 1880-1900, cateva fericite exceptii, cand directiile
au acceptat tiparirea unor reviste §colare sub egida §colii.
*
* *
Astfel, in 1891 apare Revista tinerimii, organ §tiintifico-literar al
cursului superior de la liceul din Ploesci", din care se mai conserva un singur
exemplar, cuprinzand 16 pagini. In afara ca este prima revista §colard
ploie§teana tiparita, publicatia intereseaza istoria literary prin debutul pe care it
prilejuie§te lui GEORGE RANETTI, elev in clasa a V-a. Cele cloud schite ale
sale: Singur" §i Bacalaureatul", scrise melodramic, respird acea atmosfera
deceptionista a sfar§itului de secol. Eroii for sunt doi tineri care poarta stigmatul
mizeriei sociale, morbul ftiziei. Singuraticul" traind obsesia bolii (ambii lui
parinti erau ftizici) se stinsese neingrijit de nimeni, neplans de nimeni, dar fara
sa se planga de nimic". Pe figura de 19 ani" a bacalaureatului", moartea i§i
intinsese stapanirea tot mai mult. In ultimele clipe, tinand in mans diploma de
bacalaureat, obtinuta cu pretul ultimelor resurse de energie, el exclama:
Bucurd-te mums, fiul tau a invatat dar... more!"
*
* *
Tot in acela§i an, un grup de tineri §colari al Scolii Centrale din Craiova,
intre care George Titeica §i C. D. Fortunescu, editeaza Revista ccoalei, sub
inimoasa conducere a profesorului de geografie G. T. Buzoianu. Publicatia, cu
caracter enciclopedic, care va scoate cu regularitate 11 numere, intre octombrie
1891 §i septembrie 1892, in afara sectorului §tiintific bine reprezentat, cuprinde
www.dacoromanica.ro
articole de critics literary, poezii, proza, traduceri (Grillparzer: Valurile marii
17
25. Istoria debutului literar al scriitorilor romani In timpul ccolii (1820 - 2000)
si ale iubirii"). Ea numard 3-4 poeti constanti. Mai intai, macedoneanul Petre
Ghinu (scrie si sub pseudonimul Petre Vulcan) si scolii scoate la ab
care
volumul Limba iubirei §i Raiana", anuntat de revista. Cel mai productiv este
insa N. Burldnescu-Alin (N. Alin), pseudonimul lui Nicolae N. Burlan, originar
din catunul Burleni de langa Tg. Jiu, caruia ii si inchina o emotionanta poezie.
N. Alin semneaza 15 poezii, printre care si o traducere din Beranger,
remarcandu-se uneori prin prospetimea ccOuciana a sentimentului Si virtuozi-
tatea ritmurilor.
Lor li se adauga anonimul I. Culescu si secretarul general de redactie,
C. D. Fortunescu, viitorul director al Arhivelor Olteniei, autor sub nume
propriu si sub pseudonimul Santa Fe al catorva poezii de tents intelectualista.
Dintre poetii maturi, colaboratori externi care au onorat revista,
mentionam pe Traian Demetrescu §i Al. Macedonski care, in numarul 6 din
aprilie 1892, inchina tinerilor grupati in jurul revistei, cu scopul de altfel
marturisit de a-i ajuta sa se desprinda din mrejele apasatoare ale melancoliei
(boala generala a sfar§itului de secol), poezia Cele trei porunci".
Pentru istoria literaturii, de o reala insemnAtate este colaborarea lui
ST. 0. IOSIF, care debuteazd in paginile Revistei scoalei.
De altfel, inceputurile literare ale lui Iosif, care versifica de la 10 ani,
dateaza din timpul cand urma clasa a III-a a Gimnaziului din Brasov. RADU D.
ROSETTI, binecunoscutul poet si epigramist (din familia spirituals a lui
Cincinat Pavelescu), care ii era coleg de clask a scos la apirograf, in 1890, o
revista cu titlul Pciccileandru. Stim ca Radu Rosetti a debutat uric in 1892 cu
volumul Foi de toamna" in penultima clasa de liceu si, ca epigramist, in nr. 1
(1 noiembrie 1894) din obscura revista literarltiintifica" Graiul, scoask se
pare, de un grup de elevi §i studenti bucurqteni in frunte cu Gh. Dumbrava
(Ilarie Chendi). Primul colaborator al Paccileandrului, ne informeaza Radu
Rosetti, in interviul pe care it da la 4 martie 1929, in Rampa, a fost St. 0. Iosif,
cu poema epics Mihai Viteazul". Din nefericire nu s-a mai pastrat nici un
exemplar din Pcicaleandru si altfel nu suntem in posesia textului. Marturisirile
poetului din corespondenta pe care o intretine cu Aurel Pop, in cuprinsul anului
1890, atesta o vie activitate poetics, chiar de proza (o nuvela si cateva schite:
Uncle duce cearta", Mogul" si teatru, fragment din drama istorica Moartea lui
Grigore Ghica") consemnate in caiete de impresii pe care poetul le da in acela§i
an prada focului, intr-o criza de nemultumire.
