O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.
ARHIVA
PENTRU DERCETARFA SI STUDIEREA
F'UBLICATIUNE TRIMESTRIALA
SUB D-LOR :
CONST. MOISIL C.
PROFESOR IN BUCURE5TI CONSTA...
este o publicatie specialä, destinatä
cercetärilor privitoare la toate problemele
legAtuä Dobrogea.
Directiunea revistei l...
ARHIVA DOBROGEI
REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI
NE
SUB DIRECTIUNEA
CONST. MOISIL C.
PROFESOR IN
CO...
«Arhiva Dobrogei» este o specialä,
studiilor privitoare toate problemele
Dobrogea.
Directiunea revistei autorilor toatä li...
TABLA DE MATERH A VOLUMULUI H (1919).
CERCETIRI
(Al. P.), Contributiuni' la studiul Tätarilor Turcilor
Dobrogea 203
Nume v...
Pag.
Dr. L. in B ) 86
(C. B.) 87
Le (C. M.) 88
(C. 149
Dobroudja (C. M ) 150
Die der Dobroudscha (C. M.) 311
CRONIC1
+ C.
...
DUPA RAZBOI
ne-am pornit toamna anului 1918
mântul de al Moldovei
irmurile Negre, spre a ne regäsi
noi de mai vom afla
pus...
2
de sporind pentru patrie.
Am ogoatele de burueni cd-
minurile spade, mii de.orfani pe drumuri,
risipite frigul si triste...
3
românesc
margine a Restul va dela sine.
Ori seama cä România-Mare a zilelor
dc activitatea va intensificatd si
pe care l...
4
care de asupra Dobrogei sau
cu Dobrogea, a ni-o
nica acestei reviste, al scop, dupa
s'a mai sus, este cunoasterea
mai te...
5
de rival. singura fereasträ luminoasd
prin care priveste ochi senini spre
apelor pe care de
Constanta - care
ca un basme...
1051F
DIN
Acum câtiva ani, memoria presintat la Aca-
demia Româna 0 a din
1780 i geograf dobrogean",1) semnalam harta
care...
7
Moldovei si partile vecine, corespunzdnd unei
de lucruri vechi, e datorita de fapt lui
Intrebam atunci Mesiodac" nu mai
...
8
cari ar fi aici Moldovenii, succesiunea Daninilor
n'ar ca autorul prin Dacia Moldova.
prin dunareana Mesie Tara-Roniânea...
Propaganda
Dobrogea bulgáreasce
De peste 30 de in Bulgaria se face o propaganda astdua,
ptin scoli cazarme, prin didactice...
Alexandru 11 pericol de a fi Dunare
s'a gasit amenintata.
In preliminarile dela San Stefano, la 3 Martie 1878,
dupa aceea ...
11
Putini oameni politici ei Stambuloft
cu topoarele in mijlocul Sofiei de asasini inca nepedepsi
avut, dela simtul realit...
Bulgarilor, au inceput In cele din urind,
limitele .Bulgariei autonome. dela conferinta ambasadorilor
parut dela Sofia de ...
13
Mai ceva de : mai se capaci-
teze asupra legitimitatei pretentiunilor bulga-
resti de dominatiune si de suprematie Balc...
ca r a
pacLi fara anexiuni despdgubiri, singura except e a
Dobrogei, care, bulgäreasc, urmeaza des-
anexata dela la Bulgar...
15
chiar actual al provinciei, era drept natu al
ti fost tot Bulsarilor la 1878, iar nu fie
Romanilor, cari niciodata, tot...
16
face pe Dunäre, prin porturile cuin
s'a vreme in trecut; daca totusi ar avea
nevoe de portul al Constantei,
Bulgaria e ...
17
intru cutare primarä,4- ea
cutare societate comercialä ori asociatie femenina
binefaceri, participarea cutarui delegat ...
ALE
ASAN, VLAH1A ALBA
Sec.
1. In anul 1253 calugärul minorit Wilhelm de
intreprinde o calatorie »ad partes orientales», la...
19
II. Despre Asanizilor mai vorbesc cronicarii
ai imperiului latin de (1204-1261): Geoffroy de
Hardouin Henri de Valancie...
20
partea a dintre acesti rnunti nu-
cum din acest pasaj :
a doua zi el se porn! caläri spre lui loni:a,
patru zile. lar i...
21
niciodata nu-i cu Vlahii ; daca cronica
sa e de faptele Vlahilor, aceasta ca
foarte numerosi in mai presus toate activi...
22
poate cä sunt mai precise. pasaj la pag..24, el scrie
Pe aceasta, cea mai mare parte a Bulgariei, precum
unde se mare, ...
23
principal, era acela al Ansbertus precis
Balcani stapâniau lo-Petru
fratele Crassian, eu supusii Romanii".
erau numeros...
24
in Epir ; o «Ftachie» lânga Salonic, marea
târziu, sec. XIV, XV s'a «Marea Valahica. -
«Walachisches ').
Valahia Asaniz...
25
Balcanii centrali, apoi martor ocular al event
telor eu am pe ca scriitor*
- spusele sale stint tot de pretioase ca ale...
26
tocratorul Isaac. Acesta cade rob un preot
grec care de Asan, grdindu-i limba lui,
de limba mild de el lase iiber
Pretu...
27
ceva totul secundar. Prin Dobrogea Asanizil aveau legaturi
cu Rornânii din nordul precum La
acestia fug fratii Petru As...
domia "lahllor a Bulgarilor, precum a fost odinioara.,
Romeilor cea mai puternicä
Ori, Bizantinii asupra din nordul
de ace...
29
bele ale care. i s'au se
se 487).
Dar Vlahii Asanizilor orasele Bulgariei rasa-
ritene, ca si altele, mare, unde, ce e
...
30
curge vinele
pondenta e aratat ca Domn al Bulgariei Vlahiei",
episcopul Vasile, ca primat al bisericii intregii
- totus...
31
dacä pela 1253 Rubruquis
dintre gurile Dunärii Balcani lui Asan ; cu putin
un cronicar francez, nume§te muntii de
; in ...
FOLKLOR DOBROGEAN
SATUL
COLIND DE
soare,
ostrov de mare
Nascut, crescut
D'un verde d'arpus.(?)
Sus e frunza
ii umbra
Sus f...
33
DE
La stâlpul din grajd
murgul legat,
Flärnând, nemâncat,
Setos, ne-addpat.
Cutare
Din :
murgule, pasti,
Pasti de te
De...
34
COLIND DE
zare de soare,
ostrov mare
Näscut-a, crescut-a
D'un verde d'arpun.
Sus mi-e frunza deasa,
Jos mi-e umbra deas...
35
Neveste coconi
Fete torturi
Vin fluerând
Din bastoane räsucind.
Cam pe urma tutulor
Vine cutare
Tot plângând suspinând
...
36
COUND DE TINERI
Ler oi leo.
Icea 'n .ceaste curti
Si 'n ceaste domnii
D'albe 'npärätii
crescut
De säditi
De 'nfloriti
S...
37
Doi 'nalti minunati
De
De varfuri amestecati
La tulpinä la doi
Mi-este-un pat mare 'ncheiat
Cu de brad
Cu galbeni de fa...
Icea la
La jupân cutare
Bun gând gândit
Bun prânz prânzit
La prânz chemat
Doi, trei oameni buni
Megiasi
Tot de-ai lui veci...
39
COLIND DE MORT
Cutare voinic
La curte sluje*te
Slujeste, strujeste
De mic*or
La domn Constantin
De micsor
Cu calul de f...
Caii ce-i hränesc
I-or putea
Cu toti dinpreunä
Tot cu voie
Tot tu te-oi mai duce
Peste cu
La dragi de surori
Cules
Cununi ...
Sub poala caftanului
d'apuca-rd
la
La peste
ziva, ziva
Si de 'n seara
fuse soare 'n
leul
De-adorrnit cu fata 'n susu
Subt ...
Cutare voinicu
In grajd intra
Pe murgu bätea
Pe cap pe spate
Din gura-mi gräia:
Murgule, murgule,
Ce te-ai ofilitu
te-ai
S...
N'apuca sä stea
sosia
Pe zid se punea
Din gura gräia :
Drag de-al
E de mä sluteste
mä urgiseste
Aripa de-mi taie
Aripa din...
44
Läsati puiul, nu-mi bäteti
Ca el mi-este mititel
Nu sama pestelui
nici toana crapului
Potmolul morunului
Linistea cosac...
45
COLIND DE CIOBAN
Ler leo
La
La colt de
Trec, mi se petrec
fete de grec
mai
Cu geana
Cu spranceana
Cu cosita
'N chip de ...
46
Ca sa gasiasca.
Dar Maica Precista,
Ea de veste cum prindea,
apuca,
la munte.
urca doi,
munlii la trei.
tu de-al treile...
Proprietatea imobiliarä ruralä
din Dobrogea
ConditiunHe ei juridice cum se
Un principiu de drept international public cere...
48
lipitä pentru a fi parte României in parte Bulgariei),
spune mai cuvinte asupra conditiunei sale ju-
ridice apoi in ace...
ca Inscrierea fie simpla
inscriptiune a continutului.
Vom observa, de altminteri, dela din punctul
de vedere al chestiunei...
50
shiar ordinea succesorala in in
chip deosebit reglementate de legea specialä din 17 Muharem
hegirei 1284.
*
* *
Legiuir...
51
vidualizându-se fiedrui titular, suprafata din
rificat admis sfârsit s'a vândut, treptat-treptat, loturi
mid, la 10 hec...
52
terenuri apartinând, ca proprietate, in perpetuitate,
statului, numai ca drept de folosintä particularilor.
Acest carac...
53
boziac-ul alte terenuri libere ale statului, astfel astäzi
stäpânesc peste 2000 ha., pe and, actele
de impuneri dupä to...
54
PROPRIETATE
Jud. Constanta Tulcea DOBROGEA
0/0 Ha. 0/0 Ha. 0
103.603 128.490 232.093 37.0,
Mijlocie 187.315 51.745 8.
M...
55
toti conlocuitorii alte origini, la un stäpaneau restul
de 223.034 ha., ceva mai
o treime, Bulgarii 109.954 ha. sau 17....
56
Proprietate
ROMANI BULGARI
Constantal Tulcea Total ° Total
Mijlocie
Mare
Total
103.1 :
117.545
12.97 47.73
21.51
1.197
...
57
la mic de
10 ha. care a fost tmproprietärit.
In ce loturile mari, de ha., ultimele
decenii, a suspendat vânzarea rezerv...
58
ani (24.371 ha. jud. Constante 35.201 in jud. Tulcea)
nu se vede, micH proprietati, pe care o
contra, imputinatä 10.203...
10-12 ani din un numär de proprietati rurale,
care au apartinut strainilor de originä, au trecut, prin mutatiuni
voluntare...
Prima, cea mai veche, se aflä posesia D-lui Vlädo-
ianu, secretarul primäriei din Constanta. Poartä titlul: KEin-
wohner V...
61
In ordinea insemnatätii numerice, prin urmare,
nalitätile se clasifica astf el, acest tablou :
I : 87.990 sau (rnajorit...
62
Localitatea Bulgari Turci Români Altii Total
I
2
3
4
5
6
Constanta
Cara-Omer
Cuzgun
Cogelac
Total
1502
1559
609
12
1727...
63
cea mai romaneasca regiunei a Dobrogei, din de mai
precise, de-o nu ni-1 putem explica.
Un minus neexplicabil de 871 su...
64
Prin urmare, din putin 237.031 locuitori -
razboiului erau, de ligur, mult mai multi, - teritoriul in chesti-
une numai...
65
Nationalitätile La la-
nuarie 1913
La 15 Mai
1917
Diferenta
51,97% -10,06%
Tnrci-TAtari 20,71%
Bulgari 5,56%
3,03% 3,65...
66
No. LOCALITATEA Turd
Constanta dep, 523 1031 2666
2 Noi 132 3 -3 Azigea 19 171
4 5 112
5 Hasiduluc 6 198
6 Techirghlol ...
67
No. Turd TOTAL
Chioseler - - - - - 789
17 Chertic-Pttnar - - - 250 - - 250
18 - - - 237 - - 237
Becter - - - 92 - - 92
...
LOCAL1TATEA TOTAL
17 BwPunar - 333 1 - 18 352
18 Cealmagea - 1 63 22 - -19 Sarighiol 304 - 182 33 - - 519
20 Ac-bai - - 18...
69....,.
No. LOCALITATEA Turd TOTAL
27 Demircea - - - 119 - 119
28 Cara-Amat - - - 290 93 383
29 Bazarghian - 2 61 531 - 9...
70
No. LOCALITATEA Turd Romani TOTAL
Camena - 572 - - - 27 599
25 Caugagia - 323 - 31 8 - 362
26 Eschi-Baba - 345 - 9 - - ...
71
No. LOCAL1TATEA
--1
-
--
1163
5
2
4
54
25
-9
682
TOTAL
35
36
37
38
39
40
41
42
Muslu
Muslu-Bei
Erchesec
Capugiu
Tichnes...
UN DOCUMENT
Se partea pe care a avut-o elementul românesc
special ce ardelean - colonizarea Dobrogei, de
boitil din
Dupä o...
