1. D. ALEXANDRESCO
DREPTUL CIVIL ROMÂN
IN COMPARATIUNE CU LEG1LE VECH1
*I C17
PRINCIPALELE LEGISLATIUNI STRAINE
TOMUL IV, PARTEA II
Testamentele
(A rt. 856-931)

2. Le testament est le triomphe de la liberté dans le
droit civil.
(Troplong, Tr. de la propriété suivant
le Code Napoléon, ch. 31
Quintilien a grande raison de dire que le testament,
en soi, tient ses droits de l'équité naturelle..4l est la eon-
séquence et le complément du droit de propriétél il est la
consolation du père de famille, et répond aux besoins d'un
cceur reoonuaissant qui veut récompenser les soins d'une
épouse, les mérites d'un fils, les services d'un ami. Un peuple
n'est pas libre s'il n'a pas le droit de tester, et la liberté
du testament est l'une des plus grandes preuves de sa li-
berté civile. Qui pourrait d'ailleurs ne pas respecter les der-
nières paroles d'un mourant? La volonté de l'homme, quand
elle a été idéalisée par la mort, est une des plus grandes
puissances de ce monde".
(Troplong, Don. entre-vifs et testaments,
tom. I, préface, p. 124)

3. EXPLICATIUNEA
TEORETICA §1 PRACTICA
A
DREPTRUI CIVIL ROM
DE
DIMITRIE ALEXANDRESCO
DECANUL FACULTATEI JURIDICE DIN 1A$1
La mort surprend znoune un
voleur. 11 faut gtre toujoure bong
et prAt ci partir-.
(Montaigne)
TOMUL 1V, PARTEA II
(Testamentele)
- Art. 856-931 --
(Ed. a doua, ravazuti al coractati, marMi In mod considerabil)
BUCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO. SOCIETATE ANONIMA
191.4

4. Ko. 1150
Toate exemplarele acestai volum vor it numerotate
§I semnate de autor (manu propria).
Once exemplar, pus In viinzare, care nu va Intruni
aceste conditii, va 11 considerat ca contraficut tii va fi
urmirit ca atare.
a,,ff-Li...9

5. CARTEA III
TITLUL H
CAPITOLUL V
Despre dispoziliunile testamentare.
Principii generale.
In capitolele precedente ale titlului de fa, legiuitorul Regulele
s'a ocupat de regulple speciale relative la donaOunile 1ntre privitoare la
vii. In capitolul de fata el se ocupa de regulele speciale
testamente.
relative la testamente.
Dreptul de a testa nu mai este considerat astazi, a§a Drept natural.
cum erò, considerat de unii alta, data, ca un privilegiu spe-
cial concedat de dreptul civil, §i care erh, mai mult sau
mai putin restrans dupa, moravurile fiecarui popor, ci ca
un drept natural, dupa care omul poate sa dispue de bu-
nurile sale prin acte de ultima vointa, a§a cum el poate
dispune de ele prin donatiuni titre vii 1 .
Art. 802 din codul civil define§te testamentul un act 2 Art. 802.
(I) Cpr. Halot, J. Clunet, anul 1902, p. 681. Vezi si tom. IV,
partea I, al Coment. noastre, P. 2. Mai vezi Fnrgole, Tr.
des testaments, I, P. 9, No. 28 (ed. din 1779).
(2) Toti autorii sunt de acord pentru a recunomte cro, cuvtintul
ad, care nu este la locul su in art. 801 (vezi tom. IV,
partea I, al Coment. noastre, p. 11, nota 5) este, din contra,
foarte potrivit in art. 802, pentrua testamentul consistg, in
65105 i

6. 1 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP,. V. TESTAMENTE.
Act dolemn.
eminamente revocabil, prin care te,statorul dispune, pentru
timpul Incetitrei sale din viatl, de tot sau parte din avutul
su 0 .
Testamentul este astlzi un act solemn, In acest sens
di nu poate sit existe fitrit un act scris fii fkirit Indeplinirea
formelor prescrise de lege art. 800, 858 urm., 886 2. Actul
scris este cerut ad i ad solemnitatem, iar nu numai ad pro-
bationem 3 .
kW, cum un vechiu autor, Ricarcl, justificg tolemni-
tatea testamentelor:
La loi, en permettant l'usage des testaments, a élevé la vo-
lonté des hommes au dessus des établissements qu'elle avait faits
pour régler les sucee.ssions entre les héritiers du sang. Elle souffre
qu'un partienlier puisbe violer l'ordre des successions ab intestat,
en lui donnant la liberté de disposer de ses biens jusqu'au dernier
moment de sa vie, suivant ses différentes inclinations, et d'y appeller
les étrangers anssi bien que les proches. Elle a vouln lui laisser
par ce moyen le ponvoir de tenir en soumission ceux qui par l'ordre
da sang sont appellés b. la succession, et de s'aequérir les co3urs
des autres, qni n'y pouvaient rien prétendre. Néanmoins les lois
n'ont pas vonlu entièrement abandonner leur empire, et se montrant
indulgentes au volontés des hommes en un point, elles ont vouln
les tenir assnjétties en un autre. Ç'a été pour ce sujet qu'en per-
mettant anx partieuliers de disposer de leurs biens, contre l'ordre
qu'elles avaient établi, elles ont en mame tpmp imposé des con-
ditions et des formalités auquelles elles les ont indispensablement
attachés. De lit ont pris leur origine tontes les solennités que les
manifebtarea unei vointe nnilaterale, si annme: aces a testa-
torului. Vezi tom. IV suseitat, p. 19, nota 1.
Art. 802 a fost explie.at in tom. IV, partea I, al Coment.
noastre, p. 19 urm.
Vezi tom. IV suseitat al Coment. noastre, p. 21. Testa-
mentum est mends vostra, justa contestatio, Id est solimniter
factum, ut post marten nostram valeat". Ulpiani Reg., tit. 20,
.De testamentis, § 1.
Thiry, II, 393, 3°, pag. 384. Testamentul fiind un act so-
lemn, ziee foarte bine tribun. Patna, legea a anpus existents
lni la diferite formalitAti, care au de seop garantarea liber-
tiltei vointei testatorulni; iar formele la care este supus acest
act, fricind parte din insiiil substanta lui, sunt cernte pentru
ins.54 existents aetului, nu built numai pentru validitatea lui;
de unde rezult4 el un testament viciat in formele sale este
nnl sau mai bine zis inexistent". Trib. Patna, Dreptul din 1907,
No. 22 (en observ. noastrli). Vezi qi infra, p. 25.
(9

7. DISPOZITII TESTAMENTARE. PRINCIPII GENERALE. 3
lois ont prescrites, desquelles elles veulent que les testaments et
les autres dispositions de dernière volonté soient revAtus, it peine
de nullité, et dont les testateurs ne euvent pas se dispenser en y
dérogeant ou autrement; d'autant qu elles sont introduites pour un
bien public, et non pas en leur faveur particuliére. Testamenti
'adj. non privati, sed publici juris est: ideo que forma ejus pri-
vatorum pactis non lceditur (L. 3, Dig., Qui testamenta facere
possunt, 28, 1 qi L. 13, Cod, De testamentis, etc., 6, 23)" (1).
A§a dar, testamentul este un act solemn; de unde re-
zultit el o declaralie de vointA flcutl In mod verbal n'ar
ave it nicio putere legall, cbiar dad, ar fi Insotitg de o
figIduintit de executare flcutl de cutre mo§tenitorii pre-
zumptivi ai defunctului §i chiar dacl aceastl declaratie de
vointit ar fi constatatl printr'un act scris, altul decat un
testament, de exempla: printr'un contract. Testamentul, care
n'ar fi fost gent cu formele legale, n'ar aveà deci nicio
valoare; autorul lui ar trebul s1-1 refacii Inteuna din for-
mele prescrise de lege 2. Ceeace art. 1168 zice In privinta
(lonatiunilor se aplia, deci tuturor actelor solemne In genere.
La Romani §i In dreptul nostru anterior 3, testamentul
trebul neapArat sti cuprind/ o instituire sau rinduire de
mo§tenitor. ,i Heredis institutio est caput et fundamentum
totius testamenti", zice Gaius 4 .
Aceastli instituire sau randuire de mo§tenitor, care nu
se mai cere astazi 5, trebui& sI fie &cal, In vechiul drept
Ricard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires, 1-ère partie,
chap. 5, No. 1284, p. 289 (ed. din 1707).
Planiol, III, 2515 §i 2681; Baudry et Colin, Don. et testct-
ments, II, 1819; Thiry, II, 393, p. 384, etc.
(8) Vezi art. 1 tii 2 capit. 35 (despre diatà) C. Andr. Donici;
art. 708 urm., 770 qi 785 urm. C. Calimach (553 urm. C.
austriac); art. 3 *i 38, partea IV, capit. 3 C. Caragea, etc.
Cpr. Miirzeacu, Maximele dreptului roman, cu aplicare la
codicele nostru civil, p. 100 (Ia.gi, 1880). Vezi fn privinta dreptului
roman, Windscheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III, § 538,
pag. 207 (ed. Kipp din 1901). Vezi gi tom. I al Coment.
noastre, p. 110 (ed. a 2-a).
(4) Institute, II, § 229. Vezi qi Instit. Justinian, De legatis, 2,
20, § 34, ab initio, care reproduce § suscitat din Institutele
lui G-aius.
(') Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 24, nota 1
qi infra, p. 147. Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1886, No. 82.
Conseeintile
eare rezultA
din solemni-
tatea testa-
mentulni.
Dr. roman.
Mincluire de
moqtenitor.
Formate
acestei rin-
dniri.
Dr. nostru
anterior.

8. Codicil.
C. Calimach.
Art. 708.
Dreptul
actual.
roman, in termeni soleinni §i sacramental Titius heres esto,
sau Titium heredem esse jubeo". Daca, In loe de ace,astit
formula sacramental., s'ar fi zis: Titium heredem esse voto,
sau heredera instituo", nu mai exisa institutie de mo0e-
nitor §i, deci, nici testament (i). Mai titrciu, limit, s'a permis
intrebuinta,rea oricarui termen, pentruca el.& nedrept de a
se anun ultima voin0 a defunctului pentru lipsa unei simple
formalitati: quoniam indignum est ob inanem observationera
irritas fieri tabulas et judicia mortuorum" e .
Codicilul (codicillus, diminutiv dela codex, caiet , in-
trodus sub Imparatul August de catre Lucius Lentulus (3),
fiind un act mai putin solemn decAt testamentul 4 , nu putel
sit cuprinda o instituire de moqtenitor, ci numai legate
sau dispozitii analoage, precum : randuire de tutori cpr.
art. 349 C. civ. , curatori, etc.
Dael aratarea vointei celei de pe urma cuprinde oriln-
duire de moSenitor, ziee art. 708 din codul Calimach
553 C. austriae , se nume§te testamerkt; iar daca cuprinde
numai alte orândueli, se zice codicil; qi tarn aceasta numai
se deosebe§te codicilul de testament, eilci nu poate cineva
al orAnduiasca prin codicil randuirea sau subrilnduirea de
moqtenitor" 6.
In dreptul actual, testamentul ne mai avand nevoe sit
cuprinda o instituire sau rAnduire de mo§tenitor, dupit cum
observa to0 autorii, el se confunda cu codicilul de alta data'.
Gaius Instit. II, §§ 116, 117.
L. 15, ab initio, Cod, De testamentis et quemadmodum tes-
tamenta ordinentur, 6, 23.
Ante Augusti tempora constat codicillorum jus non fuisse;
sed primus Lucius Lentulus (ex cujus persona edam fidei-
commissa cceperuna codicillos introduxit". (Instit, De codi-
cillis, 2, 25, Pr., ab initio).
(4) Codicillos autem etiam plures quia facere poled, et nullam
solemnitaten ordinationis desiderant". (Instit., loco cit., § 3).
(°) L. 37 § 3, in medio, Dig., XXXII, De legatis, III. Vezi
tom. IV, partea I-a, p. 26 qi infra, p. 146, nota 2.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 25, nota 4-
,Eine letztwillige Verffigung, durch welche ein Erbe ?Licht
ernannt wird, heisst Codicill", zice Windschgid, Lehrbuch des
Pandektenrechts, III, § 638, in fine, pag. 207 (ed. Kipp
din 1901).
Pothier, VIII, Tr. des don. testamentaires, article prélimi-
4 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. TESTAMENT&

9. CAPACITATEA DE A DISPIJNE PRIN TESTAMENT. ART. 856. 5
,,Entre testament et codicile n'y a point de différence",
.Licelt Loysel i .
In limba de toate zilele se numeqte codicil o declaratie sew.' vulgar
<le ultima vointa, posterioara testamentului, prin care seal ccuovdii:itui. lui
schimba, se adaoga sau se suprima ceva din actul primitiv,
.confirmandu-1 pentru partea neschimbatit. Cand cineva,
clupa diata, Iqi va aduce aminte §i de altele, §i le va trece
In deosebit izrod, se nume.lte codikil", zice codul lui Andr.
Donici (§ 2, capit. 35) (2).
Codicilul poate sa explice numai unele din clauzele cu- Ce poste s5
prinse In testament, dupa cum el poate sa adaoge alto ce.oucireiniud.
clauze neprevazute In actul primitir. Codicilul, care ar cu-
prinde o dispozitie noul, va trebul, bine tnteles, daca este
rorba de un testament olograf, IA fie scris, subscris qi datat
eu Instill mana testatorului; altfel el nu va fi tinut In seama, 3 .
SECTIUNEA I.
Regule generale pentru forma testamentelor 4 .
Capacitatea de a dispune prin testament.
Art. 856. Once persoan5. este capabilk de a faee testament,
naire, 2, p. 225 (ed. Bugnet); Marcadé, III, 438; Arntz, II,
1948; Thiry, II, 393; Laurent, XIII, 102 urm.; Demolombe,
XXI, 10; Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 1830;
Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 678, p. 280,
nota 1 (ed. Crome), etc. Alle Testamente sind heutzutage
nur Kodizille", zice acest din urrak autor. Vezi si tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 25. Alai vezi Furgole, Tr.
des testaments, I, p. 152 urm., No. 1 urm. (ed. din 1779).
Loysel, Institutes coutumières, I, regula 300, pag. 296 (ed.
Dapin et Laboulaye din 1846). Aceasta nu erk task' ade-
vkrat clec.it in privinta provinciilor care urmau obiceiul pi-
mintului; cici, in provinciile de drept seris, se aplick dreptul
roman, unde stim a instituirea de mostenitor erk o con-
ditie sine gua non a validitXtei testamentului. Vezi Furgole,
I, p. 153, No. 3; Chaisemartin, Proverbes et max.mes du droit
germanigue, p. 430, etc. Vezi si infra, p. 6, text t}i nota 2.
Vezi tom. 1V, partei. I, al Coment. noastre, p. 25, nota 4.
Vezi B rton, L art de faire 801-mgme son testament, 238, 244,
p. 235, 237. Mai vezi infra, p. 39, nota 4 si P. 62. Cpr. C.
',von, Pand. Périod. 1900. 2. 31.
Rubrica acestei sectiuni este imprumutatk dela Pothier (Tr. Inexact.
rubricei.
(9
2)