Cu toate acestea, peste scurta vreme poetul cedeaza ispitei tiparului.
Trimitand cateva poezii la Familia, Iosif Vulcan care patronase debutul lui
Eminescu ii raspunde ca nu -1 considers indreptatit a debuta in presa literara la
o varsta mai frageda decat aceea la care fusese publicat marele poet". Din acest
indirect indemn la modestie, Iosif impreuna cu colegii sai vor pune temelie unei
www.dacoromanica.ro
societati literare.
18
26. Perioada luptei pentru indeplinirea idcalului national
In 1891 trece muntii. Familia sa (mai avea opt frati si surori) se stabileste
la Bucuresti, tatal sau gasind un post de profesor suplinitor la Gimnaziul din
Turnu-Magurele.
El este inscris mai intai la liceul particular Lumina", ca sä se deprinda
cu limbajul d-aici", cum preciza tatal sau intr-o scrisoare. Duce o viata extrem
de grea, din cauza dificultatilor materiale, find nevoit sa se intretind singur.
Citind intamplator Revista scoalei, care i-a placut, Iosif incepe sa intretind o
corespondenta asidud cu C. D. Fortunescu pe care it va cunoaste personal doar
in toamna anului 1893.
Prietenul sau ii face debutul in numarul 7 din mai 1892 al Revistei
noastre, cu poezia Izvorul" (1891), scrisa in facture populara si nu lipsita cu
toate naivitatile ei de unele virtuti muzicale. In nr. 8 i se publica traducerea
Craiul ielelor" (1891) dupa vestita poezie Erlkonig" de Goethe. Data poezia
originals nu este altceva decat o modesta incercare de incepator scrie
I. Roman in monografia inchinata poetului in 1964 traducerea baladei lui
Goethe dovedeste o inane sigura". Aceasta versiune va fi reprodusa in 1913 de
Ramuri (in numarul dedicat poetului dupa moartea lui), find considerate o
realizare impecabila care va deschide cariera de traducator a indragitului poet al
Patriarhalelor".
Reproducem poezia Izvorul", deoarece tontine in embrion unele note
specifice lirismului salt:
S-a dus vara, si verdeata
A pierit de mult,
lar izvorul din peidure
Nunzai eu 1- ascult.
intreb de pilscirele
Uncle nzi-s acum.
El Inzi spune cu durere:
Au plecat... la drum".
57-1intreb de floricele
Uncle nil s-au dus?
El imi spune plin de jele:
Toanzna le-a rapus".
ti -I intreb de ce se scurge
Asa turburat?
El rilspunde: Vai! Ca maine
Voi sta nemiycat ".
www.dacoromanica.ro
(1891)
19
27. lstoria debutului literar al scriitorilor ronolini in timpul ccolii (1820 - 2000)
*
* *
Dintre scolile din Bucuresti, prima care se afirma publicistic este Scoala
normala de institutori unde, la 24 ianuarie 1898, se infiintase o societate a
elevilor institutori at carei presedinte de onoare era cunoscutul chimist,
dr. Anton Colorian, directorul scolii si membri de onoare, cateva din nu mai
putin ilustrele figuri ale corpului didactic: Ionescu Gion, Th. Sperantia,
A. Tzigara, dr. Marcel Brandza, sculptorul Ionescu Valbudea etc.
La 15 decembrie 1898, societatea editeaza Revista Sociereqii elevilor
institutori, care va dura pans in 1899. Revista publica si poezii semnate de doi
elevi ale caror nume vor fi intalnite mai tarziu in presa literara.
G. D. MUGUR (Ma-ntorc din tan cu soare", Fantezie"), influentat de
Hugo (din care traduce onorabil Grenada"), de Anghel si Macedonski, manifests
o predilectie romantics pentru viziuni cavaleresti si nostalgii de calatorie.
C. IORDANESCU e atras mai ales de pastelul cu nuance sociale,
umanitariste, in maniera lui Creteanu.
Circularele haretiene oficializasera in jurul anului 1900 revistele scolare.
Acestea incep sa apara, cu multa timiditate, mai ales in liceele unde directorii
sprijineau politica haretiana.
