2. 1.Conceptul de1.Conceptul de comunicare interculturalăcomunicare interculturală..
Conceptul de culturConceptul de cultură. Comunicare şi cultură.ă. Comunicare şi cultură.
Caracteristici ale culturii.Caracteristici ale culturii.
2.Comunicarea interculturală2.Comunicarea interculturală verbalverbală şiă şi
nonverbală.nonverbală.
3.Surse de gafe în comunicarea interculturala.3.Surse de gafe în comunicarea interculturala.
4.Conceptul de conflict şi conflictologie.4.Conceptul de conflict şi conflictologie.
Obiectul de studiu al conflictologiei.Obiectul de studiu al conflictologiei.
Structura şi tipologia conflictelor.Structura şi tipologia conflictelor.
5.Strategii de rezolvare a conflictelor.5.Strategii de rezolvare a conflictelor.

3. 1.Conceptul de1.Conceptul de comunicare interculturalăcomunicare interculturală..
Conceptul de culturConceptul de cultură. Comunicare şi cultură.ă. Comunicare şi cultură.
Caracteristici ale culturii.Caracteristici ale culturii.

4. Conceptul deConceptul de comunicare interculturalăcomunicare interculturală..
 Ca domeniu distinct al ştiinţelor comunicării
şi cercetare sistematică aplicată, comunicarea
interculturală are o istorie relativ recentă,
începând cu cea de a doua jumătate a
secolului XX, când în SUA au fost iniţiate
studii şi aplicaţii privitoare la contactele
dintre americani şi indivizi sau grupuri
aparţinând unor culturi diferite de cea
americană.

5. Comunicarea interculturală
 investighează acele elemente ale
culturii care influenţează în cea mai
mare măsură interacţiunea între
membrii a două sau mai multe
culturi, atunci când indivizii se află
în situaţii de comunicare
interpersonală.

6. Conceptul de cultură
 Ca situaţie aparte a comunicării
interpersonale, cea interculturală aduce cu
sine elementele a ceea ce, într-o accepţie
largă şi din perspectivă antropologică, se
denumeşte drept cultură. Există numeroase
definiţii ale conceptului de cultură, mai
succinte sau mai detaliate şi care, deseori,
se completează reciproc.

7. Amintim câteva dintre ele, formulate de
antropologi ai culturii şi cercetători ai
comunicării interculturale.
 Michael HowardMichael Howard
defineşte cultura ca fiind
„modul obişnuit în care grupurile
umane învaţă să-şi organizeze
comportamentul şi gândirea în
relaţie cu mediul lor
înconjurător.”

8. William HavilandWilliam Haviland
 Identifică cultura ca
„„o serie de reguli sau standardeo serie de reguli sau standarde
împărtăşite de membrii uneiîmpărtăşite de membrii unei
societăţi şi care acţioneazăsocietăţi şi care acţionează
asupra acestora, dă naştere laasupra acestora, dă naştere la
comportamente ce suntcomportamente ce sunt
considerate potrivite sauconsiderate potrivite sau
acceptabile.”acceptabile.”

9. O altă definiţie a conceptului deO altă definiţie a conceptului de
cultură :cultură :
 „Depozit al cunoaşterii, experienţei,
credinţelor, valorilor, atitudinilor,
înţelesurilor, ierarhiilor sociale, religiei,
noţiunilor de timp, roluri, relaţii spaţiale,
concepţii despre univers şi obiecte
materiale, dobândite de un grup de
oameni de-a lungul generaţiilor, prin
experienţă individuală şi de grup.”

10. AnalizândAnalizând conceptulconceptul de cultură în relaţie cu cel de comunicare interculturalăde cultură în relaţie cu cel de comunicare interculturală
Edward HallEdward Hall distinge trei niveluri ale unei culturi.trei niveluri ale unei culturi.
Primul nivel, pe care îl numeşte „conştient şi tehnic”,
este cel în care limbajul verbal şi simbolurile, cu o
semnificaţie precisă, au un rol important în
comunicare.
Al doilea nivel este unul „ascuns”,„ascuns”, rezervat unui
număr restrâns de indivizi, din care cei străini de
acea cultură sunt excluşi.
Al treilea nivel, inconştient şi implicitinconştient şi implicit, este cel al
culturii „primare”, stratul cel mai profund şi peren al
acesteia: „nivelul culturii primare este compus din
datele fundamentale care structurează modul nostru
de gândire...”

11. Comunicare şi cultură.Comunicare şi cultură.
Caracteristici ale culturiiCaracteristici ale culturii
 Conceptele de comunicare şi cultură sunt
inseparabile.inseparabile. Comunicarea, ca interacţiune
socială, este procesul prin care indivizii din
aceeaşi cultură sau din culturi diferite îşi
transmit reciproc mesaje. Întregul proces este
influenţat de cultura căreia îi aparţin deopotrivă
emiţătorii şi receptorii. Cum, când, unde, în ce
fel, prin ce mijloace se comunică sunt chestiuni
dictate de cultura fiecăruia.

12. Orice cultură are anumiteOrice cultură are anumite
caracteristici :caracteristici :
 Cultura nu este înnăscută, ci învăţată;
 Cultura e transmisă din generaţie în
generaţie;
 Cultura se bazează pe simboluri;
 Cultura e supusă schimbării;
 Cultura e etnocentrică.

