SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 14
Baixar para ler offline
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA 
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA 
FACULTATEA DE DREPT 
NOTE DE CURS 
DREPT POLITENESC 
(Ciclul I) 
AUTORI: 
Cerba Valeriu 
dr. în drept, lector superior 
Grigore Pîrţac 
dr. în șt.politice, conf. univ. 
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public 
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10 
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM 
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5 
Aprobat la ședința Senatului USEM 
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9 
CHIŞINĂU – 2013
TEMA 1: Obiectul si sistemul dreptului politenesc 
1. Dreptul politenesc ca stinta 
Stiinta dreptului politenesc da raspuns preocuparilor specifice, ambiantei de 
pregatire pentru o specialitate atit de profund necesara si umana, cum este cea 
politeneasca, ea ofera citeva instrumente fundamentale de cunoastere a domeniului 
politienesc. Acestea sunt: conceptele, categoriile, pricipiile si notiunile generale in 
baza carora dreptul politienesc poate fi gindit si explicat . 
Dreptul politienesc se gaseste scris in legi, decrete, hotariri si ordonante ale 
guvernului si alte acte normative, emise de catre institutiile statului , pe cind stiinta 
dreptului politienesc se regaseste in monografii, carti, cursuri, manuale, studii si 
articole. Obiectul de studiu al stiintei dreptului politienesc este insasi aceasta 
disciplina cu totalitate normelor juridice ce o compun. De cele mai multe ori se 
foloseste insa o singura denumire atit pentu ansamblul de norme juridice, cit si 
pentru stiinta despre aceste norme si anume denumirea de Drept politienesc . 
Partea generala a stiintei dreptului politienesc studiaza esenta, notiunile , formele, 
metodele si principiile fundamentale de organizare si functionare a organelor 
politienesti , locul si rolul acestor organe in cadrul puterii executive , componentele 
si competentele acestor orgaene . 
Partea speciala are un character mai dynamic , supunind studiului activitatea 
propriu-zisa, desfasurata de organelle statului cu atributii politienesti, in practica sa 
curenta, cotidiana de prevenire si combatere a fenomenului infractional. 
Dispozitiile cuprinse in partea speciala a dreptului politionesc constituie obiectul 
de studio al diferitor discipline de specialitate se se aplica si explica la nivel 
concret, casuistic aproape , reglementarii cuprinse in parte generala . De aici 
rezulta necesitatea cunoasterii corelate si indivizibil legate a ambelor parti ale 
stiintei dreptului politienesc . 
2.Definitia si obiectul de studiul al dreptului politienesc 
Ca si pentru orice ramura de drept , dreptului pilitienesc ii sunt caracteristice 
trasaturile de baza ale acesteea. In special , este vorba despre obiectul 
reglementarilor juridice , cu alte cuvinte raporturile juridice reglementate de 
normele de drept , metoda reglementarii juridice privita ca ansamblul procedeelor 
de influenta asupra acestor relatii (conduita oamenilor) , sistemul de dpret si 
existenta bazei normative . Totodata , retinem ca obiectul reglementarii juridice 
este recunoscut ca fiind caracterizarea prioritara a unei ramuri de drept . 
Relatiile sociale reglementate de normele de drept politienesc , potrivit domeniilor 
de manifestare , pot fi grupate in : relatii politienesti de ordin organizatoric, de
supraveghere ori tutela politieneasca , de stopare administrative si relatii 
politienesti intre cetateni . 
Definind dreptul politienesc , putem afirma ca aceasta ramura de drept reprezinta 
ansamblul normelor juridice , referitoare la organizarea , functionarea si 
competentele politiei . Asadar , aceasta ramura de drept cuprinde acele dispozitii 
legale care se refera la activitatea politiei si care reglementeaza raporturile sociaale 
ce formeaza obiectul activitatii politienesti . 
3. Elementele constitutive ale dreptului politienesc . 
Dreptul politienesc are urmatoarele elemente constitutive: 
- dreptul politienesc de siguranta 
- dreptul politienesc administrative 
- dreptul politienesc judiciar 
- dreptul politienesc contraventional 
- dreptul de procedura politieneasca 
Aceste parti componente ale dreptului politienesc se deosebesc din punct de vedere 
al ratiunii juridice , al obiectului si chiar al izvorelor de drept. 
a) Dreptul politienesc de siguranta este deptul statului de a-si apara la nevoie , 
cu forta , existenta legala si materiala, contra oricaror primejdii interne si 
externe. 
b) Dreptul politienesc administrative sau de ordine , este dreptul statului de a 
veghea in mod permanent la buna functionare a organizarii statale si a vietii 
sociale . 
c) Dreptul politienesc judiciar este dreptul statului de a asigura prevenirea si 
combaterea infractiunilor prin intermediul organelor politienesti, 
imputernicite prin lege de a descoperi infractiuni . 
d) Dreptul politiemesc al contraventiilor este dreptul sttaului si al organelor 
sale cu drept de politie de a constata si de a aplica contraventiilor sanctiuni 
legale ce se comit in diferite domenii de activitate . 
e) Dreptul de procedura politieneasca este dreptul statului de a fixa normele si 
mijloacele legale pentru organizarea si functionarea politiei , cit si conditiile, 
atributiile si drepturile legale pentru exercitiul functiilor politienesti . 
TEMA 2 : ASPECTE PRIVIND ORDINEA PUBLICA SI SECURITATEA 
PUBLICA . 
1. Suprematia principiului de ordine in stat 
Asigurarea legalitatii si ordinii in stat constituie functii prioritare ale unui stat de 
drept, conform carora trebuie sa se ordoneze activitatea tuturor organelor de stat , 
obstesti si a cetatenilor Republicii Moldova , in particular .
Dezvoltarea continua a societatii presupune aparitia noilor relatii sociale, fapt care 
determina in mod indubitabil intelegerea esentei si definirea notiunii de ordine 
publica . 
In acest sens, vom remarca ca in literature juridical de specialitate nu exista o 
opinie unica referitare la esenta si definirea notiunii de ordine publica . Aici gasim 
reflectate o serie de viziuni pornite de la aspectul de relatii sociale cuprinse in 
continutul notiunii examinate, cu toate acestea, formal ar putea fi divizate in doua 
directii, si anume : 
- ordinea publica in sens larg 
- ordinea publica in sens restrins ( ingust ) 
Sensul gramatical am cuvintului “ ordine “ , provenit din limba Latina , de la “ 
ordo , inis “ , evoca ideea de dispozitie sau de succesiune regulata cu caracter 
spatial , temporar , logic, moral , estetic: organizare , insusire, rind , rinduire , 
orinduiala ori organizare, orinduire sociala , politica, economica ; regim ; 
stabilitate sociala ,respectful intitutiilor sociale stabilite . 
Ordine publica , ordine politica, economica si sociala dintr-un stat , care se asigura 
printr-un ansamblu de norme si masuri deosebite de la o orinduire sociala la alta si 
se traduce prin functionarea normala a aparatului de stat , mentinerea linistii 
cetatenilor si a respectarii drepturilor acestora , iar in asociere cu alte expresii (de 
exemplu : juridic ,public, drept , stat,constitutie etc.) a dobindit o semnificatie 
juridical , vorbindu-se ulterior despre astfel de notiuni ca: ordine constitutionala , 
ordine de drept , ordine publica , ordine de procedure etc. 
In viziunea noastra, dar si cu referire la opiniile savantilor in domeniul , ordinea 
publica , in sens larg , poate fi definite ca fiind ansamblul, totalitatea , cumulul , 
sistemul tuturor relatiilor sociale , economice si politice , care se formeaza intr-o 
anumita comunitate si sunt determinate de epoca istorica de dezvoltare a 
comunitatii, forma de guvernare , interesele generale si individuale ale societatii, 
care sunt reglementate de intreg sistemul de norme sociale ( norme morale , etice , 
de drept , de producere , tehnice etc) , in scopul asigurarii linistii publice , 
regimului politic , organizarii si functionarii serviciilor publice , sigurantei 
personelor si a bunurilor , salubritatii publice etc. 
2. Securitatea publica 
Securitatea publica este strins legata de ordinea sociala , fiind constituita nu doar 
din ansamblul regulilor de conduita cuprinse in legislata unui stat , ci si din relatiile 
sociale caracterizate prin desfasurarea raporturilor juridice , in stricta conformitate 
cu normele juridice . 
Securitatea publica mai este denumita si ordine de stat si presupune respectarea 
legilor, si celorlalte acte normative de catre toate categoriile sociale , respect impus 
si asigurat de insasi autoritatea de stat , investita cu acesta prerogativa . Securitatea 
publica nu este spontana si automata ca ordine sociala, in literature juridical au fost 
avansate mai multe acceptiuni ale ordinii de stat( drept) . Astfel, securitatea publica
este un aangajament regulat, normal , durabil si combinat de asa maniera ca fiecare 
urmareste respectarea drepturilor esentiale si cresterea securitatii tuturor 
facultatilor atit fizice , cit , si psihice . Securitatea publica este asezarea intitutiilor 
si rinduirea regulilor neaparat necesare functionarii statului. 
Intr-o alta acceptiune, securitatea publica se refera la totalitatea relatiilor 
caracteristice pentru o stare si o functionare stabile a tuturor elementelor orinduirii 
de stat( relatiile dintre stat , societatet si individ , sistemul institutiilor puterii si 
administratiei publice , structura administrativ-teritoriala etc.) 
O alta opinie considera ca acest concept cuprinde totalitatea regulilor prin care se 
defineste statutul juridic al conducatorilor si mentine aceasta distinctie cu toate 
efectele sale asigurindu-se pentru toti existenta armonioasa si progresul potrivit 
necesitatilor societatii. 
Securitatea publica presupune cooperarea tuturor factorilor , a tuturor indivizilor si 
a categoriilor sociale , a structurilor si a intitutiilor din stat , pentru atingerea 
scopului comun care este binele general. 
TEMA:3.SISTEMUL ORGANELOR POLITIENESTI 
1.Evolutia organelor politienesti 
La 13 septembrie 1990, Guvernul Republicii Moldova adopta Hotararea nr.321j 
“Cu privire la reforma organelor si Ministerului Afacerilor Interne al R.S.S. 
Moldova”, care prevedea crearea Departamentului Politiei si a sectiilor de politie 
rationale si se aproba Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al RSS 
Moldova. Conform Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldova 
din 13 septembrie 1990, pct.. 24, MAI al RM colaboreaza cu MAI al URSS in baza 
de contract. Astfel, locul militiei este ocupat de noile organe ale afacerilor interne- 
Politia. La 18 decembrie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea 
cu privire la politie. 
Procesul de reformare a organelor a afacerilor interne a continuat pe parcursul 
ultimilor ani. In present Politia Republicii Moldova, de rand cu celelalte organe cu 
atributii politienest, reprezinta o institutie democratica in slujba cetateanului, 
institutie menita sa apere valorile fundamentale ale societatii: drepturile si 