Prima revista scolara tipArita, rod al circularei haretiene, va fi, in 1906,
revista Din liceu, publicatie oficiala a Liceului Matei Basarab", liceu in vatra
caruia se nascuse si Societatea Tinerimea Romans ".
Din liceu apare in 7 numere (pans la 4 iunie 1906). Tonul didacticist si
conventional al programului" revistei este contrazis de ghidustiile elevului
HORIA FURTUNA, unul din apreciatii nostri poeti fantezisti, care in Fac lia
civilizatiunii", istorioard de actualitate, aparuta in numerele 2 si 3 ale revistei,
prezinta o delicioasa parodie a modului cum se intocmeau in acea vreme revistele
scolare. Butadele, spiritul funambulesc, verva suculenta anticipeaza pe viitorul
autor al vestitei si mult recitatei Balada lunii". De altfel, Horia Furtund se
manifestase ca un talent precoce. Prin anii 1903-1904, colabora cu regularitate in
coloanele suplimentului duminical pentru copii al ziarului Adevdrul.
Alaturi de Horia Furtund, in aceasta revista debuteaza si $ERBAN
BASCOVICI, care Inca de pe bancile scolii facea dovada unei evidente predispozitii
poetice. El semneazd in revista trei poezii: Dimineata" (nr. 3), Pastel" (nr. 4), In
sat" (nr. 5), evidentiate prin acuratetea prozodiei si finul simt ritmic.
Reproducem cateva strofe din Dimineata", pastel in care intalnim
influenta multor lecturi scolare:
Sfioase stele din lumea de ghealci,
Se sting ca de viinturi beitute;
Iar stropii de roux lucind pe verde*"
www.dacoromanica.ro
Par lacrimi din stele cazute.
20
28. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
Departe, in zarile prinse de noapte
Reisare un sul de vdpaie
Ce scaldd campia vreijitei de soapte
In valuri de raze balaie.
Lumina s-asterne ca toarsd din caier
Pe lanul de spice-n risipd.
0 pasdre sboard sburdalnic prin aer
,Si taie vazduhul o clipil.
(1906)
Cea de-a treia viitoare personalitate literati, afirmata in revista basara-
bista" §i mezinul" grupului, este ADRIAN MANIU. El ofera redac ;iei un
pastel" semnat cu pseudonimul Adroma, care va aparea in nr. 2 din martie
1906. In treacat fie spur, cu o lung mai inainte (luni, 6 februarie 1906) intr-o
revista apirografiata §colard a clasei sale intitulata kasaritul, din care nu s-a
mai pAstrat nici un exemplar, el publicase poezia Lasat de sec".
Liceanul de 15 ani §tie sa." realizeze un tablou marin §i sä-1 puncteze
dramatic in leganarea clasica a alexandrinilor:
Teicuta doarme marea cu portul ei in umbra,
golful se ridica tacut in noaptea sumbrei...
La teirmul marii calme, vegheaza peste valuri
0 navel ce se miscei izbindu-se de maluri...
,Si nzarea-n departare se-mpreund intruna...
Cu negura de noapte de-i negura tot una...
Iar de deasupra apei, o pathre de noapte
Incet taie vdzduhul, pierza ndu-se-ntre soapte...
Pe tot intinsul ward se leagand tacerea
Urcand in vesnicie de ape adiere;
lar negura se lath de nici nu se mai curnili...
,Si noaptea se-negreste... de parcel -i cea din urmei.
(1906)
* * *
La Liceul internat din IaA elevii din cursul superior scot la 25 noiembrie
1901 revista C. Negruzzi, prima revista §colard, tiparita din vechea capitals a
www.dacoromanica.ro
Moldovei din initiative proprie §i cu invoirea autoritatilor §colare".
21
29. Istoria debutului literar al scriitorilor ronsdni in timpul golii (1820 - 2000)
Sectorul beletristic se caracterizeaza prin absenta cvasitotala a poeziei. In
schimb este bine reprezentata proza umoristic-satirica sau tragico-lacrimogend
de nuanta moralists on umanitarist-socials, a§a-zisa proza mizerabilista, destul
de caracteristice pentru acea epoca.
Probabil ca pleto§ii" (pe care M. Sadoveanu ii prinsese prin anii
1897-1898) sa-§i fi prelungit existenta de vreme de C. A. STOEANOVICI ii
reactualizeaza in schita umoristica Schimbarea la fata". Nu lipsita de unele
merite literare, schita e o §arja simpatica la adresa unui talent pletos, semidoct,
epigon eminescian. Inchipuitul poet este din fericire, recuperabil. Metamorfoza
a§a-numita schimbare la fata" provocata de raspunsul sarcastic al unei
reviste decadente" la o schita a sa cu titlu pompos §i stil abracadrabant
inseamna o victorie a bunului simt §i realismului.