10. (2)
des don. testamentaires, VIII, p. 226): D 8 règl s generales
sur les formes des testaments (capit. 1, art. 1 . Ea este ins&
inexacta, dupa cum foarte bine observa, Mareadi (IV, 2,
60 §i 79); caci, pe de o parte, toate regulele preserise in
aceasta. sectiune nu se apnea, tebtamentelor prililegiate despre
care trateaza. sectia a 11-a (vezi infra, explic. art. 884), iar
pe de alta parte, aceasta. sectie cuprinde dispozitii care s
aplica, si la testamentele privilegiate. Astfel sunt, de exemplu,
art. 856-858. Adevarul este deci a sectia de fati cuprinde
in acelas timp regule aplicabile tuturor testamentelor in genere
si oarecare regule aplicabile numai testamentelor ordinare.
Iata cum se exprima art. 762 din codul italian, dela care
textul nostru este imprumutat: Possono dsporre per i ta-
mento tutti coloro che non son° dichial ati incapa dalla legge".
Tot astfel se exprime, si art. 662 din codul bpaniol: Pueden.
testar todos aquellos ci quienes la ley no lo prohibe expresa-
mente".
Vezi Domat, Lois civiles dans leur ordre natured, VI, No. 0,
p. 12 (ed. Carré); Répert. Sirey, v° Testament, 30 si antori-
tatile citate acolo. In provinciile care urmau obieeiul pamin-
tului, tebtamentul era, din contra, valid, fara, nieio randuire
de mostenitor. Cpr. Planiol, III, 2728; Laurent, XIII, 102
urm.; Demolombe, XXI, 9; Baudry et Colin, op. cit., II,
1827; &pert. Sirey, e cit., 33, etc. *din, in adevar, a
vechile entume admisese principiul ca, numai D-zen, adeci
legitnra de singe, poate A. faca un mostenitor, iar na °mill:
Solus Deus heredem facere potest, non homo, prineipin pe care
il proclama si dreptul germanic: Gott, nicht der lifensch,
macht die Erben. Vezi Chaisemartin, Proverbes et maxims
du droit germanique, pag. 425 urm., precum si tom. III,
6 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 856.
daca nu este poprith, de lege. (Art. 208, 434, 802, 806 urm.,
857 urm., 887, 949 C. civ. Art. 762 C. civ. italian) (1).
C. fr. Art.967. Art. 967 din codul francez prevede cA, omul poate s&
dispue de averea sa prin testament, fie sub titlu de ran-
duire de mo§tenitor, fie sub titlu de legat, fie, In fine, sub
once denumire proprie ali manifest& vointa, destul este ca.
aceastg vointg sti fie arAtatA, In mod inteligibil ki neIndoelnic.
Dreptal Legiuitorul nostru a crezut de prisos de a mai repro-
nostrn.
duce aceastii, dispozitie, care are de scop abrogarea dreptului
roman, dupit care validitatea testamentului erh, precum
§tim, subordonatl unei randuiri de motenito
care er& aplicabilit §i In Franta, Inaintea promulgitrei codulni
civil, Insii, numai In provinciile de drept scris, unde dreptul
roma,n el.& In iloare 2.
C. italian. e)
Art. 762.

11. CAPACITATEA DE A DISPIINE PRIN TESTAMENT. .ART. 856. 7
In loe de a reproduce aceasta dispozitie, legiuitorulReproducerea
nostru a reprodus art. 762 din codul italian, care nu se caordtul6i2tlinin.
ocupa de o chestie de forma, ci de capacitatea testatorului,
prevazand eit capacitatea de a dispune prin testament este
regula generala, iar incapacitatea, o exceptie (i); de unde
rezulta a eel ce prefinde a testatorul era incapabil de a
testa, trebue said dovedeasca afirmarea sa, conform prin-
cipiului Inscris In art. 1169 C. eiv., §i aeeasta dovada nu
poate sit rezulte decal dinteun anume text de lege (2.
Aceasta solutie este admisibill §i In privinta donatiu- Donatinni.
nilor, de§i legiuitorul nostru a eliminat art. 902 din COd111 Alt 948' 949'
franeez, ea una ce rezultit din principiile generale ale drep-
tului. Cpr. art. 948, 949 C. civ. 3).
Toti, In deob§te, cati au voe sa savar§easel tom:114 C. Calimaoh.
zice art. 1262 din eodul Calimach, pot, dupa regula, sa Art. 1262.
faca, §i daruiri".
Incat prive§te persoanele incapabile de a dispune atat Persoanele
de drept eat §i de fapt, vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. inacciarpbuinlee Idie
noastre, p. 29 urm. §i 50 urm., iar Meat prive§te incapa- de a primi.
partea II, al Coment. noastre, p. 41, text si nota 1. Mai vezi
infra, p. 146 si tom. IV, partea I, p. 681. Une,le cutnme
eran, in aceastl privintl, atilt de riguroase incilt declaran nul
testamentul care cuprindeit o instituire de mostenitor. Acestea
eran cutumele din Meaux, Chaumont, Vitry, etc. Vezi Bandry
et Colin, II, 1828.
Vezi infra, p. 146. Numai cei declarati de lege incapabili
sunt deci opriti de a testii. Astfel, smintitul major, care n'a
fost interzis, poate testit &Lek in momentul facerei testamen-
tului, are intregimea facultAtilor sale intelectuale. Cas. rom.
Bult. S-a I, anul 1872, p. 317. Vezi si tom. IV, partea I-a, al
Coment. noastre, p. 31. Chestiunea de a se sti dael testatorul
s'a bucurat sau nu, in momentul facerei testamentului, de
intregimea mintei sale, este o chestie de fapt, care se apreciazä.
In mod suveran de instantele de fond si care poate fi dedusit
atilt din insus testamentul citt si din alte imprejuriíri externe.
Cas. rom. Bult. S-a I, anul 1870, p. 191. Vezi s't tom. IV
suseitat, pag. 30, nota 3.
Marcalé., III, 491; Monrlon, II, 631; Arntz, II, 1719; Acollas,
II, pag. 388; Laurent, XI, 105; Demolombe, XVIII, 322;
Baudry et Colin, op. cit., I, 224, etc. Vezi si tom. IV sus-
citat, p. 26.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 29.
(t)
(2)
(8)

12. Dr. roman
ili dr. nostril
anterior.
Inexaetitate
de text.
C. Calimaeh
qi Caragea.
Proibitia testamentelor mutuale sau conjunctive.
Art. 857. Doutt sau mai multe persoane nu pot testi, prin
acelaq act, una in favoarea celeilalte, sau in favoarea unei a treia
persoane. (Art. 795, 802, 886, 938 C. eiv. Art. 968 C. fr.).
Art. 938. Sotii nu pot, in timpul maritajului, Ali fac&
nici prin acte futre vii, nici prin testament (1), vreo donatiune mu-
tualá qi reciproa printr'unul qi acelaq act. (Art. 857 C. civ.
Art. 1097 C. fr.).
Testamentul mutual sau conjunctiv erh, cunoscut la
Romani, unde Impgratul Valentinian 1:a introdus pentru a
permite sotilor de a se institui mo0enitori prin unul 0
acelaq act Nov. lui Valentinian III din anul 446, tit. 20,
De testamentis) 21, solutie pe ceare o admisese 0 Andronache
Donici prin § 9 de sub capit. 36: Barbatul qi femeea,
zice mest text, pot sii-0 fad. Intre sine diatg, unul ciitre
altul, sau amdndoi inteo diatd, Insit aceastii vointli a lor
trebue s§, fie de fa 0 tntru toate formele cerqute dup. pra-
via" 3.
Prin testament nu se fae donatiuni, ei legate, aqa c5. textul,
spre a fi exact, ar fi trebuit s& ziel a sotii na pot, in timpul
cAsAtoriei, Ali fad. prin nnul qi aeelaq act liberalitAti con-
junctive, nici prin acte intre vii, nici Fin teetament.
AceastA novel& este publichtA la finele eodului Theodosian
(ed. Haenel), p. 190, 191.
Codurile Calimach qi Caragea neoprind testamentele conjunc-
tive, de aici rezult1 a aeeste legislatii le permiteau. Vezi in
acest sens, C. Iaqi, Craiova Qi Bucureqti, Dreptul din 1895,
No. 18; din 1898, No. 84; din 1900, No. 46, etc. Id ni, Cas.
rom. Bult. 1897, p. 1175. Se naqte ins& intrebarea dad. un
testament san o donatiune conjunctivii, Mente sub legile vechi, pot
fi declarate valide sub legea actual.? Curtes de casatie a admis
afirmativa, pentrucA art. 857 ar fi relativ la o chestie de formg;
or, qtiut este a, in privinta, formelor, se apliel regale tempts
regit actum. Vezi Bult. S-a I, annl 1881, p. 300 qi Dreptul
din 1881, No. 40, p. 423; Bult. 1901, P. 948. In acelaq sens,
Cas. fr. D. P. 45. 1. 126; T. Hue, VI, 267; Laurent, XV,
323; Demolombe, XXI, 20; Aubry et Rau, I, § 30, P. 101,
nota 7, in fine (ed. a 5-a) qi VII, § 667, in fine, pag. 101;
8 COD. CIV. CART EA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 857.
citateea de a primi prin donatiune sau testament, vezi acelatts
tom., p. 81 urm.
(8)

13. PROIBITIA TESTAMENTELOR CONJUNCTIVE. ART. 857. 9
Aeest testament este admis i ast6zi in unele legiuiri Dr. etrAin.
stgine, Ins5, numai Intro soti
In Franta, ordonanta din 1735, curmetnd controversa Dr. vechiu
ce exist?), In dreptul anterior, opre francez.
§te testamentele conjunc-
tive sau mutuale, permitandu-le, prin exceptie, numai In
ou cazuri: 1° and pIrintii 1§i Implrteau averea intro
lor; §i 2° caul se dispuneh printr'o donatiune mu-
tualii. mortis causd 2.
Codul actual a csprit din contra, In mod absolut, once Dreptul
actuaL
testament §i donatie conjunctive (art. 857, 938, flrg, a
admite nicio exceMie, a§a a once testamente sau donatiuni
conjunctive aunt asthzi nule, In baza art. 886 3.
Legiuitorul a voit stt, curme din rldIcinI dificult/tile Motivele dr.
asupra citrora tribunalele eran alt1 data In diverge*, clei actuaL
daca testamentele conjunctive ar fi permise astlzi, ca §i alt1
clatl, nu s'ar puteit §ti dac revocarea unuia din ele aduce,
ca conseci* neapitratk revocarea eeluilalt.
N'ar trebui Insá sá intindem proibitia art. 857 peste Difrziti.i
sreccuteiprpoe!.
anarginile ei, ciLei nimio n'ar Impedich pe doul sau mai
multe persoane de a se in¡elege intre ele spre face in acte deosebite.
aeela§ timp fiecare, insá prin acte deosebite, dispozitii re-
Pand. fr., y° Don. et testaments, 6246 urm. qi 12212. Cpr.
art. 1753 C. portughez. Vezi tom. I, al Coment. noastre,
p. 101 (ed. a 2-a). Chestia este insg. indoelnia. Vezi infra, p. 11.
Ceeace este netndoelnic este a sotii criiiitoriti sub
legea veche n'ar puteh, facá astAzi o donatiune sau un
testament mutual. Rodière et Pont, Contrat de mariage, I,
186; Pand. fr., y° Mariage, 3123. Vezi tom. VIII, al Coment.
noastre, p. 89, nota 3.
(i) Vezi art. 583 ki 1248 C, austriac (texte nereproduse In codul Dr. etritin.
Calimach), art. 2265 nrm. C. german, etc. Contra: art. 761
C. italian, art. 669 C. spaniol, art. 1753 C. portughez, etc.
(2) Vezi Baudry et Colin, II, 1851.
(8) Planiol, III, 2682; Baudry et Colin, II, 1851; Massé-Vergé,
§ 431, p 81; Zacharke, Handbstch des fr. Civilrechts,
§ 672, p. 269 (ed. Crome). Eine Testamentsurkunde,
zice aeest din urml autor, welche die letzten TVillenserkla-
rungen zweier oder mehrerer Personen ethalt, ist ihrem ganzen
Inhalt nach nichtig". Cu alte euvinte, unul qi acela., testament
nu poate sit cuprinda expresiunea yointei mai multor testatori.
Cpr. Trib. Paris, Pand. Périod. 97. 2. 272 §i Cr. judiciar
din 1913, No. 72 (en observ. noastrX).

14. 10 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. 8-a I. ART. 857.
ciproci de ultiml vointI, sau spre a testh ambele, prin acte
deosebite, In folosul unei tertie persoane. Asemenea testa-
mente ar fi perfect valide, chiar dad, ar fi serse pe aceeak.
email, de hArtie 1).
Ce se eere Pentru ca testamentul sit fie conjunctiv, re
Pentru elll MUates-tu 1 vi sg, eadtt sub proibitia art. 857, trebue deei eatamentusX fie
coninnetiv. douii, sau mai multe persoane sl fi dispus prin unul V':
acelaf act, una In favoarea eeleilalte, sau toate In folosul
unui tertiu; de unde rezultii cit cloua testamento nu aunt
conjunctive vi, deci, niel oprite, devi ele au fost serse pe
aceeav coalg, de hArtie, Insii, unul pe o fatti, vi al clones
pe cealalt1 &tit; pentructi, aceste doul testamento, del sunt
scrise pe aceeav coall de hartie, totuvi sunt independent&
unul de altul. Ceeace legea oprevte nu este deci Intrunirea
material., ei Intrunirea juridiel a douit sau mai multe te-
stamento 2.
Revocarea In asemenea, caz, revocarea unui testament nu va
testamentulni. atrage revocarea celuilalt; pentrucit, In specie, existit douti,
acte deosebite independente unul de altul; lar In caz ca,nd
doutt sau mai multe persoane ar fi testat In aceeav zi In
folosul unui ter0u, dreptul legatarului se va desehide, con-
form dreptului comun, prin moartea unuia din testatoii,
celalalt rImiinfind liber de a-vi revoelt dispocitia sa .
Aplie. art. 857 Din cauca generalitittei sale, regula art. 857 se aplica
la tcate 1"ta-la toste testamentele In genere: la cele olooTafe ca vi la celementele In 0
genere. mistice si autentice .
Zacharite, op. Ili loco cit., § 672, in fine; Aubry et Rau, VII,
§ 667, p. 100; Bandry et Colin, II, 1853; Planiol, III, 2682;
Thiry, II, 393; T. Eluc, VI, 267; Laurent, XIII, 146; De-
molombe, XXI, 14; Berton, L'art de faire 80i-mime son tes-
tament, 221, p. 223 O. toti antorii.
Laurent, XIII, 146; Demolombe, XXI, 18; Demante, IV,
113 bis; Baudry et Colin, II, 1853; Arntz, II, 1961, in fine;
Anbry et Rau, loco cit.; Berton, op. §i loco supra cit.; T.
Huc, VI, 267; Pand. fr., y° cit., 6222, 6227 nrm.; Répert.
Sirey, v° Testament, 293 urm.; Tabacovici, Prime elemente
de drept civil, II, 438, pag. 274; Cas. fr. D. P. 61. 1. 267;
Sirey, 61. 1. 670; Sirey, 73. 1. 313; D. P. 73. L 467, etc.
(9 Vezi Pand. fr., Don. et testam,ents, 6222 §i autoritiitile ditate
acolo.
(4) Pand. fr. y° cit., 6232 urm.; Répert. Sirey, vo Testament