libertatile cetatenesti, proprietate privata si publica, ordinea si linistea publica. 
2. Clasificarea institutiilor cu atributii politienesti. 
Republica Moldova dispune de urmatoarele institutii cu atributii politienesti: 
a. Consiliu Suprem de securitate ( C.S.S ) – coordoneaza activitatea de 
aparare a tarii si securitate nationala; 
b. Ministru Afacerilor Interne ( M.A.I ) – principala institutie 
politieneasca care asigura mentinerea ordinii si a securitatii publice,
apararea drepturilor si intereselor fundamentale ale cetatenilor, paza 
avutului public si privat, protectiea altor valori sociale; 
c. Serviciul Informatii si Securitate ( S.I.S ) – avand ca atributie de 
baza asigurarea securitatii nationale, obtinerea datelor referitoare la 
actiunilor teroriste, la spionaj, acte de diversiune subminare a 
economiei nationale etc. ; 
d. Serviciul Protectie Paza de Stat ( S.P.P.S ) – realizarea protectiea 
demnitorilor tarii si straini, precum si a membrilor familiilor acestora, 
pe timpul sederii lor in Republica Moldova, cit si asigurarea pazei 
sediilor si resedintelor acestora; 
e. Departamentul Trupelor de Graniceri ( D.T.D ) – exercitata paza 
frontierei de stat pe uscat sip e apele de frontiera; 
f. Ministru Apararii ( M.Ap ) – asigura unitatea, integritatea, 
suveranitatea si teritoriul Republicii Moldova, in cazul unor atacuri 
interne sau externe; 
g. Centrul National Anticoruptie ( C.N.A ) – asigura combaterea 
infractiunilor economice, infractiunile de falsificare a banilor si altor 
hartii de valoare, a fraudelor si a coruptiei. 
TEMA :4 PARTICULARITATILE RASPUNDERII POLITISTULUI. 
RASPUNDEREA JURIDICA, DISCIPLINARA, ADMINISTRATIVA, 
PENALA. 
1.Consideratii generale privind raspunderea juridical a fuctionarului de politie. 
Problema raspunderii juridice a fuctionarilor de politie se pune numai in legatura 
cu incalcarea de catre acesta a normelor juridice,in calitatea lor de functionare 
publici sau in legatura cu fuctia politieneasca pe care o detin. 
Daca incalcarea normelor nu are nici o legatura cu fuctia ce o detine 
politistului, raspunderea lui va fi o raspundere de drept comun,adica identica cu 
raspunderea oricarui alt cetatean,care nu are calitatea de fuctionar al politiei. 
In al doilea rind, raspunderea se impune numai daca s-a savarsit o abatere si 
daca nu exista o cauza care, potrivit legii, ar inlatura raspunderea. 
In al treilea rind, raspunderea si implicit, sanctiunea care i se aplica 
fuctionarului de politie are atit un scop preventiv-educativ, cit si unul sanctionat si 
reparator al prejudiciului care s-a produs prin fata (abaterea ) savarsita. 
Incalcarea dispozitiilor legale, prin savirsirea unei fapte ilicite, de catre 
politest in legatura cu serviciul poate atrage, dupa caz, raspundere penala sau 
disciplinara. Totodata, daca prin fapta s-a produs o paguba materiala unitatii de 
care face parte politistul sau tertelor personae, poate interveni raspunderea 
materiala a politistului.
2.Raspunderea disciplinara a politistului. 
Pentru savirsirea abaterilor disciplinare,fuctionarilor de politie le poate fi aplicate 
urmatoarele sanctiuni disciplinare; 
- observatie; 
- mustrare; 
- mustrare aspra; 
- retrogradarea in gradul de calificare; 
- retrogradarea in fuctie; 
- retrogradarea in gradul special cu o treapta; 
- avertizarea asupra corespunderii lor partiale cu serviciul; 
- concedierea din organelor afacerilor interne; 
Ministrul Afacerilor Interne este in drept sa aplice orce sanctiune disciplinara 
tuturor fuctionarilor de politie,cu exceptiea: 
-retrogradarii in fuctie a viceministrilor; 
-retrogradarii in grad si concedierii din organelle afacerilor interne a persoanelor 
din corpul de comanda suprema. 
Daca seful considera ca,in legatura cu gravitatea abaterii savirsite de catre 
subordonate, drepturile disciplinare cu care investit sun insuficiente,el face un 
demers sefului superior direct, ca aceasta din urma sa aplice sanctiune cuvenita. 
Seful poarta raspundere pentru depasirea drepturilor de aplicare a sanctiunilor 
disciplinare cu care este investit; pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare care 
nu este prevazuta de Statul disciplinar al organelor afacerilor interne sau pentru 
incalcarea procedurii de aplicare a acestora. Sanctiunile disciplinare, aplicate cu 
depasirea drepturilor sau cu incalcarea procedurii urmeaza sa fie anulate. 
Sanctiunile disciplinare – observatia, mustrarea, numirea in serviciu peste 
rind, privarea de invoire din resedinta institutiei de invatamint sau a 
subdiviziunilor – se anunta verbal sau in scris prin ordin. Celelalte sanctiuni se 
aduc la cunostinta in scris prin ordin. 
Ordinul de aplicare a sanctiunii disciplinare i se aduce fuctionarului de politie 
la cunostinta contra semnatura in termen de 15 zile din data emiterii. Ordinul poate 
fi anuntat, de asemenea, in fata fortiei in linie sau in cadru adunarii efectivului. 
Sanctiunea disciplinara se executa imedeat, iar in cazurile exceptionale, cind 
aceasta e cu neputinta, se executa in termen de 30 de zile de cind a fost aplicata. 
Dupa exercitarea acestui termen, sanctiunea disciplinara nu se executa, daca 
urmeaza a fi luata la evidenta. 
3. Raspunderea penala a politistului. 
Raspunderea penala este cea mai severa forma raspunderii juridice si consta: 
a) pe de o parte, in dreptul care il are societatea, exercitat prin organelle 
competente de aplica masuri de constringere impotriva persoanei 
vinovate in comiterea infractiunii si de a-i aplica o pedeapsa;
b) iar pe de alta parte,consta in obligarea faptasului de a se supune 
acestor masuri si de a executa pedeapsa pronuntata de instanta de 
judecata. 
Politia raspunde penal ori de cite ori actiunea sa, savirsita cu vinovatie pune in 
pericol orce vatama valorile sociale, ocrotite de legea penala. 
Ca persoana fizica, politistul poate fi subiect al oricarei infractiuni prevazute 
de Codul penal al Republicii Moldova. Ceea ce ne intereseaza pe noi insa este 
problema raspunderii penale a politistului pentru infractiunile comise in calitatea 
ce o are si in legatura cu functia ce o indeplineste. 
4.Raspunderea materiala a politistului. 
Politistul poarta raspundere materiala pentru pagubele cauzate potrimoniului 
unitatii in baza Legii Republicii Moldova cu privire la politie, Codul Civil al 
Republicii Moldova si a actelor departamentale a Ministrului Afacerilor Interne al 
Republicii Moldova. 
Politistii raspund material pentru pagubele in legatura cu formarea, 
administrarea si gestionarea resurselor financiare si materiale ale unitatii in care isi 
desfasoara activitatea. 
Raspunderea materiala se fundamenteaza pe ideia repararii prejudiciului cauzat 
prin savirsirea de catre politist a unei fapte ilicite, de aici rezulta doua fapte ale 
acesteia : 
- fuctia de aparare a patrimoniului ministrului si a proprietatii publice; 
- fuctia de ocrotire a intereselor legiteme ale persoaneleor incadrate in 
minister, prin care se asigura garantarea veniturilor cuvenite salariatilor 
ministerului, impotriva consecintelor nefavorabile ale faptelor ilicite cauzate 
de prejudicii. 
Spre deosebire de raspunderea civila, cea materiala are o serie de trasaturi 
caracteristice care definesc continutul, ea derivind din raporturi juridice de 
munca, disticte de raporturile patrimoniale ce formeaza dreptului civil,fiind o 
institutie specifica dreptului muncii. 
TEMA:5 PRINCIPIILE DREPTULUI POLITIENESC. ETICA SI 
DEONTOLOGIA POLITIENEASCA. 
1.Clasificarea principiilor dreptului politienesc. 
Principiile dreptului politienesc sunt acele idei si orentari generale, postulate 
democratice sau precepte directorii care stau la baza intregului sistem 
politienesc dintr-un stat, in vedere indeplinirii sarcinilor cu care sunt investite 
organelle de politie,orientind astfel, reglementarile juridice si aplicarea 
dreptului in procesul activitatii sale executive si de dispozitie. Ele sunt reguli de 
conduita de maxima generalitate, care stau la baza organizarii si fuctionarii
organelor si institutiilor de profil politienesc si activitatile fuctionarilor de 
politie,in special. 
Caracterul lor de reguli de baza rezulta din faptul ca aceste principii isi 
gasesc reglementarea expresa sau tacita in legea fundamentala a statului si in 
celelalte legi, hotariri, ordine, instructiuni, regulamente, ce dirijeaza activitatea 
organelor cu profil politienesc. 
Avand in vedere multitudinea aspectelor ce ni le prezinta, principiile 
dreptului politienesc le vom clasifica in felul urmator: 
A. din puct de vedere a continutului: 
1. principiile politico-juridice, consfintite, de regula, in Constitutia 
Republicii Moldova si alte acte normative, care-si gasesc o aplicare active si 
oportuna in activitatea organelor politienesti. La aceasta categorie se refera: 
- principiul legalitatii; 
- principiul umanismului si echitatii sociale; 
- principiul conlucrarii si participarii cetatenilor in activitatea politieneasca; 
- principiul realizarii activitatii politienesti din numele poporului. 
2.principiile juridico-organizationale: 
- principiul realizarii mentinerii ordinii publice ca un organism sistem ; 
- principiu de distribuire optimala si manevrare operativa cu fortele si mijloacele 
subordonate; 
- principiul combinarii particularitatilor teritoriale cu cele fuctionale ale activitatii 
politienesti: 
- principiul combinarii cu dibacie a conducerii unice,a conducerii colegiale si a 
responsabilitatii particulare a fiecarui fuctionar de politie; 
- principiul orientarii profilactice activitatii politienesti; 
- principiul planificarii; 
- principiul imbinarii armonioase a cunostintelor teoretice si aptitudinilor practice. 
B. din puct de vedere al sferei de actiune: 
1.principii generale: 
- principiul legalitatii; 
- principiul egalitatii si impartialitatii; 
- principiul protectiei drepturilor omului; 
- principiul prevenirii faptelor antisociale. 
2. principii speciale: 
- principiul pastrarii sau respectarii secretului professional; 
- principiul cooperarii in munca; 
- principiul echidistantei politice; 
- principiul oportunitatii si operativitatii; 
- principiul conlucrarii cu cetatenii; 
- principiul oficialitatii. 
Aceste principii definesc activitatea politiei.
2.Etica si deontologia politienesti. 
Adoptarea “ Codului de conduita a fuctionarilor responsabili de aplicarea legii “ 
elaborate de Adunarea Generala a O.N.U. in 1979, a fost precedata de 4 
instrumente internationale: 
1.Declararea Universala a Dreptului Omului ( 10.12.1948 ) 
2.Pactele internationale privind drepturile omului ( 16.12.1966 ) 
3.Declaratia privind protectia persoanei impotriva torturii si altor tratamente sau 
pedepse crude,inumane si degradante ( 9.12.1975 ) 
4. Congresul V al O.N.U. privind Prevenirea crimei si Tratamentul delecventului 
(Geneva 1975). 
“ Declaratia cu privire la politie “ adoptata de catre Adunarea parlamentara a 
Consiliului Europei in 1979 a marcat o prima tentative de stabilirea normelor etice 
pentru politia europeana. Ea a fost, in numeroase State membre, o sursa de 