Alaturi de C. A. Stoeanovici (viitor profesor universitar §i publicist), care in
revista §colii va semna cu nume propriu §i apoi, peste o Kink in revista Zeflemeaua,
va folosi pseudonimul Casto , mai debuteaza C. Ionescu §i Eugen Mironescu.
C. Ionescu nu e altul decat scriitorul CAION, hulit pentru calomniile
indreptate impotriva lui Caragiale. Caion s-a reabilitat in fata opiniei publice
prin moartea sa eroica in timpul razboiului de intregire. De altfel, de§i n-a trait
decat 36 de ani, el s-a remarcat printr-o vie activitate scriitoriceasca §i
publicisticd precoce (publica de la 15 ani §i jumatate). In anul debutului sau, in
revista §colii, cu un studiu pertinent despre C. Negruzzi, Caion deja publica in
exterior" ca elev sub diferite pseudonime (C. A. I. Nica Burdu§el, Ion
Filionescu, Isac St. Micu, Roman Mu§at, Marin Gelea etc.) in Roniatzul literar,
Adevdnd de joi, Generatia tancirii, Rodica etc.
Sub semnatura Eugen Mironescu se ascunde viitorul dr. I. I. MIRO-
NESCU, unul din apreciatii no§tri prozatori umori§ti, autorul neuitatului Tulie
Radu Teaca". El debuteaza in revista Liceului internat cu doua schite: La
priveghiu" §i La praznic", savuroase prin umor §i stralucitoare ca limbs.
Meritoriu ni se pare raportat la varsta autorului portretul lui mo§ Neculai
Crapu, din schita La priveghiu".
Cea mai importanta §i stabila revista §colara ie§eand infiintata in primul
deceniu al secolului nostru este Spre luminci (1903-1906), revista oficiala care
i§i proclaim astfel utilitatea: O foaie §colard care sa incurajeze publicarea unor
lucrari literare de inceput, face pe elev sa produca din ce in ce mai bine §i chiar
sa invete din gre§ehle colegilor".
Revista tinde ate un profil literar, in cuprinsul ei dominand poeziile,
studiile literare, naratiunile.
Spre lumina cultiva atitudinea cetateneasca (Suntern elevi acum, dar ne
gandim a vom fi §i noi odata mari, ca vom avea §i noi o insemnatate in Cara
noastra") §i pregate§te marele eveniment al Unirii, care preocupa chiar de la
inceputul veacului toata suflarea romaneasca: Fratii no§tri gem sub calcaiuri
www.dacoromanica.ro
straine. In Transilvania trebuie sa se hotarasca °data: moartea sau libertatea §i
22
30. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
momentul acela nu e departe..." De aceea redactia propune $i realizeaza o
corespondents" cu fratii de peste munti $i de peste Dunare (aromanii).
Printre prozatori" amintim pe Gh. Em. Vasiliu $i mai ales Gr. Leo-
nardescu, autorul unei bune proze realiste, cu elemente de reportaj Din fundul
minei", aparut in 7 numere consecutive.
Punctul forte al revistei in ultirnii doi ani (1905-1906) 11 constituie poezia.
Patru poeti iii disputau intaietatea: Gh. A. Bancila, Theodor Aug. Ra$canu,
Al. N. Vitianu $i I. M. Ra$cu.
GH. A. BANCILA, autor de versuri foarte corecte (suita de trei sonete din
1905 ni se pare, cu tot u$orul ei timbru vlahutian, remarcabila), se va pierde
dupd o scurta stralucire in presa vremii.
THEODOR AUG. RASCANU, copilul teribil al $colii, autor al unor
versuri muzicale, pe alocuri sensibile dar incarcate de poncifurile poeziei
post-eminesciene (Mi-e dor"), scoate la 17 ani un volum de versuri, Pagini
intime", pe care chiar critica $colii, in persoana colegului Gr. Leonardescu it
judeca destul de aspru, considerandu-1 un act pripit.
AL. N. VITIANU, care va avea in perioada $colii colaborari
$i
exterioare" in revista Dunzinica, sub pseudonimul Dezartes, va face o cariera
literary §i publicisticd, numarandu-se printre poetii ie$eni apreciati.
Insa personalitatea cea mai interesanta $i cunoscuta a acestui manunchi poetic
este I. M. RASCU, care debuteaza in 1905, find elev in clasa a V-a moderns, cu o
poezie inspirafa de moartea tatalui sau (La monnant") $i cu un studiu de folclor
Din obiceiurile Aromanilor Bocetele". El I i va continua colaborarea in anul 1906,
publicand cateva creatii demne de luat in seams, ca acest Sonet":
Va redeschid, o, ceirti, prea scumpe mie
,Si veid in voi o lume ideals.