15. PROIBITIA TESTAMENTELOR CONJUNCTIVE. ART. 857.
Pentru ea doug, testamente autentice sg, fie insg, con-
junctive, trebue ca constatarea vointei ambilor testatori sg,
fie cuprinsil Inteun singur proces-verbal de autentificare;
iar In privinta testamentelor mistice, trebue ea actul de
suprascriere sit fie fiteut pentru toate testamentele de odatg,
(art. 864 1).
Oprirea testamentelor conjunctive nefiind privitoare Dr. interne-
nurnai la forma testamentelor, ei avand de scop pg,strarea ti°nal privat-
unitAtei dreptului §iimpedicarea contestatiilor, care altg, datg.
Controversli.
aduce,au dezbingii in justitie, se intemeiazg, pe consideratii
de interes general, care ritmln aceleasi peste tot locul, ori-
unde s'ar face un testament conjunctiv; de undo rezultg, eg,
Romftnii nu se vor puteh, sustrage dela aceastg, proibitie,
nici ciliar inteo targ, stilling, unde testamentul con junctiv ar fi
permis 2 . Testamentul reciproc (mancomunado), oprit de
289 urna.; Baudry et Colin, II, 1857; Laurent, XIII, 144 si
toti autorii. Faptul din partea legatarului universal de a
se obligh fnseris inteun testament la executarea lui, nu cade
fnsI sub proibitia art. 857. C. Paris, D. P. 77. 2. 111.
Cpr. Demolombe, XXI, 19.
Vezi In acest scns Laurent, Principes, XIII, 145 si Droit
civil international, VI, 314 urm.; Baudry et Colin, op. cit.,
II, 1855, 1856; Mareadé, IV, 88; Bertauld, Quest. pratiques et
doctrinales de C. Napoléon, I, 154, p. 121; Despagnet, Pr.
de droit international privé, 216, p. 662 (ed. a 5-a, 1909);
Fmlis-Demangeat, Tr. d droit international privé, 1, p. 176,
nota b; Surville et Arthuvs, Cours élément. de droit interna-
tional privé, 193 bis, p. -252 (ed. a 5-a, 1910); Rolin, Pr.
de droit international privé, II, 835, p 410, 411: Ricci,
Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 92, p. 210 urm.
(ed. din 1907); Cas. Florenta, Sirey, 99. 4. 5 si Dreptut
din 1899, No. 59 (eu observ. noastrA); J. Clunet, anul 1902,
p. 175, etc. Contra: A.ubrv et Rau, VII, § 667, in fine,
p. 101; Demolombe, XXI, 2-0 si 476; Weiss, Tr. théorique
et pratique de droit international privé, III, pag. 626, nota
si Tr. élément. de droit international privé, p. 864; T. Hue,
VI, 267; Pacifici-Mazzoni, Tr. delle successioni, II, 26; Bu-
niva, Successioni, § 104 urm.; Cas. Roma, Giurisprudenza
italiana, 1876. 1. 708; Trib. superior imper. german, J.
Clunet, anul 1882, p. 360 si anul 1805, p. 422; Sirey, 95. 4.
12. Vezi si Cas. rom. Bult. S-a 1, 1881, p. 300 si Dreptul din
1881, No. 40, p. 323, care zice di dispozitiile art. 857 si 938
sunt privitoare numai la forma testamentului. V. supra, p. 8,
n. 3. Vezi asupra acestei controverbe, Pand. fr., v0 cit., 14959,
12
Testamente-
antentice li
mistice.

16. Art. 938.
Motivele
art. 938.
Acts deose-
bite.
Neaplic.
art. 938 dona-
tinnilor reci-
proci dintre
viitorfi soti.
Convoy era&
lege, zice art. 733 din codul spaniol, nu va fi valid in
Spania, dacg el a fost fiteut de Spanioli, chiar In stritinit-
tate, tritecr tarit unde asemenea testament este permis aun-
que lo autoricen las leyes de la nación donde se hubiese
otorgado".
Aceea§i solutie este admisibill In privinta donatiunilor
conjunctive art. 938) (1.
Art. 938 reproduce proibitia art. 857. Dupit ae,est
text, sotii nu pot, in timpul clisatoriei (2), s-§i fad, libe-
ralititti conjuetive niel prin acte Intre vii, nici prin testa-
ment. Acelea§i motive pentru care s'au oprit testamentele
conjunctive au fIcut pe leg,iuitor sti, opreaseit §i donatiunile
reciproci, pentrucit donatiunile &cute Intre soti, in timpul
disatoriei, sunt revocabile, ca §i testamentele art. 937).
Proibitia sta,tornicitit de art. 938, In privinta donatiunilor
reciproci Intre soti, printr'unul §i acela§ act, este o conse-
cintl, a principiului revocabilitAtei, zice foarte bine Curtea
din Bucure§ti (3 .
Nimic nu s'ar opune InsA ea sotii Ali faca unul al-
tuia o donatiune mutualit, chiar In aceemi Li, Snag prin
acte deosebite 4)
14960; Répert. Sirey, v° Testament, 2830 urm.; Vincent et
Pénaud, Dictionn. de droit international privé, y° Testa-
ment, No. 16 si 17, etc. Mai vezi tom. I al Coment. noastre,
p. 210 (ed. a 2-a) si tom. VIII, p. 90, ad notam.
(l) Laurent, XV, 323. Contra,: T. Hue, VI, 472, p. 613, 614;
C. Toulouse si Caen, D. P. 52. 2. 64; D. P. 63. 2.. 179.
Vezi asupra acestei chestinni, Pand. fr., y° cit., 14934 urm.
(2) Proibitia art. 938 fiind intemeiatil pe revocabilitatea libera-
litAtilor mutuale co. sotii isi fac in timpul cAsAtoriei (art. 937),
se decide, in genere, a viitorii soti pot sii-si fad. donatiuni
mutuale prin contractul lor de cli satorie, pentruci asemenea
liberalitAti aunt irevoca.bile (argument din art. 936 si 937).
Cpr. Laurent, XV, 325; Thiry, II, 393, p. 384. Cu toate
acestea, jurisprudenta francez1 anuleazA liberaliatile mutuale
saa reciproci, acute chiar prin contractul de asittorie, dad
au de obiect bunuri viitoare. Vezi Laurent, loco cit.
(8) Vezi Dreptul din 1889, No. 74, p. 594. Cpr. Laurent XV,
322; Marcadé, IV, 333; Mourlon, II, 1002; Baudry et Colin,
II, 4027; Pand. fr., y° cit., 12211; Demolombe, XXIII,
449, etc.
(4) T. Ha; VI, 472; Baudry et Colin, II, 4028; Demolombe,
12 COD. CIV. -L CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S14 I. ART. 938.

17. LEGEA CARE CARMITESTE FORM& TESTAMENTELOR. 13
Legea care cirmue§te forma testamentului, cu privire
la timpul dud el este fa"cut.
Forma testamentelor, ea li aceea a tuturor actelor In Art. I C. civil..
genere, este cftrmuita de legea timpului and testamentul a
fost redactat, conform regulei tempts regit actum, fiindel
legea noua nu poste A, aibti, efect retroactiv (art. 1) (t.
Din cele mai sus expuse rezulta cii testamentul flout vaidastea
sub codul Calimach sau Caragea, prin punere de deget, tatuatme ens : or
este valid astazi qi tli produce toate efectele sale, chiar daca Calimach. -
testatorul ar fi murit sub legea actual, daca acest testa-
ment euprinde o Anduire de mo§tenitor, caci legea noul
nu obliga pe testatorii pe care i-a apucat in viata Ali
La alt testament sub aceasta lege. O asemenea Indatorire
legea n'o impune decat pentru testamentele privilegiate
(art. 871, 873 qi 882 2 . (Vezi infra, p. 125, 126, 127 §i 132 .
Aeeste testamente nu pot Irma fi valide astazi decat DatIt certIL
sub conditia de a fi cu adevarat Intocmite sub legea veche, Art. 1182..
caci altfel ar fi foarte lesne de a se Inlaturh legea noul,
antidatandu-se testamentele facute sub legea actual. Te-
XXIII, 450; Maread, IV, 333; Laurent, XV, 323; Arntz,
II, 2317; Aubry et Rau, VIII, § 743, p. 102; Dalloz, Nou-
veau code civil annoté, II, art. 1097, No. 8 urm.; Pand. fr.,
vo cit., 12216, etc.
Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 66 si din 1884,
No. 62; Trib. Argel si Brhila, Dreptul din 1882, No. 23 si
din 1883, No. 29; Laurent, I, 202; Mareadé, I, 52; Demo-
lombe, I, 49; Thiry, I, 29; Planiol, I, 247; Aubry et Rau,
I, § 30, p. 101 (ed. a 5-a); Pand. fr., v° Don. et testaments,
6236 urm.; Répert. Sirey, vo Testament, 300 urni., etc. Vezi
tom. I al Coment. noastre, p. 100, 101 (ed. a 2-a). Deei,
dach legea ar schimbh formele testamentului In intervalnl de
timp, care s'ar strecurà intre data testamentului si moartea
testatorului, testamentnl fAcut dui)/ formele legei vechi ar
fi valid. Répert. Sirey, y° cit., 301; Planiol, I, 247; Demo-
lombe, I, 49; Aubry et Rau, I, p. 30, p. 101 (ed. a 5) si
alti autori eitati In tom. I al Coment. noastre, p. 101, nota 1
(ed. a 2-a). Contra,: T. Hue, I, 73.
(2) Anbry et Rau, I, § 30, p. 101, text si nota 7 (ed. a 5-a).
Vezi autorithtile eitate In nota precedenth, precum si tom. 1
al Coment. noastre, p. 109, 110. Vezi Insä T. Hue, I, 72,
73, duph care legea nouh, care ar fi modificat formele exis-
tente ale testamentului, ar aveh efect retroactiv.
(I)

18. Legalitatua
decretului lui
Cuza-Voclit,
privitor la
punerea In
lucrare a
.eodului civil.
(1) Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 110 (ed. a 2-a). S'a
decis ins& a veraeitatea si sinceritatea datei unui testament,
ficut sub legea veche, este suficient doveditb, prin martorii
instrumentan, Intrucit eontrariul nu este dovedit prin alte
dovezi. Cas. rom. Butt. S-a I, anul 1882, p. 19- Solutia admisX
de Curtea de easatie este insii foarte periculoasI.
() Vezi infra, p. 22, text qi nota 4, precum qi tozn. I al Coment.
noastre, p. 110, 111 si 205, nota 2 (ed. a 2-a).
Este deci legal deeretul lui Cuza-Vodit din 30 Iunie 1865,
prin care s'a prorogat punerea In aplicare a codului civil
pe cinei luni, adecl dela 1 Iulie On& la 1 Decembrie 1865.
Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 21, nota 1 si t. X, p. 632
si la deciziile citate acolo, adde: JudeeAt. ocol. Bins (Dolj),
Cr. judiciar din 1913, No. 9, p. 105 si Pagini juridice din
1913, No. 109 (cu nota d-lui G. Nicolescu).
Pand. fr., y° cit., 6237, in fine.
14 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. TESTAMENTE.
stamentul f4cut conform legei vechi, care s'ar deosebi de cea
actual, va trebui deci sit ail)/ datit certit, spre a fi valid
sub legea nouit (art. 1182 (i .
Test, verbal. Testamentele verbale, permise ki acute sub legile ante-
Aert:Z4itaL4.7rioare, pot dh loe la dificultiiti. Credem di testamentul verbal
acut fatit de cinci martori, conform art. 745 din codul
Calimach (584 C. austriac), n'ar putek fi stabilit astlizi In
justitie prin depunerea sub juritmant a acestor martori,
conform art. 747 din codul Calimach (586 C. austriac .
C. Calimach. Testamentele verbale acute altti. datii Inaintea judecti-
Art. 748 um' tmilor, ar fi Insl valide astitzi Eii ar avek puterea u.nui act
autentic, dacl judecItorii n'au servit numai ca martori, ci
au luat act Inscris despre ultima vointit a testatorului,
conform art. 748 urm. 0. Calimach 588 urm. C. austriac 2.
Data punerei Din Imprejurarea cii testamentul este, In privinta for-
ta luorare a
.codulid civil melor, domuit de legea sub care a fost acut, rezultit el
actual. te,stamentul neregulat In ce privalte formele, acut Inaintea
punerei In aplicare a codului actual 1 Decembrie 1865 2,
ar fi nul, cu toate cg ar Indeplini cerintele legei actuale 4.
Consideratii istorice asupra testamentelor In genere.
Inainte de a examin& cele trei forme testamentare li-
mitativ determinate de legea actuall art. 858, vom face
o scurtI introductie istoricI asupra dispozitiilor testamentare.

19. CONSIDERATII ISTORICE AS17PRA TESTAMENTELOR. 15
Origina testamentului se pierde In Intuneeimea timpu- Origina testa-
rilor, 0 dreptul omului de a dispune de averea sa prin acte mentelor.
de ultima vointa 11 gasim In legislatiile cele mai veehi, afara.
de acea a Germanilor (1), a Egyptienilor 0 a lui Moise 2).
Cel mai veehiu testament, dupa Eusebiu qi Cedrenus, Testamentul
ar fi acel al lui Noe, care, In urma potopului, ar fi Im- lui Noe.
partit panAntul Intro cc:4 trei fii ai si: Sem, Cham §i
Iafet. Desquiron reproduce chiar textul acestui pretins tes-
tament (3.
Poetul Homer ne da, de asemenea, modelul unui te-
stament, &cut de Telemac, In favoarea lui Piren (4).
La Atena, Inaintea lui Solon, nu erh, permis mate- Dr. atenian.
nilor de a teeth. Aeest legislator confera Ins/ dreptul de
a, teeth, Atenienilor care nu aveau copii legitimi, dupa cum
ne atesta Plutarc, Montesquieu §i alti scriitori 5).
Solon erh deci favorabil testamentelor, pe dad Platon,
In tratatul su asupra legilor, voeh, din contra, ca dreptul
de a teeth sit fie eat de restritns, eeeace n'a Impedicat pe
marele filosof de ali face el' Insuqi testamentul eau, cazhad
astfel In contradietia In care, peste 2000 de ani mai thrziu,
trebuih, sit cada Mirabeau.
Iatit cum se exprima, In ackasta privin¡a, un autor:
Malgré le jugement sévère que Platon a porté contre le
testament, le grand philosophe a pourtant testé lui-mAme. Il montra
ainsi, comme on l'a remarqué, la m6me inconséquence que Mi-
rabean, qui avait testé la veille mAme du jour où Talleyrand vint
lire it l'Assemblée nationale le célébre discours posthume, dans
Heredes tamen successoresque cuique liberi et nullum testa-
mentum", zice Tacit. Vezi Répert. Sirey, v° Testament, 26.
Vezi Répert. Sirey, v° Testament, 4 0 6. La Evrei, Ina- Dr. ebraie.
intea lui Moise, se gAsesc ins& oarecare urme de puterea tes-
tamentarli. Vezi Répert. Sirey, y° cit., 5; Michaux, Tr. pra-
tique des testaments, 9, p. 3; Répert. du palais, v'' Testament,
No. 4, etc. Cpr. Furgole, Tr. des testaments, I, p. 8, No. 22
(ed. din 1779).
Ve,zi Répert. Palais, e cit., 4; Michaux, op cit., 9, p. 3. Vezi
In Furgole, op. cit., I, No. 4, p. 4, textul lui Cedrenus, astfel
cum se &alto in versiune,a lui Wilhelm Xilander.
Odysea, capit. 17, v. 78. Vezi Michaux, op. cit., No. 9, p. 3.
(6) Vezi Michaux, op. cit., 11, p. 4; Répert. Palais, v° Testa-
ment, 7; Répert. Sirey, eod. tP, 10.