inspiratie in cautarea raspunsurilor la chestiuni privind optiunile politice. Desi 
impartind puctul de vedere al Adunarii asupra necesitatii pentru societatile 
democratice, de a aplica norme etice deosebit de exigente pentru politie. Comitetul 
de Ministri nu a sustinut, in masa, Declararea care, de fapt, nu s-a transformat 
intr-un instrument juridic a Consiliului Europei. 
Traditionala activitate normative interguvernamentala a Consiliului Europei, 
aflata sub autoritatea Comitetului de Ministri s-a axat pe politie in cadrul politicii 
in materie de justitie penala, drept penal si in criminology ( procedura penala, 
prevenirea criminalitatii, protectia victemilor si martorilor, delecventa juvenila, 
crima organizata, coruptia, minister public, detentia, etc. ) cit si dreptul public 
(integritatea personala,si protectia datelor). Instrumentele juridice – conventii si 
recomandari- care intereseaza politia a fost elaborate in acest cadru. 
TEMA:6 STATUTUL JURIDIC AL FUNCTIONARULUI DE POLITIE 
1.Statutul juridic al politistului 
Totalitatea normelor, referitoare la regimul ocuparii si exercitarii fuctiei publice, a 
drepturilor si obligatiilor care privesc aceiasi categorie de fuctionari publici, 
formeaza statutul juridic al fuctionarilor publici respectvi. De aici insa nu trebue 
trasata concluzia ca ar fi necesara adoptarea unei multimi de statute, cu atit mai 
mult ca fuctionarii publici pot fi unificati in anumite categorii asemanatoare, 
categorii care se interpatrund, avind unele zone de interferente. 
O alta evidentiere a fuctionarului de politie se manifesta prin statutul special care 
este conferit politistului de indatoririle si riscurile deosebite, de portul si folosirea 
armei, de uniforma, legitematiei si celelalte diferentieri prevazute de lege. 
Exercitarea profesiei de politist inplica indatoriri si riscuri deosebite fata de alte 
profesii.
Inafara de aceasta, pe linga statutul si regulamentele institutiei din care fac 
parte,politistul se conformeaza unor legi nescrise, dar bine definite, pe care trebue 
sa le respecte neconditionat. Avem in vedere faptul ca, prin comportamentul si 
actiunile sale, politistul confera in ochii cetatenilor prestigiul institutiei din care 
face parte. Astfel, actiunile sale trebue sa se bucure, deci de credibilitatea si 
sustinerea opiniei publice. Este important ca toti membrii comunitatii sa aiba 
dovezi ca li se aplica un tratament echitabil, iar drepturile si interesele sale sunt 
aparate efectiv. In aceasta ordine de idei nu trebue de uitat faptul ca masurile 
respective nu intotdeauna duc la eradicarea criminalitatii sau a comportamentelor 
deviate, de aceea, politistul, prin tactul si modalitatile specifice muncii sale, trebue 
sa previna aceste fapte, si nu prin intermediul fortei coercitive. 
2.Atributiile politistului: 
Pentru a realiza cu succes obiectivele puse in fata fuctionarilor de politie, disciplina 
in organele afacerilor interne impune fiecarui politist anumite obligatii care se 
refera mai mult la statutul si calitatea acestuia si anume: 
a) sa respecte cu strictete Constitutia Republicii Moldova, legislatiea in vigoare 
si tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, sa execute 
intocmai si in termenul oportun juramintului, prevederile statutelor, 
regulamentelor,instructiunilor,ordinelor, si dispozitiilor primate; 
b) sa suporte cu dirzenile toate greutatile si privatiunile de serviciu, pentru 
mentinerea ordinii publice,apararea drepturilor si intereselor cetatenilor, 
inteprinderilor, institutiilor si organizatiilor de atentatele criminale si alte 
actiuni inlegale,iar pentru indeplinirea indatoriilor de serviciu ,in caz de 
necesitate sa nu-ti crute nici chear viata; 
c) sa pastreze cu strictete secretele de stat si de serviciu, arma si munitiile din 
dotare, bunurile materiale si tehnica incredintata; 
d) sa-si perfectioneze in permanenta calificarea, sa-si ridice nivelul de cultura 
profesionala; 
e) sa fie onest si obectiv; 
f) sa se stimeze reciproc; 
g) sa respecte sefii,superiorii in fuctie si in grad;sa le acorde ajutor in 
inlaturarea disciplinii si asigurarea ordinii regulamentare, sa dea onoarea si 
sa respecte regulile de politie; 
h) sa aiba o conduita demna de serviciu si inafara acestuia,sa fie echipat 
regulamentar si aiba o tinuta corecta; 
i) sa fie sobru si exigent fata de sine insusi, sa-i opreasca pe cei din jur de la 
incalcarea ordinii de drept sis a contribuie activ la mentinerea prestigiului 
fuctionarilor organelor afacerilor interne si a demnitatii cetatenilor.
TEMA:7 PARTICULARITATILE DEZVOLTARII DREPTULUI 
POLITIENESC IN REPUBLICA MOLDOVA.STATUTUL POLITISTULUI 
IN TARA NOASTRA. 
1.Dreptul politienesc in Republica Moldova 
Dreptul de politie in sens larg,imprima autoritatea statului privind asigurarea 
convietuirii sociale, ordinii si linistii publice, ocrotirea valorilor fundamentale 
fiecarui om in parte si intregii colectivitati umane: intr-un sens mai restrins dreptul 
de politie exprima realizarea fortei de constringere – ca element a puterii publice si 
fuctie a statutului – izvorind din nevoia de aparare a existentei materiale si 
spirituale a societatii. 
In conditiile consolidarii statutului de drept organelle politienesti- toti fuctionarii 
si structurile statale care exercita puteri politienesti- trebue sa afirme ca un veritabil 
factor de stabilitate si echilibru,de protectie al comunitatii si garant al drepturilor 
si libertatilor cetatenilor. 
Dreptul de politie a statului se realizeaza atit prin activitatile de supraveghere si 
prevenire pentru a nu admite abateri, incalcari ale a legilor, cit si prin puterea de 
comanda si constringere. 
Ideia promovarii si dezvoltarii dreptului politienesc in sistemul de drept 
autohton in mare masura este determinat de sporirea rolului organelor de ocrotire a 
normelor de drept in societate,de necesitatea unui cadru institutional adecvat care 
sa garanteze drepturile fundamentale si libertatile cetatenilor si respectarea ordinii 
de drept – domenii care implica studii si cercetari privind raporturile sociale care se 
inscriu in perimetru activitatii organelor politienesti. 
Un rol deosebit de important il are Politia Republicii Moldova, ea fiind 
institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor 
si libertatilor fundamentale ale personae, a proprietetii private si publice,prevenirea 
si descoperire infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice,in conditiile legii. 
Activitatea acestei institutii constitue serviciul public specializat si se realizeaza in 
interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, 
exclusive pe baza si in executarea legii. 
2.Statutul politistului 
In legislatia noastra urmatoarea notiune: colaborator al politiei este persoana care 
se afla in fuctie in organele politiei,este investitacu imputerniciri pentru exercitarea 
atributiilor si drepturilor politiei si are un grad special. 
Notiunea de coolaborator a politiei trebuie substituita cu cea de fuctionar 
public al politiei. Aceasta necessitate reiese in primul rind din trasaturile specifice 
care sunt comune tuturor fuctionarilor publici si, specific fuctionarilor de politie: 
a) Calitatea de fuctionar public nu poate fi detinuta de cite o persoana 
fzica.Subiectul raportului de fuctie publica nu poate fi un subiect 
colectiv,deoarece drepturile si obligatiile ce-i constitue continutul, inclusiv 
sanctiunile ce pot fi aplicate,au invedere o singura persoana, pe titularul lor
si nu mai multe personae, adica pe toate cele ce alcatuiesc o persoana 
juridica. 
b) A doua trasatura a fuctionarului public se refera la investirea sa in fuctie in 
conditiile legii.Aceasta investitie se face in baza unor reguli procedurale 
anume prevazute, care se deosebesc, dupa cum este vorba,de un fuctionar 
public ales sau de unul numit de un alt functionar public de conducere. 
c) Fuctionarul public este numit in fuctie, de obicei pe o perioada 
nedeterminata de timp. Cu toate ca exista fuctionari publici care sunt numiti 
pe o perioada prestabilita in timp. 
d) Fuctionarii publici au anumite drepturi si obligatii expres prevazute prin 
norme juridice, care constitue continutul raportului de serviciu. Numai 
exercitarea acestor drepturi si obligatii asigura realizarea interesului public, 
in considerarea caruia a fost create fuctia publica respective. 
BIBLIOGRAFIE 
I. ACTE NORMATIVE 
a) Acte internaţionale şi regionale 
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. 
2. Legea Republicii Moldova nr.416-XII din 18.12.1990 |Cu privire la 
poliţie", republicată în M.O.nr. 17-19 din 31.09.2002. 
3. Codul Penal al Republicii Moldova,adoptat prin Legea Republicii 
Moldova nr.985-XV din 18.04.2002,publicat în Monitorul Oficial nr.128- 
129/1012 din 13.09.02. 
4. Codul de procedură penală al Republicii Moldova,adoptat prin Legea 
Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003, publicat în Monitorul 
Oficial nr.104-110 (1197-1203) din 7 iunie 2003. 
5. Codul Civil al Republicii Moldova, Legea nr.1107-XV din 06.06.02, 
publicat în Monitorul Oficial nr.82-86/661 din 22.06.02. 
6. Codul cu privire la contravenţiile administrative al Republicii Moldova, 
adoptat prin legea RSSM la 29 martie 1985 cu modificările pînă la 1 mai 
2003. 
7. Declaraţia Universală a drepturilor omului din 10 decembrie 
1948,adoptată şi proclamată de adunarea generală a O.N.U. prin Rezoluţia 
nr.217 A (III) din 10 decembrie 1948.Republica Moldova a aderat la 
Declaraţia prin Hotărîrea Parlamentului nr.217-XII din 28.07.1990,
publicată în ediţia oficială |Tratate internaţionale" , 1998, volumul 1, pag.11. 
8. Codul de conduită pentru poliţişti adoptat prin Rezoluţia Adunării 
Generale nr.14169 din 17.12.1979. 
9. Declaraţia cu privire la poliţie elaborată în 1979 de către Adunarea 
Parlamentară a Consiliului Europei. 
10. Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr.320 din 
27.12.2012. 
b) Literatură teoretică 
1. Boesteanu C. s.a. Drept Politienesc. Chisinau 2006 
2. Baltag D"Teoria generală a dreptului şi statului şi statului,Cimişlia.1996. 
3. Barbu V."Introducere în dreptul poliţienesc român unificat, Oradea,1927. 
4. Ghidul poliţistului, culegere selectivă de acte normative vizînd activitatea 
poliţienească.Vol.I.,Chişinău,2004. 
5. Ghidul poliţistului, culegere selectivă de acte normative vizînd activitatea 
poliţienească.Vol.II.,Chişinău,2004,2004. 
6. Popa N."Teoria generală a dreptului, Universitatea Bucureşti,Facultatea de 
drept, Ediţia 1992. 
7. Stelan I., Tudor I., Drept poliţienesc, Bucureşti, 1993. 
8.Бельский К.С. Полицейское права: Лекционный курс/Под 
ред.канд.юрид.наук А.В. Куракина.- М.: Изд-во "Дело и сервис",2004.- 816 с. 
9.Бержель Ж., Общая теория права.М.,2000. 
10.Молъ Р., Наука полиции по началам юридического государства. 
СПб.,1990. 
11.Алеxеев С.С., проблемы теории право.Свердловск, 1972. 
12.Костаки Г.И., Игнатьев В.Г., Кушмир В.Т., Административное право, 
Книга 1 - Общая частъ, Кишинев, 2002. 
13.Boiestean C. Grati V. Custic V. I Dogotari, Drept poliţienesc, Chiţinău 2011.