De vis si doruri voi sunteti urzeald
mintea mi-o-mba tali de poezie.
Idei miirete scoateji la iveala
Figuri uitate-n cadrul vostru-nvie,
0, voi sunteti o- ntreagd bogeitie
57-al vostru farmec jalea mi-o in,sealei.
Ceind veintul rece pliinge prin grading
In nopti de barna" triste, nesfarfite,
In voi ga"sesc sperang ci lumina.
cand in suflet doruri ne-mbleinzite
Tot crest nzereu, umplandu-1 de durere
Va redeschid zbor prin alte sfere.
www.dacoromanica.ro
(1906).
23
31. Istoria debutuhd literar al scriitorilor romani in awn! colii (1820 - 2000)
*
* *
°rasa ambitios, cu un vestit liceu, Liceul Unirea", Focsanii au reprezentat
un activ centru cultural, aducand, alaturi de Iasi, cea mai substantiala contributie
a Moldovei la descoperirea si formarea talentelor Inca de pe bancile scolii.
In 1912, la 14 ani de la infiintarea SocietAtii de lectura a elevilor si 12 ani de
la tiparirea Buletinului Societalii elevilor din cursul superior al liceului Unirea", ia
nastere publicatia oficiala a scolii, Revista noastra, condusa consecutiv de profesorul
Dimitrie Papadopol (1912-1913), de profesorul dr. C. Chivu (1913-1914) Si de
profesorul V. V. Hanes (1915-1916) care ii va schimba numele in Proporfirea.
Cea mai interesanta si valoroasa serie a revistei o reprezinta prima, cu cele
21 de numere ale sale.
Pentru istoria literaturii, revista focsaneana este locul de debut al
dramaturgului VICTOR ION POPA, elev in clasa a VII-a reala a Liceului
internat din Iasi. Contrar viitoarei sale evolutii scriitoricesti, V. I. Popa va
debuta cu versuri si proza in paginile acestei reviste scolare, deschisd
scolarimii romanesti de pretutindeni", linie conforms cu politica haretiand de
pregatire a spiritelor in vederea unirii tuturor de-un neam si-o lard".
In numarul din 1 decembrie 1912 i se publica poezia Liniste" sub
pseudonimul Gheorghe A. Hamza. Micul succes it incurajeaza pe V. I. Popa
sa-si trimitd urmatoarele creatii sub nume propriu. El va fi consecvent
colaborator al revistei intre ianuarie si iunie 1913, and in afara de proza
Dusmanul meu" (Portret) i se mai publica cateva poezii: Apus", Romanul nu
piere", in Bosfor", Pastel", si Sonet".
Poeziile de debut ale lui V. I. Popa au fost reproduse in actuala editie a
Revistei noastre a Liceului Unirea" din Focsani, condusd de prof. Petrache Dima.
*
* *
In doua centre dobrogene s-a desfAsurat in ultimele decade ale veacului
trecut si la inceputul secolului nostru o efervescenta activitate scolara. E vorba
de Tulcea si Constanta.
Tulcea se bucura de prioritate. Aici se infiinteazA, in 1883, primul
gimnaziu romanesc din Dobrogea, transformat in Liceu in 1897, si primind
numele marelui om de cultura si de invatamant Spiru Haret. In 1901,
prof. C. Moisil, directorul scolii (numismat si viitor academician) intemeiaza
Societatea de lectura a elevilor, al carei presedinte a fost si elevul
Gh. Nedioglu.
In 1906 ia fiintd Colnicul Hora, revista a liceului, deschisa tuturor tinerilor
tulceni elevi si studenti ca si unor colaboratori maturi din afara (Norian Pastia,
D. Ionescu-Morel, C. Rau let pseudonimul lui S
minori, dar cu mare priza, receptivi la once solicitare din partea tinerilor.
Dintre elevi, in paginile Colnicului Hora isi fac debutul 0. Tafrali,
www.dacoromanica.ro
viitorul profesor universitar, si Tudor Pamfilie, viitor folclorist, stins la varsta
24
32. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
de 28 de ani. 0. Tafrali sustine sectorul de proza al revistei, scriind trei schite
memorabile: Nufarul", Mos Gheorghe" si Lailai". Tudor Pamfilie publica o
poezie in bun spirit traditionalist, Parcalabului".