20. 16 COD. CIV. CARTE A III. TIT. II. CAP. V. S'a I. TESTAMENTE.
lequel l'illustre orateur demandait l'abolition du testament comme
contraire au droit naturel et it la raison" (I).
Dr. spartlat. Dreptul de a test& l§i ave& fiintI §i. la Sparta, dupit
cum ne atestl tot Plutarc, In viata lui Agesilas, § 7, qi
Diogenianus-Laertius care, dupit toate probabilitlitile, trlih.
la Inceputul secolului al 111-lea al erei cre§tine, ne-a pits-
trat testamentele ui Aristotel, Platon, Epicur, Teofrast,
Strabon, Lycon, etc. 2).
Dr. roman. Dar nicAiri testamentul n'a fost mai In floare cleatL. eelor 12
table. la Romani, unde dreptul de a test& a fost proclamat In
mod solemn win legea celor 12 table: Uti legassit super
pecunia tutelave st183 rei, ita jus esto" 3 . Testamentul el.& deci
ea o lege. Dicat sau disponat test ator et erit lex. De aceea.
Mantica comparà testatorul cu nn Rege, care porunce/te 4.
Formele test. Forma testamentului a variat InsA, §i mai multe moduri
Ja ikbmani, de a test& au fost suceesiv admise de dreptul vechiu, de
dreptul pretorian kii de constitutiile Impitritteqti.
Test. ealatis, Gaius qi Justinian ne aratit In Institutele lor c.I., la
'rnitiis /i Inceput, eran doul feluri de testamento. (Pe,stamentorumtest. in pro-
°instil. autem genera initio duo fuerunt) 5 : unul care se film& In
timp de paco, lar celalalt In timp de rilsboiu. In timp de
pace, testamentul se flee& printeo lege, calatis comitiis,
adecii In fiinta qi cu ratificarea poporului, adunat In co-
mitiile sale de doll& ori pe an Id acest seop quce eomitia
bis in anno testamentis faciendis destinata erant 5 . In
Beauchet, Histoire du droit privé de la République athéni-
enne, III, p. 431. Cpr. Répert. Sirey, y° Testament, 9 ai 45.
Michaux, loco cit.; Répert. Sirey, v° cit., 10. Vezi Beauchet,
op. cit., III, p. 694.
Tab. 5, 10. Vezi ai Ulpiani Regul., De tuielis, lit. 11, § 14,
care reproduce textul de mai sus. Mai vezi Nov. 22, c,apit. 2.
Cpr. Furgole, Testaments, II, p. 4, No. 3 ai ILI, p. 357, No. 1.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, nota 6 dela
p. 19, 20, 21. Vezi qi L. 1, Cod, De sacrosanctis ecclesiis, etc.
1, 2, uncle se zice: «Nail enim est, guod magi., hominibus
debeatur, guam ut supremo voluntatis, postguam jam aliud
velle non possunt, liber sit stylus, et licitum guod iterum non
redit arbitrium». Mai vezi infra, p. 147, nota 1.
(6) Gaius, Instit., II, § 101; Instit. Justinian, De test. ordin., 2, 10, § 1.
(6) Gaius, Instit., loco cit. Cpr. Dernburg, Pandekten, ILI, § 69,
p. 128.

21. CONSIDERATII ISTORICE ASTJPRA TESTAMENTELOR. 17
timp de ritsboiu, testamentul in procinctu se flea Inaintea
armatei echipate qi sub arme, cad procinctus erh, armata
gata la lupta 0 sub arme. Procinctus est enim expe-
ditus et armatus exercitus" (t).
Capul familiei soldat, care voea sa testeze Inainte de
a pled', la lupta, 1§i declarit vointa sa lnaintea tovaraqilor
lui de arme, care Inlocueau adunarea poporului.
Aceste testamente neputand Insit sa, tag, loe decat In Test, per ma
timpuri determinate f¡i In Imprejuritri particulare, s'a Inchi- et "brain'
puit Cu timpul a treia forma de testament, testamentul per
cas et libram, care se flea prin mijlocul unei mancipatii,
adeca a unei vinzari Inchipuite, in flints, a cinci martori
qi a unui libripens (porte-balance), toti cetateni qi puberi,
precum 0 a unui cumparittor al succesiunei (familice emptor),
care juca rolul unui mo8tenitor (2). Quod testamentum
dicitur per ces et ltbram, scilicet quia per mancipationem
peragitur" 3).
Cele dintai douit moduri de a testa citzuse big, In
desuetudine Inca din timpul lui Gaius, iar te,stamentul per
ces et libram fusese adane modifieat, fiindca manciparea
nu mai era decal un simulacru, attit In privinta vanzarei
cat 8i a mijlocului de a institui un moqtenitor (4).
In perioada dreptului clasie gasim, de asemenea, trei Dr. dada.
forme de testamente: testamentul per ces et libram modi-
ficat ; testamentul nuncupativ sau verbal tli testamentul pre-
torian.
Testamentul nuncupativ, accesibil tuturor acelor care Test. nunen-
pativ.
nu qtieau sau nu puteau sit serie, precum Bunt, de exemplu:
orbii, etc., consist& In urma desfiintarei mancipatiunei, in
declaratia verbal a testatorului, facuta In prezenta a qapte
martori, septem testibus adhibitis (5.
Gains, Instit., loco cit. Vezi infra, p. 122, nota 4.
... Nam que ohm familial emptor, id est, qui a testatore
familiam csccipiebat mancipio, heredis locum obtinebat, et ob
id ei mandabat testo,tor, quid cuique post mortem suam dani
vend . . ." (Gains, Instit., II, 103).
(2) Gains, Instit., II, 102, in fine. Vezi asnpra ineonvenientelor
testamentulni per ass d libram, Fnrgole, Tr. des testaments,
I, P. 13, No. 10.
(9 Gains, Instit., II, § 103, § 104.
(5) Instit. Justinian, De testam,entis ordinandis, 2, 10, § 14. Vezi
65105 2

22. Testamentul pretorian, introdus prin edictul pretorului,
nu defer&L mo§tenirea propriu zis, ci aye& numai de scop
Investirea unei persoane ea posesiunea bunurilor testatorului
(bonorum possessio). In acest testament, mancipatia nu mai
el-A, necesarit (nulla mancipatio- desiderabatur), ci numai
prezenta a qapte martori Iti punerea unui sigil din partes
fiedruia din ei, ceeace erk o adevaratit inovatie t).
In dreptul bizantin, pe langl testamentul nuncupativ,
introdus de 111101.4, mai gtisim Ind testamentul tripartzt
(tripartitum), admis In anul 439, printeo constitutie a lui
Theodosie al II-lea §i Valentinian al III-lea .
Acest testament se numg tripartitum, fiindcii el 10
Imprumuth formele sale deis trei legislatii deosebite. In adevIr,
1° acest testqment trebuih, conform vechiului drept civil,
A. fie flcut deodatii, gait nicio Intrerupere (uno eodem que
tempore); 2° el trebuià sit fie filcut 1n prezenta a §apte
martori, cu semnittura §i pecetea lor, formalitate Impru-
mutatit deis dreptul pmtorian; 30 In fine, testamentul tri-
partit trebuià sg, fie semnat In Mantra de testator §i de
martori, formalitate Imprumutatii dela constitutiile Impl-
rAte§ti e .
si L. 21, Pr., Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1,
unde se zice: , Licebit ergo testanti vel nuncupare heredes, vel
acribere; Sed si nuncupat, palam debet". Vezi asupra testa-
mentului nuneupativ, Furgole, op. cit., 1, pag. 14, No. 13;
Dernburg, Pandekten, III, § 70, pag. 133 (ed. a 7-a). Vezi si
toin. IV, partes. I, al Comfit. noastre, p. 21, text Qi .nota 2.
Incat priveste testamentul nuncupativ in vechiul drept francez,
vezi Furgole, op. cit, I, No. 23, p. 31 urm.
Gaius, Instit., IL, § 119. Vezi si Instit. Jastinian, lo o cit.,
§ 2. Este de observat ea testamentele, nule dupa dreptul
civil, putean Ali produea efectele lor dupit dreptul pretorian,
daca formalitatile aeestni drept fnsese observate. Vezi Gains,
Instit., II, § 119 si 147. Vezi si infra, nota 1, in fine, dela
p. 107, 108.
L. 21, Pr., Cod, De testamentis, 6, 23.
Instit. Justinian, De testamentis ordinandis, 2, 10, § 3.
L. 23, Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1; L. 21,
Cod, De testamentia, etc. 6. 21, etc. -Cpr. Girard, -Manuel
elément. de droit romain, p. 809, 810 (ed. a 4-a, 1906).
Dup. Institutele lui Justinian (loco cit., § 4), nnmele moste-
nitornlui trebuia A, fie scris eu Snail mana testatornlui san a
until martor, pentru a nu se dit loe la fraude, propter testa-
18 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S & 1.
Test. preto-
rian.
Test. tri-
partit.
Dr. bizantin.
(I)

23. CONSIDERATII ISTORICE AU/13RA TESTAMENTELOR.
Afp dar, din cele mai sus expuse vedem el Romanii
au avut urnAtoarele forme de testament: testamentul cala-
tiis comitiis; testamen tul in procinctu; tes tamentul per ces
et libram sub doul forme: testamentul pretorian, nuncu-
pativ qi tripartit 1 .
ImpAratul Valentinian al III-lea, Intelegand foloasele
testamentului olograf (per holograph,am scripturam) (2), 1-a
introdus In anul 466 dela Christos 8 ; lag acest testament,
care nu avel nevoe de martori, nu este admis In legislatia
lui Justinian. Das land aber im ustinianischen Rechte
keine Aufnahme", zice Dernburg 4 .
In adeviir, acest impitrat cere prezenta martorilor chiar
pentru testamentele serse in Intregimea lor cu insill mama
testatorului, admitlind forma olografl, prin exceptie, numai
7nentorunt sinceritatem, ut nulla fraus adhibeatur ; insi Jus-
tinian a revenit el hulls mai tirziu asupra acestei deeizii
(Nov. 119, capit. 9, De testatore non cogendo propria manu
nomina heredum scribere). Cpr. Ruben de Conder, Répét.
ecrites de droit romain, I, p. 239 (ed. a 7-a, 1888).
( ) Testamencul putei fi ficut in mai multe exemplare, pluribus
codicibus (Instit., loco cit., § 13), §i si fie scris pe once ma-
terie: hirtie, pergament, etc. Nihil enim interest, testamentum
in tabulis an in chartis membranisve, vel in alia materia fiat".
(Instit., loco cit., § 13); L. 1, Pr. qi L. 4, Dig., De bonorum
posseasionibus secundum tabulas, 37, 11. L. 15, in fine,
Cod, De testamentis, 6, 23, zice de asemenea: In quacunque
instrumenti materia conscribere". Vezi infra, p. 41, text Q1
nota 6.
(2) Testamentul scris Cu Insti4 mina testatorului se numià holo-
grapho, lar eel seria de altii se numik alloqrapha. Vezi
Dernburg, Pandekten, III, § 70, p. 133, nota 16.
(8) Novella Valentiani III, tit. 20, capit. 2, De testamen-tis, § 11
Ne tamen hujus statuti salubritatem generi vtgemus hu-
mano, mansura iugiter lege decernimus, ta quisquis per holo-
grapham scripturam supremum maluerit ordinare judicium,
habeaf liberam facultatem . . . . si holographa manu testa-
menta condantur, testes nee,essarios non putamus, etc." Vezi
Rieard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires, 1-ère paitie,
capit. V, S-a 5, No. 1484 urm., p. 335 (ed. din 1707).
(4) Pandekten, III, § 69, in fine, p. 131 (ed. a 7-a, 1903). Testa-
mentid olograf, conform. Nov. lui Valentian, existit §i In eodul
Caragea: lar de va fi serisi diatit de tot Cu mina &dui ce a
ficut-o, atunei qi ari de martori si aibi Axle, Intoemai ea
cea mixturisiti" (art. 26, § final, partea IV, capit. 3).
19
Teetamentele
Can all
existat la
Romani.
Test. olograf.
C. Caragea.

24. (i) L. 21 § 1 (auth. extras1 din Nov. 107, eapit. 1), De testa-
mentis, 6, 23.Dupg, acteastA lege si L. 28 § 1, Cod. loco cit.,
testamentul erh olograf, and erà seria in intregimea lui de
mime testatornlui, cu toate cä el nu era, semnat de dcinsul. Vezi
qi infra, p. 35, nota 1. Cpr. Arnds, Pandekten, § 485, P. 736.
(2) Vezi Ricard, Tr. des donations entre-vifa d testamentaires,
1-ére partie, capit. V, sectia 5, No. 1486, p. 335 (ed. din 1707).
Teat. clin drep- (8) Aeest testament are multA asemitnare en ace' din dreptul
tul canonic. canonic, care se puteft face inaintea preotulni qi a doi mar-
tori (testamentum coram paroho atque duobus teatibus). Vezi
asupra acestui testament, Dernburg, Pandekten, III, p. 135, II.
Vezi qi Forgole, Tr. des testaments, I, No. 10, p. 83 nrm.
(testaments reps par ies curés), qi No. 2, p. 65.
Teetamentele Asemenea testament se obisnueste qi astAzi In Virile supuse
din imperinl imperiului otoman qi ar putek fi flent acolo in ace-st mod de
otoman. cAtre un Roman, conform regulei: locus regit actum (art. 2
si 885). Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1889, No. 22; Trib.
Tnlcea qi Cas. rom. Dreptul din 1881, No. 76 qi 77. Vezi infres,
p. 76, ad notam qi tom. I al Coment. noastre, p. 206, ad notam.
Teat. Ev-reilor, Incit priveqte testamentele Evreilor Acute la Iernsalem,
inaintea tribun. rabinic, vezi tom. I suseitat, p. 205, nota 2
(ed. a 2) qi infra, p. 76, ad notam, in fine.
C. Caragea. Sub codul Caragea, arhiereul, ea sti. poati adeveri un te-
stament, trebuih, sh fi asistat singur la faeerea lui; de unde
rezultit cA testamentul adeverit de Mitropolit, dupli un raport
al protopopului, inskcinat sA cerceteze dad. testamental eris.
sau nu al defunctului, este nul ea nefleut conform preserip-
tiilor legei. Cas. rom. Dreptul din 1873, No. 23. S'a decia
insA cb. o altA persoanA puteh sA iscAleascl in loeul
qi cA asemene,a delegatie erh presupusA pAnit la dovada
contrarA. C. Bacoreqti, Dreptul din 1883, No. 47.
Declaratia vointei testatorului inaintea Arhiereului san
20 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-s L TEST AMEN TE.
In privinta trnpitrtelelor acute de ascendenti, In folosul des-
cendentilor lor (t).
Legislatia Testamentul olograf a existat Mal In legislaVa
WiBig°111". gotilor, care qi-au ridicat trofeele lor pe ruinele imperiului
roman : Manu proprid scribat ea quce ordinare desiderat;
dies quoque et annus habeatur in ei,s evidenter expressus;
deinde toto scripturce textu conscripto, rursum auctor ipse
subscribat' (2).
Trecem acum la dreptul nostru anterior.
C. Caragea. Codul Caragea cere ca diata sit se faca tnscris fa cu
N"dmitema arhiereul (3), sau judeclitorie, sau trei martori (art. 26, parteateat. 'verbal.
IV, cap it. 3); de unde rezu1t1 cti, testamentul verbal Eiau

