1. CONDUITA IN URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE
STOP CARDIO-RESPIRATOR
STOPUL CARDIO-RESPIRATOR –ÎNCETAREA ATAT A FUNCȚIEI RESPIRATORII CAT SI A FUNCȚIEI
CARDIACE CARE CORESPUNDE CU MOARTEA CLINICĂ.
ÎNTRE MOARTEA CLINICĂ ȘI MOARTEA BIOLOGICĂ A TESUTULUI NERVOS, EXISTA UN INTERVAL DE TIMP
SCURT ÎN CARE FUNCȚIILE VITALE POT FI RESTABILITE.
OPRIREA RESPIRATIEI ESTE URMATĂ LA CATEVA MINUTE DE OPRIREA CIRCULATIEI ȘI OPRIREA
SCHIMBURILOR GAZOASE LA NIVEL PULMONAR PENTRU APROX. 5 MIN.
ȘI POATE DETERMINA LEZIUNI IREVERSIBILE ALE ORGANELOR VITALE,ÎN SPECIAL LA NIVEL CEREBRAL.
OPRIREA CIRCULATIEI (INIMII)ESTE URMATA LA CATEVA SECUNDE (30 DE SEC.) DE OPRIREA RESPIRATIEI.
STOPUL CARDIO-RESPIRATOR NECESITA RESUSCITARE AMBELOR FUNCȚII.
CAUZE STOPULUI CARDIAC ȘI/SAU RESPIRATOR POT FI:
-INSUFICIENTA RESPIRATORIE
-OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE
-BOLI CARDIACE.
LA ADULȚI STOPUL CARDIAC ESTE DE OBICEI DETERMINAT DE BOLI CARDIACE PREEXISTENTE.
LA COPII STOPUL CARDIAC ESTE RAR,PREDOMINĂ STOPUL RESPIRATOR.
OBSTRUCTIE COMPLETA A CĂII AERIENE DETERMINA STOP RESPIRATOR CARE RAPID CONDUCE LA
STOP CARDIAC.
CAUZE :
1 MECANISM DIRECT:
SANGE ,CORPI STRĂINI,INEC,ASPIRAȚIE DE CONȚINUT GASTRIC.
2 MECANISM INFECTIOS:
EPIGLOTITE,FARINGITE,LARINGITE OBSTRUCTIVE,LARINGOSPASM,BRONSITE ,BRONHOSPASM,
EPILEPSIA(“GRAND MAL”)
3 COMPRESIUNE EXTRINSECA:
TRAUMATISM GATULUI/FETEI.
INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA SI CRONICA
CAUZE:
-CENTRALA:AFECTARE CENTRULUI RESPIRATOR:TRAUMATISM CRANIAN,TUMORI
CEREBRALE,DEREGLARI
METABOLICE,DROGURI- ALCOOL,ANESTETICE,OPIACEE)
-PULMONARA:-TROMBOEMBOLISM PULMONAR,PNEUMONII,BRONHOPNEUMONII,COLECȚII PLEURALE.
-LEZIUNI NERVOASE PERIFERICE(MIASTENIA GRAVIS)
-LEZIUNI ALE CUTIEI TORACICE:TRAUMATISM(PNEUMOTORAXUL),CIFOSCOLIOZA.
BOLI CARDIACE : BOALA CARDIACA ISCHEMICA,ARITMII,VALVULOPATII,CARDIOMIOPATII,CARDIOPATII
CONGENITALE.
CAUZE CARDIO-VASCULRE SECUNDARE:
HIPOXIA,HIPOVOLEMIA,HIPOTERMIA SEVERA,SEPSIS,ELECTROCUTARE,DEZECHILIBRE
HIDRO-ELECTROLITICE.
ALTE CAUZE:
ANAFILAXIA
COME
ARSURI
HEMORAGII (GASTRO-INTESTINALE,PULMONARE).
SEMNE ȘI SIMPTOME:
DEBUTL ESTE BRUSC
PRIMUL SEMN – PIERDEREA STARII DE CONSTIENTA
-LIPSA RESPIRATIEI(SEMNUL OGLINZII) SAU RESPIRAȚII AGONICE
2. -PIELE ESTE PALIDA,IAR APOI DEVINE CENUSIE(CIANOZA),
-ABSENȚA PULSULUI LA CAROTIDA,
-MIDRIAZA FIXA(PUPILELE DILATATE).
UNEORI EXISTA SIMPTOME PREMERGĂTOARE:
-AGITATIE
-CONFUZIE
-DISPNEE,BRADIPNEE
-TAHICARDIE
-DURERE TORACICA
-RETRACTII INTERCOSTALE/STERNOCLAVICULAREE
MISCARI RESPIRATORII PARADOXALE
-PACIENTUL CARE ARE UN CORP STRĂIN LA NIVELUL CĂILOR RESPIRATORII SE POT ÎNECA,POT AVEA
STRIDOR
EXPIRATOR,SAU POT ARĂTA CU MANELE CĂTRE GAT.