La revista tulceand debuteaza publicistic si ALICE CALUGARU, una din cele
mai valoroase dar si cel mai putin cunoscute poete, a carei biografie continua sa
ramana invaluita in mister. La 17 ani (1905) ea a scos un inegal dar interesant volum
de versuri, Viorele". Volumul, purtand in frunte fotografia de scolarita a poetei, a
atras atentia criticii noastre de la Ibraileanu si Lovinescu pans la G. Calinescu, care-i
citeaza drept antologica poezia Serpii". La rugamintea redactiei Colonicului Hora,
scolarita iesana, aflatal in penultima class de liceu, raspunde cu entuziasm, oferind
Fulgerele". Aceasta creatie inclusa in Colnicul Hora din 1 iulie 1906 constituie
debutul ei in press, care, asa cum s-a mai intamplat in unele cazuri, a fost posterior
debutului editorial. Un an mai tarziu (1907) ea publica in Semeineitorul, iar in 1912
dispare de pe orizontul literaturii romanesti, stabilindu-se la Paris, unde iii va
continua activitatea sub pseudonimul Alice Orient si va primi cateva prestigioase
premii. Reproducem un fragment din poezia Fulgerele":
Vin tot mai mult, strdlucitoare
Se urmdresc in tot cuprinsul,
Din valuri marl de nori s-aruncd
Tdriei luminad intinsul.
Ca ,serpi alunecd spre zare
In lunga stralucire frantei
Cu limbi de foc tdind vazduhul
In zwircolire se frdmantci.
Ca pane largi se desfiipard
,Sicerul it cuprind de-odatei
Si-ntreaga zare lung rdsund
De-o scuturare-ndepartatd.
Apoi se strong in noapte toate
,Si iar rdsar ca o lumina
De cer de zi de Mai, albastrd,
In strdlucirea ei strain&
tar cand se-ntunecci albastrul
,Si piere-n noaptea faro zare
Din el, o lume de vedenii
In mii de scanteieri rdsare.
www.dacoromanica.ro
(1906)
25
33. Istoria debutului literar al scriitorilor romlini in timpul scan (1820 - 2000)
0 alts revista literary a epocii, rod al politicii haretiene de incurajare a
societatilor si revistelor §colare este Curierul liceului, publicatia Liceului
Sf. Petru si Pavel" din Ploie§ti (1908-1915). Revista tinde sa devind un loc de
confluents spirituals a elevilor de pe tot cuprinsul tariff. Aici debuteaza, in 1909,
cu epigrame §i poezii, elevul bucure§tean Pavel (Paul) Papadopol, cunoscut
profesor-publicist §i animator la randul sau al unor reviste §colare Si, in nr. 10,
din 20 februarie 1910, Alexandru G. Cosbuc, §i el elev la un liceu din Bucure§ti,
mort, dupa cum se §tie, in 1915 cand nu implinise 'Inca 20 de ani, intr-un tragic
accident de automobil, la Bale§ti (Oltenia). Preadolescentul de 14 ani si
jurnatate, deosebit de inzestrat, publics in revista ploie§teand Impresii din
Campulung", anuntandu-se inca de la acea varsta un demn urma§ al tatalui sau.
Alaturi de el, in nr. 1 din 5 octombrie 1909, debuteaza viitorul poet
clasicizant I. AL. SIN GIORGIU, elev in clasa a VI-a a Liceului Treboniu
Laurian" din Botosani, cu un sonet in care se simte influenta lui Eminescu §i
Vlahuta, poetii cei mai imitati intre 1900-1920, in mediile scolaresti traditionaliste:
Se-mbracd ceru-n manta viorie
In linisstea naturii pe-nserate
Si soarele cu raze tremurate
Se-ascunde-n zarea rota ,si pustie.
falnicii multi cu fruntile-ndltate
Se Inve,snzanta-n ceaja plumburie,
Strcijeri bcitroni ce cats de-o vecie
In zari, la lumi a,sa de depcirtate.
lar cu-nfiorliri tcicute
In freimantarea for nelcimurito
,,S'optesc povegi din vremile trecute,
In vizi, un svon de clopot mai ,sopte,ste
Trezind Incet natura adornzitd
,,Si tot, apoi in pace s-odihnesste.
(1909)
Dintre tinerii poeti ploie§teni pe care i-a lansat revista s-au desprins cloud
sperante: Stelian Morcovescu (mai tarziu SANDU TELEAJEN), care Inca de pe
bancile §colii, in 1910, scoate volumul Lacrimi de copil" §i CONSTANTIN
STOIKA, viitorul erou al primului razboi mondial, a carui opera postuma va
cunoa§te consacrarea ca §i a colegului sau de promotie §i vitejie MIHAI
SAULESCU, care a debutat in 1906, direct, cu un volum de poeme (Viersuri"),
www.dacoromanica.ro
la varsta de 18 ani.