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2
Próximos SlideShares
Carregando em…5
×

Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2

2.379 visualizações

Publicada em

Istorie Dobrogea

Publicada em: Notícias e política
  • Seja o primeiro a comentar

Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 2

  1. 1. ARHIVA PENTRU DERCETARFA SI STUDIEREA F'UBLICATIUNE TRIMESTRIALA SUB D-LOR : CONST. MOISIL C. PROFESOR IN BUCURE5TI CONSTANTA MEMBRU CORESPONDENT AL CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE ACADEMIEI ROMANE . VOLUMUL IT 1919 BUCURESTI TIPOGRAFIA REGALE, F. STRADA 19 1920. www.dacoromanica.ro
  2. 2. este o publicatie specialä, destinatä cercetärilor privitoare la toate problemele legAtuä Dobrogea. Directiunea revistei läsând autorilor libertatea pärerilor, nici o räspundere pentru cele cuprinse studiile articolele ce publicä. a apärut anul 1916 sub auspiciile nistratiei Casei $coalelor. www.dacoromanica.ro
  3. 3. ARHIVA DOBROGEI REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI NE SUB DIRECTIUNEA CONST. MOISIL C. PROFESOR IN CORESPONDENT ACADEMIEI ROMANE IN CONSTANTA CORESPONDENT AL ACADEMIEI VOLUMUL II 1919 BUCURWI CURTII REGALE, F. 19, STRADA REGALX, 19 1920. www.dacoromanica.ro
  4. 4. «Arhiva Dobrogei» este o specialä, studiilor privitoare toate problemele Dobrogea. Directiunea revistei autorilor toatä libertatea pgrerilor, o räspundere pentru cuprinse studiile articolele ce le I a 1916 sub auspiciile Admi- nistratiei Casei www.dacoromanica.ro
  5. 5. TABLA DE MATERH A VOLUMULUI H (1919). CERCETIRI (Al. P.), Contributiuni' la studiul Tätarilor Turcilor Dobrogea 203 Nume vechi ale Dobrogei: Vlahia lui Asan ; Vlahia 18 Dobrogea la Lupta Varna 96 (C.) (C.), periple ale Mari Negre . . . 261 privitor la istoria romneqti in Dobrogea de anexare 72 azia din 1916-1918 in Tulcea 182 (N.), losif Moesiodax, geograful din Cernavod Odiseia unui sat Dobrogcan col mare 300 (Const.), Lupta pentru drepturilor romne§ti asupra Dobrogei pentru Bulgaria mare Dobrogea 9 .Proprietatea ruralii din Dobrogea 47 Dobrogei economia nationalä . 89 DÄRI SEAMÄ statistici etnografice germane in . . 60 sub in Dobrogea FOLKLOR (C.), Folklor dobrogean. Colinde din satul Cântec din actual 310 Folklor bulgärese dobrogean 77 CILÄTORII Oialicoff (G. Din lui Evliia- 134 www.dacoromanica.ro
  6. 6. Pag. Dr. L. in B ) 86 (C. B.) 87 Le (C. M.) 88 (C. 149 Dobroudja (C. M ) 150 Die der Dobroudscha (C. M.) 311 CRONIC1 + C. (C. B.) . . . 82 De sub ocupatiunea germanii, (G. N. I.) 83 Ce se despre Dobrogea la 1684, (C. B.) 85 147 Podul dela (Col. 147 Noi informatiuni despre C. Petreseu, (N. ) Propaganda 312 312 RTI Harta, Negre Cazarma din Tulcea, de 184 185 Monumentul lui Mircea de 188 » » ruinele lui dupu 189 Monumentul de 192 » lui rrizboi) 193 Ruinele din 196 bisericii din 197 www.dacoromanica.ro
  7. 7. DUPA RAZBOI ne-am pornit toamna anului 1918 mântul de al Moldovei irmurile Negre, spre a ne regäsi noi de mai vom afla pustiu frumoasa provincie dobrogeand. Dar realitatei a noastre. ai de peste Borcea, de cumma dantelatd de otel, peste care alergau câmpii ale spre valurile românesc, märturisiau acolo, ca un simbol reros. ruptura a de trupul patriei- Am trecut fluviul lacrimi amestecate cu au sufletul nostru. noastre nu mai erau ora- insufletite de vietii de odinioard, ci ne priveau ca hârci uscate cu ochii scosi, din ruinate, din ferestrele usile oarbe, din de dogoarea focului, peste ele. Satele noastre nu mai erau satele fremdtând de zilelor de lucru de bucuria zilelor de ; ci multe din ele, cele mai multe, stau aproape pustii, ca niste invechite, ele care erau minuri fericite de veterani, colonii de albine neobosite, puternice comune de vechi dobrogeni grai romanic. pe multi dintre aceia cari, prea de au jugul unui dusman de de invidie de duhul dis- i-am mai bucurându-se de lumina a dobrogean ; ci au blajini sub www.dacoromanica.ro
  8. 8. 2 de sporind pentru patrie. Am ogoatele de burueni cd- minurile spade, mii de.orfani pe drumuri, risipite frigul si triste ale peste stepa printre ruine. Am atunci cd barbaria ce a peste mai ne-a aproape de anul 1877 cd ni se cere o spre a redo de odinioard. * * Dar aceasta std rostul noastre Dobrogea. Pe când jur neamurile vecine, biciuite de ancestrale, se zbat patimile care le spre ce degradeazd noi, insuld furtunoase, trebuie mostenirea ce ne-do istoria Dobrogei din perioade care civilizatia a pe aceste curi : epoca romand este amurg sau Floarea culturii se nenorocirile pe care le urma drum de invazie al lzordelor din stepele Rusiei spre clisurile Balcanilor spre Constantinopole, limp de secole, a ultimelor turanice, care ne-au dislocat dela Negre, Dobrogea, aceastä albe a evulai media si leaOn al po- porulai romn din de jos, se inturzericul barbariei. la ea se trezeste din la civilizatiei care val de cd o Chemarea provincie este Dar. pentru a senini pe a este cerenz spre a ne de www.dacoromanica.ro
  9. 9. 3 românesc margine a Restul va dela sine. Ori seama cä România-Mare a zilelor dc activitatea va intensificatd si pe care l-a jucat Austro-Ungarie, revine acum României, cure si-a mai din dispärutului vom realizä dcest scop ? Cultura noastrd este cerce- tdtorilor, care se de probleme speciale asupra poporului este relativ mic, prin A ne grupa intreg cuprinsul in unor reviste, pe specialitäti, este desigur o idee fericitä a infdptuire o ; dar aceasta nu exclude, specialistilor dintr'o provincie jurul unei nviste cu caracter mai ceeace este mai avantajos din multe puncte de vedere. In primal rând se vor stabili mai strânse reprezentantii unei provincii, din apropierea atmosferd culturald mai ridicatä ; va un caracter enciclopedic, prin va sfera de a unui numär mai mare de ; din apropierea problemelor ce una regiune, vor alte probleme, care vor cere fie aprofundate va fi terea mai a provinciei care se interesul tuturor. Prin urmare provincia speciolitatea este aceea care ne va De ce mare va fi o asemenea ne-a trecut, cad, pentru apararea cauzei noastre, ne-a lipsit izior repede de infor- care sä gäsim mtreg de care am avut Revista a ample aceastä Drept ne de a spirituld omenesc, cari nu ne-au promis acelor 'au de spas, o de o www.dacoromanica.ro
  10. 10. 4 care de asupra Dobrogei sau cu Dobrogea, a ni-o nica acestei reviste, al scop, dupa s'a mai sus, este cunoasterea mai temeinicd a trans-dundrene. Geografie, Arheologie, Etno- grafie, etc., a nesc, este de provincia va in paginele revistei noastre. prin aceasta vom realiza o frumoasd, precum ne s'o convingerile chemarea Am ca al sd de acum Constanp, dar din diferite motive revista trebuie deocamdatd tot Bucuresti. Cu toate acestea - spuneam in program publicat in volum - nostru este ca cercetarea studierea diferitelor regiuni ale noastre, acum intregite, porneascd mai ales dela telectualii locali se In cea mai mare parte concursul tor. nostru este, ca intelectuale locale se miscare similard si ca natural fie- regiuni o care studii cercetdri asupra tuturor chestiunilor, cari interes regiunei respective din toate punctele de vedere. Dobrogea un de poate in perioada an- tic& Tomis se ridicase o asemenea strdlucire, in cu drept i-s-a zis Pontului Euxin» , tot menea in timpul Constanta este a din cele mai mari frumoase orase ale Dela la liacrei nu e un mai potrivit desvoltarea port ; coasta hinter- nu contribuie In chip mai lesnicios la cresterea unui port la care www.dacoromanica.ro
  11. 11. 5 de rival. singura fereasträ luminoasd prin care priveste ochi senini spre apelor pe care de Constanta - care ca un basme - zi spate de ori mai ajunge scurtä vreme dunärene, Bräik, rivalizeze Odesa. nu va fi mândrie mai orice de poatä zice «me- a Negre». armare, este economic. Dar paralel aceastä faimä care fatal se dreaptä, sä devie un centru tar& de trebuie sä se concentreze for- intelectuale ale României trans-dunärene de sä porneascd razele initiative culturale dobrogene. Mântuirea prin tine, . La prin manifestäri mai modeste, mai prin manifes- de cinste centra Cu asemenea päsim din dorim a-i aural mai al sufletalui mai marea cinste a românesc din www.dacoromanica.ro
  12. 12. 1051F DIN Acum câtiva ani, memoria presintat la Aca- demia Româna 0 a din 1780 i geograf dobrogean",1) semnalam harta care vestitul Rhigas, el VeIestinulTe- a adaugit-o la una din traducerile ale «Calatoriilor tânarului Anacharsis», insemnarea facuta In dreptul Cernavodei ca aceasta e patria lui losif Moe- siodax : Am dat acolo o scurta biografie a acestui cleric, care a fost lui dru-Vocla lpsilanti, a condus greceasca din Bu- cu anul 1765, deci de domnia lui Ipsilanti, supt acel Grigore Ghica pe care, ca pe Ipsilanti, Domni «Dacia» - spune el - face ocrotitori ai sale, vestita pe vremuri Teoria Geografiei», aparuta la Paris 1781. Se pare ca el e acela care a sfatuit pe al doilea patron al sau canalul dintre bovita, a carui linie e Insemnata pe Rhigas a elevul istetului am dovedit acolo ca aceasta harta a lui Rhigas, nepotrivita cu cea mare, a Academici Romme pe 1914 p. ur www.dacoromanica.ro
  13. 13. 7 Moldovei si partile vecine, corespunzdnd unei de lucruri vechi, e datorita de fapt lui Intrebam atunci Mesiodac" nu mai curând decát Bulgar ca, fata Baraganului mocanesc, geograful nostru mai cu- : «un interesant fapt nou ce priveste elementul românesc de pe drept al Dunarii valoarea lui culturala». Astazi, putem .da o solutie definitiva. geografici Intrebuintati de losif sunt dela marele dascal al grecimii la vea- cului XVII-lea, Alexandru Mavrocordat, care traia ideile si notele contemporane, publicate de Papadopulos Kerameus in volumul XIII din Colectia Hurmuzaki, ale loan din care la 168$, timp, o minune Intâmplata fara-gomâneasca, se spune cu tara Mesiei adeca Tara- La 1731, losif, fóst Mitropolit al gariei, piângând pe Nicolae-Voda Mavrocordat, pune alaturi ca bocitoare, pe pe Mesia", locuri untie el a ; autorul a fost Bulgariei care se la Istru care' se este jos Mesia-de-sus» : Un lLudator al lui Nicolae Mavrocordat, loan gra- Constantinopol spune chiar ca acesta Ungrovlahia, din la stapânirea Mesilor» P., p. Atanalie. . 275 In tr Wrzu pp. . www.dacoromanica.ro
  14. 14. 8 cari ar fi aici Moldovenii, succesiunea Daninilor n'ar ca autorul prin Dacia Moldova. prin dunareana Mesie Tara-Roniâneasca. De '), nd e vorba de navalirea Austriacilor acest principat se spune ca au trecut Mesilor». Adaugim ca un recent al d-lui P. tescu semnaleaza presenta la Cernavoda a epocop Neofit, care traduce din greceste româneste drumul pe la 1770. Mesiodacul este deci Ma s'a privit losif, calitatea lui de nu mai poate fi pusa la Indoiala. De a se trage din Hulgari nu putea fi pertru vremea aceasta nido cinste. N. p. 258, Neamul XIV, 58. vorba bilde cotnentatorul grecelti a lui cilor din V. II, p. 1740. se lpiscop episcop de Academici sectia XXVIII, pp. 186-8). Alegerea lui e din 1765: se ptre de Mitropolitut Proilavului, pon e de el deci adapost la Cernavoda. www.dacoromanica.ro
  15. 15. Propaganda Dobrogea bulgáreasce De peste 30 de in Bulgaria se face o propaganda astdua, ptin scoli cazarme, prin didactice, prin intrunfri publice asociatiuni patriotice, in de a se pregati ratiunile la lupte la jertfe pentru ceeace se 'Bulgaria Origina acestei gBulgarii sta in protocolul No. 1 Conferintei ambasadorilor din Constantinopol (1876), la care se stie ca n'a fost consultatd. Intr'adevar, pe contele Ignatieff amenintator, de alternativa autonomiilor balcanice., con- ferinta sä inläture un intre Rusi Turd sä o solutiune chestiuni a Orientului.. Ea s'a oprit, un moment, la ideia autonome., sä din : occidentald cu ca- pitala Sofia, alta orientald, cu capitala din care sa parte sangiacul Dobrogea la Dar de pe malurile Bosforului, poate anamite sugestiuni, a rezistat la toate amenintdrile ; conferinta ambasadorilor n'a dat nid un rezultat; .spinoasa che- stiune n'a putut fi rezolvatá pe cale pacinica; razboiul a izbucnit in anului urmator, 1877. Cum a urmat se nu vom stärui. Vom amhtti numai partea decisivä ce au la trupele române, acea ar- mata modestä a cooperare a refuzatá la cânci Rusia credea de victorie apoi telegrafic ceva mai târziu, când www.dacoromanica.ro
  16. 16. Alexandru 11 pericol de a fi Dunare s'a gasit amenintata. In preliminarile dela San Stefano, la 3 Martie 1878, dupa aceea Congresul dela orientala» a primit de asteptat, o solutinne unele privinte di- ferita de aceea la conferinta ambasadorilor, razboi. Astfel, i s'a luat partea Basarabiei retrocedata prin tratatul 1856, nesocotindu-se ei in con- ventiunea din 16 Aprilie 1877 prin care Rusia chip mal .integritatea teritoriala» 2) protestarea indignata a romani M. Kogalniceanu C. in Congresului dela 19 lunie 1878, i s'a dat in schimb partea de nord a Dobrogei-veche posesiune ea, arena a lupte pustiitoare in trecut, transformata adevarata p de razboiul ce abia se terminh. In ce priveste pe Bulgaria, se ea, sângele de asigurat ipdependenta, o cinci ori seculara ; dar prin chiar faptul ca o parte a a atribuita limitele care a fost constituita in principat a.rtonom nu corespundeau in totul celor proectate la nu cuprindeau pe toti Bulgarii in Peninsula, in pe din valea Vidinului din Tatarii, Grecii, din Cadrilater. Românii au suportat mutilarea nedreapta ce s'a Ei durerea de a luându-li-se din nou partea retrocedata a frurnoasei provincii moldovenesti rapita Rusia a crestinilor din Orient 66 de ani mai 'nainte, la 1812 ; impacându-se, cele din soarta ce li se ,crease de Puterile europene, s'au aplicat destelenirea civilizarea achizitiuni, veche stapânire a Mircea- a lui Stefan-eel-Mare. Bulgarii, au nernultumiti independenta un teritoriu ce nu puteh fi socotit in in- tregime strict In inintea facuse lac la conferinta ambasadorilor s'a avut n drepturile ca prin urrnare la San-Stefano la Berlin s'a facut o strigatoare nedreptate ! www.dacoromanica.ro