-DIAFOREZA(TRANSPIRATIE EXCESIVA)
-GREATA,VARSATURI.
DIAGNOSTICUL ÎN CAZUL UNUI STOP CARDIO-RESPIRATOR DE OBICEI ESTE CLINIC.
ESTE IMPORTANTĂ MONITORIZAREA RITMULUI CARDIAC ȘI A ECG PENTRU A IDENTIFICA CELE 4
RITMURI DE STOP CARDIAC CARE SE ÎMPART ÎN 2 GRUPURI:
-SOCABILE (NECESITA DEFIBRILARE):FIBRILATIA VENTRICULARA,TAHICARDIA VENTRICULARA FARA PULS
-NESOCABILE (NU NECESITA DEFIBRILARE) :ASISTOLIA SI ACTIVITATE ELECTRICA FARA PULS.
VOR MAI FI MONITORIZATE ÎN MOD CONSTANT SATURATIA DE OXIGEN(PULSOXIMETRIA) ȘI VALOARE
TENSIUNII ARTERIALE A PACIENTULUI.
IN CADRUL DIAGNOSTICULUI ESTE IMPORTANTA IDENTIFICARE CAUZELOR REVERSIBILE DE STOP
CARDIO-RESPIRATOR – CELE 4”T” SI “4H”:
4”T” -TROMBOZA (LA NIVELUL PULMONAR SAU CAROTIDELOR)
-TAMPONADA CARDIACA
-TOXICELE(TOXINE,MEDICAMENTE)
-TENSION PNEUMOTHORAX = PNEUMOTORAXUL CU SUPAPA
4”H” -HIPOXIE
-HIPOVOLEMIE
-HIPO/HIPERPOTASEMIE
-HIPONATREMIE.
SIMULTAN CU PUNEREA DIAGNOSTICULUI SE ÎNCEPE TRATAMENTUL.
ATITUDINEA TERAPEUTICA DE REFERINTA ESTE INCEPEREA MANEVRELOR DE RESUSCITARE
CARDIO-PULMONARA
BLS(BASIC LIFE SUPPORT) URMAT DE ALS(ADVANCED LIFE SUPPORT).
RESUSCITAREA CARDIO-PULMONARA(RCP) ESTE UN TRATAMENT DE URGENȚĂ A STOPULUI
CARDIO-RESPIRATOR,O TEHNICA DE PRIM AJUTOR ,CARE PRESUPUNE ASOCIERE DINTRE RESPIRATIA
ARTIFICIALA (“GURA LA GURA”) ȘI RESUSCITARE CARDIACA(MASAJ CARDIAC) ÎN SCOPUL MENȚINERII
FLUXULUI SANGUIN SPRE CREIER ȘI CELELALTE ORGANE VITAL IMPORTANTE.
ETAPELE DE BAZA ALE TEHNICII DE RCP:
A- ELIBERAREA CĂILOR AERIENE,HIPEREXTENSIA CAPULUI,RIDICARE BARBIEI,ASPIRARE,INTUBATIE.
B- RESTABILIREA RESPIRATIEI(1 INSUFLARE LA 3-4 MASAJE CARDIACE)
C- RESTABILIREA CIRCULAȚIEI(MASAJ CARDIAC,DEFIBRILARE)
D- DRUGS- MEDICAMENTE:
ADRENALINA( I/V,INTRACARDIAC), CACL₂,CA GLUCONAT,GLUCOZA HIPERTONA,LIDOCAINA,BICARBONAT
DE CALCIU.
PENTRU A REZUMA PAȘII NECESARI PENTRU RESUSCITAREA REUȘITA UTILIZĂM CONCEPTUL LANȚULUI
SUPRAVIEȚUIRII:
3. Lanțul supraviețuirii = Execuția etapizată a manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.
ALGORITMUL RESUSCITARII CARDIO-PULMONARE
VERIGILE LANȚULUI DE SUPRAVIEȚUIRE SUNT PREZENTATE DE URMĂTOARELE ETAPE:
-RECUNOAȘTERE PRECOCE A STOPULUI CARDIAC :
PACIENTUL ESTE INCONSTIENT,LIPSA RESPIRATIEI(SEMNUL OGLINZII) SAU RESPIRAȚII AGONICE,PIELE
ESTE PALIDA,IAR APOI DEVINE CENUSIE(CIANOZA),ABSENȚA PULSULUI LA CAROTIDA,MIDRIAZA
FIXA(PUPILELE DILATATE)
-INCEPEREA PRECOCE A MANEVRELOR DE RESUSCITARE - BLS(SVB)
-DEFIBRILAREA PRECOCE(IN PRIMELE 3-5 MIN.)ATUNCI CAND ESTE NECESARA
-INCEPERE PRECOCE A MANEVRELOR ALS(SVA) CARE POT INCLUDE :
- ACCESUL VENOS PERIFERIC SAU CENTRAL PENRU ADMINISTRARE MEDICATIEI
- INTUBAREA ORO-TRAHEALA(CU SONDA SAU CU MASCA)
-CRICOTIROIDOTOMIA
-ADMINISTRARE DE ADRENALINA(DUPA PROTOCOL)
SAU
ANTIARITMICE- AMIODARONA ,LIDOCAÍNA, ATROPINA,MAGNEZIU,BICARBONAT
-ADMINISTRARE DE NACL 0,9% SAU SOL. HARTMANN PENTRU REFACERE VOLEMIEI.
HIPOTERMIA IN SCOP TERAPEUTIC REPREZINTA TERAPIE CARE CONTRIBUIE LA CREȘTEREA
SUPRAVIEȚUIRII CU RECUPERARE NEUROLOGICA BUNA.
SUPORTUL VITAL BAZAL (SVB,BLS)SAU RESUSCITARE DE BAZA- ESTE FORMAT DIN TOTALITATEA
MĂSURILOR CARE POT REALIZA O MINIMA PRESIUNE DE PERFUZIE ȘI OXIGENARE CEREBRALĂ ÎN LIPSA
ECHIPAMENTELOR MEDICALE.
TOTI SALVATORI TREBUIE SE INCEAPA COMPRESIILE TORACICE LA VICTIME AFLATE IN STOP
CARDIO-RESPIRATOR.
SCOPUL ESTE COMPRIMAREA TORACELUI CU CEL PUȚIN 5 cm CU O FRECVENȚĂ MINIMA DE 100
COMPRESII/MIN.
VENTILATII TREBUE SA FIE ADMINISTRATE CU UN RAPORT DE COMPRESIE -VENTILATIE DE 30: 2
SUPORTUL VITAL AVANSAT(SVA,ALS) CARE CONTINE ÎN PLUS TRATAMENTUL ELECTRIC (DEFIBRILARE) ȘI
ADMINISTRAREA DE MEDICAMENTE,PENTRU RELUARE ACTIVITATII SPONTANE A CORDULUI.
SVA NECESITA INTERVENȚIA UNEI ECHIPE FORMATE ÎN RESUSCITARE ȘI DOTATE CU ECHIPAMENTELE ȘI
MEDICAMENTELE NECESARE .
MĂSURILE POSTRESUSCITARE CARE CONȚIN MĂSURI DE REANIMARE ȘI TERAPIE INTENSIVA MENITE SE
RECUPEREZE ACTIVITATEA CREIERULUI,SE MENȚINE FUNCȚIILE VITALE ȘI TOTODATĂ SE REDUCĂ
EFECTELE HIPOXIEI
LA NIVELUL CELULAR.
RESUSCITARE CARDIO-PULMONARA - CONDITII:
-OFERĂ UN FLUX SANGUIN REDUS DAR CRITIC INIMII ȘI CREIERULUI
4. -PRIN ȘOC ELECTRIC ESTE POSIBILĂ ÎNTRERUPEREA A FIBRILATIEI VENTRICULARE
-COMPRESIILE TORACICE TREBUIE CONTINUATE PÂNĂ CÂND FUNCȚIA INIMII REVINE LA NORMAL.
MATERIALELE NECESARE:
-TRUSA DE URGENTA
-SURSA DE OXIGEN
-MEDICATIE DE URGENTA(ADRENALINA,XILINA,AMIODARONA,BICARBONAT DE SODIU,CLORURA DE
CALCIU,SULFAT DE
MAGNEZIU,VASOPRESSINA,etc.)
MATERIALELE DE URGENTA:
-CANULE OROFARINGIENE
-CANULE NAZOFARINGIENE
-MASCA LARINGIANA
-COMBITUTB
-BALON AMBU
-SONDE TRAHEALE
-BALON DE VENTILATIE.
DEFIBRILARE SI CARDIOVERSIA SUNT 2 PROCDURE TERAPEUTICE CARE FOLOSESC ȘOCUL ELECTRIC
PENTRU RESTABILIRE RITMULUI NORMAL AL INIMII.
DEFIBRILAREA PRESUPUNE CONVERTIRE UNEI FIBRILATII VENTRICULARE INTRUN RITM COMPATIBIL CU
CIRCULATIA. CONSTA IN ADMINISTRARE UNUI SOC ELECTRIC ASINCRON CU AJUTORUL A DOUA PADELE
(ELECTROZI ADEZIVI)APLICATE PE TORACELE PACIENTULUI.