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Sistemi i gjyqësisë në kosovë
Sistemi i gjyqësisë në kosovëSistemi i gjyqësisë në kosovë
Sistemi i gjyqësisë në kosovëAgon Balaj
 
Lnda drejta penale
Lnda drejta penaleLnda drejta penale
Lnda drejta penalezogaj
 
Kriminalistika
KriminalistikaKriminalistika
Kriminalistikakosmaqi
 
55266965 personalitatea-infractorului
55266965 personalitatea-infractorului 55266965 personalitatea-infractorului
55266965 personalitatea-infractorului exodumuser
 
Fillet e së drejtes, Cikël Leksionesh 2014 2015
Fillet e së drejtes, Cikël Leksionesh  2014 2015Fillet e së drejtes, Cikël Leksionesh  2014 2015
Fillet e së drejtes, Cikël Leksionesh 2014 2015Refik Mustafa
 
216118631 botnari-elena-teza-de-doctor-principiile-dreptului
216118631 botnari-elena-teza-de-doctor-principiile-dreptului  216118631 botnari-elena-teza-de-doctor-principiile-dreptului
216118631 botnari-elena-teza-de-doctor-principiile-dreptului exodumuser
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional exodumuser
 
Pergjigje per provim Edrejta Kushtetuese
Pergjigje per provim Edrejta KushtetuesePergjigje per provim Edrejta Kushtetuese
Pergjigje per provim Edrejta KushtetueseLavdrimi91
 
E Drejta Administrative 70 pytje 70 pergjegjje
E Drejta Administrative 70 pytje 70 pergjegjjeE Drejta Administrative 70 pytje 70 pergjegjje
E Drejta Administrative 70 pytje 70 pergjegjjeVisar Kluna
 
64415177 criminalistica-golubenco
64415177 criminalistica-golubenco 64415177 criminalistica-golubenco
64415177 criminalistica-golubenco exodumuser
 
Criminologie an ii, sem 1
Criminologie an ii, sem 1 Criminologie an ii, sem 1
Criminologie an ii, sem 1 exodumuser
 
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILITEKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILITRefik Mustafa
 
Psikologjia ligjore e krimit
Psikologjia ligjore e krimitPsikologjia ligjore e krimit
Psikologjia ligjore e krimitLavdrimi91
 
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
Filosofia  dreptului.[conspecte.md] Filosofia  dreptului.[conspecte.md]
Filosofia dreptului.[conspecte.md] exodumuser
 
Ligjeratat nga e drejta kushtetuese
Ligjeratat nga e drejta kushtetueseLigjeratat nga e drejta kushtetuese
Ligjeratat nga e drejta kushtetueseMiLchee Fetahi
 

Mais procurados (20)

E drejta kushtetuese
E drejta kushtetuese E drejta kushtetuese
E drejta kushtetuese
 
Filosofia dreptului
Filosofia dreptuluiFilosofia dreptului
Filosofia dreptului
 
Sistemi i gjyqësisë në kosovë
Sistemi i gjyqësisë në kosovëSistemi i gjyqësisë në kosovë
Sistemi i gjyqësisë në kosovë
 
Lnda drejta penale
Lnda drejta penaleLnda drejta penale
Lnda drejta penale
 
Kriminalistika
KriminalistikaKriminalistika
Kriminalistika
 
55266965 personalitatea-infractorului
55266965 personalitatea-infractorului 55266965 personalitatea-infractorului
55266965 personalitatea-infractorului
 
Fillet e së drejtes, Cikël Leksionesh 2014 2015
Fillet e së drejtes, Cikël Leksionesh  2014 2015Fillet e së drejtes, Cikël Leksionesh  2014 2015
Fillet e së drejtes, Cikël Leksionesh 2014 2015
 
Normat juridike
Normat juridikeNormat juridike
Normat juridike
 
216118631 botnari-elena-teza-de-doctor-principiile-dreptului
216118631 botnari-elena-teza-de-doctor-principiile-dreptului  216118631 botnari-elena-teza-de-doctor-principiile-dreptului
216118631 botnari-elena-teza-de-doctor-principiile-dreptului
 
E drejta romake
E drejta romakeE drejta romake
E drejta romake
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional
 
Pergjigje per provim Edrejta Kushtetuese
Pergjigje per provim Edrejta KushtetuesePergjigje per provim Edrejta Kushtetuese
Pergjigje per provim Edrejta Kushtetuese
 
E Drejta Administrative 70 pytje 70 pergjegjje
E Drejta Administrative 70 pytje 70 pergjegjjeE Drejta Administrative 70 pytje 70 pergjegjje
E Drejta Administrative 70 pytje 70 pergjegjje
 
64415177 criminalistica-golubenco
64415177 criminalistica-golubenco 64415177 criminalistica-golubenco
64415177 criminalistica-golubenco
 
Criminologie an ii, sem 1
Criminologie an ii, sem 1 Criminologie an ii, sem 1
Criminologie an ii, sem 1
 
Procedura Civile
Procedura CivileProcedura Civile
Procedura Civile
 
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILITEKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
 
Psikologjia ligjore e krimit
Psikologjia ligjore e krimitPsikologjia ligjore e krimit
Psikologjia ligjore e krimit
 
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
Filosofia  dreptului.[conspecte.md] Filosofia  dreptului.[conspecte.md]
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
 
Ligjeratat nga e drejta kushtetuese
Ligjeratat nga e drejta kushtetueseLigjeratat nga e drejta kushtetuese
Ligjeratat nga e drejta kushtetuese
 

Destaque

28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs exodumuser
 
256035027 mihai-ciobanu-drept-procesual-civil-drept-execuțional-civil-arbitra...
256035027 mihai-ciobanu-drept-procesual-civil-drept-execuțional-civil-arbitra...256035027 mihai-ciobanu-drept-procesual-civil-drept-execuțional-civil-arbitra...
256035027 mihai-ciobanu-drept-procesual-civil-drept-execuțional-civil-arbitra...exodumuser
 
48666987 drept-roman
48666987 drept-roman 48666987 drept-roman
48666987 drept-roman exodumuser
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...exodumuser
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penalexodumuser
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdfexodumuser
 
120042399 drept-procesual-civil-ciobanu-boroi
120042399 drept-procesual-civil-ciobanu-boroi 120042399 drept-procesual-civil-ciobanu-boroi
120042399 drept-procesual-civil-ciobanu-boroi exodumuser
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdfexodumuser
 
263373958 drept-procesual-civil-vol-2-boroi-2015
263373958 drept-procesual-civil-vol-2-boroi-2015263373958 drept-procesual-civil-vol-2-boroi-2015
263373958 drept-procesual-civil-vol-2-boroi-2015exodumuser
 
263374036 drept-procesual-civil-volumul-1-boroi-2015
263374036 drept-procesual-civil-volumul-1-boroi-2015263374036 drept-procesual-civil-volumul-1-boroi-2015
263374036 drept-procesual-civil-volumul-1-boroi-2015exodumuser
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-docexodumuser
 
8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-iexodumuser
 
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
169855412 2012-drept-penal-ve-pdfexodumuser
 
Drept penal.[conspecte.md]
Drept  penal.[conspecte.md]Drept  penal.[conspecte.md]
Drept penal.[conspecte.md]exodumuser
 
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii 016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii exodumuser
 
Drept penal european suport de curs.[conspecte.md]
Drept  penal european   suport de curs.[conspecte.md] Drept  penal european   suport de curs.[conspecte.md]
Drept penal european suport de curs.[conspecte.md] exodumuser
 
Drept penal parte speciala.[conspecte.md]
Drept  penal parte speciala.[conspecte.md]Drept  penal parte speciala.[conspecte.md]
Drept penal parte speciala.[conspecte.md]exodumuser
 
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_iiexodumuser
 

Destaque (20)

28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs
 
256035027 mihai-ciobanu-drept-procesual-civil-drept-execuțional-civil-arbitra...
256035027 mihai-ciobanu-drept-procesual-civil-drept-execuțional-civil-arbitra...256035027 mihai-ciobanu-drept-procesual-civil-drept-execuțional-civil-arbitra...
256035027 mihai-ciobanu-drept-procesual-civil-drept-execuțional-civil-arbitra...
 