  17. 17. 11 Putini oameni politici ei Stambuloft cu topoarele in mijlocul Sofiei de asasini inca nepedepsi avut, dela simtul realitatii au ca n- ferinta ambasadorilor nu discutat drepturi bulgäregi, ci s'a urmarit, asigurarea pacii moment de relatii ruso-turcesti ; ca Ignatieff nu se fapt in fata nici unei alternative, pentru Rusia nimeni nu se gândiä serios nici o autonomie ci numai la facerea unui pas spre Constantinopol si Stantori, in unui proja urmat eu dela cel Mare si ca doua provincii ale Bulgariei autonome menite sa devina curând doua ale vastului moscovit. Majoritatea politicianilor bulgari comp!acut, din contra, politica irredenta, fara baza .ratiune, dedându-se a opera de propaganda semnalatd mai sus, pentru a t p por in multe privinte stare de eplicabila mitivitate. Declatatiuni de a compromite raporturi intre vecini, s'au facut de atunci necontenit, fära caracter pronuntat de sfidare, sub egida autoritatii purtând pecetea oficialitatii. Astfel, profesorul universitar B. la «Sbornic»,- organul Ministerului de Instructie bulgur,- un articol care spunea, negru pe alb, ce bulgaresc are drept botare la miazd-noapte, Marea Neagra Dunarea» (de Marea Adriatica pe atunci nu inca vorba) «in aceste regiuni ale patriei bulgare, acwn un popor aceiasi limba sa aspiratiunea ca aceste regiuni sa ajunga a fi unitar, o viata de statatoare». Un alt profesor de mare autoritate, colonelul Kantargletf, in de geografie predat la coala de din Sofia (publicat la 1905 in traducere vorbeste de tre- ce simte Bulgaria de a Mare pe o indreptata contra României, de «Bulgaria are numai dLcât nevoe asupra de nu,-Mai bine tArziu,-si mai ales dupa cele câteva succese de surprindere dela 1912 incoace, r - www.dacoromanica.ro
  18. 18. Bulgarilor, au inceput In cele din urind, limitele .Bulgariei autonome. dela conferinta ambasadorilor parut dela Sofia de tot, aproape meschine, pentru Bulgaria Mare.. Ceeace cereau ei, cele din o care sa (pe langä Bulgaria balcanicd): toata Rumelia, toatä Macedonia, toata Dobrogea, la valea Timocului (cu districtele sarbesti Craina, Cerna- Reca, Pirot), valea Moravei superioare Vardarului mijlociu o de - un coridor de zece- douäzeci kilometri care sa-i dea acces la Adriatica), apoi Peninsula regiunile grecesti dintre Cavala Salonic, Adrianopolul tot hinterland-ul, s'ar Constantinopolul, Constantinopulul de râvnit de tarli bulgar ! Cu alte cuvinte, o Bulgarie in- teadevär mare, care sa mai toatä Peninsula Balcanica, sa se intinda dela Dunäre Marea dela Marea la Adriatica !... Se lesne pe urrna asernenea propagande, care constitue hrana sufleteascd a poporului bulgar de pesta 30 ani, fatal bandele de «comitagii. ale lui urmasilor lui, Intretinute din fondurile publice sta- bulgar nimeni nu se va dacä aceste bande nu märginit sä terorizeze numai Macedonia cu cele mai odi- oase crime de drept comun, pentru a ea vointä altä veleitate de viatä nationalä, ci de operatii regatul României, asasinánd, ziva miaza-mare, Bucurestilor, pe profesorul de macedoneanä, Mihäileanu, organizând un tentat la viata regelui Carol 1, atentat descoperit din la timp de justitia Când opinia indignare fata acestor procedeuri st3lbatice, care putin a ne duca un conflict diplomatic chiar la un räzboiu Bulgaria, peste Dunäre, in regatul lui Ferdinand de Coburg, se face, oare-care satisfactie, conStatarea propaganda patiiotica a dat in interior toate roadele se pe acea stare fanatizare a multimei, care a fost scopul tinta ei continue. www.dacoromanica.ro
  19. 19. 13 Mai ceva de : mai se capaci- teze asupra legitimitatei pretentiunilor bulga- resti de dominatiune si de suprematie Balcani. un nou de activitate, o grea la care sä se : oameni de stat, de- cariera, profesori pniversitari, juristi, economisti publicisti genere. De bunavointa si concursul Puterilor centrale batai nostri vecini asigurati, din s'au dat de partea lupta pentru triumful fortei asupra dreptului. Mai sä se asigure concursul celorlalte Puteri pene. dupa socotelile chibzuitilor diplomati bulgari, aceste puteri fie reduse a de poruncile dela Berlin, totusi o convingere universala in constiinta lumii despre drepturile in Balcani la gurile Dunarii, sä bine scopurilor astM -Prusacii orientali», cum se intitulau cu fala mai o propaganda din cele mai mai staruitoare Mare> <Dobrogea bulgareasca» in toate trek si in toate limbile europene. Cam din epoca, 1917 putul lui 1918, - de inregistrat o din manifestati- unile ei zgomotoase : Primul-ministru Radoslavoff apel la toti la toti Bulgarii cari a tine un in mâna, la tot ce simte sa dezarmeze lupta u sfintele drepturi nationale, acordând el interwiev-uri z:arului Neue Freie Presse» din Viena, pentru a ruina sinuciderea României pe urma politicei sale nenorocite pentru a el, sub nici un nu-i va o palma din al Dobrogei ; - diplomatul D. Rizoff, omul de incredere al fostului Ferdinand, la Berlin, cu putin mortii, continânct 40 etnografice din diferite epoci de diferiti autori, ca sa fixeze pentru totdeauna istorice, etnografice politice ale rasei bulgare», (reusind cu multe ele sa monstreze drepturile asupra Dobrogei !); listul Nicola Sacharoff in numele socialistilor bulgari, la congresul pus la cale - se cum de cine - la Stock- www.dacoromanica.ro
  20. 20. ca r a pacLi fara anexiuni despdgubiri, singura except e a Dobrogei, care, bulgäreasc, urmeaza des- anexata dela la Bulgaria chiar in- teresul asigurarii unei paci durabile la se orga- autoritatile bulgare un congres se un pentru a se sus tare unanima a torilor dobrogeni de a fi trecuti sub parinteasca obladuire gareasca de a se cu armele eventuate a dominatiunii pe main! drept ; profesorii universitari L Miletici A. Isircoff publican, la Viena, Lausanne Berna, «studii» (?) polemice, pentru a tdrepturile» in Dobrogea, cu argumente contrazicere propriile constatari din scrierile caracter obiectiv-stiintific publicate mai 'nainte Rornanski tarski puneau ei urnarul la opera patrioticd, dragoste de adevar cu mai multa patima ; - socie- de subventionate Dobrogea Phoenix lui Katzeff (vre-un Katz oare-care, cu eff coadd), Pacioft, Marcoff, Burlacoft, Cilinghiroff, Penacoft, Ognianoft off ! câtor altor dii minorum gentium, nem- teste, in frantuzeste pentru a sprijini t t de aargumente>, absurde, pur simplu dicole, ale Bulgarilor Dobrogea a expresiune urei nestapânite salbatice contra pop rulni care värsat sângele, ca sa le asigure libertatea. Neaparat, pretentiunile-Bulgarilor la d Dobrogei se pe drepturi, pe t t de drepturi. Mai geografice: Dobrogea e de-a dreapta care hotarul dintre Bulgaria Romania; deci ea apartine Bulgarlei, a con- tinuitate este. Apoi, drepturi istorice: Dobrogea nu e ci chiar cleaganul nat'unei bulgare., de oare-ce Dobrogea a intemeiat Asparuch (zis Isperich) primul regat bulgar, anul 679 d. Chr. de aceasta Dobrogea a fost dela Ivanko, butgarului Dobrottci, dela care vine www.dacoromanica.ro
  21. 21. 15 chiar actual al provinciei, era drept natu al ti fost tot Bulsarilor la 1878, iar nu fie Romanilor, cari niciodata, tot trecutul ist Mai departe, drepturi etuografice: din secolul VII Cr. Bulgarii s'au mentinut Dobrogea, toata dominatiunea bizantina otomana, ei formeaza elementul autoliton al provinciei ultimele timpuri alcatuiau majoritatea dobrogene. Si, drepturi Bulgarii din Tulcea au flintar pe la 1812, o elementara, care se a ceti scrie iar pe la 1856 o primara botezata cu nume de Svietla Balgaria" (Bulgaria luminoasa); ei au apoi alaturea cu Bulgarii din contra ju- gului spiritual al Patriarhatului ecumenic" la 1871 au trim s chiar reprezentanti la adunarea nationala convocata la Constantinopol, pentru organizarea bisericei nationale aut - nome ; in Dobrogea s'a nascut Stefan «erou legendar al ep cei eroice bulgare., despre care, cinstit vorbind, nu se prea nici cine a fost, ce a facut ; mai Bulgarii au intemeiat in Dobrogea o inalta o stralucita lizatie", intre anii 1870 1877 ei aveau primare biserici, un gimnaziu cu 4 clase, un episcopat, doua comerciale, o societate femenina de binefaceri corporatiuni de meseriasi, astfel des- voltard culturale economice. Pe drepturi axiomatice, o suma de alte con- sideratiuni argumente militeaza favoarea de dominatiune. Mai nu nici un drept in dreapta narei, la 1878 mai multi parlamentari publicIsti s'au declarat contra Dobrogei pretul perderei judete ale Basarabiei retroceclate, la acea Dobrogea era considerata ca bulga- Domnitorul Carol I a redactat proclamatiunea sa din 14 Noembrie 1878 locuitorii dobrogenr nu - ci In limba - de aceasta, nu are nici un interes sa sta- Dobrogea, de oarece miscarea ei comerciala se poate www.dacoromanica.ro
  22. 22. 16 face pe Dunäre, prin porturile cuin s'a vreme in trecut; daca totusi ar avea nevoe de portul al Constantei, Bulgaria e gata ori tranzitarea produselor sale de import export pe baza unor anumite conventiuni economice cu tot ce a dovedit ca sa poarte internationale. s'a de a Dobrogea, n'a acordat locuitorilor dobrogeni dreptul de a fi Parlament la 1909, admi- nistratia a fost totdeauna de arbitrar administrativ, de sistematice, de justitie partiala, de jaf organizat, de opresiune spirituala pe ori a fluturat drapelul bulgaresc, la umbra la adapostul lui au libertatea, democratia, legalitatea, respectul de toate celelalte bunuri care sunt cuceririle adevaratei civilizatiuni... E bine les toamna anului 1918 aceste drepturi, se mai un ar- gument, care singur, decisiv : gloria nepieritoare de invincibila annat la Turtucaia pe De invincibila a steagul, tarul Ferdinand de Coburg s'a retras pe domeniile sale Ungaria, uncle are acum tot rägazul sä reflexiuni, pe de pe de amare, asupra nestatorniciei fragilitatii omenesti, acest argument deciziv pare fi perdut toatä valoarea, * * Tenacitatea cu care aceastä propaganda s'a tacut pacea ce ni s'a impus prin tratatul dela 7 Maiu ar putea eroare pe cei nepreveniti, cari nu cuiwsc Indeajuns trecutul Dobrogei, legdturile ei seculare cu din adevärata stare de din. provincia de pe malul De aceea o scurtä examinare a chestiunei restabilire a adevärului se impun. Fireste, nu vom opri la micile nimicuri, in care imprejuräri generale de drepturi. Nu vom www.dacoromanica.ro
  23. 23. 17 intru cutare primarä,4- ea cutare societate comercialä ori asociatie femenina binefaceri, participarea cutarui delegat la cutare adunare bisericeasca ori nasterea cutarui erou, pe atât de obscur pe de kgendar, le dau dreptul Dobrogei. Simpla enuntiare a acestor nimicuri ne scuteste discutie. Vom examin, chestiunea drepturilor Vografíce, isto- Le, etnografice politice pe care ei le a celor pe care se feresc de a le pune in discuiie) care e temeinicia argamentelor pe care intemeiazä pretentiunile care valoarea recrimindrilor formulate contra stapânirei româ- Dobrogea in studiul nostru ne vom referi numai la fapte, date cifre ce nu se pot credinta. Vom de asemenea ce stare am primit Dobrogea Turci in 1878, sacrificii am pentru conditiunilor ei economice, culturale sociale in gene- ral la ce grad de prosperitate ajunsese ea de ultimul actele de neinchipuit banditism, ororile de necrezut ale armate bulgare din anii 1916, 1917 1918 implicit opera in Dobrogea, cd mai care se prezinta pretind stäpânirea ei, libertatea, democralia, legalitatea, respectul de persoana avutul altuia toate celelalte ce Infloresc la umbra la adapostul drapelului bulgaresc, sub obläduirea a civilizatei Prusii orientaleb din Balcani. IOAN N. ROMAN www.dacoromanica.ro
  24. 24. ALE ASAN, VLAH1A ALBA Sec. 1. In anul 1253 calugärul minorit Wilhelm de intreprinde o calatorie »ad partes orientales», la Tatarii, stepele Ucrainiei, a-i cunoaste a transmite apoi apusenilor relatii asupra acestor noi barbari cari, cu doisprozece ani mai 1241, pasurile Carpatilor, voevociatele românesti ale lui Basarab-Ban - pus- ingrozitor in inima Ungariei la hotarele germane. care stint teritoriile Tatarilor, W. Rubruquis de Valachia lui Asan, ce se dela gurile Dunárii spre in directia Constantinopolet, in muntii Balcani, precuin de in deosebire de Bulgaria-mare dela Volga, Urali, dar de Valahia Asanizilor. acest pretios pasaj din minorit Rubruquis gura spre apus la Dunare, este supus. Ba chiar dincolo de Constantinopole, Valahia care este lui Asan Bulgarid la lonoma, totul le tribut. Ba in de pomenit, ei au ridicat in anii din de o secure tot pe care gäsit, in 1) Ab orificio Tanais versus occidentem ad Danubiunt. est subditum. Etiam ultra Danubium versuS Constantinópolim. quae est terra Assani et minor Bulgaria usque ad omnes eis tributum. Et etiam ultra tributum condictum sumpserunt nuper transactis de qualibet domo securim unam et totum quod invenerunt in numAr da traducere www.dacoromanica.ro
  25. 25. 19 II. Despre Asanizilor mai vorbesc cronicarii ai imperiului latin de (1204-1261): Geoffroy de Hardouin Henri de Valanciennes, apoi vechiul dialect din Valanciennes : despre Vlahii lui lonita, Blak et li Coumain», Blacois et «les Blas» care prind pe contele Balduin de in ucid, vorbe5te o rimatä a cuceriril Constantinopolei de catre Frânci, de Philippe Tournay (1274-1282) 1). Geoffroy de Ville-Hardouin, imparatul Românitor Bulgarilor, este intitulat sau simplu le roi de Blaquie», roi de Blakie» (de 14 ori in cuprinsul cronice), dar de Blaquie et de de Blakie de Bougrie» (de 13 ori). Acest lonita e recunoscut ca. : Et cil lohannis ere uns (p. 80). armata sa sunt mentionati mai adesea i Cumanii : Blac li et (passim) foarte rar Bulgari Greci : Prizonierii, pe din sudul Balcanilor, sunt du5i in dintre Balcani: les fist prendre et to tot or avoir et mener Blakie, nuz et deschaux ei (p. 154): de asemenea ce cuceri ora5ele Neapole Panedor (Panion), luä captivi les fist mener ; idem la Heraclea (p. 163). rând ajung incursiunile la Constantinopolei : coururent Comain et devant les portes .de Constantinople....» (p. 164) luând asemenea Vlahii ace5tia locuesc ca popor independent, la nord de muntii Balcani mai ales spre au in strâmtorile muntilor Balcani, minorit Rubruquis, ale informatii foarte pentra istorie, dar etnografice. este cea «The principal navigations, voyages, trafftques and discoveries of the englisch Nation etc. «Vol. I Londra 1599. Narattunea lui RubruqUis poartä fratrie de ordine minorum, anno 1253, ad e Dei consultatä de noi privinta scriltori este cea de I. A. Bouchon la putut cronica lui De www.dacoromanica.ro