25. CONSIDERATII ISTORICE MATRA TESTAMENTELOR.
nuncupativ nu erh permis in Muntenia, ceeace pare a se
adeveri gi prin. codul Ipsilant (1).
Codul Calimach, reproducand codul austriac i dreptul
21
C. Calimach.
Test. verbal.
tribunalului, trebuik sit fie fleutg. de testator in persoanA, iar
nu de un mandatar al sAtz. C. Bucuresti si Cas. rotn. Dreptul
din 1879, No. 39, p. 326; Bult. S-a I, 1882, p. 321 si Dreptul
din 1882, No. 36. Tribunalul TARA Insg, atunci, dupg, cum
poate si astAzi, sit delege pe un judecAtor la domiciliul testa-
torului spre a constatit vointa aeestui din urmA. Cas. rom.
Butt. S-a I, 1887, p. 767 qi Dreptul din 1887, No. 80, p. 637.
Vezi infra, p. 78.
Clad se fiteeli un testament Inainte a trei martori, nu erk
nevoe, pentru validitatea lui, de o declaratie expresa din
partea martorilor a au viiznt si auzit pe testator, ci erà sufi-
cient ea din cuprinsul testamentului sA reiasi ci martorii
an anzit dela testator el testamentul este al sAu, sau 'ulcer
el au fost fatA. Cas. rom. Bult. S-a I, 1885, pag. 181 si
Dreptul din 1885, No. 39; Bult. 1891, p. 1062 si Dreptul
din 1891, No. 77; C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 24
i Cr. judiciar din 1896, No. 16. Cpr. C. Craiova, Cr. ju-
diciar din 1904, No. 73 (en observ. noestrA).- Contra: C.
Bucuresti, Dreptul din 1887, No. 11, p. 86. Cpr. Trib. BrAila,
Dreptul din 1883, No. 29, etc.
(I) Curtea din Bucuresti si Curtea de casatie au decis insti. en C. cartage&
mnádrept cuvint. c testamentele acute sub codul Caragea fiindSe rea test.
ambiderate ea niqte cdrfi (art. 6, partea VI, capit. 2), suntP:aittrarrete
supuse la regulele prevAzute pentru acestea; de wide rezulti de deget.
cA, sub codul Caragea, testamental unei persoane care nn
sit serie erk valid, dad, erk semnat de ea printr'o peeete
saa punere de deget si adeverit de scriitor si trei martori, sau
de arhiereul loeulni, ori de judecAtorie. C. Bucuresti si Cas.
rom. Dreptul din 1882, No. 66 si din 1883, No. 45; Bult.
S-a I, 1883, p. 434. Cpr. Cas. rom. Bult. 1900, P. 185 si
Dreptul din 1900, No. 81. Mai vezi C. Craiova, Cr. judiciar
din 1904, No. 73 (en observ. noastrA).-Testamentul fault prin
punerea de deget, adeverit de sfatul satului, nu eril tnsA valabil.
Cas. rom. Bult. S-a I, 1874, P. 32 si Dreptul din 1875,
No. 6, p. 43.
S'a deeis el testamentul fAcut de un sups strAin sub im- Test. Scut
periul leginirei Caragea, care declarA, ta act cl nu stie cartesubc:Carsgea,
4i care nu poartit pecetea sa si niei este semnat de scrii-toned sttleinui.1
torul actului, si nici este field chip& formele legei tlirei sale,
este nul, chiar dad, este legalizat de consulul Wei sale, lega-
lizare ce nu tine loe de semnittura scriitorului aetului, intrucAt
ta legalizare nu sd spume cine a seris testamentul. C. Iasi,
Cr. judiciar din 1905, No. 2, p. 15.

26. 22 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CA P. V. s'a I. T ESTA MENT E.
roman, pe laugh alte testamente, adMiteh qi pe cel nuncupativ
sau verbal, &cut In fiintlt a cinci martori vrednici de cre-
dintit (t), care, la nevoe, erau datori sh-1 tneredinteze Cu
rhmtint Inaintea judechtoriei (8.
C. Calimach. Dupti art. 748-750 din codul Calimach 587-590
Art. 784 urm. C. austriac), testatorul puteh testh verbal inaintea judecit-
torilor, qi judeclitorii, In asemenea caz, eran datori, dupit,
ce se asigurau mai Intli dach testatorul erl In Intregimea
mintei sale, sit meargh fitrh Intitrziere la judechtorie §1 sit
serie In cuget curat vointa testatorului, neadloghnd nimic
spre folosul lor, sau a vrenneia din rudele lor (8.
In asemenea caz. judechtorii nu emu niqte simpli mar-
tori, ci funcionar; care instrumentan In limitele competintei
lor qi constituiau un adeviirat act autentic 4 .
Nu putean figurà ea martori intr'un testament: rnonachii, cei
mai mici de 18 ani, femeile, mutii, surzii, cei eoiti din minte,
cei foarte saraci oi robii (art. 751 C. Calimach, art. 591
C. austriae). In privinta .celor ce eran opriti de a marturis1
intr'un testament, vezi art. 752, 753 C. Calitnach (592 nrm.
C. austriac). Cpr. in privinta eodului austriae, C. Buenrelti,
Dreptul din 1903, No. 24, p. 199.
Art. 745 747 C. Calimach (577, 584 586 C
art. 2250 tu.m. C. german, art. 506, 508 C. elvetian din 1907.
Vezi oi tom. W, partea I, al Com nt. no stre, p. 21, nota 2.
Asemenea testamente se putean face oi la Romani inaintea
autoritatti judecatoreoti sau municipale, care luit act inscris
despre deciaratia testatorului (testamentum apud acta con-
ditum). Testamentul puteh fi incredi 'tat judecatoriei sau impa-
ratului spre pastrare (teetamentum judici aut principi oblatum).
Vezi Van Wetter, Court; de dro.t romain, II, § 659, p. 392
(ed. a 2-ai. In privinta codului ('alimach, mai vezi suprà,
p. 14 oi infra, p. 77.
Cpr. Laurent, Droit civil international, 'VI, 411, 412. Deci,
daca un asemenea testament s'ar invoeh astazi, el ar aveh
puterea unui act autentic. Vezi supra, p. 14. Tot astfel, tri-
bunalele romline ar trebui sit considere ea valide oi ea anten-
tice asetnenea testa mente Acute in Germania art. 2238 C.
german), in Austro-Ungaria, etc., sau seek Mente de un Evreu
la Jerusalem, inaintea tribunalului rabinie, conform legei mo-
zaite, daca testatorul a murit de boala de care suferel in
momentul can 1 oi-a facut testamental; elei, in toate aceste
cazuri, prdecatorii ni 'Bunt -situ pli martori, ei adevarati fune-
tionaii care imprimi testamentului caracterul de autentieitate.
Vezi tom. I al Comerrt. noastre, p. 111 (ed. a 2-a); Laurent,
C. Calimach. (1)
Art. 751 urm.
Test. Sent 4)
de un Evren
la Jerusalem.
Dr. striiin. (2)
Di'. roman. (8)

27. CONSIDERATII ISTORICE ASUPRA TESTAMENTELOR.
Al. Degré crede c asemenea testamente s'ar puteà, face
astlizi (1), MA aceastit solutie este contrarl art. 886 C. civ.
Pe langit testamentul verbal qi cel autentic, eodul Ca-
limach mai Emit înc testamentul o1ograf(9, serie, se
datat, ca f¡i astIzi, eu ins4 mana testatorului (art. 739
C. Oaliinach, 578 C. austriae), precum si testamentul mistic
sau tainuit art. 741, 744 C. Calimach, 579, 582 C. austriac),
care se vede admis atat in codul lui Andr. Donici , cat
qi in codul Caragea (art. 26 § 2, partea IV, capit. 3).
Testamentul puteh fi serie §i de altul, inA in asemenea
caz el trebua sit fie semnat atat de testator eat qi de cinci
sau cel putin trei martori, pe care testatorul Ii mere-
din c. acesta este testamentul su. (Art. 740 C. Oalimach,
(8)
23
C. Calimaoh.
Test. olograf
gi
C. Calimaeh.
Art. 740.
op. cit., VI, 412; Cas. fr. D. P. 59. 1. 81; Sirey, 59. 1. 196.
Cpr. Pand. fr., y° Don. et testaments, 14952 urm., etc.
In privinta testamentului flout de un Romin in guile Test. flieut
supuse imperiului otoman, s'a deeis c este valid testamentul de un Romin
semnat de martori de nationalitate romana i legalizat de In Lnwerini
patriarhul ecumenic, intrucit dupi legile turceoti, un ase-
menea testament este considerat ca autentie. Trib. Ilfov,
Dreptul din 18b9, No. 22, p. 176. Licit priveote testamentul
ficut de un supus otoman in Rominia, vezi infrà, p. 26.
Dreptul din 1475, No. 32, p. 253.
Testatnentul olograf foi aveà fiinti oi in codul Caragea, mea C. Caragea,
el nu alma nevoe fte datat: iar de ya fi scrisi diata de Test. olograf.
tOt Cu mina celui ce a ficut-o, atunci i fit% de martori
aibi titrie, intoemai e i cea mirturisiti," (v. art. 26 § ultim,
partea IV, capit. 3). Cpr. Cas. rom. Bult. 1896. p. 1464 vi
Dreptul din 1897, No. 8. Trib. Argeo a decis, ce e drept,
sub codul Caragea, testamentul olograf trebuià si fie
datat (Dreptul din 1882, No. 23), twit' adevirul este eb. aceasti
conditie nu se cereit de codul Garages (y. infra, p. 56, n. 1),
ci numai de codul Calimach (art. 739), care a modificat, in
aceasti priNintit, art. 578 din codul austriac, uncle data nu
este absolut necesari. Vezi infra, explic. art. 859, p. 65.
Voind testatoral, zice A ndr. Donici (§ 12, eapit. 36), ea si C. Andr.
nu se va IA. cele ce au rinduit Qi au lisat prin diata sa, poate Doniei gi dr.
si acopere cele serse oi s'o deb. ea mina sa ea s'o iSaleasarwFan 14n Er_i-
martorii, 4i are tirie" Cpr. L. 21, ab initio, Cod, De testa- Tintamentului
mends, etc., 6, 23. Vezi i Harmenopol, N, 1, De testamento, mistje.
hominum sui juris, § 21, unde se zice: Secretum testamentum
non admittitur, nisi trua illud subscriptione testator roboraverit.
Uncle nec mulieres, nee illitterati secreto testantur". Vezi infra,
p. 97, nota 3 oi p. 98 (text).

28. Art. 742, 743.
C. CaRinsch
(textni gre-
oeee).
(') Vezi in privinta art. 679 din codul austriac, C. Bucureqti,
Dreptul din 1903, No. 24, p. 199. Aceastri, decizie pnne in
principin c testamentul Cu martori este admis i in Ungaria.
(2) Textul grecesc al codului Calimaeh este identie au cel aus-
triac. In adevitr, in art. 742, se ziee: eteind testatorul nu qtie
s. serie, iar in art. 743: cand testatorul nu qtie sà ceteasci.
In adevttr, cum se exprimh aeeste dou5, texte in origi-
nalul grecesc: art. 742.--Si 6 arasteip.evoc aèv .1IEs5ra vet
x. T. X.". nart. 743.Ilitv 6 ataTteip.svoq Siv iies6v6
va StaeaCv.... x. T. X.4. (R521E 110AlT1K OE ro b IIPIUKH-
11ATOT c MOAAABIAE iv IAE19, 1816. Mipo; Bl. Ka-
"Amoy 0f, 85). Vezi i infra, p. 93, nota 1, in fine.
24 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 858.
579 C. austriac) (t). (Vezi linger, Das bsterreichische Er-
brecht systematisch, dargestellt § 10, pag.
C. CaLim soh. Testatorul care nu Nat carte, sau mai bine zis care
Art. 742, 743. nu
ftiee& s scrie, dupa cum se exprima art. 580 din codul
austriac (welcher nicht schreiben kann), Insemnk cu mina
sa, n fata martorilor, semnul cinstitei cruel i pofteit pe
unul din ei iscaleascI, pe linga acest semn (art. 742
C. Calimach). Aeest text presupune tns c testatorul, care
nu Itieit a serie, kitieit eel putin a ceti. In adevar daciol.
statorul erh orb sau nu ftia a cetl, dupit cum se exprima
art. 581 corespunator din codul austriae (wenn der Erblasser
nicht lesen kann), expresiune pe care codal Calimach, din
grelealit, o traduce, In art. 743, ea i In art. 742: daca
testatorul nu fag carte (2), atunei trebuiò, ea unul din martori
sit ceteased testamental Inaintea testatorului qi a tuturor
martorilor, §i apoi testatorul s adevereasc c testamentul
a fost facut dupa vointa lui, ftti acesta sit fie iscalit atilt
de martori cit i de scriitor (art. 743 C. Calimach, 581
C. austriac).
Venim aeum, dupa ace.st scurt istoric, la codal actual,
care are urmatoarea dispozi0e:
Art. 858. Un testament ponte fi sau olograf, sau Meat
prin act autentic, saa in form. misdeal. (Art. 802, 856
urm.1
859
urm., 864 urm., 886, 892, 1171 urm., 1182 C. eiv. Art. 33 L. p.
autentif. actelor. Art. 969 C. fr.).
Pormele tee- Dupit acest text, nu se poate test?). In mod valid decit
tamentelor
drepttil In una din formele mai sus aratate, adeca: In forma olografd,
actual. In acea autenticd i misticd. Formele testamentelor sunt deci
fixate de lege In mod limitativ, §1 nu se poate face un te-

29. FORMELE TESTAMENTELOR. ART. 858. 25
stament In alte forme decat cele aratate de lege (1). Pazirea
aeestor forme este prescrisit sub pedeapsa de nulitate (art. 886),
lar aceasta nulitate poate fi opus it qi pe cale incidental,
ea mijloc de aparare, farii A. fie nevoe de o actiune In anu-
lare exercitata pe cale principal/ (2).
Din cele mai sus expuse rezulta cii testamentele verbale Neadmiterea
sau nuncupative, admise aka data, nu mai sunt permisettrta.a-
astazi, Eli motivul pentru care legiuitorul modern n'a mai actual.
admis asemenea testamente este lesne de inteles. Testamentul
fiind, in adevar, o derogare dela succesiunea ab intestat,
vointa testatorului trebue sit fie exprimata Inteun mod ciar,
precis §i neindoelnic (3.
In dreptul nostru actual, testamentele verbale sau nun-
eupative fiind inexistente (art. 886), existent& lor de fapt
n'ar putea fi stabilitit prin niciun fel de proba: nici prin
martori sau prezumptii, nici prin marturisirea partilor, nici
prin juriimantul decizor, caci actul scris nu mai este cerut
de astadata ea un instrument de probatiune, ci ca o con-
ditie neaparatit a Mg§ existentei testamentului (4. Cu alte
euvinte, fitrit un act scris nu exista testament, dupa cum
farti un act autentie nu exista o donatiune, o ipoteca, o con-
ventie matrimoniall, etc. Testamentul este deci in acest sens
un act solemn, dupa cum am spus-o de mai multe ori, §i
actul scris este cerut de aka data ad solemnitatem, iar nu
numai ad probationem (5.
Din cele mai sus expuse rezulta ca, testamentul verbal facut T t_es- verbal
de un Roman intr.° tara. In care ace,st testa,ment este permis,nctittant:"
(') Cpr. Planiol, III, 2678; Demolombe, XXI, 21; Thiry, II,
394; T. HT1C, VI, 268 si toti antorii.
(2) Cas. rom. Bult. 1904, p. 1240.
(9 Cpr. Pand. fr., v° Don. d testaments, 6095; Laurent, XIII,
109. Vezi si tom. IV, parten I-a, al Coment. noastre, p. 21.
(4) Planiol, III, 2679; Bandry et Colin, op. cit., I, 1859 urm.;
Thiry, II, 393, p. 384; Mourlon, II, 774; Mareadé, IV, 7;
Demolombe, XXI, 25; Laurent, XIII, 106, 107; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 114 bis I; Aubry et Ran, -VII, § 647,
p. 9, text qi nota 1; T. Hue, VI, 266; Troplong, Don. et
testaments, III, 1445; Pand. fr., v° cit., 6086 urm.; Répert.
Sirey, v° Testament, 71 nrm. si 27 nrm., etc.
(9 Cpr. Bayle-Monillard &supra '..1 Grenier, Don. et testairnents,
II, P. 239, nota c. Vezi si supra, p. 2, text si nota 3