26
34. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
In tot cursul existentei ei, revista si -a onorat misiunea de a ramane
deschisa elevilor romani de pretutindeni ca *i revista Junimea a liceului
I. C. Bratianu" din Pite*ti unde se vor afirma Virgil Tempeanu, I. Ghinescu,
Istrate Micescu *i M. Ghelmegeanu.
Foile colare ilegale" de-acum un veac
Imediat dupd Razboiul de Independents, in gimnaziile *i liceele ce au
inceput sa apara in ora*ele mai mari ale Principatelor Unite, elevii s-au simtit
tentati sa publice pe ascuns foi" *colare, mai ales ca dupd 1870 luasera un mare
avant aparatele de multiplicat (heliograf, hectograf, centigraf, *apirograf etc.),
cele mai simple find puse in vanzare in anumite magazine iar cele mai
complicate intrand in dotatia tuturor tipografiilor epocii.
Probabil ca s-au scos sute de reviste de acest gen. Imensa majoritate n-a
ajuns pang la noi. Mari le biblioteci primeau, ce e drept, fondul legal de tiparituri
de la toate tipografiile din Ora care, insa, nu erau obligate sa trimita *i
publicatiile *apirografiate. Putinele exemplare de acest fel, Inregistrate in
fi*ierele bibliotecilor sunt realizate prin donatii sau achizitii intamplatoare. Pe
de alts parte, dupd un numar de ani, astfel de jucarele" erau aruncate de in*i*i
initiatorii sau abonatii lor, find considerate pacate ale tineretii", on de urma*i,
prea putin dispu*i sä-*i incarce mo*tenirea" cu astfel de documente
nesemnificative.
Cateva biblioteci, muzee, case memoriale, arhive de familie mai pioase"
cu amintirea scriitorilor, cateva marturisiri facute in carpi sau cu diverse ocazii
de catre fo*tii for redactori" sau directori" ne sugereaza cat de raspandita Si
de contagioasa era pasiunea ziaristica intre 13 *i 20 de ani.
Prime le mentionari dateaza din 1878 *i ele se datoreaza cunoscutului
etnolog *i folcorist Artur Gorovei, care ne vorbe*te in cartea sa Alte vremuri"
(Falticeni, 1930, p. 19) despre Ecoul Carpafilor, Ta niarul Si Albina, reviste
scoase de el *i de colegul sau Mihai Lupescu, reviste aflate uneori Intr -o apriga
rivalitate.
*
* *
Savi*tii" bucure*teni, vitregiti de directori rigizi impermeabili la
*i
noutate, scot pe ascuns zeci *i sute de reviste literare, mentionate in articole Si
memoriile multor scriitori, critici *i istoriografi literari. Printre acestea se
numara: Studentul Roman (1882-1884), pe care o pomene*te I. A. Bassarabescu
www.dacoromanica.ro
in Amintiri literare" (Ethnos, Foc*ani, 1941/1942, p. II), Vldstarul (1884),
27
35. Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul fcoM (1820 - 2000)
amintita de Mihai Dragomirescu in revista lazarista Pentru not (1 martie 1929),
Gogonejul (1885), patronat de I. Al. Bratescu Voinqti, Ghimpele, unde
debuteaza ca epigramist Cincinat Pavelescu (1889) i vestitul Zig-Zag
(1891-1896), intemeiat de elevul Grigore P*ulescu (Gala Galaction), care i.5i
deschide i un cenaclu acasa la el. La Zig-Zag debuteaza, la varsta de 15-16 ani,
Ion Theodorescu (Tudor Arghezi) i, cam la aceeai varsta, i N. D. Cocea,
viitorul romancier Si pamfletar.
Revista apirografiata Zig-Zag s-a pierdut iremediabil. Revista a fost insd
recenzurata de B. Braniteanu, in Adevarul (nr. 2530 din 8 mai 1896), ceea ce
da certitudine existentei acesteia. In recenzia intitulata Un ziar interesant" se
precizeaza: Zig-Zag este un ziar litografiat, care apare intr-unul din internatele
unui liceu i care este menit a da publicitatii liceale lucfarile colarilor talentati
din diferite clase".
In una din vizitele de ucenic" pe care le-am facut in 1947 maestrului la
Martiwr, Arghezi mi-a confirmat colaborarea lui la Zig-Zag cu niscaiva poezii
§i recenzii de care nu-mi mai aduc aminte, ca n-am mai pastrat nici eu fituica
lui Pi§culescu". Tot cu acest prilej mi-a vorbit §i de pariul pe care it c4tigase in
fata colegului de banca, Barzon, poet cu ifose", care incerca, fard Manse, sa
publice la vreo revista. Spre uimirea i dezamagirea lui Barzon, Arghezi care
trimisese ()data cu concurentul" sau o poezie la Lumea noud primqte doar el
un raspuns Incurajator: Mai tii de unde sare iepurele?"