  26. 26. 20 partea a dintre acesti rnunti nu- cum din acest pasaj : a doua zi el se porn! caläri spre lui loni:a, patru zile. lar in a cincea zi ajunse la poalele o ce se numea pe care lonitä o populase curând cu când oamenii acelui oastea venind, cetatea in Henris, ce face in vite, porneste spre defileuri »se foarte se adunasera care la ca; la De aci se yede ca rasariteni de ei aparau clisurile de atacurile ce din spre lantul muntilor Balcani, de pela orasul Elena spre Mare se - «la montaigne de 'quie prin urmare, tara dela se numia cum din pasagiile anterioare, privitoare la trans- captivilor. De parte, tara dela sud de muntii Balcani, cronicarul o numeste (p. 179), Romania Byzantinilor. muntii dinprejurul orasului pomeneste de. Rulgari Bougres de la terre», cari cu o pe Bonifaciu de Monferrat taie capul, anul 1207. Cronicarul distinge bine pe acegti Et lendemain si mut et chevaucha vers la terre lohannis. et vaucha par quatre Et al cinquiesme vint la mon- de a un qui avoit nom que lohannis avoit nou- repoplée de gent. Et quant le gent de la terre virent l'ost venir, si guerpirent la et fuirent es montaignee (p. 189). 2) Si trovirent les destrois et li del se furent assemblerent aus et firent mult grant domage et d'homes et de chevaue (p. 189-190). Despre din aceste precum despre armata de Cumani a lui se vorbegte administratorul imperiului latin de Constantinopole. Papa. lnocentiu Ill, din anul in care se spune Adria- nopole s'au revoltat au chemat ajutor pe care a oastea de Cumani l'au prins pe Balduin : Androno- polim... civitas est Greaciae munitissima, et inter- Blachorwn affinis : audito a clwrum domino Latinimn, ,,....iruit subito Blachus ib cum multitudine Commanis et aliis,.."... www.dacoromanica.ro
  27. 27. 21 niciodata nu-i cu Vlahii ; daca cronica sa e de faptele Vlahilor, aceasta ca foarte numerosi in mai presus toate activi, in deosebire de Bulgari, cari erau mai putini ca nurnar mai pasivi Continuatorul lui Geoffroy de Ville-Hardouin este Henri Valenciennes. In cronica acestui cavaler se vorbeste, intre despre rivalitatile intre (Asan) urmasii lonita ; se pomenesc vesnic Cumani Comain et li et Comains», ca Bulgari nici n'ar fi existat. ) Tara din Constantinopole e numita ad (p. 269) se mai vorbeste de o tara Vlahia-mare", Blaquie-la-grant", pe care Henris o promite lui Esclas" (Asan) cu fiica sa de sotie.se Dieu 213), Dar aceasta Vlahie-mare este cea dinspre Grecia nu are a face nici Vlahia Asanizilor dinspre gurile cu Vlahila din nordul acestui fluviu. In in cronica anonimä, vechiul dialect din Valenciennes, se de Iohannis, qui estoit roide (p. 287) ; de lupta lui Balduin de in contra Vlahilor, Cumanilor Grecilor lui : les Blaks, les Comains et les (p. 288) de Bulgari nu se pomeneste nimic de taro de unde pentru a combate pe Latini, populatia capabila de a purta arme cu 10.000 de Cumani cu Greci, spre : il avoit tous de la terre de qui armes povient porter et bien de dix mille Comains et grant plenté de Gré- geois" (p. 288). prin urmare, cum doi din secol, dintre care unul de la nord de gurile lar altul dela sud de Balcani Rubruquis Ville-Hardouin aunt de acord a tara dintre Balcani in fel: lui Asan, sau mai simplu Vla,hia. vedem acum ce un alt contetnporan, care tara Asanizilor din spre Acesta este Ansbertus, cronicarul expeditiei cruciate a Barba-rosie. 2) sale despre lui Asan, pag 196, 197. 202, 203, 205, 209, 219, 235, Relailunea sa se ,Fontes rerum torn. V partea 1 sub : Istoria de expeditione Friderici imperatoris a austriensi eidem nomine www.dacoromanica.ro
  28. 28. 22 poate cä sunt mai precise. pasaj la pag..24, el scrie Pe aceasta, cea mai mare parte a Bulgariei, precum unde se mare, (adecä in Dobrogea), un oarecare Calo-Petru fratele Crasian, cu supusii E vorba de doi Asanizi Petru Asan. In deterrninarea stäpanite de ei, vedem se face o dinstinctie, se in cea mai mare parte a Bulgariei", de oarece primii cuceriserä dela Bizantini toata Bulgaria, se ,precum unde se in mare", Dobrogea Bulgaria ; de Ansbertus nu tinuturile din spre M. Neagrä ca Bulgariei. Pentru Ansbertus, Petru e un Flachus". Acesta poarta apoi titulatura de Domn al supusii it numesc al al imperiului Bizantin Kalopetrus Blachorum Dominus, itemque a suis dictus impera- tor Greciae" (p. 54). Ca supusi, Petru are pe pe cea mai parte din Bulgari Kalopetrus, Blachorum et partis Bulgarorum hortis Traciae Dominus" (p. 44). El neste cu cum pubditis Flachis". Lui Frederic un ajutor de 40.000 de Cumani cu arcuri sägeti impotriva Cqnstantinopolului, cu conditia ca impäratul german sä-i ofere coroana imperiala a Din acestea se vede, pela anul 1188, cand por- neste cruciadh lui Fredric Petru, de neam, tinutul dintre Balcani ; acest tinut mai spre apus se numia Bulgaria, dar mai spre M. era un teritoriu deesebit. Poporul de Petru e format .din Romani Bulgari, armata lui din Dintre aceste popoare care rolul istoric 1). Preterea In maxipa parte ac -versus quousque mare influit,quidam Kalopetrus Flachus et frater ejus subditis Flachis tyrannizabar. 2) Se imperatorem et coronam imperialem regni ab eo imponi ei circa initium quadraginta Blaco- el Comanorum tenentium arcus et adversus Constantinopolim constanter asseverabar (p. 44) E Jirecek ,,Geschichte der prelutindeni, dau pone locul Ion pe www.dacoromanica.ro
  29. 29. 23 principal, era acela al Ansbertus precis Balcani stapâniau lo-Petru fratele Crassian, eu supusii Romanii". erau numerosi numai muntele - a afirma unii ci acopereau tara se din cifra cea mare de 40.000, luptatori Romani Cumani pe care-i promite ajutor Perru lui Frederic ; se vede din multele pe care le-au purtat Asanizil Bizantinii eu Latinii asezati in Constantinopole, in care sunt pomeniti ca toti cronicarii contemporani, aproape intotdeauna numai si Cumani. parte din acesti Vlahi veniau din nordul Dunarii, ca aliati ai fratilor Asa- grosul formau din Dobrogea, balgariei dela clisurile Balcanilor, cad de n'ar fi locuit aci o massa de nu s'ar fi numit Valahia lui Asan", sau mai simplu Valahia". In Ansbertus pomeneste el de o Vlahie, o (p. 48) departe de Salonic : Flachiam non multum a Thessalonica distantem.... (p. 42). Era peninsula de Vlahi de Vlahii ! Era o Viable-mare : Thessalia; o : in Pind ; o de 1) de locuiau pe 1188 in ale spre apus, precum prin Serbia, Ansbertus. Amintim in acest chestiunea aceasta spre a grosolane ale Romanski, profesor universitar care lipsit de Caracterul elno- Dobrogei" din publieafia ,.Die Sofia 1918, la pag. 90 din Bulgarlei din Räsrilul Serbiei au ultimi dol de etc." Or fi ! Dar Ans- ne spune 1188 Sofia, pe unde au crucialit prin silva longisslma Bulgariae", ei au lost cu de Serbi" deci de Români (p. 20); drum spre apus, de Flachis"; dar cruciatii la au stärpit Bulgari perplures e Bulgaris latrunculos" (p. 26). se Ansbertus de cruzimile de prostia Bulgarilor asupra pelerinilor lui Cristos cu aceste vorbe : in transitu suo per Bulgariam vidisset. proh dolor 1, omnium pens pereorinorum Christi inibi in via sepultorum corpora immani seu vesana effosa ignominiam exercitus Christi..." (p. 47), un etnic nu se desminte nici www.dacoromanica.ro
  30. 30. 24 in Epir ; o «Ftachie» lânga Salonic, marea târziu, sec. XIV, XV s'a «Marea Valahica. - «Walachisches '). Valahia Asanizilor nu era una din mai sus, ci era Balcani gurile Aceasta deosebire de celelalte, se mai numea Acest nume apare glossa la cronica lui Geoffroy de Ville-Hardown (ed. Du Fresne), unde se lonitä : «lohannis qui roi de Blakie et de (p. 81), nota marginala editia Vigenere (Paris 1585), se adauga : «et des du Mont Haemus qui est la basse Mysie, s'appelant Blankis et de al locuitorilor din muntele care este Mysia numindu-se acum Valabia-albd, precum al aceasta Ducange, in notele la cronica lui Ville-Hardouin (p. 303-304) admite o Vlahie-alba : Blaquie ou Valachie» intre gurile Balcani, in deosebire de Valahia-neagra din fluviului. De asemenea Hopf in la pag. 165 «Die zwischen und Donau lebenden deren Land meist als Weiss-Wlachien bezeichnet : ce locuesc tntre Balcani a este mai adesea se conduce jirecek in Bulgarilor. (p. 218), precum in opera : ca intemeetori ai celui de al imperiu (p. 233)2). D. D. Onciul, pentru sustine teoria sa ca Radu Negru nu e personificarea domniei Asani(zilor Muntenia, trece peste toate isvoare Vlahia lui in nordul parere care nu se dovedeste prin o contemporana a de N. lorga 4) alti Un alt care ne da relatii din tele Hemului, este cronicarul bizantin Nicetas Choniates. Fost prefect al deci unui vacin cit Românii (aus München) Reise etc. München 1814 pag. 83. Pentru VIahine din vezi Rom. Stud. p. 105. 2) In d. K. Akad. d. Wien Ph. h. CI. XCV. 3) In Originele 4) In Geschiehte des Volkes opere. www.dacoromanica.ro
  31. 31. 25 Balcanii centrali, apoi martor ocular al event telor eu am pe ca scriitor* - spusele sale stint tot de pretioase ca ale martor ocular de mai ale lui Ville-Hardouin. mai pre sus de toate Nicetas Choniates este obiectiv si un bun vatorr care caracterizeaza superioare. Lectura cronicar este de pret pentru noi, fiindca ne ca la crearea imperiului numit au lost capul, au lost sufletul, tot Cuman, au Este surprizator scrHtorii dintr'un sentiment usor de explicat, cauta expro- prieze in folosul Bulgarilor opera curat româneasca, care e rascoala Asanida intemeerea statului Manid. Intre aceti scriitori slavi pe Drinov, Wassiliewski Dar izvoarele contemoorane, izvoarele martorilor oculari, tocmai contrariul oricine poate da seama ce este temelia argumentelor citind aceste isvoare. dar, Nicetas Choniates ne povesteste cum , bizantin Isaac Angelul, jefuind din spre Anchialos, pentru procura venituri in vederea mmtii sale fica ungur Bela, facut dusmani pe acei barbari ce peste lot cuprinsul muntelui cari mai se numeau Mysi, se .Acestia - scrie mai departe cronicarul - pe disuri sumetindu-se in de care foarte multe stint se drepte pe prapastioase... au facut cari au iscodit au vânzolit intreg neamul erau Petru Asan, frati din 4) adeca doi ! pasagiul mai pretios, din care se vede mai originea româneasca a Asanizilor, este acela in care se de intre Vlahii lui Asan comandantul bizantin, sevas- § 518. Patrologia, Migne. Pasagiile privitoare la la din Bulgaria ca din din Macedonia, au fost de d. In Acadendei Seria torn. XXVIII, 1905- 3) § 482. 482. www.dacoromanica.ro
  32. 32. 26 tocratorul Isaac. Acesta cade rob un preot grec care de Asan, grdindu-i limba lui, de limba mild de el lase iiber Pretutindeni cronica sa, Nicetas Choniates vorbeste iaräsi de se de evenimentele din Bal- cani. Chiar in mai dinspre conduatorii in contra sunt tot Romdnii. s. ex. Hryses, care pe Strumita pe cetatea face de era un de apoi care porneste rascoala in tinutul Filipopolei care-si schimba numele Alexe, este tot un cronicarul spune despre ddnsul ca vreme a fost comandantul ostilor bizan- tine in Filipopolei, care Valul Vlahilor cei de un neam Ca sa capete fortele rdscoalei proclamarii independentei de Bizant, acest Ivancu- Alexe, pe cei de un neam oastea oameni din neamul pe Greci.... 676); apoi Asanidul, care la N. Balcani 679) pe muntilor fata muntelui tara sud de la M. Egee (Abdera), pe zantini pe de un neam care voios alaturau de el, lasa liberi sa acasa la 680) Trebue, prin urmare sa nationalitatea acestor Vlahi, a aror origine romäneasca scriitorii slavi sa o mis- De asemenea trebue stabilim potriva Bizantinilor pornit din Rhodope ca sa se in nordul Balcanilor, ci a pornit din ale ca sa se mai la Romänii dela din Rhodope. armata Asanizilor Nicetas Choniates pomeneste Rare ori se vorbeste despre Bulgari, ca 1) 617. era Hrysos neani § 643. la § : (Hrysosl. 3) § 676. 4) loe de zice 561). Oastea Vlahulni era neam § 675. www.dacoromanica.ro
  33. 33. 27 ceva totul secundar. Prin Dobrogea Asanizil aveau legaturi cu Rornânii din nordul precum La acestia fug fratii Petru Asan, dupa primul nesucces aceltia lonitä multe ajutoare, ca care ajutoare sub zidurile Constantinopolei. un pasaj care se vede interventia din alaturi de fratii dela sud. Pe impäratul bolnav -scrie cronicarul o de trecând Dunarea navalinci tara (la S. Balcani), prädau in ziva Sf. Gheorghe orasele de pe Mesene fáceau multi robi. 663). Tara Asanizilor este de cronicarul bizantin patria Asanizi ). Mysii sunt tara este o Mai e Zagora., prin trebuie nurnai partea a Bulgariei nordice astdzi 520). lonitá e nurnit Zagorei. 2), lânga Doninul 706). La stdpânirea Asanizilor limitat numai asupra Zagore asupra podisului rasaritean, se lasä maritime precum : Constanta, Varna si celelalte mai meridionale in stapánirea Bizantinilor 706); deasemenea apusene ale Bulgariei, Mai apoi Nicetas Choniates, Asanizii mai eran multumiti al Mysiei, ci erau hotärâti RorneHor (Bizantinilor) mai lovitura se impreune a Bulgarilor, precum a fost Aceasta le-a reusit Asanizilor mai tdrziu, fiinda intind cucerirea tor asupra Bulgarilor din apus asupra Macedoniei, unind intr'adevar pe sau toti Românii Bulgarii din sula Balcanica, a fost nu sa prin pe din nordul Dunarii, cum sustin unii istorici, ci pe din Peninsula Balcania, daca nu voim a intelesul frazei cronicarului si derea teritoriald a statului Asanid momentul se aceastá ambitie. Textul spune ca Asanizii voiau 489). 2) 679). 3) 489). www.dacoromanica.ro
  34. 34. domia "lahllor a Bulgarilor, precum a fost odinioara., Romeilor cea mai puternicä Ori, Bizantinii asupra din nordul de aceasta, pasajul despre Bulgarilor» inseamnä Asanizii, ca peste Vlahia Mare Balcanii rasariteni, cucerias9 dela Bizantini apusene ale Bulgariei, cele din spre Sofia, pe care nu le stapaniau, mai meridionale, spre Macedonia astfel intemeeze o domnie gprecum a fost odinioarä. ; caci dacä acest pasaj s'ar interpret& in sensul Asanizii voiau sa tara tara dela nordul Dunarii, atunci Nicetas Choniates s'ar fi exprimat sa uniascä domnia de dincoace cc a hilor. de de despre Asanizi poporul ne-a spus dela stint Acesti Asanizi, de asemenea, nu erau numai turii din munti, cari cetätile dela clisurile Balcanilor räsariteni nici numai niste ciobani sprinteni, ce se pe coaste ca caprele salbatece, cäd, ca atare, n'ar putut realizá fapte de ca acelea de care ne vorbesc cronicaril rnartorii oculari ai vremii. Pentru asemenea fapte epice se cere un popor un prisos de energie, care, de fapt, l-au avut Vlahii De unde de cari poarta räzboaie Bizantinii mai apoi cavalerii latini din Constantinopole ? De sigur, nu dintre pästori ai Balcani, ci dintr'o populatie numeroasä, populatie de cari podisul Bulgariei Balcani. ce scrie in Nicetas Choniates : Impäratul nu nid o piedicä Mysia s'o cutreere sä aseze armie de straje toate de acolo, de 9re multe sunt de-alungul Hernului, cele multe, mai toate pe stancoase pe culmi acoperite n'a nimic toate acestea, ci foc snopi de Nici d. N. jirecek N. www.dacoromanica.ro