30. Test. verbal°
acute de
striini In
Contavversit.
Oblig. u-
raiL
Controversit.
Cambii
precum este:. Austria, Elvetia, Germania, Turcia, Brazilia,
etc.('), nu are nicio valoare In Romania. In zadar s'ar
regula locus regit actum, caci aceasta regula este su bordo-
nata, solemnitatei de cateori este vorba, ca In specie, de un
act solemn. Dupa, cum aceasta, regula nu poate fi invocata
In privinta donatiunilor, conventiilor matrimoniale gi a ipo-
tecilor , tot astfel ea nu poate fi invocata nici In privinta
testamentelor §1 a tuturor actelor solemne In genere (2).
Tot pentru aceste motive vom considera ca nevalid
testamental verbal fileut de un strain In Romania, conform
legei sale personale. Asemenel testament va puteh fi consi-
derat ca valid de judecatorii straini, nu Snag de judeatorii
romani; pentruca, dupit legea noastra, testamentul este un
act solemn. Cu toate acestea, cbestiunea este foarte contro-
versa% i Curtea din Bucure§ti a validat testamentul verbal
facut de un supus otoman In tara noastra, conform legoi
sale personale, pentruca regula locus regit actum ar fi fa-
cultativa, lar nu obligatorie .
Nu numai aceastit che,stiune este controversata, dar
Vezi tom. IV, part,ea I, p. 21, nota 2.
Vezi in privinta donatiunilor, conventillor matrimoniale vi a
ipoteeilor, tom. IV, partea I al Coment. noastre, p. 326,
text vi nota 2; tom. I, p. 220 urm. (ed. a 2-a); tom. VIII,
p. 72, text si nota 3, etc. Cpr. art. 1106 C. civ. portughez.
(9 Vezi Al. Halot, J. Clunet, anul 1902, p. 683. Contra:
Surville et Arthuys, Cours élément. de dr. international privé,
193, p. 252 (ed. a 5-a, 1910).
(4) Vezi Revista crilicd de drept, legislafie çi jurisprudenfa,
anul 1913, No. 3, pag. 31 urm. (jurisprudentä,), precum vi
Dreptul din 1913, No. 64 (cu observ. noastri). In acelas
Bens, Cas. fr. J. Clunet, anul 1909, p. 1131, 1132 vi Dreptul,
loco cit., p. 512. Contra: C. Paris, J. Clunet, anul 1899,
p. 584 vi Dreptul, loco cit., p. 512 decizie casati); Rollo,
Pr. de droit international, I, p. 361 urm. vi 216, p. 408.
Cpr. Laurent, Droit civil international, VI, 403, 411; Halot,
J. Clunet, anul 1902, p. 683. Vezi asupra chestiunei de a se
vti dacii, regula locus regit actum este obligatorie sau facul-
tativä. (chestie foarte controversatA), Vincent et Pénaud, Dic-
tionn. de droit international privé, vo Forme des actes, 32
urm. Vezi i tom. I, al Coment. noastre, p. 175 gi autori-
atile citate acolo. V. infra, p. 65, ad notam. Vezi in privinta
apliarei regulei locus regit actum la cambii, G. Diena, Tr. di
diritto commerciale int rnazionale, III, 209 urm., p. 22 urm.
26 COD. CIV. CARTEA III. TIT. 31. CAP. V. S-a I. ART. 858.

31. acea de a se qt1 dacit dispozitiile de ultimit vointg, fleute
In mod neregulat, de exempla, In mod verbal, mIrturisite
de mo§tenitori, constituese sau nu, In privinta acestor din
tiring, o obligatie naturalit, care poate servi de cauzl -unei
obligatii eivile. Afirmativa este, In adeviir, admisit de unii (i).
(Cpr. art. 1888 C. Calimach, 1432 C. austriae).
Din necesitatea unui act seris rezultit, ea consecintl, a
nu se poate admite un legat manual (2).
Oprirea de a test& In mod verbal mai atrage, et con-
secintit, oprirea de a puteh, test & prin semne, ceeace dispuneil
In termeni expregi art. 2 al ordonantei franeeze din 1735 3).
Dupit cum existent% testamentului nu poate fi dove-
ditit cu martori sau alto probe, tot astfel moqtenitmii n'ar
putell sit dovedeascit nimic peste cele cuprinse In testament,
stabilind, de exemplu, ell, dispozitiile serse Inteun testament
regulat n'ar fi expresia adevitratit a vointei testatorului (4).
Dacit defunctul a fost Impiedicat de ali face testamentul
C. Amiens si Om. fr. D. P. 1904. 2. 439; D. P. 1905. 1. 47;
Sirey, 1904, 2. 239 si Sirey, 1905. 1. 128; Pand. Périod.
1905. 1. 101; Trib. superior din Colonia, Sirey, 96. 4. 6.
Cpr. Planiol, II, 342; Répert. Sirey, v° Oblig., 298 urm. si
v° Testantent, 73; Anbry et Rau, IV, § 297, p. 7, text si
nota 6 (ed. a 5-a); Colmet de Santerre, V, 174 bis -VI; De-
molombe, XXVII, 42; Larombière, Oblig., IV, art. 1235,
No. 6; Dalloz, Nouveau code civil annoté, II, art. 969, No. 73
urm., etc. Contra: Laurent, XVII, 14. Cpr. T. Hue, VII, 237.
Vezi asupra acestei eontroversé, tom. VI al Coment. noastre,
p. 14 si 15. Vezi si infra, p. 152.
Laurent, XIII, 108; Demolombe, XXI, 26; Répert. Sirey, v°
Testament, 281; Pend. fi'., v° Don. et testaments, 6093; Répert.
Labori, y° Testament, No. 26; Bayle-Mouillard, asupra lui
Grenier, op. cit., II, No. 224, p, 239, nota c.
Atit doctrina at si jurisprudenta admit, din contra, posi-
bilitatea unui dar manual, desì donatiunea este si ea un con-
tract solemn (vezi tom. IV, tutees. I, al Coment. noastre,
p. 257 urm.), pentrua proprietatea lucrului dà'ruit se trans-
mite de indatä f i in mod irevocabil dona.tarnIni, prin insus
faptul traditiunei; pe and aceasta este cu neputintit in ma-
terie de testamente, de oarece testamentul este revocabil si
&are Willi produa efectele sale cleat la moartea testatorului
-(art. 802).
(8) Pend. fr., e cit., 6094; Répert. Sirey, e cit., 282; Troplong,
Dim. et testaments, III, 1449, etc.
(4) Laurent, XIII, 112; Pand. fr., v° cit., 6100, etc.
Legat manual.
Oprirea de a
test & prin
semne.
Dovedirea
peste cele
cuprinse la-
te= testa-
ment.
Impied lc. def.
de a-qi face
testamentul.
Don. manual°.
FORM ELE TESTAMENTELOR. ART. 858. 27

32. 28 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-11 I. ART. 858.
de catre mqtenitorul legitim, care ave e interes ca sl nu existe
testament, acel care ere, sit fie gratificat nu poate, In ase-
menea caz, sit cearit predarea legatului de care el a fost pe
nedrept lipsit prin faptul mNtenitorului, pentrucit nu existit
In specie nici testament, nici legat. Mo§tenitorul, ca,re ar fi
Intrebuintat dol sau violen, va puteit Insit, In asemenea caz,
sit fie tras la ritspundere §i sl plitteascA, ea titlu de daune,
celui cam ere al fie gratificat de defunct, valoarea legatului
ce el ere, O. primeascit (art. 998. 999) (1).
Considerfind, zice tribun. din Saint-Gaudens (3 Decembrie
1864), cl art. 1382 (al nostril 998) nu sufere nicio exceptie qi el
acest text trebue sl fie aplicat in toate eazurile, fiindcl el contine
un principia de eterna. justitie" (2).
C. Calimach. eel ce au silit, ori cu viclenire au ademenit pe litsit-
Art. 697.
torul mo§tenirei Infra arltarea vointei sale celei de pe urmit,
zice art. 697 din codul Calimach (542 C. austriac), ori l-au
oprit la descoperirea ori prefacerea ei, ori au ascuns testa-
mentul flcut, se scoate din dreptul moqtenirei, indatorin-
du-se a raspunde pagubele pricinuite cuiva prin urmarea
sit" (3. lad cum se expriml, In aceasd, privinVi, Furgole:
Comme il ne serait pas juste que ceux que le défunt a eu
une volonté sinekre de gratifier, souffrissent du dommage par le
fait de ceux qui ont empAché l' effet de la bonne volonté du défunt,
en l'emphhant de disposer par testament ou codicille, on doit leur
accorder, suivant l'esprit du droit romain, contre ceux qui ont em-
pAché la disposition par violence ou par dol, une action pour ré-
parer le dommage qu'ils ont cause (4).
Laurent, XIII, 122; Planiol, III, 2680; Demolombe, XXI,
27; Aubrv et Rau, VII, § 647, p. 11; Zacharite. Handbuch
des fr. divilrecks, IV, § 654, in fine, p. 202 (ed. Anschfitz);
Devilleneuve, nota In Sirey, 53. 2. 609; Grenier, Don. et tes-
taments, I. p. 668, text qi nota b (ed. Bavle-Mouillard); Bt.-
darride, Du dol et de la fraude, I, 404 ;rm., p. 435 urm.,
(ed. a 4-a); Baudry et Colin, II, 1870, 1872; Répert. Labori,
v0 Testament, No. 30. Contra: C. Montpellier, Sirey, 63.
2. 609; D. P. 54. 5. 743.
Pand. fr., y° cit., 6104.
(8) Cpr. § 16, eapit. 35, Cod. Andr. Doniai; L. 1-3, Dig., Si
quis aliquem testari prohibuerit, vel cagerit, 29, 6; L. 2, Cod,
eod. tit., 6, 34, etc.
(4) Furgole, Tr. des testaments, I, capit. VI, S-a III, No. 123,
p. 593, 594 (ed. din 1779).

33. DISTRITGEREA SAIJ PIERDEREA TESTAMENTIILITI. 29
A.ctiunea In daune nu va fi Insq, admisl decat atunci Osumile in
cilnd faptele sau manoperele frauduloase vor fi grave §i pre-
cise (1), §i fiindcit persoana care a fost, In specie, victima
dolului, a fost In imposibilitate de a-§i procurà o dovad§,
scrisl (art. 1198), once probl va fi admisl, chiar jurg.mgcntul
decizor (2), pentru a se stabill c. defunctul a fost Impedicat
de a testite).
Atat codul Calimach art. 697) cat qi legile romane eitate Nedemnitatea
de a n=1.p. 28, nota 3, declaran nedemn de succesiune pe mo§teni-
torul care Impiedicase pe defunct de face testamentuloate In dr. nos-
solutie care este admis i astAzi In Austria (art. 542 C. tr.'
austriac), In Italia (art. 725 C. italian), In Olanda (art. 855
C. olandez), In Spania (art. 674, 756 §§ 6 §i 7 C. spaniol),
In Germania art. 2339), In Elvetia (art. 540 C. civil din
1907) §i In alte VIA ; IDA asemenea excludere dela succe-
siune fiind o adevitratti penalitate, nu poate, In lipsa unui
text expres de lege, A, mai fie admig, In dreptul nostru
actual 4). Nulla pcena sine lege.
Cazul and testamentul a fost distrus sau pierdut.
Se poate întàmplà ca un testament al fie nimicit In Pierderea 6411
totul sau In parte prin dol sau printeun caz fortuit. In telistmegnetill
asemenea caz nu mai Incape Indoial c legatarul va pute&pria caz
dovedeascii, existenta, fie total., fie parOall a testamen- tnit
tului, clici el nu cere, In asemenea ipotezI, s dovedeasc§.
Pand. fr., V° cit., 6102; Aubry et Rau si Laurent, loco supra
cit., etc.
C. Turin (13 April 1808), Répert. Dalloz, ty0 Disp. entre-vifs,
255, nota 2.
(8) Furgole, op. cit., I, No. 107, P. 587; Pand. fr., y° cit., 6107; De-
molombe, XXI, 29; C. Toulouse, Sirey, 65. 2. 156; D. P.
65. 2. 202, etc.
(4) Pand. fr., y° cit., 6113; Laurent, IX, 2; Demolombe,
217, 218; Mourlon, II, 48; Vazeille, Succesions et donations,
II, art. 969, No. 2, p. 376 (ed. din 11337); Aubry et Rau,
VI, § 593, p. 287. Vezi si tom. III, partea II, al Coment.
noastre, pag. 85, ad notant (ed. a 2-a). Contra: Merlin,
Répert., .tom. VIII, v° Indignité, No. 10, p. 22. Aceasti din
urmI solntie erà admisg. In vechiul drept francez. Vezi Fur-
gole, op. cit., I, 100 urm., p. 584 urm.