48666987 drept-roman
48666987 drept-roman 48666987 drept-roman
48666987 drept-roman
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
 
120042399 drept-procesual-civil-ciobanu-boroi
120042399 drept-procesual-civil-ciobanu-boroi 120042399 drept-procesual-civil-ciobanu-boroi
120042399 drept-procesual-civil-ciobanu-boroi
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
 
263373958 drept-procesual-civil-vol-2-boroi-2015
263373958 drept-procesual-civil-vol-2-boroi-2015263373958 drept-procesual-civil-vol-2-boroi-2015
263373958 drept-procesual-civil-vol-2-boroi-2015
 
263374036 drept-procesual-civil-volumul-1-boroi-2015
263374036 drept-procesual-civil-volumul-1-boroi-2015263374036 drept-procesual-civil-volumul-1-boroi-2015
263374036 drept-procesual-civil-volumul-1-boroi-2015
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
 
8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i
 
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
 
Drept penal
Drept penal Drept penal
Drept penal
 
Drept penal
Drept penal Drept penal
Drept penal
 
Drept penal.[conspecte.md]
Drept  penal.[conspecte.md]Drept  penal.[conspecte.md]
Drept penal.[conspecte.md]
 
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii 016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
 
Drept penal european suport de curs.[conspecte.md]
Drept  penal european   suport de curs.[conspecte.md] Drept  penal european   suport de curs.[conspecte.md]
Drept penal european suport de curs.[conspecte.md]
 
Drept penal parte speciala.[conspecte.md]
Drept  penal parte speciala.[conspecte.md]Drept  penal parte speciala.[conspecte.md]
Drept penal parte speciala.[conspecte.md]
 
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
 

Semelhante a 095 -dreptul_politienesc

Teoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivTeoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivbc82gad
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieexodumuser
 
1. notiunea de teoria generala a dreptului
1. notiunea de teoria generala a dreptului1. notiunea de teoria generala a dreptului
1. notiunea de teoria generala a dreptuluiAndraNicoleta2
 
47806260 drept-penal
47806260 drept-penal47806260 drept-penal
47806260 drept-penalexodumuser
 
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdfDrept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdfMafteiElvira1
 
025 -dreptul_contraventional
025  -dreptul_contraventional 025  -dreptul_contraventional
025 -dreptul_contraventional exodumuser
 
119222592 drept-penal
119222592 drept-penal119222592 drept-penal
119222592 drept-penalexodumuser
 
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela HaneloreControlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela HaneloreMarketing Communication Health &Medicine
 
Teoria generala a dreptului unitatea iii
Teoria generala a dreptului unitatea iiiTeoria generala a dreptului unitatea iii
Teoria generala a dreptului unitatea iiibc82gad
 
008 -istoria_dreptului_romanesc
008  -istoria_dreptului_romanesc 008  -istoria_dreptului_romanesc
008 -istoria_dreptului_romanesc exodumuser
 
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiDrept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiFisticanMariana
 
54518209 suport-curs-da-2010
54518209 suport-curs-da-201054518209 suport-curs-da-2010
54518209 suport-curs-da-2010exodumuser
 
44 - drept - drept civil idd
   44 - drept - drept civil idd   44 - drept - drept civil idd
44 - drept - drept civil iddSebicc TumTum
 
Drept constitutional si institutii politice unitatea ii
Drept constitutional si institutii politice unitatea iiDrept constitutional si institutii politice unitatea ii
Drept constitutional si institutii politice unitatea iibc82gad
 
controlul administrativ
controlul administrativcontrolul administrativ
controlul administrativThmota18
 
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rmprobleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rmDavidDarii
 
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificăDreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificărodionturcanu
 

Semelhante a 095 -dreptul_politienesc (20)

Teoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivTeoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea iv
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
 
1. notiunea de teoria generala a dreptului
1. notiunea de teoria generala a dreptului1. notiunea de teoria generala a dreptului
1. notiunea de teoria generala a dreptului
 
47806260 drept-penal
47806260 drept-penal47806260 drept-penal
47806260 drept-penal
 
TGD
TGDTGD
TGD
 
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdfDrept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
 
025 -dreptul_contraventional
025  -dreptul_contraventional 025  -dreptul_contraventional
025 -dreptul_contraventional
 
119222592 drept-penal
119222592 drept-penal119222592 drept-penal
119222592 drept-penal
 
Tgd gclement
Tgd gclementTgd gclement
Tgd gclement
 
Dreptul administrativ
Dreptul administrativDreptul administrativ
Dreptul administrativ
 
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela HaneloreControlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
 
Teoria generala a dreptului unitatea iii
Teoria generala a dreptului unitatea iiiTeoria generala a dreptului unitatea iii
Teoria generala a dreptului unitatea iii
 
008 -istoria_dreptului_romanesc
008  -istoria_dreptului_romanesc 008  -istoria_dreptului_romanesc
008 -istoria_dreptului_romanesc
 
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiDrept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
 
54518209 suport-curs-da-2010
54518209 suport-curs-da-201054518209 suport-curs-da-2010
54518209 suport-curs-da-2010
 
44 - drept - drept civil idd
   44 - drept - drept civil idd   44 - drept - drept civil idd
44 - drept - drept civil idd
 
Drept constitutional si institutii politice unitatea ii
Drept constitutional si institutii politice unitatea iiDrept constitutional si institutii politice unitatea ii
Drept constitutional si institutii politice unitatea ii
 
controlul administrativ
controlul administrativcontrolul administrativ
controlul administrativ
 
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rmprobleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
 
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificăDreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
 

Mais de exodumuser

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfexodumuser
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publiceexodumuser
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publiceexodumuser
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publiceexodumuser
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publiceexodumuser
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapexodumuser
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdfexodumuser
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitiiexodumuser
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...exodumuser
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueexodumuser
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneexodumuser
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeexodumuser
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...exodumuser
 
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005exodumuser
 
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006exodumuser
 
268921250 probele-in-procesul-penal-practică-judiciară-i-ciolcă-2007
268921250 probele-in-procesul-penal-practică-judiciară-i-ciolcă-2007268921250 probele-in-procesul-penal-practică-judiciară-i-ciolcă-2007
268921250 probele-in-procesul-penal-practică-judiciară-i-ciolcă-2007exodumuser
 
229237451 tehnici-speciale-de-investigare-in-justiţia-penală-m-udroiu-r-slăvo...
229237451 tehnici-speciale-de-investigare-in-justiţia-penală-m-udroiu-r-slăvo...229237451 tehnici-speciale-de-investigare-in-justiţia-penală-m-udroiu-r-slăvo...
229237451 tehnici-speciale-de-investigare-in-justiţia-penală-m-udroiu-r-slăvo...exodumuser
 
221710914 birsan-vol-2-searchable
221710914 birsan-vol-2-searchable221710914 birsan-vol-2-searchable
221710914 birsan-vol-2-searchableexodumuser
 

Mais de exodumuser (20)

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
 
93818430
9381843093818430
93818430
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
 
1
11
1
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ue
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
 
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
 
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
 
268921250 probele-in-procesul-penal-practică-judiciară-i-ciolcă-2007
268921250 probele-in-procesul-penal-practică-judiciară-i-ciolcă-2007268921250 probele-in-procesul-penal-practică-judiciară-i-ciolcă-2007
268921250 probele-in-procesul-penal-practică-judiciară-i-ciolcă-2007
 
229237451 tehnici-speciale-de-investigare-in-justiţia-penală-m-udroiu-r-slăvo...
229237451 tehnici-speciale-de-investigare-in-justiţia-penală-m-udroiu-r-slăvo...229237451 tehnici-speciale-de-investigare-in-justiţia-penală-m-udroiu-r-slăvo...
229237451 tehnici-speciale-de-investigare-in-justiţia-penală-m-udroiu-r-slăvo...
 