  35. 35. 29 bele ale care. i s'au se se 487). Dar Vlahii Asanizilor orasele Bulgariei rasa- ritene, ca si altele, mare, unde, ce e drept, sunt polueniti alaturi Bulgarii, de un arab '). Forma sub care ni se estn urmatoarea: este locuit de Vlahi de Bulgari». mai sunt Dobrogea,. precum pe Anchialos mai pe la Vizya, in 1095, 1164 Cronicarul Cinnamus (sec. XIII rbind desprc razboaiele purtate de Manuil in contra Ungurilor, scrie armata lui Batatzes, care avea ordin sa atace pe inamic cdin spre vecine cu M. era amai ales dintr'o imensä de despre- care se zice au fost din Expeditia avu la 1165 Dunarea fu stânga prin Dobrogea de catre armata Pe and, dar, nordul mai ales in poporul inca rar oare cum oprimat barbarii ce se gasiau pe teritoriu - nu poate pasi, unit t-'un stat mai mare, pe scena istoriei, ci duce o viata mai mo- cnezate voevodate uncle de altele, din dreapta la gurile ei la Balcanilor, mai apoi dincolo de Balcani, dovada un prisos de energie, in reusese, venit de roiaca noapte, clatine din temelie imperiul bizantin sa :ie piept latini stabiliti Constantinopole. Despre corespondenta nu ne ocupa ad. in rânduri Inocentiu Ill-lea lui de originea sa romana, precum de singele 1) deocamdata dator dovada, notitele mete. scriitorii arabi din Berlin, in timpul rdz. boiului Constanta, au dispärut De'ndatä ce vom sibilitatea a ne pasajul chestiune, vom reproduce Dotrogei. 2) : Gesch. der Bulgaren. Praga 1876 p. 218. 3) Cinamus, VI § 626 ed. Migne: www.dacoromanica.ro
  36. 36. 30 curge vinele pondenta e aratat ca Domn al Bulgariei Vlahiei", episcopul Vasile, ca primat al bisericii intregii - totusi pentru noi ea are o secundard, pornita pe de o parte din cancelarie unde hicrurile din Balcani se cunosteau auzite, de parte din cancelaria slavä a lui unde se cultiva amintirea chilor tari bulgari, pe urma carora el mearga. Vestitul pasaj, din aceasta corespondenta papala, prin care lonita e ca descendent din vechii tari ') pasaj. de mult exploatat de istoricii bulgari, nu numai e in contrazicere care se face de originea a lui a sai; nu mimai e in contrazicere toate marturiile ale scriitorilor, dar, pe rezulta din actele mai sus este din necesitatea ce o simtia lonita de a-si oarecare drepturi legitime, pentru a obtine coroana imperialä, el, fara ilustri, din muntele Hemului. Consideram acest pasaj ca o voita, oficialä, spre a obtinerea titlu, Pentru prin urmare pentru corespondenta nu are valoarea unor martori oculari ca Ville-Har- douin, Choniates sau Ansbertus. in partile de ale Bulgariei nu mai la 1877 a fost acolo o compacta de Turci. 1877 o colonizare mai Ce s'a oare massa aceasta de dup& care tara dintre Balcani Dunarii s'a numit chestiune toarte poate subiectul unei cercetäri ; ea iese din cadrul articolului nostru. Scopul nostru a fost sa izvoare contemporane mai ales dupa acelea care au valoarea spuselor unor martori nos audito de Urbis Romae prosapia próge. nitores originent traxerint, tu ab eis et sanguinis generositatem contraxeris..." Anno Hurmuzachi, Docum. vol, I p, populun tuae, qui de se asserit desceidisse..." v-oi. p. 3-4. 4) acest .... fratres, Petrus launitus, de priorum regum No. 1204, www.dacoromanica.ro
  37. 37. 31 dacä pela 1253 Rubruquis dintre gurile Dunärii Balcani lui Asan ; cu putin un cronicar francez, nume§te muntii de ; in izvoare teritoriu poarta denumirea de alba., - aceasta n'a fost o nomenclatura zadarnicál ci Intemeiaza pe existenfa acest teritoriu a masse puternice de Români, ai caror conducatori, de sänge ei, au sa joace un rol destul de universala, C. BRATESCU www.dacoromanica.ro
  38. 38. FOLKLOR DOBROGEAN SATUL COLIND DE soare, ostrov de mare Nascut, crescut D'un verde d'arpus.(?) Sus e frunza ii umbra Sus frunza batuta jos rotunda La d'umbrita lui mi-au Si craiovenesti. moldovenesti Mi-au dompi craiovenesti nid stäpani. mi-si d'afla lcea la ces' domn, La cutare, mi-are cocon bun de domn. boeri: maica, da Maica-sa nu vrea Din gráia : El e mititel Nu Nici a mari boeri: a domni Si a Sä-,i bea, manânce. Pahar ridice, Cal bun sa 'ncalice, Pe s'apuce, Osti sa Lehi sa-si Lehi la lehegii, Arme la d'armai, Slugi la mari boeri. fat-frumos El fie Odes Encka, www.dacoromanica.ro
  39. 39. 33 DE La stâlpul din grajd murgul legat, Flärnând, nemâncat, Setos, ne-addpat. Cutare Din : murgule, pasti, Pasti de te De i'o te Pe care de grâu, pe buti de vin, Teancuri de bumbac, Topuri de postav, Nunta mi-o fac sä mi-o nuntesc s'o Murgul Drag stapân de-al men ! De vândut, vinde Dar adu-ti aminte Când noi ne Cu Turcii, cu Frâncii Turcii pe uscat Frâncii prund de mare. Turcii ne Frâncii ne'nfrânsese, 'n mare ne bagase, Toti cai 'nnecase, Doar en am scapat, mi-am Marea 'n lung 'n lat, Crucis, curmezis; mi-am La mal am iesit! Sunt eu vinovat de N. Zamfir m'am 'piedicat De-o de ? gälbioard, Tie ti-a udat : de caftan, Colt de buzdugan, cte iatagan. Tot eu le-am uscat, mi-am suflat Dintr'o foc din alta vânt, Tie ti-am uscat : de caftan, Colt de buzdugan Várf de iataganz. Cutare Din murgule, pasti, Pasti de te 'ngrasi, eu nu te vânz te ischitesc». Dumnezeu Murgul de Drag meu, M'ai mai ischitit Si-an la Boboteazd Cu cin'zeci de cai, Cai tot potcoviti, De Eu, nepotcovit, mi-am Nainte--am iesit ti-am : Tie de Mie de Cutare, frumos Fie ! al $coalei normale din www.dacoromanica.ro
  40. 40. 34 COLIND DE zare de soare, ostrov mare Näscut-a, crescut-a D'un verde d'arpun. Sus mi-e frunza deasa, Jos mi-e umbra deasä ; Sus märunta, Jos umbra rotunda. lar la umbra lui Leagan, mi-este-un leagan, de Leagan de Da'n el cine-mi sade ? Cutare d'ochi negri Coasa-mi chindiseste, Cosite 'mpleteste, Pe mare priveste. Departe-mi : coräghioard si smolita, De batuta, De maluri trântita. Trag coräghierii, Cules Trag chiuesc, La nävälesc, Din gräesc : «Cutare, d'ochi negri, din poala ta Ori Ori vr'un verisor, Ori nepot de sor' - mi-e Nici nepot de sor, Si e meu. Voi, coraghieri, nu-1 Dä dästepta Grea v'o lua. Vama ce v'o : de bumbac, Topuri de pstay, Fir baibafir la Cutare, d'ochi negri, Fie-mi ! N. Zamfir. COLIND DE Vad, in vad, in Bräilei Märule cu florile d'albe ! Icea 'n yadul Dunärii Sade-si cutare Märule cu florile d'albe ! P'un cal vinetiu. Sade 'n 'n noroi genunchi. Bate-se cu cu Frânci. Cu Turcii uscat Cu Frâncii prund de mare. Se nu-1 bäturä Turd vaduri Dela Frânci cordbioare Si-i 'n d'aia parte 'n d'aia parte 'n (?) Unde sunt oamenii grasi Cu carele ferecate Cu sprâncenate. Si robirä in trei zile zile, in trei ce plean va ? Fi-va plean tot de Al doilea ce va ? Fi-va plean de fete mart plean ce va Fi-va plean tot de neveste De neveste tinerele, www.dacoromanica.ro
  41. 41. 35 Neveste coconi Fete torturi Vin fluerând Din bastoane räsucind. Cam pe urma tutulor Vine cutare Tot plângând suspinând Par galben lar cutare frate-al nostru El din : Taci cutare, nu mai plânge Nu te duc te duc mie curtilor nor' Leicutä surorilor. lar nostru El fie Cules COLIND DE MARE doamne, de ces'doxnn bun Ler oi leo, doamne le Ces' domn bun cutare Ca mi-si d'are-o mare mare pe cutare mi-o cere portar mare Portar mare de la Si'mi cere zestre cere vii, cere mosii Cere-si plug cu negri boi Cu cornasi, cu pogonasi Si-si mai cere zestre cere mia de mioare Tot mioare ochesoare mai cere zestre cere suta de cornute Tot cornute d'ale ciute Sus in d'albe poleite. cere zestre cere Cere-si zeciuri de berbeci Tot berbeci de-aceia beci Cu cornite cu lâni d'albe Sus d'albe poleite. mai cere zestre cere Cere-si murg, calul mai bun Cel mai bun mai blajin .Denseiat, de Cum-i bun de 'ncalecat. Dar cutare d'ochi-si negri Ea din gueasa-mi Ce stati frati de-asa Voi pärinti ? Ori de ce s'o dati ? El v'o cere, voi n'o dati Putinel mai asteptati vin Joule orile Dumineci cu lar cutare negri d'alba fata la 'nalbialä sprâncene la moi la rumeneala La cân' se Portar mare mi-o zestrea i-o Numai murgu nu-1 iertarä Numai pe murgu, cal mai bun mai bun mai blajin De'nselat, de Cum bun de 'ncalecat dupä Si 'asa-i legea din Din din oameni buni, Ea sä-mi fie lonescu www.dacoromanica.ro
  42. 42. 36 COUND DE TINERI Ler oi leo. Icea 'n .ceaste curti Si 'n ceaste domnii D'albe 'npärätii crescut De säditi De 'nfloriti Sus cam la Prin d'albele Mi-este"un Verde de Si de taf tan verde In cine-mi ? Cutare Coase-mi chindiseste Cosite 'mpleteste Trage-si câte-un fir Rupe ate-un Sus 'N sprijineste Din : de mine Parte mi-am avut De taica, de maica De frati, de surori De domn tin erel când m'a luat Bine m'a purtat Cu roche cu tinte Cu cu cutite Cu tinte, cu zale Läsate pe Cutite cu bolduri Läsate pe Jos cam la Verde Mare dant se trage Dant Si de boeri Dan tul trage ? Tânärul cutare Cu cujba 'ntr-o parte Cu dreapta Cu paharu'n stânga Cu ploschita 'n Când se räsuceste Sus toiag 'N sprijineste Din : de mine Parte mi-am d'avut De de maica De frati, de surori De doamnä frumoasa De când m'a luat Bine m'a purtat Cu zäbune d'albe D'albe de Cu de in Cu nasturi cuttti Pe chiept revärsati Cu guler de fir Fir baibafir Cutare erei Fie-si sänätosi. DE CU UN COPIL Icea, doamne 'n ceaste curti Ceaste d'albe 'npärätii le-o 1) Näscutu-mi-a, crescutu-mi-a domnii Crescutu-mi-a de doi Refrenul se repeta din doua versuri. www.dacoromanica.ro
  43. 43. 37 Doi 'nalti minunati De De varfuri amestecati La tulpinä la doi Mi-este-un pat mare 'ncheiat Cu de brad Cu galbeni de fag Dar in pat ce-i asternut ? Scovergi verzi tot de mätase Si-o pernitä rosioara Dar in pat cine-i cukat ? Doamne, ces'domn bun Ces' bun cutare Cu-a lui dalba jupaneasa Cu cocon ce se Ei dormira Doamna din somn Si din gueasa-mi : Scoal'te doamne-i fi dormit Culese dela ne-a lins ne-a Peste noi Peste prune de coconas. Domn din somn se destepta din gur'asa-i Culca-te, doamna, sä dormi n'a lins, n'a de ne-a pometu raiului de mär de-a scuturat Peste noi peste-amandoi Peste prunc de dumneaei Culca-te, doamnä, sä dormim soare-o Fetele ne-o rumeni noastre voastre la de ti sä-mi fie sänätosi Encica COLIND DE VÄDUV Sub aripa cerului 'n Rusalimului dai Ieroi Doamne Pe marginea drumului Näscutu-mi-a, crescutu-mi-a Crescutu-mi-un tiparos Tiparos miros frumos La creanga de mi-este-un leganel Dar in leagan cine-mi ? Sade-si bunul Dumnezeu ces' bun Ces' Domn bun, cutare. Grai icea ces' Domn bun Cules dela Neculai Encica. Tot Doamne, te'ntreb capul vacului ? Gräi bunul Dumnezeu : Fina tu 'ntrebatu-m'ai Cu tot dreptul va bate pe tatä Ficä-sa pe Finä-su pe nase-su pe nase-sa D'alai capu Iarä icea ces' domn bun El fie sänätos. Nins. 2) Ref renul se repetä din douä in douä versuri. 3 Chiparos. www.dacoromanica.ro
  44. 44. Icea la La jupân cutare Bun gând gândit Bun prânz prânzit La prânz chemat Doi, trei oameni buni Megiasi Tot de-ai lui vecini De lua casä-i bäga Din pahar le da Din : Doi oameni buni Megiasi bâtrâni Tot de-ai mei vecini ospätati Putin m'ascultati D'astä noapte mare Putin somn somnai Frumos vis visai D'unde se fäcea curtea mea D'un lac Punte peste el La mijloc de lac D'un verde ostrov La cap de ostrov Doi De saditi De 'nfloriti Sus, cam pela vârfuri Prin d'albele Trec, mi se petrec Douä Negre rândunele Jur prejur de mai mititei Jur preju de lac 38 COLIND DE FIN märuntä Rächitä 'nfloritä. Doi oameni Bea ospäta Din gräia : Icea ces domn bun Ces domn bun cutare ce-ai visat Fost'adevärat : D'un lac iezerel Vinul ce l'ai ; Puntea peste el Masa ce-ai ; D'un verde ostrov Prânzul ce-ai La cap de ostrov Tu cu doamna ; Sus cam la vârfuri Prin dalbble Negre rândunele Nu sunt Ci sunt Ce-ai dat vin ; Jur prejur de mai mititei Coconasi de-ai ; Jur prejur de lac märunta Fini ce-ai botezat Si cununat; 'nfloritä Vite ce le-ai dat Icea ces'domn bun Ces'jupân Fie-si sänätos. dela Encica. www.dacoromanica.ro
  45. 45. 39 COLIND DE MORT Cutare voinic La curte sluje*te Slujeste, strujeste De mic*or La domn Constantin De micsor Cu calul de frau Cu ploscuta 'n Cu clondiru 'n Cu paharu 'n dreapta Sus Paharul umple La domn cä-ti De greu ce ofta Paharul Pe poalä la Pe trupsor de Constantin Din : Vai, tu, dreapta Dreapta 'nteleapta Tu räu mi-ai la capul meu la trupul meu Ca sä omori Mie ca sä-mi Doamna domnia avutia D'alba 'mparatie. Cutare Din gräia : Doamne Constantin Eu n'am la capul trupul Ca sä te omor Tie ca sa-ti Doamna domnia avutia D'alba Ci eu m'am Peste 'naltiii munti La mei frati mei Ce-or fi ? Caii ce-si hränesc In grajd se spetesc Nu-i pot Tot de mila mea Tot eu m'am Peste lunci cu La de surori Surorile mele Ce-or fi ? Cununi ce 'mpletesc 'N cui se vestejesc Nu le pot purta Tot de mila mea de jalea mea. Domnul Constantin Din : Tu cutare Tu mai slujesti Vasile 'mpart mosiile Mari boeri s'or Ei te-or därui Cu cu Cu doispre'ce cai De negri ca corbii Si de iuti ca focul De nu-i locul Tu, voinic cutare Tot tu te-oi mai duce Peste negrii rnunti La dragi de ca te-or vedea Bine le-o ce-or L'or putea Cu voie bunä Tu cutare Tot tu te-oi mai duce Ppste naltii brazi La dragii frati Ei te-or vedea Bine le-o www.dacoromanica.ro
  46. 46. Caii ce-i hränesc I-or putea Cu toti dinpreunä Tot cu voie Tot tu te-oi mai duce Peste cu La dragi de surori Cules Cununi ce'mpletesc Le-or purta Cu toate Tot cu voie pe cutare sä-1 ierte. Encica COLIND LA PLECAREA UNOR OAMENI BÂTRÂNI ; Noi cu sara ; Noua ni se face Cam pe ; Noi cu sara Si cu voie Cetase, vätase, Scoal' din cap de masa, Prinde-a De dar, de pahar, De colac de De de vin. frumoasä, COLIND DE Ler oi leo, oi, Doamne lar cutare frate-al nostru De dimineatä se scula Pe ochi negri se Cam pe ochi, cam pe obrazu Biciu'n ca-si lua-ra ' 'n grajd de piatra murgu [negru pe murgu cal mai bun Cal mai bun mai blajin de räfturatu Cum e bun lar cutare frate-al nostru De mi-1 scotea-rd De-o zebrea mi-1 lega-ra Tare 'n casä mi-alerga-ra Sa-si arcul sägeata arcul de'ncordatu sägeata isia-ra Frumusel Frumusel lega-ra Cu atica arcului La ciulpina calului refren revine din versuri 21 la fereastra se 3) Particulä din necesitatile cânteculni. www.dacoromanica.ro