34. Dovedirea
existentei tes-
tamentulni
pierdut san
distrus.
el legatul i-a fost flcut In mod verbal, ci cl a existat un
testament scris, In conditiile prescrise de lege, pe care el nu-1
poate InsI InfIti§h din cauze independents de vointa lui (1.
Existenta testamentului va puteit fi stabilitl prin (Rice
soiu de probe, deci §i prin martori sau prezumptii (8), dad,
se va dovedi mai 1nt§,iu, inteun mod precie, forta major./ care
a adus pierderea sau desfiintarea testamentului, de exemplu:
focul, inundatia, cutremurul sau altl imprejurare In care el
a fost distrus. Ala dar, n'ar fi suficient ea legatarul sl se
multumeascl a invoch In termeni generali cazul fortuit sau
forta majorI aceste doul expresii fiind sinonime , clici proba
testimonial, menitA a Inlocui produeerea actului, nefiind
admisl cleat In cazurile anume statornicite de lege, trebue
sl se stabileascl mai IntIi el pIrtile se gIsesc In cazul ex,-
ceptional prevIzut de lege (8.
Curtea de casatie a decis foarte bine acum de curand
(8)
Cpr. L. unicA, Dig., Si tabule testamenti extabunt, 37, 2;
L. 30, Cod, De testamentis, etc., 6, 23; L. 2, Cod, Quemad-
modum testamenta aperiantur, etc., 6, 32, etc.
Cpr. C. Craiova, Cr. judiciar din 1899, No. 7, p. 51. Cas. fr.
D. P. 88. 1. 299 (qi raportul cons. Barafort); Sirey, 83. 1,
127; Sirey, 1904. 1. 132; C. Nancy, D. P. 99. 2. 263 iii Cr.
judic'ar din 1900, No. 74 (cu observ. noastrA); Sirey, 1900. 2.
94; C. Grenoble, Sirey, 1903. 2. 106. Dispozitiile codului
civil relative la probe, avAnd un caracter general, este evident
a. dovada perderei sau distrugerei testamentului provenitA
dinteun delict sau din caz fortuit, poate fi fAcutA eu martori
Ili prezumptii, chiar ffirA, niciun inceput de probl scrisl, fiind
vorba in specie de un fapt care n'a putut fi constatat prin
acte scrise (art. 1198). Aubry et Rau, VII, § 647, p. 10;
Zacharlie, Handbuch des. fr. Civilrechts, IV, § 647, p. 182,
text qi nota 2 (ed. Anschtitz), § 657, p. 224, text Qi nota 2
(ed. Crome); T. Huc, VI, 266, p. 338 §i VIII, 300, in fine;
Bandry et Colin, II, 1867 urm.; Laurent, XIII, 113 urm.;
Pand. fr., v° cit., 6133 urm.; Répert. Sirey, v° Testament,
1787 urm.; Planiol, III, 2680, etc. Vezi qi tom. VII al Coment.
noastre, p. 290.
Pand. fr., e cit., 6120; Demolombe, XXI, 34; Thiry, II, 293,
in fine; Mourlon, II, 774: Demante et Colmet de Santerre,
IV, 114 bis I; Laurent, XIII, 113 urm., 116; Larombière,
Oblig., V, art. 1348, No. 42, 49; Bonnier, Tr. des preuves,
175; Troplong, op. cit., III, 1451 urm.; C. Orléans, D. P.
63. 2. 5; Sirey, 63. 2. 73, etc.
30 C. C.CART. 1II.TIT. II.CAP. V.S-S 1.DISTRUG. TESTAMENT.
( 1)
(2)

35. DISTRUGEREA SALT PIERDEREA TESTAMENTULUI. 31
(18 Deeembrie 1912), cl de§i este adevArat el, In caz de
perderea unor titluri prin fortl majorl (deci §i a unui tes-
tament , proba testimonial este admisibill atat pentru sta-
bilirea pierderei titlului cal qi a cuprinsului lui, totuqi pentru
ca admiterea acestei probe sl fie obligatorie, trebue ea partea
sit determine evenimentul de fortl majorl cu ocazia eIruia
titlul a fost pierdut, pentru ca instanta de fond sI poatit
apreciit daeit dovada invocatl este sau nu admisibill. 1).
Legatarul va trebui sly dovedeasc4 nu numai existenta Dovada co
§1 cuprinsul testamentului, dar qi el el erl Investit eu
formele legale. Martorii vor trebui deci sit afirme nu numai
eá au vitzut testamental, dar cl ei cunosc continutul luí
cit el nu aye& niciun viciu de forml: Non modo se vidisse
ac le gisse instrumentum quod dicitur amissum, sed scire
quid in eo contineatur, atque nulla in parte esse vitiosum .
In fine, legatarul va mai trebui sl dovecleascl, Impre-
jurarile din care rehultl cl testatorul a avut On/ la moartea
sa intentiunea de a mentine testamentul ce fácuse .
Daci nimicirea testamentului nu se datoreste lntâmplärei, Apilo.
el unui deli,t art. 998 C. eiv. sau unei negligente art. 999 art6.99ci8;i91.99
O. civ. , comisl de o anume pers)anA, care este eunoscutl,
(') Cae. rom. S-a I, decizia No. 920 din 18 Decembrie 1912,
Cr. judiciar din 1913, No. 14, p. 166 si Jurisprudenfa ro-
man4 din 1913, No. 8, P. 117.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 6122; Répert. Sirey, yo Testanient,
1802 urin; Laurent, XIII, 116; Detnolornbe, XXI, 34; Trop-
long, III, 1453. .Dreierlei ist zu beweisen, zice Zacharite,
(op. cit., IV, § 657, P. 224, nota 2, ed. Crome): 1° Testa-
mental?' extitisse; 20 fuiase solemne; 30 periisse". i ac,est
autor adaugto. (loco cit.): Nu este nevoe de a dovedl a doua
imprejurttre, de citteori testamentul a perit prin culpa pArtei
adverse". Se decide, in adevfir, a de citteori testamentul a fost
distrus san snstras de mostenitor, regularitatea sa este presu-
pusa; penfrucK, dupli toate probabilitAtile, el n'ar fi fAcut sa
dispara un testament care erà neregulat. Cas. fr. Sirey,
1904. 1. 132; D. P. 98. 1. 56; Sirey, 98. 1. 128; C. Nancy,
Sirey, 96. 2. 263, etc.; Demolombe, XXI, 32; Tropiang, III,
1452; Pand. fr., y° cit., 6128 urm.; Répert. Sirey, v° Testa-
ment, 1806 urm.; Laurent, XIII, 117; Baudry et Colin, II,
1868, etc.
T. Hue, VI, 266, in fine; C. Poitiers, D. P. 79. 2. 267; Sirey,
80. 2. 147 si alte decizii citate in Répert. Sirey, yo cit., 1803.

36. Cama ciad
testamento'
s'a pierdnt
dia oanza
negligentei
legatarnlni.
Caznrile ciad
tribnnalele
pot respinga
dovada cenia
de legatar.
Forraele
testamentelor
ordinare.
acea pemoana poate, dupa cum am vitzut suprec, p. 28, fi
condamnata la daune, conform dreptului comun.
Dovada existentei testamentului nu va puteh Irisa, fi
facuta prin niciun mijloc, daca pierderea sau distrugerea.
ace,stui testament nu se datoreqte cazului fortuit sau forto3i
majore, ci numai negligentei, imprudentei sau nedibaciei le-
gatarului ; pentruca, In asemenea caz, el este In culpa qi nu mai
suntem In exceptia admisa de art. 1198 din codul civil (9.
Mai mult Inca, cererea legatarului de a stabill exis-
tenta testamentului prin martori sau prezumptii ar putei
fi respinal chiar atunci dind acest testament ar fi fost ni-
micit prin caz fortuit sau forta majorii, daca aceasta s'a
IntAmplat In timpul vietei te,statorului, caci daca el a
avut cuno§tinta de distrugerea testamentului i a trait In
urma un timp destul de Indelungat, t'ara a mai face alta!,
aceasta este ce,a mai burla dovad câ el qi-a luat de seamg.
a inteles a-1 revoch tacitamente (9.
Despre formele testamentelor.
Am vazut suprec p. 24, di, art. 858 din codul actual
recunoa§te,, In privinta testamentelor ordinare, trei forme de
testamente: 10 testamentul olograf; 2° testamentul autentic;
In fine, 30 testamentul mistic. Ne vom ocupi despre fie-
care din aceste testamente In parte.
I. Testamentul olograf.
32 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.
Art. 859. Testamentul olograf nu este valabil clec& cinc)
este seris in totul, datat qi subsemnat de mina testatorului. (Art. 43,
800, 802, 885, 886, 892, 1177 urm., 1182 C. eiv. Art. 970 C. fr.).
Definitie. Testamentul olograf este, precum numele su Il arata
(') T. Hue, VI, 266, in fine; Laurent, XIII, 120; Demolombe,
XXI, 35; Pand. fr., y0 cit., 6167; Répert. Sirev, y° Testament,
1791 qi ves Legs, 154, 157, etc. Vezi tom. -VII al Coment.
noastre, P. 292.
(2) Laurent, XIII, 121; Demolombe, XXI, 34, in fine; Répert.
Sirey, v0 Testament, 1836; C. Rouen, D. P. 77. 2. 181; Sirey.
77. 2. 318, etc. Vezi qi tom. VII al Coment. noastre, P. 292.

37. TESTAMENTUL OLOGRAF. ART. 859. 33
psoq, intreg §i ipeepety, a serie, opera excluzivit §i personal
a testatorului. De aceea art. 670 din codul spaniol, abro-
gAnd In aceastA privintA, dreptul anterior, dispune cA, (rice
testament, In genere. nu poate fi fAcut prin mijlocul unui
intermediar sau mandatar (ni hacerse por medio di comi-
sario 6 mandatario) (4), ceeace este adevitrat In privinta ta-
turor testamentelor In genere.
Testamentul olograf este, precum qtitn, de originA ro-
mAnA. (2). El exist?) la noi altaatI, atAt In codul Calimach
cAt qi In codul Caragea 3), iar codul francez I-a luat din
dreptul obiqnuelnic (4).
El prezintA mai multe foloase necontestate. Astfel:
1° forma acestui testament este cea mai u§oarg Eli poate fi In-
trebuintatl In once timp ili In once loc; 2° ea permite tes-
tatorului de ali face dispozitiile sale de ultiml vointl In de-
piing libertate, de a tine aeeste dispozitii ascunse qi de a
le schimbh dupg bunul su plac, sustrAgandu-se dela stl-
ruintile §i controlul celor interesati. Apoi, sunt persoane care,
din cauza infirmitAtei lor, nu pot testh In altl formg.
Astfel Bunt, de exemplu, surdo-mutii, care nu pot test?),
decta In forma olografit, bine lnteles, daca ei §tiu a serie
gi daeit pot s.-i de h seama de actele lor e .
Origina test
olograf.
Foloasele
testamentului
olograf.
Test. snrdo-
mutilor.
(9 Tot in acest sens este redaetat §i art. 1740 din codul portu-c. portnghez.
ghez, dela 1867. 0 testamento e acto pessoal, zice acest text, Art. 1740.
Die nao p6de ser feito por procurador", etc.
(2) V ezi supra, p. 19.
(8) Vezi supra, p. 23, text 3i nota 2.
(4) Vezi Ricard, Tr. des donations entre-vifs et testamentaires,
1-bre partie, No. 1491, p. 336 (ed. din 1707); Furgole, Tr.
des testaments, I, pag. 67 urm., No. 18 urm. (ed. din 1779);
Pothier, Don. testament., VIII, No. 8, p. 228; Baudry et
Colin, II, 1878; Planiol, 111, 2686; Saleilles, L'article 970
du code civil Jr. et le § 2231 du code civil allemand, Revue
trimestr. de droit. civil, tom. H (anul 1903), p. 589; Paci-
fiei-Mazzoni, Tr. delle successioni, III, P. 4, No. 5.
(8) Laurent, XIII, 168; Beltjens, Encyclopédie du droit civil
belge, III, art. 970, No. 4; Demolombe, XXI, 71 bis; Du-
ranton, IX, 134; &pert. Sirey, y0 Sourd-muet, 31 um., Ili
y0 Testament, 321; C. Nimes, Pand. Périod, 86. 2. 242; C.
Rouen, D. P. 1900. 2. 247; Zachariie, Handbuch des fr.
Civilrechts, IV, § 668, P. 225, nota 1 (ed. Anschiitz). Bin
Taubstummer id befugt, ein eigenhandiges Testammt zu er-
65105 3

38. 34 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.
Tebt. orbilor. Orbii ar puteit §i ei testh In forma olografA, mai ales
cu ajutorul unui tertiu, dadi acesta n'a condus mana tes-
tatorului In formarea literelor, ci i-a dat numai un ajutor
material: Indreptand, de exemplu, hartia, arzandu-i mana pe
ea, fAcand ca condeiul sit prindl cernealii, etc. (9.
Ineonveni- Dar dad, testamentul olograf are oarecare avantaje ne-
test:mnteenletalui contestate, el are §i inconveniente (3) Eli, Intro altele, acele ale
olograf. tuturor actelor sub semniiturl privatit in genere. In adeviLr,
el poate fi fal§ificat i sustras cu inlesnire de catre cei in-
teresati, dacA, testatorul nu 1-a depus Intr'un loe sigur sau
dacg, nu 1-a scris mai multe exemplare 3 .
richten, und ebenso auch ein mystisches", zice acest din urmg.
autor. Vezi tom. IV, parten I-a, al Coment. noastre, p. 34,
nota 2. Vezi tot acolo P. 35, ad notam, un le am arAtat ch,
la Romani, surdo-mutul din nkse,are nu puteh sA testeze,
pentrucA erà asimiliat unui tnort, quia mortuo similis e,st (L.
29, ab initio, Dig., De testamentis, 6, 23). S'a decis cl un
surdo-mut nu poate testh astAzi in forml autentick pentruci el
nu poate stt and& cetirea testamentului. C. Nancy, Sirey, 1904.
2. 209 si Cr. judiciar 1903, No. 59. Vezi tom. IV, partea I-a,
al Coment. noastre, P. 34, nota 2 qi. infra, p. 80, ad notam.
Cpr. Laurent, XIII, 168; Demolombe, XXI, 71 ter; Ittichaux,
TeRtam Ws. 1689, p. 276; Baudry et Colin, II, 1902; Répert.
Sirey, v° cit , 230; Berton, L'art de fair, soi-mgme son testa-
ment, 226, p. 225, 226; C. Nancy Qi tiouen, D. P. 47. 1. 342;
Sirey, 48. 1. 216; D. P. 1900. 2. 247. Vezi qi infra, p. 40.
text si nota 5 qi p. 41. Orbii aveau capacitatea de a testa
§i In codul Calimach (art. 743).
Orbii, care nu pot testh in forma misticA (vezi infra, explic.
art. 865) ar puteh ins& sA testeze in forma autentieli, dupi
cum prevede anurne art. 698 din codul spaniol. C. Toulouse
qi Cas. ti., Pand. Périod. 8(3. 2. 202; Pand. Périod. 87. 1.
226 si Dreptul din 1887, No. 67. Vezi infra, p. 41 qi 100, 112.
*i fiindcA vorbim de orbi, vom mentionh ct decizie recenti
a Curtei din Gand, care a pus In principiu a actul sub setn-
naturà privatk semnat de care un orb, face dovadA in contra
lui, chiar dad, acest act nu este scris cu mina lui proprie.
DAcä orbul pretinde cA, a existat, in specie, dol sau &mull,
el trebue sA dovedeasel aceste fapte. Vezi Dreptul din 1910,
No. 49, p. 396. Vezi In acelas sens, C. Liège, Pand. Périod.
88. 5. 33; Répert. Sirey, v0 Ade sous seing privé, 98 qi v0
Aveugle, 6 si 10. Contra: Pand. fr., v° Acte sous seing privé,
69; Pand. beiges, vo Aveugle, No 5 un., etc.
Cpr. Baudry et Colin, op. cit., II, 1879; Planiol, III, 2687.
Pentru a inlAturh acest perico!, art. 979 din codul olandez
(I)
Validitatea
actului sub
semnitur/L
privatil,
semnat de
Mitre un orb.
ControversI.
(1)
C. olandez. (8)
Art. 979.