221710914 birsan-vol-2-searchable
221710914 birsan-vol-2-searchable221710914 birsan-vol-2-searchable
221710914 birsan-vol-2-searchable
 

095 -dreptul_politienesc

  • 1. MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT NOTE DE CURS DREPT POLITENESC (Ciclul I) AUTORI: Cerba Valeriu dr. în drept, lector superior Grigore Pîrţac dr. în șt.politice, conf. univ. Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10 Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5 Aprobat la ședința Senatului USEM din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9 CHIŞINĂU – 2013
  • 2. TEMA 1: Obiectul si sistemul dreptului politenesc 1. Dreptul politenesc ca stinta Stiinta dreptului politenesc da raspuns preocuparilor specifice, ambiantei de pregatire pentru o specialitate atit de profund necesara si umana, cum este cea politeneasca, ea ofera citeva instrumente fundamentale de cunoastere a domeniului politienesc. Acestea sunt: conceptele, categoriile, pricipiile si notiunile generale in baza carora dreptul politienesc poate fi gindit si explicat . Dreptul politienesc se gaseste scris in legi, decrete, hotariri si ordonante ale guvernului si alte acte normative, emise de catre institutiile statului , pe cind stiinta dreptului politienesc se regaseste in monografii, carti, cursuri, manuale, studii si articole. Obiectul de studiu al stiintei dreptului politienesc este insasi aceasta disciplina cu totalitate normelor juridice ce o compun. De cele mai multe ori se foloseste insa o singura denumire atit pentu ansamblul de norme juridice, cit si pentru stiinta despre aceste norme si anume denumirea de Drept politienesc . Partea generala a stiintei dreptului politienesc studiaza esenta, notiunile , formele, metodele si principiile fundamentale de organizare si functionare a organelor politienesti , locul si rolul acestor organe in cadrul puterii executive , componentele si competentele acestor orgaene . Partea speciala are un character mai dynamic , supunind studiului activitatea propriu-zisa, desfasurata de organelle statului cu atributii politienesti, in practica sa curenta, cotidiana de prevenire si combatere a fenomenului infractional. Dispozitiile cuprinse in partea speciala a dreptului politionesc constituie obiectul de studio al diferitor discipline de specialitate se se aplica si explica la nivel concret, casuistic aproape , reglementarii cuprinse in parte generala . De aici rezulta necesitatea cunoasterii corelate si indivizibil legate a ambelor parti ale stiintei dreptului politienesc . 2.Definitia si obiectul de studiul al dreptului politienesc Ca si pentru orice ramura de drept , dreptului pilitienesc ii sunt caracteristice trasaturile de baza ale acesteea. In special , este vorba despre obiectul reglementarilor juridice , cu alte cuvinte raporturile juridice reglementate de normele de drept , metoda reglementarii juridice privita ca ansamblul procedeelor de influenta asupra acestor relatii (conduita oamenilor) , sistemul de dpret si existenta bazei normative . Totodata , retinem ca obiectul reglementarii juridice este recunoscut ca fiind caracterizarea prioritara a unei ramuri de drept . Relatiile sociale reglementate de normele de drept politienesc , potrivit domeniilor de manifestare , pot fi grupate in : relatii politienesti de ordin organizatoric, de
  • 3. supraveghere ori tutela politieneasca , de stopare administrative si relatii politienesti intre cetateni . Definind dreptul politienesc , putem afirma ca aceasta ramura de drept reprezinta ansamblul normelor juridice , referitoare la organizarea , functionarea si competentele politiei . Asadar , aceasta ramura de drept cuprinde acele dispozitii legale care se refera la activitatea politiei si care reglementeaza raporturile sociaale ce formeaza obiectul activitatii politienesti . 3. Elementele constitutive ale dreptului politienesc . Dreptul politienesc are urmatoarele elemente constitutive: - dreptul politienesc de siguranta - dreptul politienesc administrative - dreptul politienesc judiciar - dreptul politienesc contraventional - dreptul de procedura politieneasca Aceste parti componente ale dreptului politienesc se deosebesc din punct de vedere al ratiunii juridice , al obiectului si chiar al izvorelor de drept. a) Dreptul politienesc de siguranta este deptul statului de a-si apara la nevoie , cu forta , existenta legala si materiala, contra oricaror primejdii interne si externe. b) Dreptul politienesc administrative sau de ordine , este dreptul statului de a veghea in mod permanent la buna functionare a organizarii statale si a vietii sociale . c) Dreptul politienesc judiciar este dreptul statului de a asigura prevenirea si combaterea infractiunilor prin intermediul organelor politienesti, imputernicite prin lege de a descoperi infractiuni . d) Dreptul politiemesc al contraventiilor este dreptul sttaului si al organelor sale cu drept de politie de a constata si de a aplica contraventiilor sanctiuni legale ce se comit in diferite domenii de activitate . e) Dreptul de procedura politieneasca este dreptul statului de a fixa normele si mijloacele legale pentru organizarea si functionarea politiei , cit si conditiile, atributiile si drepturile legale pentru exercitiul functiilor politienesti . TEMA 2 : ASPECTE PRIVIND ORDINEA PUBLICA SI SECURITATEA PUBLICA . 1. Suprematia principiului de ordine in stat Asigurarea legalitatii si ordinii in stat constituie functii prioritare ale unui stat de drept, conform carora trebuie sa se ordoneze activitatea tuturor organelor de stat , obstesti si a cetatenilor Republicii Moldova , in particular .
  • 4. Dezvoltarea continua a societatii presupune aparitia noilor relatii sociale, fapt care determina in mod indubitabil intelegerea esentei si definirea notiunii de ordine publica . In acest sens, vom remarca ca in literature juridical de specialitate nu exista o opinie unica referitare la esenta si definirea notiunii de ordine publica . Aici gasim reflectate o serie de viziuni pornite de la aspectul de relatii sociale cuprinse in continutul notiunii examinate, cu toate acestea, formal ar putea fi divizate in doua directii, si anume : - ordinea publica in sens larg - ordinea publica in sens restrins ( ingust ) Sensul gramatical am cuvintului “ ordine “ , provenit din limba Latina , de la “ ordo , inis “ , evoca ideea de dispozitie sau de succesiune regulata cu caracter spatial , temporar , logic, moral , estetic: organizare , insusire, rind , rinduire , orinduiala ori organizare, orinduire sociala , politica, economica ; regim ; stabilitate sociala ,respectful intitutiilor sociale stabilite . Ordine publica , ordine politica, economica si sociala dintr-un stat , care se asigura printr-un ansamblu de norme si masuri deosebite de la o orinduire sociala la alta si se traduce prin functionarea normala a aparatului de stat , mentinerea linistii cetatenilor si a respectarii drepturilor acestora , iar in asociere cu alte expresii (de exemplu : juridic ,public, drept , stat,constitutie etc.) a dobindit o semnificatie juridical , vorbindu-se ulterior despre astfel de notiuni ca: ordine constitutionala , ordine de drept , ordine publica , ordine de procedure etc. In viziunea noastra, dar si cu referire la opiniile savantilor in domeniul , ordinea publica , in sens larg , poate fi definite ca fiind ansamblul, totalitatea , cumulul , sistemul tuturor relatiilor sociale , economice si politice , care se formeaza intr-o anumita comunitate si sunt determinate de epoca istorica de dezvoltare a comunitatii, forma de guvernare , interesele generale si individuale ale societatii, care sunt reglementate de intreg sistemul de norme sociale ( norme morale , etice , de drept , de producere , tehnice etc) , in scopul asigurarii linistii publice , regimului politic , organizarii si functionarii serviciilor publice , sigurantei personelor si a bunurilor , salubritatii publice etc. 2. Securitatea publica Securitatea publica este strins legata de ordinea sociala , fiind constituita nu doar din ansamblul regulilor de conduita cuprinse in legislata unui stat , ci si din relatiile sociale caracterizate prin desfasurarea raporturilor juridice , in stricta conformitate cu normele juridice . Securitatea publica mai este denumita si ordine de stat si presupune respectarea legilor, si celorlalte acte normative de catre toate categoriile sociale , respect impus si asigurat de insasi autoritatea de stat , investita cu acesta prerogativa . Securitatea publica nu este spontana si automata ca ordine sociala, in literature juridical au fost avansate mai multe acceptiuni ale ordinii de stat( drept) . Astfel, securitatea publica
  • 5. este un aangajament regulat, normal , durabil si combinat de asa maniera ca fiecare urmareste respectarea drepturilor esentiale si cresterea securitatii tuturor facultatilor atit fizice , cit , si psihice . Securitatea publica este asezarea intitutiilor si rinduirea regulilor neaparat necesare functionarii statului. Intr-o alta acceptiune, securitatea publica se refera la totalitatea relatiilor caracteristice pentru o stare si o functionare stabile a tuturor elementelor orinduirii de stat( relatiile dintre stat , societatet si individ , sistemul institutiilor puterii si administratiei publice , structura administrativ-teritoriala etc.) O alta opinie considera ca acest concept cuprinde totalitatea regulilor prin care se defineste statutul juridic al conducatorilor si mentine aceasta distinctie cu toate efectele sale asigurindu-se pentru toti existenta armonioasa si progresul potrivit necesitatilor societatii. Securitatea publica presupune cooperarea tuturor factorilor , a tuturor indivizilor si a categoriilor sociale , a structurilor si a intitutiilor din stat , pentru atingerea scopului comun care este binele general. TEMA:3.SISTEMUL ORGANELOR POLITIENESTI 1.Evolutia organelor politienesti La 13 septembrie 1990, Guvernul Republicii Moldova adopta Hotararea nr.321j “Cu privire la reforma organelor si Ministerului Afacerilor Interne al R.S.S. Moldova”, care prevedea crearea Departamentului Politiei si a sectiilor de politie rationale si se aproba Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldova. Conform Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldova din 13 septembrie 1990, pct.. 24, MAI al RM colaboreaza cu MAI al URSS in baza de contract. Astfel, locul militiei este ocupat de noile organe ale afacerilor interne- Politia. La 18 decembrie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la politie. Procesul de reformare a organelor a afacerilor interne a continuat pe parcursul ultimilor ani. In present Politia Republicii Moldova, de rand cu celelalte organe cu atributii politienest, reprezinta o institutie democratica in slujba cetateanului, institutie menita sa apere valorile fundamentale ale societatii: drepturile si libertatile cetatenesti, proprietate privata si publica, ordinea si linistea publica. 2. Clasificarea institutiilor cu atributii politienesti. Republica Moldova dispune de urmatoarele institutii cu atributii politienesti: a. Consiliu Suprem de securitate ( C.S.S ) – coordoneaza activitatea de aparare a tarii si securitate nationala; b. Ministru Afacerilor Interne ( M.A.I ) – principala institutie politieneasca care asigura mentinerea ordinii si a securitatii publice,