  47. 47. Sub poala caftanului d'apuca-rd la La peste ziva, ziva Si de 'n seara fuse soare 'n leul De-adorrnit cu fata 'n susu Subt o umbrä de schindufu destepte nu se'ncrede Sä-1 nu Nu-s' cum murgul stränuta-rd leul se Prinse leul de-a Si cutare de-al goni-ra Nid prea mult mi-I gonia obosia El fäcuse cum putuse Cu leul se-alaturase 'n puse cu dreapta legase Cu atica arcului 41 La ciulpina calului Sub poala caftanuiui d'apuca-rd drept De departe striga-rd Ia iesi De vezi ce-ai Ce-ai ce-ai legänatu Ti-am adus leul legatu Viusor, Nimeria nu-1 auzia de-a lui lbovnica cutare Numai ea auzia Drept la el se ducea Cal din lua preumbla 'n grajd de bäga verde revärsa cu din särbdtori Cosit de surori lar cutare frate-al nostru El fie Cules dela lonescu (19 ani). COL1ND DE VÂNATOR Ler of ') Cutare3) voinicu Bun cal hräneste D'un cal ogar S'un Cal cu ce-si ? Tot cu orz pisatu La vanturatu. Apä din ce-i ? din nästrapd4) Scursä piaträ Pietrile Ogar cu ce-si hräneste? Cu de miei De miei sugärei Dela ciobänei. ,5oim hräneste? sburätoare Prinse mare. 1) Acest amänunt ne face bänuim o a colindului a colindätorilor Márleanu. 2) Refren co se repetä din douä in douä Numele celui colindat. Cänitä lut. www.dacoromanica.ro
  48. 48. Cutare voinicu In grajd intra Pe murgu bätea Pe cap pe spate Din gura-mi gräia: Murgule, murgule, Ce te-ai ofilitu te-ai Soim s'a netezitu. Murgul graia-ra Drag de-al meu Soim s'a C'o Si de m'o 'ntrecea sa slutesti Sa urgisesti Picere sä-mi La ogar dai. Din esia Pe Soimule, soimule, Ce te-ai ofilitu te-ai posmagitu? Murg s'a netezitu. Dumnezeu däduse Soimul graise : Drag men Murg s'o C'o sä mä Murg de m'o 'ntrecea Tu slutesti Sä urgisesti Aripa Aripa din dreapta Drumul ca dai Eu m'oiu Prin drae, gunoaie Prin de cai. Dumnezeu däduse Soimul gräise : stapâne, Drag de-al meu Tu vezi sä ne scoti de climineata 42 Pe nor pe La märul rotat La prelungit Acol' sä ne-asezi Picior la picior Acol' ne Noi ne-om Intrecea. Dumnezeu da Murgul graia : Da Doamne pe fume Sus vânt Senin pe Soim Murg sä isbutiascä. Dumnezeu däduse : Doamne o ploaie ploaie Cu ghiatä rasneata Murg sä Soim sa isbutiasca. Ei se'ntrecea-ra Soimul sus vânt pe Durnriezeu däduse Sus Senin pe Soim s'a Murg a isbutit. Cutare Acasä vinea La masa cä-mi sta Murgul ca-mi sosia Din picior bätea Din gura-mi Drag de-al meu de ma mai de preumbla. Cutare Afarä-mi esia Pe murg In grajd mi-1 baga revärsa In casa intra La masa ca-mi sta www.dacoromanica.ro
  49. 49. N'apuca sä stea sosia Pe zid se punea Din gura gräia : Drag de-al E de mä sluteste mä urgiseste Aripa de-mi taie Aripa din dreapta Drumul ca sä-mi dai E u m'oiu Prin drae, gunoaie Prin de cal. Cutare Afarä-mi esia 43 Ca sä mi-1 slutiasca sa-1 urgisiasca. Murgul graia : Drag de-al meu Nu sluti bine ti-o pe mine Cu pe Cu ogar de Pe la sate rari Pe la fete mari. Cutare Frate de al nostru prea bun Fie-si sänätos. Cules dela Dumitru 1. lonescu DE NÄVODAR SAU PESCAR Oi leo feti-si 1) Ferice-si doamne de ces' bun Ces' domn bun cutare are noua feti impletesc La nevoade de ImpletirA Vineri la uminecd 'n vas le puse Lung pe se duse Dete-o toanä, dete douä 'n nouä Si nimic nu folosi. vatafu : mäi nevodari toanä sä mai dati fuse toana d'a zecea Frumos peste prinserä Numai galbenä caracudä Cam in fundul matitii Prinse puiul luditii Prinsu-l-au d'a bätea Cu coada Pe fata obrazului Mi-1 ispitia din gur'asa-i Spune pui de Iudicioard Unde-i toana crapului Potmolul morunului Linistea cosacului Nu-s cum ochi-si Cam departe, cam pe mare Cam pe mare, cam sub Dincotro soare rasare Tare vine luda mare Tot bärätând din Din gurä vapäi Refren ce se din versuri. www.dacoromanica.ro
  50. 50. 44 Läsati puiul, nu-mi bäteti Ca el mi-este mititel Nu sama pestelui nici toana crapului Potmolul morunului Linistea cosacului Dac'aveti nevoade lungi Din fata pämântului slava cerului mine sä veniti Peste sä La muma chetrisului cutare El sa-mi fie C. Encica DE Cutare cioban El când fluera le pornia Joi de dimineatä Pe nor pe ceatä Dar unde ? In locsor de ploaie, Dar unde le 'nchide ? Sub cearcän de La use ce-mi pune ? Un berbec lai, lai, Lai si bucälai Cu cornite 'ntoarse 'Ntoarse, räsucite La poleite ronturele Atâtea clopotele. Cutare cioban Cata lua Cata cu gluga Si doiSprece câni tot atelandri Drumu-si d'apuca Pe la sate rari Pe la fete mari. Duh de Mare-neagrä La cercan vine Da'n cercan sä D'al berbec lai, lai Lai si bucälai Din : Dub de re-neagra Du-te'n mare, du-te de m'oi scula m'oi scutura Clopote-or suna Väi or räsuna s'or därâma Cutare cioban Cân'ni o auzi lndat'-ar veni De prin rari De la fete mari Cata lua gluga i doispre'ce câni Tot de te-or vedea goan' te-or lua Cutare cioban Fie-si sänätos. dela Sandu S. Tudor www.dacoromanica.ro
  51. 51. 45 COLIND DE CIOBAN Ler leo La La colt de Trec, mi se petrec fete de grec mai Cu geana Cu spranceana Cu cosita 'N chip de jupaneasa. Cutare cioban lea i-o pazia Din : geana Cu spranceana Cu cosita 'N chip de Ce-ai prujit cu mine De e*ti d'a mea Si d'a ? Cea Din : Cutare cioban Nu sunt d'a ta Nici d'a ta Cutare cioban Din : Cules dela Cu geana etc. Vezi tu ori nu vezi Colo'n munti ? Nu-s carunti de Ci-s de De d'ale mele. Printre Negre ciulpanele Nu sunt ciulpanei Ci sunt Tot ciobani d'ai mei ghegi rezemati Ei de-or fluera Oile-or Peste lunci cu Flöri de aduna le-or In ghegi le-or punea le-or tot purta Pe la zile mari la boboteaza preoti Cre§tini Tineri pe noi de-arandul Cutare Eucica C. COLIND DE FEREASTRA Astä mare, Seara mare-a lui ziva lui s'a Mititel Dar ce mi-e ? In de mi-e De-a lui mare' bucurie uscat frunze mi-a dat, mi-a odraslit, Vai mi-au Dar si de jidani Ei de veste prindeau Pruncul - Tot din vad vad din sat sat Si din 'n Si din masa 'n masawww.dacoromanica.ro
  52. 52. 46 Ca sa gasiasca. Dar Maica Precista, Ea de veste cum prindea, apuca, la munte. urca doi, munlii la trei. tu de-al treilea, din jos lasa, oditinea. Inapoi pe urma sa. vine sfânt Ion Tot strigând din : Mai ia-ti, la brate Si-aide mai nainte, trei Trei trei de de mir, de-apa limpejoara. In de apa sa-T Cu vin bun Cu mir sfânt miruim, In primenim, bun La icoane sa-1 Sus, mai sus, sa-1 Sus, cer locuiasca, Jos norod 'n ceste case! din gura lui Mario G. Ruse, 19 ani. Publicatä de C. Britescu. Marleanu, aaezat langa lacul in apro- pierea la sud pe Cernavoda, avea statistica dia 19 Dec. 1912, 1472 suflete. Toti locuitorii erau dobrogeni-vechi, afarä de 12 coloniati, repartizati astfel dupá local de origina : din Dorohoi, din 3 din 2 din Prahova, 2 din I din I din din Transilvaaia. (C. B.), www.dacoromanica.ro
  53. 53. Proprietatea imobiliarä ruralä din Dobrogea ConditiunHe ei juridice cum se Un principiu de drept international public cere ca drepturile patrimoniale fie respectate in tratatele dintre State care au ca rezultat desmembrarea Chiar tratatul la Bucuresti, ziva de 7 Maiu 1918, prin care ni se lua Dobrogea se gariei, prevede, prin art. XII, acest principiu, care ar fi putut sa fie recunoastern, o asemenea insertiune nu e putin lucru, când vine din partea unor inamici furiosi, con- siderau tratatele ca simple de hârtie» nesocoteau sisternatic, ba chiar ostentativ cu toate prin- cipiile dreptului care se când Liga Na- tiunilor va impune norme noui, nu au sanctiune decât aceea a fortei, a ioritätei de E deci, important : cui i ce proportie apartine, ca proprietate Dobrogei? pentru ca sä se mai lämurit ce de tara s'a a se deslipi dela Rornânia a se Bulgariei de serioase sunt pretentiunile vecinilor nostri dela asupra provinciei noastre transdanubiene. de a la aceastá chestiune, o murire asupra chestiunilor juridice a preprietätii rurale dobrogene, In trecut in prezent, o credcm '). Organizatia originard a proprietätei rurale dobrogene in Imperiului Otoman, (dela care Dobrogea a fost des- 1) Pentru mai Wmple trimitem pe cetitor la nostru asupra proprietätei rurale din Dobrogea, un volum de de aparut in tipografia din Constanta la 1907. www.dacoromanica.ro
  54. 54. 48 lipitä pentru a fi parte României in parte Bulgariei), spune mai cuvinte asupra conditiunei sale ju- ridice apoi in acest sens, conditiune s'a schimbat de in Dobro.gea- veche de Bulgari in Cadrilater. * Codul proprietdtei fonciare otornan din 21 Aprilie 1838 distinge cinci feluri de pamânturi, : 1) pämânturile proprietatea plenum do- minium, apartinând particularilor acel drept fruendi et abutendi, care proprietatea ; 2) proprietatea fis- cului - Beit-ul-mal, in folosinta in anume anume indatoriri, specificate de legea 3) prmânturile (de care «vacuf»-urile): bunurile de .proprietatea institutiunilor religioase binefacere; 4) pdmânturile terenurile pentru uzagiul public genere, (cum stint : drurnurile, pietele publice, locu cultului religios etc.), sau unor anumite orase, sate sau regh ni, (cum sunt comunale, islazur:le, crângurile numite 5) proprietatea res nullius, locur.le sterpe de centrele locuite, de a deveni privata «vivificare». Aceste categorii de terenuri, subimpart, la rândul dupa (in : cele luate ca impdrtite cele läsate in posesiunea cu obligatiunea de a fix anual Impozit proportional ce putea fi pâna la jumMatea etc.) ; jurisdictie (civild-Kanun, - sau religioasa -7); administratie (a fiscului, sau a ministerului alte distinctiuni, Toate men¡iunea categoriei sunt in registrele Arhivei imperiale Defterhané purtând fiecare in frunte sigiliul Sul- tanului domnitor - ordinul imperial de deschidere -hatihumaiun,-färd ca vreo indreptare se faca in ele deciziuni imperiale -firman, - transcrisa www.dacoromanica.ro
  55. 55. ca Inscrierea fie simpla inscriptiune a continutului. Vom observa, de altminteri, dela din punctul de vedere al chestiunei ce ne nu toate categoriile de terenuri, pe care codul proprietätii fonciare otoman le distinge, interes. Pamânturile au, sub acest raport, o covârsitoare, nu pentru ele cuprind locurile de pädurile toate domeniile ce nu sunt proprietate nu au o destinatie cea mai mare parte a solului din Intreg lmperiul otoman, ci pentru (exceptând câteva mici vacuf", apar- tinând unor gearnii), proprietatea din Dobrogea-veche din Cadrilater sub dominafiunea proprietate miri" - domeniul statului, - ca atare a fost celui bulgar. Cara cteristica categorii de (care la private s'au incorporat do,meniului public la epoca marilor cuceriri), este nuda proprietate - crak- kaba» - aparfipe fiscului numai dreptul de parti- cularilor, prezentând astf el multe asemdnäri proprietatea noasträ emfiteoticd sau embaticarj. Detentorii de plätesc fiscului, pentru totdeauna, o muadjelé, schimbul titlu de tentiune - care le folosinta, apoi, fiecare an, din de ordinar ; ei au obligatiunea de a pámântul, sub sanctiunea de a-1 pierde, dacä-1 lasá cultivat consecutivi, scuzA Desi nuda proprietate apartine statului, totusi detentiunea imobiliard miri poate obiectul a diferite chiar acte de dispozitie detentori persoane. E bine teles acest din urmä caz, ceea ce se transmite prin vân- prin actele de vointä - intical - nu e nuda proprietate, care este rämâne extra commercium, ci dreptul de : o a principiului nimeni nu poate trece altuia mai multe drepturi deck are el pe terenurile se pot altol drepturi de proprietate - - (cum sunt arborii, constructiunile, etc.) dreptul de succesiune la aceste bu- 4 www.dacoromanica.ro
  56. 56. 50 shiar ordinea succesorala in in chip deosebit reglementate de legea specialä din 17 Muharem hegirei 1284. * * * Legiuirile otomane, cu toatä inextricabila br s'au mentinut aplicat Dobrogea-veche trei ani jumätate dupa anexare, pânä la 3 April 1882, când, legea pentru regularea proprietätii rurale dobrogene, s'a stabilit, chiar ei articol, principiul pe viitor, «proprietatea din Dobrogea, de naturä, se dobânde*te, se conservä, transmite se pierde' conform legilor vigoare România din stânga Reforma cu legea din 3 Aprilie 1882 e una din cele mai insemnate prin consecintele ei pentru desvoltarea eco- socialä nationald a provincidi noastre transdunärene. Principiuei putem spune e unul singur : unificarea regimului proprietätii dobrogene i guvernul au ajuns la acest rezultat cu respectarea tuturor drepturilor din trecut eu o in- telegere a datoriei ce statului in sale cetätenii. economia legii sta rnasuri, jurul se celelalte dispozitiuni secundare : 1. desfiintarea trnnsfor- marea miri" proprietate ; 2. vinderea domeniilor statuiui, conditiuni avantajoase pentru spre a se cu plugari provincia de In fapt, iatä s'a procedat : S'au verificat, registrele originale, vechile titluri de de- tentiune - - de o comisiune, la care s'a un trimis al Arhivelor imperiale din Constantinopol, detentorilor pierdut li s'a permis sa-*i constitue cu martori, Tribunalelor; s'au comasat, vechile tentiuni, s'au delimitat perimetrele in proportie cu populatia tinându-se seamä de viitoarea lot adaugându-li-se, in proportie, izlaz sau de plantatie ; pe s'a procedat la parcelare, indi- www.dacoromanica.ro
  57. 57. 51 vidualizându-se fiedrui titular, suprafata din rificat admis sfârsit s'a vândut, treptat-treptat, loturi mid, la 10 hectare, micilor plugari in loturi la 100 de hectare, celor cari puteau face o mai - dându-se totdeauna preferintä Dobrogenilor, deosebire de nationalitate, domeniile statului, compuse din tot restul te- renurilor de de päsune, deosebirea proprietätilor comunale individualizarea celor private. Mite!, Dobrogea-veche s'a putut repede mântul päräginit, devenit cea mai mare parte proprietate a fost pus imediat valoare de o populatiune harnica, doritoare de progres. * * Cu totul altf el s'a procedat in Bulgaria, care redobândit viata de stat alipit partea de a Dobrogei la aceias epod, primind dela Turd proprietatea aceleasi conditiuni juridice ca noi. In Bulgaria s'a legiferat mult, poate chiar prea mult, dar o al o care ceva din vechea organizare a proprietätii, nu s'a föcut, Administratia armatelor rusesti de ocupatiune a legiferat, dispozItiunile ei figureazd in fruntea tuturor colectiilor legi fonciare bulgäresti ; Soprania a legiferat ; a legif erat guvernul prin o serie de ucaz-uri, regulamente care au Bulgaria pu'tere de lege. Dar toatä serie dn dispozitiuni legislative lasä conditiunea a proprietätii, consideratd in conceptia ei. Chiar legea din 3 1893, care se decide inlocuirea vechilor titluri turcesti cu titluri limba legea din 18 Mai 1901, care se in cu impozit special, sunt niste simple mäsuri fiscale, Intru titlurile gäresti conferä ca turcesti, dijma tot fie se percepe in fie se ca impozit bänesc. Aceasta starea fonciare in Bulgaria, re- terenurile de izlazurile, pädurlle, etc care constituesc marea majoritate a solului din regatul vecin, au ziva de astzi tot ceea ce au fost sub : www.dacoromanica.ro