39. (I)
TESTAMENTUL OLOGRAF. ART. 859. 35
Pentru ea testamentul olograf s aibl tgrie, trei con- Conditiile de
ditii sunt neapgrate. El trebue sl fie scris In intregimea exietenta aletest. olograf.
lui, datat i subsemnat de insu§ mana testatorului
dispune a testamentul olograf (seria numai i semnat de tes-
tator), va fi depus de dtinsul la un notar spre pOstrare, asa
cA acest testament nu este olograf deck in privinta numelui.
Testamentul olograf propriu zis este deci necunoscut in Olanda,
si Laurent observA cu drept cuviint, in Ante-proiectul de re-
vizuire al codului civil (III, p. 347), cA interventia unui ofiter
public poate s. pue pe testator In imposibilitatea fizia de a
testh. Oricum ar fi, aeeasta este starea legislatiei olandeze si
codul civil al acestei tAri, care este din 1838, nu permite adevO-
ratul te.stament olograf (seria, semnat si datat en mina testato-
rului) decht pentru rinduirea de executori testamentari, regu-
larea cheltuelilor si a modului de Inmormintare, legatele de
haine, rufe, bijuterii sau de mobile determinate (art. 982).
.-IceastO dispozitie este inexplicabilA. elci sau testamentul olo-
graf prezintA foloase serioase i, in asemenea caz, el trebuià
admis fir& nicio restrictie, sau este rOu, si atunci trebuià ex-
clus ea desAvirsire. Codal portughez nu-1 admite, iar codul
spaniol (art. 676, 688 urm.), fl admite, din contra. Testa-
mentul olograf este, de asemenea, admis In codul elvetian din
1907 (art. 505), In codul german (eigenhandige Testament)
2231, 2°). Vezi insl art. 2247 si 2267 din acest cod.
Ordonanta insulei Malta din 1868 nu recunoaste dealt douii, Dreptul
forme de testamente: testamentul autentic si cel mistic. Art. 370 maltez.
din aceastA ordonang declartt nul testamentul olograf. Vezi
Trib. Tunis, J. Clunet, anul 1913, p. 611.
Si fiindel vorbim de codul olandez, voila observit In treacAt C. olandez.
cA. art. 992 din acest cod nu permite Olandezilor, care s'ar Art. 992.
aflh in targ strAinA, de a testa, decht in form& autenticA, ob-
servitnd formele legei grei In care testamentu] este fAcut, ei ne-
putând testh printr'un act sub semnAturX privatA deal in con-
formitatea art. 982, de care s'a vorbit niai sus. S'a decis cA
art. 999 din eita,tul cod face parte din statutul personal al Olan-
dezilor i constitue o derogare dela regula locus regit actum;
aga cà testamentul olograf flcut de un Olandez In Franta
nu poate fi validat, dacA acest testament nu este invocat de
un Francez si nu are de obiect bunuri situate In Franta. Trib.
Paris, Pand. Périod. 1904. 5. 47; Trib. Toulouse, Dreptul
din 1910, No. 20, p. 164. Chestiunea este Ina controversatii.
Vezi tom. I al Coment. noastre p. 213, 214 (ed. a 2-a).
La Romani, testamentul erit olograf, dacA erh scris In intregimea Dr. roman.
lui de mana testatorului, Cu toate a nu era semnat d detnsul
(L. 28 § 1, Cod, De testamentis, 6, 23). Vezi supra, p. 20, nota 1.
Cpr. Vangerow, Lehrbuchk der Pandekten, lI, § 445, p. 144.

40. Aet sina-
lagmatio.
Vorbirea
Ja a treia
persoanX.
Daca una numai din aeeste trei conditii lipse§te, tes-
tamentul nu are fiinta (art. 886)
Nu este Insa nevoe sa se faca, mentiune In testament,
ca, el a fost scris, datat §i semnat de testator, deql ase-
menea 'pentium ar fi o garantie despre Indeplinirea acestor
formalitati (2.
Nu este, de asemenea, nevoe ea te,stamentul olograf sit
fie Inchis §i sigilat. El poate A, fie deschis §i depus In
aceasta stare (liar In mona unui tertiu 2.
Acest testament, ca qi eel mistic, poate fi &cut pe
hartie libera art. 43 § 33 L. timbrului qi Intr'un singur
exemplar, de§i este prudent de a-1 fac,e In mai multe exem-
plare ' i a le depune In locuri deosebite.
Un act sinalagmatic, chiar scris In Intregimea lui,
datat §i semnat de testator, n'ar pate& Insa fi considerat
ea un testament olograf, pentruca once te,tament trebue
sa fie opera unei singure persoane 5.
Testamentul n'al puteh, Met fi anulat numai pentru
motivul ea testatorul a vorbit la a treia persoanit, dacit actul
Indeplineste eonditiile c,erute pentru N aliditatea lui .
(') Furgole, op. cit., 1, p. 81, No. 4; Aubry et Rau, VII, § 668,
ab initio, p. 101, 102; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts,
IV, § 678, p. 280 (ed. Crome). Iatii. cum se exprimi aeest
autor: Fait die eine oder andere dieser Fltrmlichkeiten, so ist
das Testament seinem ganzen Inhalt nach nichlig".
(2) Demolombe, XXI, 119; Aubry et Rau, VII, § 668, in Rite,
p. 108; Baudry et Colin, op. cit., II, 1882; Pand. fr., v8 cit.,
6256; Répert. Sirey, v° Testament, 344, etc.
(8) Demolombe, XXI, 139, 140; Répert. Sirey, y° cit., 345; Au-
bry et Rau, VII, § 668, p. 108; ZachariEe, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, § 678, in fine, p. 283 (ed. Crome), etc.
Instit., 2, 10, De testamentis ordinandis, § 13. Dad. s'au
gent mai multe exemplare, toate au aceeaq putere, en toate
ea unul din aceste exemplare, investit Cu formele legale, ar
fi fost intitulat copie. Demolombe, XXI, 100, 141; Pand. fr.,
y° cit., 6263; Répert. Sirey, v° Testament, 338; Aubry et
Rau, VII, § 668, in fine, p. 108; Cas. fr. Sirey,
D. P. 68. 1. 75; C. Limoges, Sirey, 77. 2. 160; D. P. 78.
1. 375 (sub Cas.), etc.
Répert. Sirey, y° cit., 342; Cas. fr. D. P. 60. 5. 442.
Cas. rom. Bult. S-a I, and 1886, p. 181 qi Dreptul din 1885.
No. 39. Vezi qi infra, p. 148.
36 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.
Art. 686.
Neinehiderea
si nesigilarea
testamentului.
L. timbrului .
Art. 43 § 33.

41. 10 SerIerea testamentului oiograf.
Pi lima conditie cerut.1 pentru ca testamentul olograf sit
fie valid, este ea el sl fie scris in intregimea lui, In totul
sau de tot, dup6 cum se exprimg, codu'l Caragea (art. 26
§ ultim, partea IV, capit. 3 , de 11184 mAna testatorului (i);
clei, dadi, la scrierea lui a luat parte o persoang strling,
este de temut ca testatorul sg, fi dispus sub influenta acestei
persoane 0 sl nu fi avut Intreaga sa libertate. Un singur
euvftnt scris de o intinl strging In marginea sau In corpu'l
actului ar viciò. deci Intregul testament, daca acest cuvcInt
face parte din el fi a fost acceptat sau aprobat de testator;
cici altfel ar sta in milna tertiilor de a desfiinth un testa-
ment legalmente fitcut, pin singura, adlogire a unui cu-
viint In el 2 .
Pentru a face un testament olograf, nu este deci suficient ea
eineva A, poata numai s4 iscaleaseä, dupa cum se imtampla
uneori in practieli, ei trebue sii, stie a serie.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 10, p. 228, 229; Laurent,
XIII, 172, 182; Demolombe, XXI, 62 urm.; Mourlon, II,
777; Thiry, II, 396; Arntz, II, 1961; Beltjens, op. cit., III,
art. 970, No. 9; Marcadé, IV, 11; Planiol, ILI, 2688; T.
Hue, VI, 269, p. 344; Baudry et Colin, II, 1887 urm.;
Aubry et Rau, VII, § 668, P. 102; Massé-Vere, III, § 437,
p. 92, nota 2; Zaeharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,
§ 668, p. 226 (ed. Anschtitz), § 678, p. 280 (ed. Crome);
Berton, L'art de faire soi-mgme son testament, 223, p. 224;
Michaux, Testaments, 1682 urm., p. 275; Pand. fr., e cit.,
6279 urm.; Répert. Sirey, vo Testament, 397 urm. Tabacoviei,
Prime clemente de drept civil, II, p. 275. Cpr. C. Rouen,
D. P. 94. 2. 207; Sirey, 94. 2. 229; C. Iasi, Dreptul din
1900, No. 6. Vezi si Cas. rom. Bult. 1909, p. 388 si Dreptul
din 1909, No. 36. Vezi insa Demante et Colmet de- San-
terre, IV, 115 bis I; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier,
Don. et testaments, II, 228 septimo, p. 296, nota a (ed. din
1846). Cpr. Cas. fr. Répert. Dalloz, Supplément, v° Disp.
entre-vifs, 643. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 22. S'a decis, in fapt, cri. o mentiune scrisa pe mar-
ginea unui testament si care, in aparentele sale, nu prezinta
nicio deosebire sensibila intre diversele sale pärti, 6in punctul
de vedere al caracterelor scrierei si al culorei cernelei, nu
cite decat urmarea si complimentul dispozitiilor cuprinse in
eorpul chiar al actului, qi acest paragraf marginal n'a putut
fi scris la o data posterioara de acea a testamentului. C.
Lyon, Dreptul din 1901, No. 78, p. 768.
Testamental
trebue sA, fie
Opera exclu-
zivt a
testatorului.
SCR1EREA TESTAMENTULUI OLOGRAF. ART, 859. 37

42. 38 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II.'-'.- CAP. V. S-a I. ART. 859.
Cheetie Chestiunea de a se sti daca cuvintele adaose de un
de fapt.
tertiu fae sau nu parte din testament, sau au fost serse
Cu sau far tirea testatorului, este o ehestie de fa,pt, care
se apreciaza In mod suveran de instantele de fond i .
§tersitturi, , Itersaturile, adaosele, trimeterile, interliniile si alte co-adaobe, etc.
recturi, facute cu insas mana testatorului nu anule,aza, Msg.
testamentul, daca nu sunt de natura a distruge Insus sensul
acestui te,stament 2).
§tergerea unor Cuvintele anume si cu intentie sterse de catre testator,cuvinte din
testament. n'au nicio valoare, pe clnd acole care au fost sterse fart
intentia de a fi de,sfiintate si care pot fi eetite, ti pastreaza,
din contra, toata valoarea lor. Quce in testamento legi pos-
sunt, ea inconsultd delata et inducta nihilonzinus valent;
consultb, non valent" 3 .
Forrnarea In once caz, judeeittorii fondului stint suverani pentruco nvingerei
judeclitorilor. a decide daca stersaturile, care se gasesc intr'un testament
olograf, au sau nu au de scop revocarea sau anularea lui,
putand s,-si formeze convingerea lor din orice probe si
chiar din dovada testimonial l 4 .
tersliturile SterturjIe si adaosele facute de un tertiu, feirti f tirea
&cute de un
tertin. testatorului, nu a n uleaza de asemenea testamentul, pentruca,
un testament legalmente facut nu poate, dupil, cum stim, fi
invalidat prin faptul unui tertiu 5 .
§tirea Testamentul va trebui tug sci, fie declarat nul, dad,
tebtatorului. stersaturile si adaosele s'au facut de o mAna, strainit, cu §t
Demolombe, XXI, 65; Baudrv et Colin, II, 1890; T. Hue,
VI, 269, p. 345; Pand. fr., y6 cit., 6286; C. Orléans, D. P-
90. 2. 242, etc.
Laurent, XIII, 181, 185, 190; Demolombe, XXI, 131; Aubry
et Rau, VII, § 668, p. 105; Mas.sé-Vergé, III, § 434, p. 86,
nota 4 si § 437, P. 92, nota 2; Troplong, III, 1471; T. Hue, VI,
269, p. 345; Baudry et Colin, II, 1908; Marcadé, IV, 11;
Planiol, III, 2694; Berton, L'art de faire soi-mgme son tes-
tanient, 227, p. 226 urm.; Pand. fr., y° cit., 6328 urm.; 1/6-
pert. Sirey, v° Testament, 425 urm. ; Degré, Dreptul din 1875,
No. 30, p. 240, etc.
L. 1, ab initio, Dig., De his gum in testamento delentur,
28, 4.
Pand, fr.. y° Don. et testaments, 6343.
(6) Vezi supra, p. 37, text si nota 2. Cpr. Laurent, XIII, 182,
185; Pam!, fr., u° cit., 6331 urm., etc.

43. SCRI ERE A. TESTAMENTULIJI OLOGRAF. ART. 859. 39
testa torului, caci atunci el nu mai este opera excluziva a
acestui din urma, (').
§Itersaturile facute de testator nu au nevoe, In prin- teraKturile
cipiu, de a fi aprobate de el, pentruca, Intrebuintarea unei da: aaapvra,a
t¡tersitturi implica intentia de a suprimh cuvintele §terse. bate de
Este deci suficient ea sa se constate de judecatori c ter- te8tat'
sitturile sunt opera testatorului qi ca ele au fost fAcute cu
intentia de a suprimh cuvintele sau dispozitiile §terse . Tot
ce este §ters se considera deci ca inexistent(' .
De cele mai multe ori, adaosele i §tersaturile vor fi Aprobarea
Insa aprobate de testator (4 Astfel, s'a decis c, Inteun gtedr:laturilor
testament facut sub legea veche, adaosele si tersaturile cu- testator.
prinse Intr'Insul sunt valabile, daca se constata ca ele s'au
facut de catre Insu testatorul, cum ar fi, de exemplu, In
caz cAnd te,statorul qi martorii ar fi semnat In josul pa-
ginei unde eran trecute acele adaose §i stersaturi .
Locurile 15sate In alb, precum §i scurtarile de care s'a Laaatife
servit testatorul, nu viciaza, de asemenea, testarnentul, In_ mate In alb,seurtln, etc
data ce nu exista nicio Indoiall asupra vointei dispuna-
torului .
Vezi supra, p. 37. Cpr. Laurent, XIII, 182. Vtzi hub'. Cas.
fr. §i C. Poitiers, D. P. 79. 1. 129; D. P. 81. 2. 149.
Miehaux, Testaments, 1693 urm., p. 276 urm.; Laurent, XIII,
185; Demolombe, XXI, 131; Troplong, III, 1471; Anbry et
Rau, VI1, § 668, p. 105; Pand. fr., v° cit., 6333 urm.
*tergerea datei sau semniturei ar face Insá ea testamentul
fie nul, pentruci, in asernenea caz, el ar fi lipsit de una din
conditiile sale esentiale. Michaux, op. cit., 1716; Troplong,
III, 1482. Vezi infra, p. 63.
(8) Miehaux, op. ch., 1695, p. 277. Stersiturile cuvintelor care
nu aunt esentiale n'au nicio importante, zice Pothier (Intro-
duction au titre des testaments, I, 8, p. 403). Dad. testatorul
a §ters numele legatarului sau lucrului legat, aceasta este un
semn a el a inteles revoace testamentul, care nu va mai
rimilneb, valid deeit pentru rest. Pothier, loco cit.
(4) Adaosele, care constituesc dispozitii noui §i adevirate codicile,
vor trebui insii. si fie semnate i chiar datate de testator. Pot-
hier. op. §i loco cit.; Berton, op. cit., 238, 244, in fine; Belt-
jens, art. 970, No. 86; T. Hue, VI, 277. Vezi supra, p. 5
qi infra., p. 62. Cpr. Trib. Anvers, Fas. beige, 1874. 3. 77.
(8) Cas. rom. Bult. S-a I, anul 1885, p. 182 §i Dreptul din
1885, No. 39.
(9 Pothier, Indroduction au titre des testaments, I, 8, p. 403.