  • 6. apararea drepturilor si intereselor fundamentale ale cetatenilor, paza avutului public si privat, protectiea altor valori sociale; c. Serviciul Informatii si Securitate ( S.I.S ) – avand ca atributie de baza asigurarea securitatii nationale, obtinerea datelor referitoare la actiunilor teroriste, la spionaj, acte de diversiune subminare a economiei nationale etc. ; d. Serviciul Protectie Paza de Stat ( S.P.P.S ) – realizarea protectiea demnitorilor tarii si straini, precum si a membrilor familiilor acestora, pe timpul sederii lor in Republica Moldova, cit si asigurarea pazei sediilor si resedintelor acestora; e. Departamentul Trupelor de Graniceri ( D.T.D ) – exercitata paza frontierei de stat pe uscat sip e apele de frontiera; f. Ministru Apararii ( M.Ap ) – asigura unitatea, integritatea, suveranitatea si teritoriul Republicii Moldova, in cazul unor atacuri interne sau externe; g. Centrul National Anticoruptie ( C.N.A ) – asigura combaterea infractiunilor economice, infractiunile de falsificare a banilor si altor hartii de valoare, a fraudelor si a coruptiei. TEMA :4 PARTICULARITATILE RASPUNDERII POLITISTULUI. RASPUNDEREA JURIDICA, DISCIPLINARA, ADMINISTRATIVA, PENALA. 1.Consideratii generale privind raspunderea juridical a fuctionarului de politie. Problema raspunderii juridice a fuctionarilor de politie se pune numai in legatura cu incalcarea de catre acesta a normelor juridice,in calitatea lor de functionare publici sau in legatura cu fuctia politieneasca pe care o detin. Daca incalcarea normelor nu are nici o legatura cu fuctia ce o detine politistului, raspunderea lui va fi o raspundere de drept comun,adica identica cu raspunderea oricarui alt cetatean,care nu are calitatea de fuctionar al politiei. In al doilea rind, raspunderea se impune numai daca s-a savarsit o abatere si daca nu exista o cauza care, potrivit legii, ar inlatura raspunderea. In al treilea rind, raspunderea si implicit, sanctiunea care i se aplica fuctionarului de politie are atit un scop preventiv-educativ, cit si unul sanctionat si reparator al prejudiciului care s-a produs prin fata (abaterea ) savarsita. Incalcarea dispozitiilor legale, prin savirsirea unei fapte ilicite, de catre politest in legatura cu serviciul poate atrage, dupa caz, raspundere penala sau disciplinara. Totodata, daca prin fapta s-a produs o paguba materiala unitatii de care face parte politistul sau tertelor personae, poate interveni raspunderea materiala a politistului.
  • 7. 2.Raspunderea disciplinara a politistului. Pentru savirsirea abaterilor disciplinare,fuctionarilor de politie le poate fi aplicate urmatoarele sanctiuni disciplinare; - observatie; - mustrare; - mustrare aspra; - retrogradarea in gradul de calificare; - retrogradarea in fuctie; - retrogradarea in gradul special cu o treapta; - avertizarea asupra corespunderii lor partiale cu serviciul; - concedierea din organelor afacerilor interne; Ministrul Afacerilor Interne este in drept sa aplice orce sanctiune disciplinara tuturor fuctionarilor de politie,cu exceptiea: -retrogradarii in fuctie a viceministrilor; -retrogradarii in grad si concedierii din organelle afacerilor interne a persoanelor din corpul de comanda suprema. Daca seful considera ca,in legatura cu gravitatea abaterii savirsite de catre subordonate, drepturile disciplinare cu care investit sun insuficiente,el face un demers sefului superior direct, ca aceasta din urma sa aplice sanctiune cuvenita. Seful poarta raspundere pentru depasirea drepturilor de aplicare a sanctiunilor disciplinare cu care este investit; pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare care nu este prevazuta de Statul disciplinar al organelor afacerilor interne sau pentru incalcarea procedurii de aplicare a acestora. Sanctiunile disciplinare, aplicate cu depasirea drepturilor sau cu incalcarea procedurii urmeaza sa fie anulate. Sanctiunile disciplinare – observatia, mustrarea, numirea in serviciu peste rind, privarea de invoire din resedinta institutiei de invatamint sau a subdiviziunilor – se anunta verbal sau in scris prin ordin. Celelalte sanctiuni se aduc la cunostinta in scris prin ordin. Ordinul de aplicare a sanctiunii disciplinare i se aduce fuctionarului de politie la cunostinta contra semnatura in termen de 15 zile din data emiterii. Ordinul poate fi anuntat, de asemenea, in fata fortiei in linie sau in cadru adunarii efectivului. Sanctiunea disciplinara se executa imedeat, iar in cazurile exceptionale, cind aceasta e cu neputinta, se executa in termen de 30 de zile de cind a fost aplicata. Dupa exercitarea acestui termen, sanctiunea disciplinara nu se executa, daca urmeaza a fi luata la evidenta. 3. Raspunderea penala a politistului. Raspunderea penala este cea mai severa forma raspunderii juridice si consta: a) pe de o parte, in dreptul care il are societatea, exercitat prin organelle competente de aplica masuri de constringere impotriva persoanei vinovate in comiterea infractiunii si de a-i aplica o pedeapsa;
  • 8. b) iar pe de alta parte,consta in obligarea faptasului de a se supune acestor masuri si de a executa pedeapsa pronuntata de instanta de judecata. Politia raspunde penal ori de cite ori actiunea sa, savirsita cu vinovatie pune in pericol orce vatama valorile sociale, ocrotite de legea penala. Ca persoana fizica, politistul poate fi subiect al oricarei infractiuni prevazute de Codul penal al Republicii Moldova. Ceea ce ne intereseaza pe noi insa este problema raspunderii penale a politistului pentru infractiunile comise in calitatea ce o are si in legatura cu functia ce o indeplineste. 4.Raspunderea materiala a politistului. Politistul poarta raspundere materiala pentru pagubele cauzate potrimoniului unitatii in baza Legii Republicii Moldova cu privire la politie, Codul Civil al Republicii Moldova si a actelor departamentale a Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Politistii raspund material pentru pagubele in legatura cu formarea, administrarea si gestionarea resurselor financiare si materiale ale unitatii in care isi desfasoara activitatea. Raspunderea materiala se fundamenteaza pe ideia repararii prejudiciului cauzat prin savirsirea de catre politist a unei fapte ilicite, de aici rezulta doua fapte ale acesteia : - fuctia de aparare a patrimoniului ministrului si a proprietatii publice; - fuctia de ocrotire a intereselor legiteme ale persoaneleor incadrate in minister, prin care se asigura garantarea veniturilor cuvenite salariatilor ministerului, impotriva consecintelor nefavorabile ale faptelor ilicite cauzate de prejudicii. Spre deosebire de raspunderea civila, cea materiala are o serie de trasaturi caracteristice care definesc continutul, ea derivind din raporturi juridice de munca, disticte de raporturile patrimoniale ce formeaza dreptului civil,fiind o institutie specifica dreptului muncii. TEMA:5 PRINCIPIILE DREPTULUI POLITIENESC. ETICA SI DEONTOLOGIA POLITIENEASCA. 1.Clasificarea principiilor dreptului politienesc. Principiile dreptului politienesc sunt acele idei si orentari generale, postulate democratice sau precepte directorii care stau la baza intregului sistem politienesc dintr-un stat, in vedere indeplinirii sarcinilor cu care sunt investite organelle de politie,orientind astfel, reglementarile juridice si aplicarea dreptului in procesul activitatii sale executive si de dispozitie. Ele sunt reguli de conduita de maxima generalitate, care stau la baza organizarii si fuctionarii
  • 9. organelor si institutiilor de profil politienesc si activitatile fuctionarilor de politie,in special. Caracterul lor de reguli de baza rezulta din faptul ca aceste principii isi gasesc reglementarea expresa sau tacita in legea fundamentala a statului si in celelalte legi, hotariri, ordine, instructiuni, regulamente, ce dirijeaza activitatea organelor cu profil politienesc. Avand in vedere multitudinea aspectelor ce ni le prezinta, principiile dreptului politienesc le vom clasifica in felul urmator: A. din puct de vedere a continutului: 1. principiile politico-juridice, consfintite, de regula, in Constitutia Republicii Moldova si alte acte normative, care-si gasesc o aplicare active si oportuna in activitatea organelor politienesti. La aceasta categorie se refera: - principiul legalitatii; - principiul umanismului si echitatii sociale; - principiul conlucrarii si participarii cetatenilor in activitatea politieneasca; - principiul realizarii activitatii politienesti din numele poporului. 2.principiile juridico-organizationale: - principiul realizarii mentinerii ordinii publice ca un organism sistem ; - principiu de distribuire optimala si manevrare operativa cu fortele si mijloacele subordonate; - principiul combinarii particularitatilor teritoriale cu cele fuctionale ale activitatii politienesti: - principiul combinarii cu dibacie a conducerii unice,a conducerii colegiale si a responsabilitatii particulare a fiecarui fuctionar de politie; - principiul orientarii profilactice activitatii politienesti; - principiul planificarii; - principiul imbinarii armonioase a cunostintelor teoretice si aptitudinilor practice. B. din puct de vedere al sferei de actiune: 1.principii generale: - principiul legalitatii; - principiul egalitatii si impartialitatii; - principiul protectiei drepturilor omului; - principiul prevenirii faptelor antisociale. 2. principii speciale: - principiul pastrarii sau respectarii secretului professional; - principiul cooperarii in munca; - principiul echidistantei politice; - principiul oportunitatii si operativitatii; - principiul conlucrarii cu cetatenii; - principiul oficialitatii. Aceste principii definesc activitatea politiei.