*
* *
La Ia§i, VICTOR VLAD DELAMARINA, elev al Liceului militar, scoate
in 1889 revista Consemnul, unde publics poezii patriotice, epopeea Taratiada"
(o evadare a elevilor din intemat la manastirea Tarata) i pe care o ilustreaza
singur cu caricauri. In 1885, impreund cu cinci colegi, Nicolae Iorga scrie
revista umoristica Ceaunul, initiative reluata apoi de MIHAIL SADOVEANU.
Acesta se transferase de la Gimnaziul Al. Donici" din Falticeni (unde
compusese sute de poezii naive i o dramatizare a vietii lui Iancu
romanul lui N. D. Popescu) la Liceul national din Ia0. Dupe ce debuteaza in
revista bucurqteana Dracu cu schita Domniwara M. din Falticeni" (1897)
§ili is pseudonimul M. S. Cobuz, Sadoveanu va deschide gustul pentru
publicistica in randul colegilor, scotand impreund cu amicul sau, C. Motet,
revista §apirografiata Aurora, care a aparut vreo zece saptamani, in anul 1898,
i din care se mai pastreaza la Casa memorials a autorului din Bucurqti,
numarul 9. Aici el a publicat in extenso poemul pesimist de 2300 de versuri
Tragedia Galatei", in urma unei eliminari, ce-a capatat-o tocmai din cauza
www.dacoromanica.ro
activitatii publicistice".
28
36. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
Intr -o epoca grea pentru presa oficiala" a Liceului internat din Iasi
(1907-1912), cand n-a aparut nici o revista sub egida scolii, Demostene Botez,
impreuna cu colegul sau N. Ramniceanu, scot in anul 1910 revista frumos
ilustrata cu desene originale, Ignorenfa.
*
* *
Mihai Sorbul si Mihai Cruceanu ne dau stiri despre revistele sapiro-
grafiate pe care le-au scos la Liceul Sf. Petru si Pavel" din Ploiesti, in 1895,
respectiv 1899, in Gazeta literard (16 noiembrie 1959) si, Inainte, revista
pentru cei mici, din 20 decembrie 1945, iar Mircea Herovanu pomeneste in
cartea sa Orasul amintirilor" despre inceputurile presei scolare romascane in
jurul anului 1890.
Centigrafierea revistelor si difuzarea for pe sub mans in scoala pentru
scoaterea cheltuielilor erau legate de riscuri, mai ales in liceele unde asemenea
initiative erau privite ostil de directori si profesori. Prinderea" Cate unei reviste
care circula in secret in scoala se solda cu represiuni clasice: confiscarea
obiectului" periculos, note rele, tunsoare, avertizarea si penalizarea parintilor,
eliminarea sau mutarea disciplinara. Aceste aventuri" scolare au fost relatate
cu mult pigment de numerosi scriitori ai nostri. Desigur ca au existat directori
si profesori luminati, atat in provincie cat si in Capita la, care n-au impiedicat
aceste jocuri" utile dezvoltarii personalitatii, ini ;iativei, gustului de scris, ba
chiar le-au incurajat in taina. Din nefericire, asemenea dascali se numArau pe
degete pans la reforma lui Spiru Haret.
Mici directori ai unor reviste mari
Mari le biblioteci ca si bibliografiile presei romanesti ne pun in fata unor
reviste literare independente, care au creat o oarecare valva in epoca, initiate,
conduse si scrise integral de elevi de liceu.
Cine a avut curiozitatea sä urmAreasca legislatia scolara in perioada
1880-1940 a ramas surprins de numarul mare al circularelor ministeriale prin
care se interziceau categoric nu numai editarea de reviste personale, dar si
colaborarea sub nume proprii la presa maturilor. Frecventa circularelor, care
capatau un ton drastic in perioadele social-economice mai tulburi, constituia cea
mai graitoare dovada a irezistibilei dorinte a tinerilor de a participa la viata
culturala a tarii, de a se exprima si afirma de pe bancile scolii. Masurile
didactice erau dublate si de legea presei. Aceasta nu acorda tinerilor sub 18 ani
dreptul de persoand juridica, fara de care nu se elibera de catre tribunalul local
www.dacoromanica.ro
autorizatia de editare a unei reviste, ceruta obligatoriu de once tipografie.
29