UN DEFIBRILATOR OPREȘTE INIMA COMPLET,ASTFEL “RESETEAZA” BATAILE INIMII ÎNTR-UN FEL.INIMA ÎȘI
REIA APOI BATAILLE,DE DATA ACEASTA URMAND UN MODEL RITMIC,CU CONDIȚIA CA TOTUL SĂ MEARGĂ
BINE.
DEFIBRILAREA SE POATE FACE CU AJUTORUL DEFIBRILATOARELOR AUTOMATE/SEMIAUTOMATE
EXTERNE SAU CU DEFIBRILATOARELE STANDARD CU MONITOR.DEFIBRILATOR POATE FI MONO- SAU
BIFAZIC(CELE DIN URMA SUNT MAI EFICIENTE).
INDICATII:
-STOP CARDIO-RESPIRATOR
-ARITMIILE( SUSTINUTE SAU RECURENTE).
TEHNICA:
ÎN TMPUL DEFIBRILARI EXTERNE ELECTROZI SUNT ASEZATE PE TORACELE PACIENTULUI FOLOSIND UN
GEL SPECIAL PENTRU A FACILITA CONTACTUL CU PIELEA.
TOȚI INGRIJITORI ÎNTRERUP CONTACTUL DIRECT CU PACIENTUL IN TIMPUL DEFIBRILARII.
PULSUL SAU/ȘI ECG SUNT MONITORIZATE CONTINUU.
DEFIBRILAREA CONTINUA PANA CAND STAREA PACIENTULUI SE STABILIZEAZA SAU PROCEDURA ESTE
ORDONATĂ A FI ÎNTRERUPTĂ.
TIPURI DE DEFIBRILATOARE:
DEFIBRILAREA SE POATE FACE CU AJUTORUL DEFIBRILATOARELOR MANUALE,
AUTOMATE(AED)/SEMIAUTOMATE EXTERNE
CU DEFIBRILATOARELE STANDARD CU MONITOR.DEFIBRILATOR POATE FI MONO- SAU BIFAZIC(CELE DIN
URMA SUNT MAI EFICIENTE);
CU DEFIBRILATOR CARDIOVERTER IMPLANTABIL(DEFIBRILATOR INTERN)
COMPLICATIILE:
-CELE MAI FRECVENTE – ARSURILE PIELII
-TRAUMATIZARE MIOCARDULUI
-ARITMIILE
-TROMBOEMBOLIILE.
CONTRAINDICATIILE:
-ARITMII DIN CAUZA TOXICITĂȚII DIGITALE
-ARITMIA INDUSA DE CATECOLAMINE
-TAHICARDIA ATRIALA MULTIFOCALA.
5. CARDIOVERSIA
REPREZINTA ADMINSTARARE UNUI SOC ELECTRIC SINCRON(CU UNDA R DIN COMPLEXUL QRS )IN
VEDERE RESTITUIRII RITMULUI SINUSAL.
CARDIOVERSIE ESTE INDICATĂ ATUNCI CAND ARITMIA PRODUCE DECOMPENSARE HEMODINAMICA SAU
CAND CARDIOVERSIA CHIMICA (TRATAMENT ANTIARITMIC) A EȘUAT ÎN FIBRILATIE ATRIALA,FLUTTER
ATRIAL,TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA SAU VENTRICULARA,HIPOTENSIUNE ARTERIALA,ANGINA
PECTORALA,LIPOTIMII.
SPRE DEOSEBIRE DE DEFIBRILARE, CARE SE FACE ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ,MAJORITATE
CARDIOVERSIILOR SUNT ELECTIVE.
TEHNICA:
PROCEDURA SE EFECTUEAZA SUB ANESTEZIA GENERALA SAU SEDARE,REALIZATA DE MEDICUL
CARDIOLOG.
CARDIOVERSIA ELECTRICĂ SE EFECTUEAZĂ CU AJUTORUL UNUI DEFIBRILATOR CARE ARE SI FUNCTIE
ECG. ACEASTA MONITORIZEAZĂ RITMUL INIMII ȘI APLICA UN ȘOC ELECTRIC SINCRON CU UNDĂ R A
COMPLEXULUI QRS,RESTABILIND ASTFEL RITMUL SINUSAL.
COMPLICATIILE:
-ARITMIILE(POSIBILA SI FIBRILATIA VENTRICULARA)
-TRONBOEMBOLIILE
-NECROZA MIOCARDICA
-EDEM PULMONAR
-ARSURI ALE PIELII.
CONTRAINDICATII:
-TAHICARDIA ATRIALA MULTIFOCALA
-TULBURARILE DE RITM PRIN AUTOMATISM CRESCUT( EX. INTOXICATIE DIGITALICA).