  • 10. 2.Etica si deontologia politienesti. Adoptarea “ Codului de conduita a fuctionarilor responsabili de aplicarea legii “ elaborate de Adunarea Generala a O.N.U. in 1979, a fost precedata de 4 instrumente internationale: 1.Declararea Universala a Dreptului Omului ( 10.12.1948 ) 2.Pactele internationale privind drepturile omului ( 16.12.1966 ) 3.Declaratia privind protectia persoanei impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude,inumane si degradante ( 9.12.1975 ) 4. Congresul V al O.N.U. privind Prevenirea crimei si Tratamentul delecventului (Geneva 1975). “ Declaratia cu privire la politie “ adoptata de catre Adunarea parlamentara a Consiliului Europei in 1979 a marcat o prima tentative de stabilirea normelor etice pentru politia europeana. Ea a fost, in numeroase State membre, o sursa de inspiratie in cautarea raspunsurilor la chestiuni privind optiunile politice. Desi impartind puctul de vedere al Adunarii asupra necesitatii pentru societatile democratice, de a aplica norme etice deosebit de exigente pentru politie. Comitetul de Ministri nu a sustinut, in masa, Declararea care, de fapt, nu s-a transformat intr-un instrument juridic a Consiliului Europei. Traditionala activitate normative interguvernamentala a Consiliului Europei, aflata sub autoritatea Comitetului de Ministri s-a axat pe politie in cadrul politicii in materie de justitie penala, drept penal si in criminology ( procedura penala, prevenirea criminalitatii, protectia victemilor si martorilor, delecventa juvenila, crima organizata, coruptia, minister public, detentia, etc. ) cit si dreptul public (integritatea personala,si protectia datelor). Instrumentele juridice – conventii si recomandari- care intereseaza politia a fost elaborate in acest cadru. TEMA:6 STATUTUL JURIDIC AL FUNCTIONARULUI DE POLITIE 1.Statutul juridic al politistului Totalitatea normelor, referitoare la regimul ocuparii si exercitarii fuctiei publice, a drepturilor si obligatiilor care privesc aceiasi categorie de fuctionari publici, formeaza statutul juridic al fuctionarilor publici respectvi. De aici insa nu trebue trasata concluzia ca ar fi necesara adoptarea unei multimi de statute, cu atit mai mult ca fuctionarii publici pot fi unificati in anumite categorii asemanatoare, categorii care se interpatrund, avind unele zone de interferente. O alta evidentiere a fuctionarului de politie se manifesta prin statutul special care este conferit politistului de indatoririle si riscurile deosebite, de portul si folosirea armei, de uniforma, legitematiei si celelalte diferentieri prevazute de lege. Exercitarea profesiei de politist inplica indatoriri si riscuri deosebite fata de alte profesii.
  • 11. Inafara de aceasta, pe linga statutul si regulamentele institutiei din care fac parte,politistul se conformeaza unor legi nescrise, dar bine definite, pe care trebue sa le respecte neconditionat. Avem in vedere faptul ca, prin comportamentul si actiunile sale, politistul confera in ochii cetatenilor prestigiul institutiei din care face parte. Astfel, actiunile sale trebue sa se bucure, deci de credibilitatea si sustinerea opiniei publice. Este important ca toti membrii comunitatii sa aiba dovezi ca li se aplica un tratament echitabil, iar drepturile si interesele sale sunt aparate efectiv. In aceasta ordine de idei nu trebue de uitat faptul ca masurile respective nu intotdeauna duc la eradicarea criminalitatii sau a comportamentelor deviate, de aceea, politistul, prin tactul si modalitatile specifice muncii sale, trebue sa previna aceste fapte, si nu prin intermediul fortei coercitive. 2.Atributiile politistului: Pentru a realiza cu succes obiectivele puse in fata fuctionarilor de politie, disciplina in organele afacerilor interne impune fiecarui politist anumite obligatii care se refera mai mult la statutul si calitatea acestuia si anume: a) sa respecte cu strictete Constitutia Republicii Moldova, legislatiea in vigoare si tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, sa execute intocmai si in termenul oportun juramintului, prevederile statutelor, regulamentelor,instructiunilor,ordinelor, si dispozitiilor primate; b) sa suporte cu dirzenile toate greutatile si privatiunile de serviciu, pentru mentinerea ordinii publice,apararea drepturilor si intereselor cetatenilor, inteprinderilor, institutiilor si organizatiilor de atentatele criminale si alte actiuni inlegale,iar pentru indeplinirea indatoriilor de serviciu ,in caz de necesitate sa nu-ti crute nici chear viata; c) sa pastreze cu strictete secretele de stat si de serviciu, arma si munitiile din dotare, bunurile materiale si tehnica incredintata; d) sa-si perfectioneze in permanenta calificarea, sa-si ridice nivelul de cultura profesionala; e) sa fie onest si obectiv; f) sa se stimeze reciproc; g) sa respecte sefii,superiorii in fuctie si in grad;sa le acorde ajutor in inlaturarea disciplinii si asigurarea ordinii regulamentare, sa dea onoarea si sa respecte regulile de politie; h) sa aiba o conduita demna de serviciu si inafara acestuia,sa fie echipat regulamentar si aiba o tinuta corecta; i) sa fie sobru si exigent fata de sine insusi, sa-i opreasca pe cei din jur de la incalcarea ordinii de drept sis a contribuie activ la mentinerea prestigiului fuctionarilor organelor afacerilor interne si a demnitatii cetatenilor.
  • 12. TEMA:7 PARTICULARITATILE DEZVOLTARII DREPTULUI POLITIENESC IN REPUBLICA MOLDOVA.STATUTUL POLITISTULUI IN TARA NOASTRA. 1.Dreptul politienesc in Republica Moldova Dreptul de politie in sens larg,imprima autoritatea statului privind asigurarea convietuirii sociale, ordinii si linistii publice, ocrotirea valorilor fundamentale fiecarui om in parte si intregii colectivitati umane: intr-un sens mai restrins dreptul de politie exprima realizarea fortei de constringere – ca element a puterii publice si fuctie a statutului – izvorind din nevoia de aparare a existentei materiale si spirituale a societatii. In conditiile consolidarii statutului de drept organelle politienesti- toti fuctionarii si structurile statale care exercita puteri politienesti- trebue sa afirme ca un veritabil factor de stabilitate si echilibru,de protectie al comunitatii si garant al drepturilor si libertatilor cetatenilor. Dreptul de politie a statului se realizeaza atit prin activitatile de supraveghere si prevenire pentru a nu admite abateri, incalcari ale a legilor, cit si prin puterea de comanda si constringere. Ideia promovarii si dezvoltarii dreptului politienesc in sistemul de drept autohton in mare masura este determinat de sporirea rolului organelor de ocrotire a normelor de drept in societate,de necesitatea unui cadru institutional adecvat care sa garanteze drepturile fundamentale si libertatile cetatenilor si respectarea ordinii de drept – domenii care implica studii si cercetari privind raporturile sociale care se inscriu in perimetru activitatii organelor politienesti. Un rol deosebit de important il are Politia Republicii Moldova, ea fiind institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale personae, a proprietetii private si publice,prevenirea si descoperire infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice,in conditiile legii. Activitatea acestei institutii constitue serviciul public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusive pe baza si in executarea legii. 2.Statutul politistului In legislatia noastra urmatoarea notiune: colaborator al politiei este persoana care se afla in fuctie in organele politiei,este investitacu imputerniciri pentru exercitarea atributiilor si drepturilor politiei si are un grad special. Notiunea de coolaborator a politiei trebuie substituita cu cea de fuctionar public al politiei. Aceasta necessitate reiese in primul rind din trasaturile specifice care sunt comune tuturor fuctionarilor publici si, specific fuctionarilor de politie: a) Calitatea de fuctionar public nu poate fi detinuta de cite o persoana fzica.Subiectul raportului de fuctie publica nu poate fi un subiect colectiv,deoarece drepturile si obligatiile ce-i constitue continutul, inclusiv sanctiunile ce pot fi aplicate,au invedere o singura persoana, pe titularul lor
  • 13. si nu mai multe personae, adica pe toate cele ce alcatuiesc o persoana juridica. b) A doua trasatura a fuctionarului public se refera la investirea sa in fuctie in conditiile legii.Aceasta investitie se face in baza unor reguli procedurale anume prevazute, care se deosebesc, dupa cum este vorba,de un fuctionar public ales sau de unul numit de un alt functionar public de conducere. c) Fuctionarul public este numit in fuctie, de obicei pe o perioada nedeterminata de timp. Cu toate ca exista fuctionari publici care sunt numiti pe o perioada prestabilita in timp. d) Fuctionarii publici au anumite drepturi si obligatii expres prevazute prin norme juridice, care constitue continutul raportului de serviciu. Numai exercitarea acestor drepturi si obligatii asigura realizarea interesului public, in considerarea caruia a fost create fuctia publica respective. BIBLIOGRAFIE I. ACTE NORMATIVE a) Acte internaţionale şi regionale 1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. 2. Legea Republicii Moldova nr.416-XII din 18.12.1990 |Cu privire la poliţie", republicată în M.O.nr. 17-19 din 31.09.2002. 3. Codul Penal al Republicii Moldova,adoptat prin Legea Republicii Moldova nr.985-XV din 18.04.2002,publicat în Monitorul Oficial nr.128- 129/1012 din 13.09.02. 4. Codul de procedură penală al Republicii Moldova,adoptat prin Legea Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003, publicat în Monitorul Oficial nr.104-110 (1197-1203) din 7 iunie 2003. 5. Codul Civil al Republicii Moldova, Legea nr.1107-XV din 06.06.02, publicat în Monitorul Oficial nr.82-86/661 din 22.06.02. 6. Codul cu privire la contravenţiile administrative al Republicii Moldova, adoptat prin legea RSSM la 29 martie 1985 cu modificările pînă la 1 mai 2003. 7. Declaraţia Universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,adoptată şi proclamată de adunarea generală a O.N.U. prin Rezoluţia nr.217 A (III) din 10 decembrie 1948.Republica Moldova a aderat la Declaraţia prin Hotărîrea Parlamentului nr.217-XII din 28.07.1990,
  • 14. publicată în ediţia oficială |Tratate internaţionale" , 1998, volumul 1, pag.11. 8. Codul de conduită pentru poliţişti adoptat prin Rezoluţia Adunării Generale nr.14169 din 17.12.1979. 9. Declaraţia cu privire la poliţie elaborată în 1979 de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. 10. Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr.320 din 27.12.2012. b) Literatură teoretică 1. Boesteanu C. s.a. Drept Politienesc. Chisinau 2006 2. Baltag D"Teoria generală a dreptului şi statului şi statului,Cimişlia.1996. 3. Barbu V."Introducere în dreptul poliţienesc român unificat, Oradea,1927. 4. Ghidul poliţistului, culegere selectivă de acte normative vizînd activitatea poliţienească.Vol.I.,Chişinău,2004. 5. Ghidul poliţistului, culegere selectivă de acte normative vizînd activitatea poliţienească.Vol.II.,Chişinău,2004,2004. 6. Popa N."Teoria generală a dreptului, Universitatea Bucureşti,Facultatea de drept, Ediţia 1992. 7. Stelan I., Tudor I., Drept poliţienesc, Bucureşti, 1993. 8.Бельский К.С. Полицейское права: Лекционный курс/Под ред.канд.юрид.наук А.В. Куракина.- М.: Изд-во "Дело и сервис",2004.- 816 с. 9.Бержель Ж., Общая теория права.М.,2000. 10.Молъ Р., Наука полиции по началам юридического государства. СПб.,1990. 11.Алеxеев С.С., проблемы теории право.Свердловск, 1972. 12.Костаки Г.И., Игнатьев В.Г., Кушмир В.Т., Административное право, Книга 1 - Общая частъ, Кишинев, 2002. 13.Boiestean C. Grati V. Custic V. I Dogotari, Drept poliţienesc, Chiţinău 2011.