  58. 58. 52 terenuri apartinând, ca proprietate, in perpetuitate, statului, numai ca drept de folosintä particularilor. Acest caracter al proprietätii rurale din Bulgaria, - asupra nu putem atrage indeajuns atentiunea,-a fost recunoscut de jurisprudenta Curtea de Casatie din d. ex., prin decizia No. 322 din 7 Septembrie 1890, stabileste, con- siderente formale, proprietatea din Bulgaria organizatia caracterul ei originar de din Din in Rumelia-orientald detentiunea a transformatd proprietate absoluta printr'o decizie specialä a sultanului Abdul Hamid din 15 1885 ; aceiasi Curte de Casatie din Sofia, prin o decizie, cu No. 346, din 13 Noembrie constata faptul, arittând sultanului la drepturile statului numai ce- din nu celor Bul- garia deoarece- accentuiazd mentionata decizie - aci nu s'a schimbat nimic din condifiuni caracterul ei, mirie, din trecut. In anului 1914, prin legea din 1 April,. Iegiuitorul nostru a autat schimbe aceastä conditie a proprietätii partea Cadrilaterului anexatä la 1913, condu- cânclu-se de normele de care s'a condus legiuitorul din 1882 pentru Dobrogea-veche, de a ajunge la regim fonciar tot cuprinsul ; dar evenimentele ce s'au desfa-- surat de atunci incoace n'au permis punerea in aplicare a legii aceastä Regularea chestiunii imobiliare rurale in Do-- brogea-noud ar fi trebuit sä cu verificarea vechilor de detentiune. aceasta s'ar fi putut face, s'ar fi ce suprafete se detin de Bulgari uzurpäri abuzive spoliatiunea vechilor detentori turci. nevoiti sä-si lumea cap emigreze, päräsindu-si pämânturile de prigonirilor la care erau expusi din partea autoritatilor onorabililor colonisti din Balcani in Cadrilater 1878. In darea s-a- de seamä asupra judetului Caliacra pe 1915, prefectul G. Georgescu (p. 62) aceastä privintä exemplul tipic al fratilor Costoff din Poiraz, comuna Peelarovo, prin violenta, urma statului bulgar, au des- fiintat satul populat de Arabi, au acaparat vatra satului, tot www.dacoromanica.ro
  59. 59. 53 boziac-ul alte terenuri libere ale statului, astfel astäzi stäpânesc peste 2000 ha., pe and, actele de impuneri dupä toate de proprietate, nu trebue sä stäpanire maximum 759 * * * aceste lämuriri, revenim la : cui ce proportie aparfine, ca proprietate solul Dobrogei ? privintä Cadrilaterului e neputinlä sä deo- un pentru motivele mai sus expuse, nu mai putin interesant sä se proprietätei pri- din Dobrogea-yeche, chipul cum e impdrtitä proportia in care se de locuitorii ei, considerati din punctul de vedere al nationalitätii de - in special de de Bulgari. cifre in privintä : In 1903 proprietatea privatä din Dobrogea-veche de ha., din care : 431.862 judetul Constanta 183.959 Tulcea. Ea se intindere, in chipul urmätor : JUDETELE SUPRAFATA Constanta Tulcea la 0- 10 ha. 103.603 128.490 232.093 10- 25 109.180 32.326 141.506 22., 25- 50 94.176 15.652 59.828 9.7 50-100 33.959 3.767 37.726 6., Peste 100 Total . . . 140.944 3.724 144.668 481.862 183.952 615.821- 100.9 Cum nu o limitä general admisä proprietatea i mare (ca variihd dupä fertilitatea rendimentul solului, ce dispun in aceastä dupa alte criterip, admitem pentru brogea-veche ca proprietate acea dela la ha., ca pro- acea dela 10 la 100 de ha. ca proprietate mare acea de peste 100 de ha., atunci proportia dintre cele febri de proprietäti ar fi fost, la 1903, urmdtoarea : www.dacoromanica.ro
  60. 60. 54 PROPRIETATE Jud. Constanta Tulcea DOBROGEA 0/0 Ha. 0/0 Ha. 0 103.603 128.490 232.093 37.0, Mijlocie 187.315 51.745 8. Mare Total 140.944 3.724 431.862 183.959 29." 615.821 Cum se vede, proprietatea proprietatea proprietatea desvoltat paralel In special proprietatea trebue sä ne retie Ea la 1903 de 939.060 ha., reprezentând o din totalul proprietätii private dobrdgene, pe restul de ajungea proportia de Aceasta explica buna stare relativä a plugarilor din brogea, numeroasele de interes public, ca biserici, primärii, etc. ce s'au fäcut ad, din inifiativä cursul celor 40 de dominatiune româneascd. consideräm proprietatea dobrogeand din punctul de vedere al nationalitätii de a proprietarilor, ea pâned, la 1903, chipul in proportiile specificate in tabloul ce Propristarllor Bulgari Musulmani Rull Germani Alte natii Total SUPRAFATA STAPÂNITA 0-10 ha ha. Peste 100 ha. Dobrogea Constanta Tulcea Constan fa Tulcea Constan 61.138 42.000 152.672 19.432 115.849 1.696 392.787 12.979 47.737 15.029 21.515 11.497 1.197 109.954 24.726 10.253 14.669 4.612 4.724 300 59284 1.818 513 908 1.390 200 - 24.828 1.771 4.876 2.579 4.160 3.301 131 16.818 1.172 3.111 1.458 636 5.373 400 12.150 103.603 128.490 187.315 51.745 140.944 3.724 615.821 Cum se vede, Românii stäpâneau, in 1903, suprafata de 392.789 ha. din proprietatea dobrogeand, reprezentând din suprafata ei aproape treimi, pe când www.dacoromanica.ro
  61. 61. 55 toti conlocuitorii alte origini, la un stäpaneau restul de 223.034 ha., ceva mai o treime, Bulgarii 109.954 ha. sau 17.9°/0. Proprietatea mijlocie, 239.060 ha., - repetärn, deo- sebire in Dobrogea, - se nationalitäti, in chipul : Nationalitatea SUPRAFATA ha. 25-50 ha. 50-100 ha. Dobrogea Constanta julcea Tulcea Bulgari Musulmani Rusi Lipov.) Germani Total 92.412 8.183 27 15.8 8.35 1.22 3.611 212 3.631 872 539 3.031 10.591 1.15 8 54 24 25.93 3.21 71 54 36.5- 19.281 6.7 15.2 0.9 109.18 32.329 15.65 33.95' 3.76 1004 singuri stäpaneau, 172.104 ha., proprietate sau 72 ° toate celelalte nationalitäti 66.956 ha., sau Bulgarii 36.544 ha., 15.A. acum vom hectarelor de flecare nationalitate, in 1903, la de suflete care ele figureazd in statistica aceluias an, pentru a ce suprafatd revine de suflet, urmdtorul rezultat : Proprietatea Proportia NAT1ONALITATEA Populatia Ha. p. Ha. p. 145.228 392.787 - 2 7.046 Bulgari 41.978 109.945 - 2 6.193 Musulmani 35.964 35.964 - 1 6.550 Rusi Lipoveni) 31.119 31.119 - 0 7.978 Germani 8.210 - 2 din acest punct de vedere, deci, se gäsiau fruntea celorlalte nationalitäti, 2 ha. 7046 m. p. de suflet. In vom pe Bulgari de pentru a stäpaneau fiecare ca mare pro- prietate, care e proportia la a proprietätii raport intreaga proprietate dobrogeand, la care paralela ne va duce : www.dacoromanica.ro
  62. 62. 56 Proprietate ROMANI BULGARI Constantal Tulcea Total ° Total Mijlocie Mare Total 103.1 : 117.545 12.97 47.73 21.51 1.197 70.44329.65 63.1 392.78 39.59 privinta proprietätii Bulgarii intrec, adecä, pe proportia numericd, dar privinta proprie- 27.9% fata de in privinta proprietatii de deosebirea e mare in avantajul * * Dar datele din 1903 sunt cam vechi. De atunci incoace petrecut fapte schimbäri de care trebue tinem socoteald. Mai a deposedat pe unii improprietariti cari nu s'au efectiv la pärnânturile sau n'au achitat, la termenele prescrise de lege, anuitätile acelor ; in cele mai multe cazuri, deposedati pentru aceste motive au fost redate titularilor, de ce se stabileau la pämânt se aduceau la curent plata ratelor, imputinarea proprietätii prin deposeddri e relativ nein- de altä parte statul a fäcut o sumä de noui de insuratei, veterani plugari din Dobrogea, din România-veche. Chiar anul (1904) el a 5950 de asemenea familii (4.033 jud. Constanta 1.917 jud. Tulcea), dintre care 5864 restul de 86 de alte origini. Prin insträinäri nici un proPrietatea nu s'a putut de oarece la 10 ha. sunt declarate lege inalienabile. Multi proprietari mici, au devenit proprietari pentru micul plugar dobrogean, in general muncitor econom, n'a pierdut nici o ocazie când mai cumpere pämânt, - hectare de vânzare cumpere, fie din fie din pämânturile devenite proprietate www.dacoromanica.ro
  63. 63. 57 la mic de 10 ha. care a fost tmproprietärit. In ce loturile mari, de ha., ultimele decenii, a suspendat vânzarea rezervând disponibilitätile exclusiv la rnicilor plugari Proprie- tatea mare, dar, n'a putut creste de teren dela .stat, ci tot numai prin transactiile mutatiunile dintre par- ticulari, anume ea o parte din aceiasi veche tentiune proprietate absolutä, in timp, ea s'a frakmentat prin mosteniri partiale, Toate aceste prefaceri, survenite prin jocul firesc al au profitat, cum vom proprietatii mijlocii, care a crescut proportii ce se inalnesc sä fie de aproape din suprafata a private dobrogene. * Recensamântul general din 1905 gäseste proprietatea pri- vata din Dobrogea 69,536 ha., atingând cifra de 685.357 ha. (fatä de 615.821, cu doi ani 'nainte, 1903), anume : 456.197 in jud. Constanta, - 229.160 Tulcea. proprietate se descompuneh, dupä ambele judete in Dobrogea, precum : JUDETELE DOBROGEA ConstantaPROPRIETATE Ha. Ha. 108.953 112.937 16.47 221.890 Mijlocie 207.666 98.368 306.034 Mare 139.578 20. 17.855 2. 157.433 Total 456.197 66. 229.160 685.357 prbprietatea : de 232.093, in 1903, proprietatea mijlocie : 306.034 de 239.060, proprietatea mare : fata de 144.668. Sporn! de 69.536 ce semnalám mai sus pentru ace§t www.dacoromanica.ro
  64. 64. 58 ani (24.371 ha. jud. Constante 35.201 in jud. Tulcea) nu se vede, micH proprietati, pe care o contra, imputinatä 10.203 ha., ci proprielatii mijlocii, care se un spor de 66.964 ha. proprietatii ea 12.765 ha. Oricât de probabile ar fi oarecare deosebiri de prima statisticd, - administrativa, cea de a doua, -e in de cea mai mare parte a acestui spor se prin mai sus merate : din transferari de proprietate acte de de particulari ; in ce prive*te cre*terea de accentuatd a mijlocii, ea se faptul cum am mai spus, acest tip converg, in mersul evolutiv, proprietatea pro- prietatea mare intr'o de plugari strângatori, cari iubesc a cu toate jertfele, pentru a-ii apoi pe el munca staruitoare. dovada acestei afirmatiuni in faptul cea mai mare parte a proprie- mijlocii e acea care trece peste 10 ha. la partea cea mai e acea care trece de 50 ha. merge : in prima categorie se proprietati suprafata de 264.756 ha. (175,148 in jud. Constanta 89.608 in jud. Tulcea), a doua, mimai de 41.278 ha. 32.518 in iud. Constanta 8760 jud. Tulcea). * * Recensamântul din 1905 o lucrare pur proprietatea numai material impozabil, mi cuprinde si nu i se poate cere date in pri- vinta nationalitatii de a proprietarilor ; dar rezultatele pe care le constatd, din acest punct de vedere, statistica aciminis- trativä din 1903 ca baze serioase de pentru viitor. Trebue numai tinem schimbarile ce au sur- venit de atunci fie in privinta suprafetei de tre- din domeniul public proprietatea fie in privinta numärului de proprietari ce s'au la cei constatati atunci, au profitat mai elementului Nu cazuri, ar fi prea numeroase, a pe toate, dar e notoriu in cursul acestor www.dacoromanica.ro
  65. 65. 10-12 ani din un numär de proprietati rurale, care au apartinut strainilor de originä, au trecut, prin mutatiuni voluntare, in stäpAnirea Rornânilor, dupä cum e notoriu ca in primii ani dupä anexare, vechii detentori autau sä-si pämâniurile cu 20-30 de lei hectarul nu gäsiau cumpärätori, acum, in cele din urmä plugarii români câte de lei pe hectar nu gäsiau de Tinand de constantä crestere a propriezdtii private din Dobrogea de progresiunea in care proprietatea mâneascä a crescut in chip constant, putem noastre proprietatea din Dobrogea de peste 720.000 de hectare i cd care o de In fata acestei situatiuni de fapt. mai nevoia sä ne Cine ar fi putut face, ori, cum ar fi o sol se de de trei pgtrimi, ca proprietate pe care tratatele cele mai silnice mai neomenoase Irebuc declare cd o recunosc o respectd?! www.dacoromanica.ro
  66. 66. Prima, cea mai veche, se aflä posesia D-lui Vlädo- ianu, secretarul primäriei din Constanta. Poartä titlul: KEin- wohner Verzeichnis im Bereich der Deutschen Etappen-Ver- waltung in der Dobrudscha, nach dem Stande vom Mai Statistica locuitorilor din zona administratiei etapelor germane din Dobrogea, dupä situatia din 15 Mai 1917. E o copie in nuscris, cuprinde, pe coloane, globale ale natio- nalitätilor din subdiviziuni adminisirative ale etapelor germane. reproducem original, respectând or- dinea in care au fost diferitele neamuri s'ar putea ordine de preferinta, sau de simpatie, - doar totalurile de sub coloane : Localitatea Bulgari Turd Rugi Total 2 3 4 5 6 Constanta Medjidia Cara-Omer Cuzgun Cogealac Total 1503 1528 555 9 1738 - 1515 311 697 7218 18243 926 28910 10780 9299 7125 4907 813 2142 35066 9457 516 6 21 6 3932 1584 6065 2937 1149 94 914 742 122 26708 31464 15388 32164 27916 35682 5333 5958 169322 1) statistica din 1 Ian. 1913, In orasul Con- stanta trgiau 15.663 lar statistica pentru acest alte 31 sate dlnprejur, cari sunt socotite In subzona de etape Constanta, abia 9457! De aci ne putem da ce exod grozav mortalitate a Indurat martira populatie In grozava anului 1916! www.dacoromanica.ro
  67. 67. 61 In ordinea insemnatätii numerice, prin urmare, nalitätile se clasifica astf el, acest tablou : I : 87.990 sau (rnajoritate Turci-Tätari : 35.066 sau 20.71 ° Bulgari : 28.910 sau 17.000/0 : 6.065 sau 3.65 "Germani : 5.333 sau 3.15 VI Altii : 5.958 sau 3.52 A doua aceasta brosurä de opt pa- gini, cuprinde rezultatele recensämantului dela 15 Februarie 1918 poartä titlul: cEinwohner-Verzeichnis im Bereich der Deutschen Etappen Verwaltung in der Dobrudscha, nach Stande vom 15 Februar 1918». Un se aflä in d-lui Cagin dela baza din Constanta.. Pe prima se da un tablou statistic rezumativ, ca din manuscrisul sus enit, cu oare care rente de cifre, iar pe celelalte pagini se da statistica nationali- pe sate. Brosura aceasta ne pune a noaste pe deoparte teritoriala a zonei etapelor ger- mane in Dobrogea, de alta ne posibilitatea a trage oare care concluzii, la care cifrele, prin comparatie tima statistica de la Ian. .st. n. 1913. Administratia germane cuprindea intreg judetul Constanta, plus o parte din sudul jud. la o linie intre Dunäre lacul Razim, care ar trece spre nord de satele : Ostrov, Aigar-Amet, Orumbei, Bas-Punar, Slava-Ruseascd, Caugagia, Canla-Bugeac, La nord de aceastä linie, in admimstrau etapele bulgare. Criteriul care s'a fäcut aceastä diviziune, precum subdiviziunile ce ni le statistica germanä, este de economic& nu tine de noastre admi- nistratiVe. tabloul rezumativ al recensämantului din bruar 1918. www.dacoromanica.ro
  68. 68. 62 Localitatea Bulgari Turci Români Altii Total I 2 3 4 5 6 Constanta Cara-Omer Cuzgun Cogelac Total 1502 1559 609 12 1727 21 1525 249 628 7814 18092 850 9536 5810 6175 5398 825 1708 8586 23152 19612 3040 21905 731 1 4031 1163 3450 538 685 319 1166 682 25330 31316 17852 33156 28881 2632g 5430 29158 29452 86030 5954 6840 162864 acum statistica din 15 Mai 1917 cu aceea din 15 Februar 1918 diferentele, in plus sau minus, ale cifrelor fie nationalitäti. Obtinem rezultatül ur- mAtor : Localitatea Bulgari Turd lii Total I Constanta - -1244 - 871 +513 -1378 2 Megidia 4-31 - +3981 2 -611 - 148 3 Cara-Omer - 69 - 950 +2839 - 1 +2464 4 Cuzgun 3 + 502 - 5 -595 992 5 Cogelac -11 -151 12 592 99 965 6 Härsova - - -9003 -421 56 -9353 Total 97 -5614 +882 Presupunand ambele statistici deopotriva de rigu- ros tabloul No. ne duce la urmAtoarele concluzii : mai intervalul de numai luni de la un la o a tntregii zone a elapelor germane, de 6458 suflete, de aproape ceea ce este surprinzAtor de mult. 2) Dacä cifrele pe na- vedem o -crestere la Germani, Bulgari intre cari se cuprind,' de Evrei in primul ; pe la la Ru§i mai ales la Turci spre mirarea noasträ. o insemnatä 3) La Germani Bulgari plu- surile prea mari s'ar explica, dupa anumite informatii ce a- vem, prin intoarcerea prizonierilor, dezertori din armata noasträ ; la prin intoarcerea la cämin a unei pärti din populatia refugiatä Muntenia. nu insä in Moldova Basarabia. Mi- nusul ingrozitor de 9003 suflete de Romani zona www.dacoromanica.ro
  69. 69. 63 cea mai romaneasca regiunei a Dobrogei, din de mai precise, de-o nu ni-1 putem explica. Un minus neexplicabil de 871 suflete se vede zona Constantei ; pe in zona Megidiei, Cara Orneru- lui, Cuzgunului Cogelacului s'au intors la vetrele 15 Mai 1917 de 15 Februarie 1918, in total 7914 La Turci, lipsa 5614 nu are explicare de imigrarea, care s'a continuat se carea Germanilor : Acesti musulmani se elimina de la sine pe din cuprinsul noastre, fie prin emigrare, na- talitate slaba. acum datele statistice germane cu acelea ale recensärnantului de la Ian. 1913, o statistica mai noud a populajiunii Dobrogei nu avem. Aceastä comparatie ne va ajuta cunoastem cifrele minime ale refugiatilor geni ne facem o idee proportiei care pro- noasträ a fost de locuitorii ei, primul de cercetare de asemenea poate avea o istoricd. Este evident vom face comparajia numai pen- tru acea parte din Dobrogea, a fost administrata de etapele recensa- 1 Ian. 1913 Dupa recensa- mantul german din 15 Mai 1917 . Diferenta 147042 87990 -59052 Bulgari 27123 28910 1787 Turci-TAtari 36099 35066 1033 Rusi 7190 6065 - 1125 Germani 5840 5333 - 507 13737 5958 - 7779 Total 237031 169322 -67709 1) St. Romanski. profesor universitar bulgar, articolul Caracterul etnografic al din volumul Die Dobrudscha", So- fia 1918 scrie: In Dobrogea de nord cea veche), cu,toate rile posibile pe care administratia etapelor germane le-a refugia- tilor ca sä se la nu s'au mai malt de 40.000 (p. Ori, noi vedem numai In zona germane numärat 15 Mai 1917 : 87.990 Români, jar 15 Febr. 1918: 86.030. Deci: nici 40.000 nici inlesniri de etapele germane, la a dona gäsim un de 1960 suflete credintd, mimai la un profesor universitar bulgar se talni I Ne putem inchipui dar ce jale ce va fi fost zona de exterminare a etapelor bulgare. www.dacoromanica.ro
  70. 70. 64 Prin urmare, din putin 237.031 locuitori - razboiului erau, de ligur, mult mai multi, - teritoriul in chesti- une numai 169.322, ceea ce reprezinta un minus suflete, sau 28-29%, mai mult de un sfert populatie. La diferenta este impresionanta ! Din 147.042, ei abia 87.990, se cu minimum 59.052 su- flete pierdere considerabila de din totalul ; o cifra superioara populatii a Dob.rogii, care in 1912 abia atingea 51.149 locuitori ! Aceastä diferenta considerabila se in prin refugiul peste Dunäre din fata salbatic, dar, oare care prin lipsa elementelor mobilizate precum prin masacrele de Bulgari. La Rusi la intre cari pe Greci, meni, etc., - deci neamuri ce aveau se ele de gari, Turci Germani, diferenta e mai mare, cam de cinci ori cifra mobilizatilor : cauza nu poate fi de refugiul peste La Germani diferenta e aproape cam din : mobilizatii. La Turci ea este prea de 1033, diferenta ar trebui sä fie de 3500-3600 ! De nu toti musulmanii datoria credinta La Bulgari - caz unic - nu numai nu se nici o dar apare un spor de populatie - poate sporul de element mobilizabil 1912 916, - ceea ce din 15 Mai 1917 a putut inregistra mai pe cetatenii de din Dobrogea, cari, dezertand de la datoria de tasi, la tihna vetrelor tor. serveascä si a- ceasta la anumite convingeri. De coneluziile ce le-am tras numai din considerarea statisticilor, se coroboreaza admirabil cu marturiile ce ne-au aluns la pe alte fine, procentele la ale nalitäti de totalul statistica din 1912, cea din 15 Mai 1917. Evident aci procentele privesc numai din zona etapelor germane. www.dacoromanica.ro
  71. 71. 65 Nationalitätile La la- nuarie 1913 La 15 Mai 1917 Diferenta 51,97% -10,06% Tnrci-TAtari 20,71% Bulgari 5,56% 3,03% 3,65% 0,62% Germani 2,46% ± 0,69 A1 3,52 - Acest tablou si mai mult concluziile noastre de mai sus. acum statistica pe sate 1) a nationalitati din zona etapelor germane din Dobrogea pro-. mitem a o completa mai târziu cu recensämântul de Bul- gari in zona etapelor - care cuprindea, cum s'a mai spus, numai nordul judetului -intele noastre de a obtine o asetnenea statistica, vor fi incunu- nate de succes. EinwohnerNerzeichnis im Bereich der Deutschen Etappenverwaltung in der Dobrudscha nach den Stande 15 Febr. Localitatea Turci Romani Total Constanta 1502 1525 95 8586 731 25330 2 1559 249 23152 31316 3 Cara-Omer 9735 17852 4 Cuzgun 12 7814 5398 19612 1 33156 5 Cogelac 1727 18092 825 3040 4031 6 21 850 1708 21905 1163 682 26329 Total 5430 29158 29452 86030 5954 6800 162864 1) aceasti statistica se poate determina pe o cele 5ase de germane. www.dacoromanica.ro
  72. 72. 66 No. LOCALITATEA Turd Constanta dep, 523 1031 2666 2 Noi 132 3 -3 Azigea 19 171 4 5 112 5 Hasiduluc 6 198 6 Techirghlol 82 26 477 7 6 321 301 8 Mangea-punar 173 1 Hasancea 398 10 Omurcea 358 Horoztar 47 12 Topraisar 4 18 629 13 14 Muratanul 168 408 15 Uzumlar 221 16 17 Enge-Mahale Osmanfaca 22 133 198 18 Ebechioi 17 5 160 .19 Abdulah 62 20 Mahometcea 199 21 Muratanul mare 7 129 22 Cogealia 307 2 281 23 Caracoium 55 24 Canara 24 , 25 Cicracci -26 Mamaia 21 2 26 27 119 278 28 7 4 401 29 Alacap 97 14 165 30 Caratai 581 31 Chiostel 3 267 32 180 Total 1502 1525 9536 TOTAL 5129 57 55 -7 -17 -162 -71 13 -17 6 31 -74 123 4 232 9 181 212 -495 -20 -112 11 -5 -195 27 - 573 11 214 -44 9 -343 18 --274 -26 3183 10 7 2 8 17 2 32 11 2 26 6 4 16 2 7 4 43 9 8 37 3 4 3450 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Alibci-Ceair Endec-cara-chioi Satu-Nou Celebi-chioi Mamut-Cuiusu Seimenii-mici Seimenii-mari Boascic tefan-cel-Mare Geabacu Facria Cara --- 280 --9 31 306 261 149 362 110 380 812 88 442 711 752 924 174 136 261 471 12589 207 204 136 375 673 643 197 462 443 177 909 183 594 347 731 204 174 148 816 629 613 214 435 810 334 623 546 372 164 418 380 1091 560 237 837 711 752 924 174 136 280 266 www.dacoromanica.ro
  73. 73. 67 No. Turd TOTAL Chioseler - - - - - 789 17 Chertic-Pttnar - - - 250 - - 250 18 - - - 237 - - 237 Becter - - - 92 - - 92 20 Terzi-Veli - - - 82 - - 82 21 Tas-Punar - - - 610 - - 611 22 Chior-Cismea - - - 879 - 1 879 23 Dorobantul - - - 718 - - 718 24 - - - 570 - 1 25 Saragea - - - 243 - 1 244 - - - 471 - - 471 27 Tortoman 629 629 28 Derin-Chioi - - - 158 - - 158 29 Defcea 221 30 Pestera 7 - 221 1026 - - 1039 31 lvrinez - - - 709 - - 709 32 Rasova 6 7 - 1496 - - 1509 33 Cochirleni - - - 841 - - 841 34 Cobadin 384 - 131 550 - 3 1068 35 2 1 - 805 - - 808 36 C cargea - 2 35 320 - - 357 Cerna-Voda 15 91 826 1046 - 115 2151 38 Cara-Murat 800 - 353 556 8 165 1737 39 1 - - 358 592 - 28 953 - - 21 382 - 3 387 41 Biulbiulul mic - - 288 384 - 4 672 42 Biulbiulul mare - - 245 253 - - 502 43 Megidia 107 - 1073 - 204 3656 44 2272 21 - - 85 45 Casicci - 1 - 269 - - 270 46 Agemler - - - 250 - 65 315 47 - - 2 637 - 36 675 46 - - - 229 - - 229 . . 1559 249 5810 23152 8 538 243 442 686 2 294 7 301 3 74 590 664 4 Mamuzlia 202 11 213 5 6 470 2 478 6 77 257 334 7 Cerchez-chioi 4 688 692 8 7 712 721 Demircea 466 10 65 420 485 Schender 40 128 168 12 2 7 119 755 166 1049 13 a 7 35 862 4 1018 14 Enghei 4 203 183 15 4 23 776 607 1433 16 Cazil-Murat 3 571 574 www.dacoromanica.ro
  74. 74. LOCAL1TATEA TOTAL 17 BwPunar - 333 1 - 18 352 18 Cealmagea - 1 63 22 - -19 Sarighiol 304 - 182 33 - - 519 20 Ac-bai - - 186 - - 2 188 21 Chiragi - - 372 497 - 1 87u 22 - - 4 414 - 418 23 Hagilari - 466 2 - 468 24 Cadi-chioi - 3 88 81 - 172 Deli-Oruci - 161 3 - - 164 26 - - 43 - -- - 43 27 Azaplar - - 758 9 - - 767 28 Mustafa-Aci - - 273 - 273 29 - - 43 - - 43 30 Cara-chloi - - 122 - - - 122 31 Amzacea - - 248 - 5 253 32 Mangalia 43 163 136 79 - 328 749 33 Caracicula 36 123 120 299 16 33 657 34 Copucci - 186 - 34 2 - 222 35 - 87 - 13 - 30 130 36 Tatlägeacul mare - - 127 62 - 3 192 37 Tatlägeacut mic - 304 - - 24 328 33 Gheringec 4 323 735 - 15 1 39 Ascilar - - 170 . 9 - - Total . . . 629 6175 9735 20 685 I CUZGUN Ostrov 2 35 23 2100 32 2192 2 165 70 236 3 Bugeac 76 6 395 477 4 Ese-chioi 767 273 48 5 1074 23 30 1127 6 Galita 13 454 6 lia 1143 28 29 6 Pârjoaia 319 319 Satu-Nou 748 748 10 Coslugea 5 871 876 11 Lipnita 938 52 107 1098 12 Cuiugiuc 635 230 50 2 917 13 Garvan 347 263 3 14 288 102 390 15 13 30 157 200 16 Cara-Orman 599 234 833 17 Oltina 16 1761 8 1793 18 Beilicul 18 1191 Märleanul 1310 20 801 802 21 507 507 Arabagi 21 336 23 Mulciova 548 252 24 Polucci 25 337 Bac-Cuiusu 100 100 26 33 506 12 357 www.dacoromanica.ro
  75. 75. 69....,. No. LOCALITATEA Turd TOTAL 27 Demircea - - - 119 - 119 28 Cara-Amat - - - 290 93 383 29 Bazarghian - 2 61 531 - 9 603 Ciucur-chioi - - 251 - - -31 Caranlk - 9 57 588 - - 654 -chioi 31 21 - - 839 33 - 3 93 275 - 103 474 34 Regep-Cuiusu - 314 398 304 - - 1016 35 Calaigi - - 413 92 - - 505 36 Teche-Deresi - 8 273 217 - -37 Dobrom. din vale 5 567 72 - 17 1330 38 Dobrom. din deal - 219 170 452 - 5 846 39 Teche-chioi - 1 388 300 - - 689 40 Asarlâc - 369 42 186 - 1 598 41 - 98 169 61 - - 328 42 Nastratin - 68 51 317 - -43 Adam-Clisi - 2 16 610 - 1 629 44 Cherin-Culusu 3 - 39 460 - 1 503 45 Urluia - - - 373 - 6 379 46 lusuf-Punar - - 182 - 182 47 - 19 24 212 18 273 48 Ghiol-Punar - 352 1 488 - 1 841 49 Borungea - - - 72 - - 72 Total 12 7814 5398 19612 1 319 33156 COGE LAC mic 681 85 777 9 mare 563 59 622 3 Cara-harman 157 81 91 11 341 4 Peletlia 366 4 206 5 5 Traian 115 115 6 Tasaul 38 64 47 23 172 7 Palazul 41 83 124 8 Cavargic 204 7 211 9 Seremet 28 9 91 128 10 Sahman 117 119 jurilofca 12 113 2637 2812 12 812 126 14 952 13 Canla-Bugeac 657 277 169 1103 14 Ciamurlia de jos 1426 12 1439 15 Principefe 674 25 3 702 16 Casap-chioi 1666 19 2 1687 17 1269 10 4 1283 18 Duingi 851 158 12 1021 19 Sari-urt 1142 25 1167 20 Potur 920 1 16 15 952 21 Salva Rush 210 1173 588 1971 Beidaud 1396 2 6 1404 23 Ciamurlia de Sus 1324 2 64 www.dacoromanica.ro
  76. 76. 70 No. LOCALITATEA Turd Romani TOTAL Camena - 572 - - - 27 599 25 Caugagia - 323 - 31 8 - 362 26 Eschi-Baba - 345 - 9 - - 354 27 - 16 - 296 - 1 313 28 Testemel - 150 60 2 - 52 264 29 Altân-Tepe 9 4 - 16 - 109 138 30 4 - 31 4 - 740 31 Cogelac 788 12 66 269 11 .24 1170 32 - 1022 - 32 2 1059 33 - 884 - 25 7 25 941 34 Râmnicul de jos - 516 - 152 - 21 689 35 Râmnicul de sus - - - 245 - - 245 36 Colilia 228 - - 27 - 255 37 - 220 381 77 - - 678 Total 1727 18092 825 3040 4031 Aigar-Amet - OVA 378 420 2 205 126 71 - 402 3 Balgiu - - 118 118 4 Bas-Punar 25 - 272 545 9 851 5 Calfa - 6 - 330 34 370 6 - 14 208 222 7 Casimcea 282 - 797 11 8 Corugea - - 513 15 528 9 59 5 1796 20 21 1901 10 Doeran - - 511 -11 Nou - - 562 562 12 1 - 1277 37 1316 13 Hagi-Omer - 268 268 14 Haidar 1 - - 272 1 275 15 Mahometcea - - 95 95 16 Ostrov 10 935 11 957 17 Rahman - - 501 504 18 Ramazan-chioi 1 - 182 - 183 19 Saraiu 3 - 679 20 702 20 Topolog 4 - 1199 218 1426 21 Orum-bei 4 30 .417 2 10 463 22 95 504 1113 10 67 23 24 3 1752 - 32 1812 24 Ghizdäresti - - 18 577 5 600 25 Cala-chioi - 87 2 26 - - 801 - 34 836 27 1 - 744 28 Caceamac - - 314 - 315 29 Chiuciuc-chioi 3 - 88 487 - 583 Pantelimon 2 3 - 868 - 873 31 Terzi-chioi 1 5 - 280 - 286 32 1 115 158 15 - 289 33 Satu-nou - - 230 34 Clobanu 1 7 - 1546 35 1589 www.dacoromanica.ro
  77. 77. 71 No. LOCAL1TATEA --1 - -- 1163 5 2 4 54 25 -9 682 TOTAL 35 36 37 38 39 40 41 42 Muslu Muslu-Bei Erchesec Capugiu Tichnesti - - -1 21 - -1 - - -192 -78 -89 -42 1708 44 405 564 185 334 474 66 21905 160 238 405 650 240 448 475 117 26329 C. BRATESCU www.dacoromanica.ro
  78. 78. UN DOCUMENT Se partea pe care a avut-o elementul românesc special ce ardelean - colonizarea Dobrogei, de boitil din Dupä o statisticä de loan de la Brad in 1850 dupä Turci, care numärau Dobrogea 4800 familii, cel mai numeros Românii cu 3656 familii, in ce in rândul al - dupä Tätari (2225) - cu 2214 Probabil la densitatea element româ- nesc se gândeau anului 1848, in frunte cu loan când planurile loan lonescu, agronom cu cu- solide, proiectau de ferme model Dobro- gea2). Cum firesc, populatia româneascd din Dobrogea ei nationale ar cel mai mare un istoric al acestor de anexare. Ca o modestä con- tributie la acest capitol al culturii române§ti Dobrogea, im- pärtä§esc in rândurile de mai jos câteva notite despre o carte in 1874 de Constantin Petrescu, române din Silistra» care de 13 ani de zile misiunea de institutor la din Silistra din 1874, adia dela 1861. Cartea, un de 79 se pästreaza blioteca ginmaziului Maiorescu» din are titlu : 1) Publicatä In agricole dans la plaine de Dobrodja par ancien ilève de Roville. Constantinople, Vezi detalii In scrisori inedite dela N. Bälcescu I. Ghica de N. Cartojan. www.dacoromanica.ro

×