13. 2.Comunicarea interculturală2.Comunicarea interculturală
verbalverbală şi nonverbală.ă şi nonverbală.
 Ca în orice tip de comunicare umană, în comunicarea
interculturală se utilizează două tipuri de limbaje : cel
verbal şi cel nonverbal, care în situaţiile concrete de
interacţiune sunt folosite simultan sau alternativ,
existând întotdeauna o interdependenţă între cele
două. O serie de studii realizate de teoreticieni ai
comunicării evidenţiază diferenţe culturale atât în
ceea ce priveşte modul de utilizare a unuia sau a
celuilalt tip de limbaj, semnificaţiile care se acordă
respectivelor mesaje, precum şi în ceea ce priveşte
predominanţa comunicarii verbale sau nonverbale,
într-o cultură sau alta.

14. Referindu-ne la problematica limbajului verbal în comunicarea interculturală putem relata că:Referindu-ne la problematica limbajului verbal în comunicarea interculturală putem relata că:
Există relaţie de reciprocitate şi interdependenţă
dintre limbaj şi cultură
Nu se poate separa folosirea de către cineva a limbajului
de cultura respectivului, pentru că limbajul nu este
numai o formă de conservare a culturii, ci şi un mijloc
de a împărtăşi cultura. În sens fundamental, limbajul
este un sistem simbolic organizat, general cunoscut,
învăţat, folosit pentru a reprezenta experienţa din
cadrul unei comunităţi geografice sau culturale.
Cultura ne învaţă deopotrivă simbolurile şi ceea ce ele
reprezintă: obiectele, evenimentele, experienţele şi
sentimentele primesc diferite denumiri, deoarece o
anumită comunitate de oameni sau cultură a decis în
mod arbitrar să le numească într-un anumit fel.

15. limbaj – comunicare – culturălimbaj – comunicare – cultură
 Limbajul vorbit este un vehicul pentru oameni de a
comunica în interacţiunile sociale, exprimându-şi
experienţa şi totodată creând experienţă.... Cuvintele
reflectă atitudinile, convingerile, punctele de vedere ale
vorbitorului... Limbajul exprimă, simbolizează şi
îmbracă realitatea culturală... Comunicarea nu poate
exista fără limbaj iar limbajul are nevoie de procesul de
comunicare pentru a angaja oamenii în interacţiuni
sociale...Atât limbajul cât şi comunicarea reflectă
cultura.

16. Comunicarea interculturalăComunicarea interculturală
nonverbală.nonverbală.
individual

17. 3.Surse de gafe în comunicarea3.Surse de gafe în comunicarea
interculturala.interculturala.

18. După Ştefan PrutianuDupă Ştefan Prutianu
există douăsprezece surse de gafe
interculturale:
 tabuurile,
 statutul femeii în raport cu bărbatul,
 maniera de a arăta respectul,
 percepţia spaţiului şi timpului,
 eticheta în afaceri,

19. După Ştefan PrutianuDupă Ştefan Prutianu
 mesajele nonverbale,
 limba şi translatorul,
 îmbrăcămintea,
 argumentaţia şi puterea de convingere,
 mediul politic şi religios,
 prejudecăţile şi importanţa acordată
cuvântului scris.

20. 4.Conceptul de conflict şi conflictologie.4.Conceptul de conflict şi conflictologie.
Obiectul de studiu al conflictologiei. Structura şiObiectul de studiu al conflictologiei. Structura şi
tipologia conflictelor.tipologia conflictelor.
Ascultă, învaţă şi ţine minte dacă nu doreşti să fii în locul lui..Ascultă, învaţă şi ţine minte dacă nu doreşti să fii în locul lui..

21. Caracteristica generalăCaracteristica generală
 Conform Dicţionarului Explicativ al LimbiiConform Dicţionarului Explicativ al Limbii
Române Conflictul este „Române Conflictul este „neînţelegere,neînţelegere,
ciocnire de interese, dezacord,ciocnire de interese, dezacord,
antagonism: ceartă, diferend, discuţie”.antagonism: ceartă, diferend, discuţie”.
 Astfel putem relata că conflictulAstfel putem relata că conflictul înseamnăînseamnă
opozi ie, dezacord sau incompatibilitatețopozi ie, dezacord sau incompatibilitateț
între două sau mai multe păr ițîntre două sau mai multe păr iț ..

22. În sens mai larg
Conflictul este un fapt social la care participă cel
puţin două părţi (indivizi, grupe, state), care:
(A)urmăresc scopuri diferite, neconciliabile
sau chiar acelaşi scop, dar care nu poate
fi atins decât de o singură parte
şi/sau
(B)doresc să facă uz de mijloace disputate
pentru a atinge un scop anume.

23. Etapele conflictuluiEtapele conflictului
DezacordulDezacordul
ConfruntareaConfruntarea EscaladareaEscaladarea De-escaladareaDe-escaladarea
RezolvareaRezolvarea

24. I.I. DezacordulDezacordul
debutează prin simple neînţelegeri, îndebutează prin simple neînţelegeri, în
care este evidentă diferenţa dintrecare este evidentă diferenţa dintre
modul de a fi şi de a gândi a unormodul de a fi şi de a gândi a unor
indivizi sau grupuri.indivizi sau grupuri.

25.  ConfruntareaConfruntarea
adînceşte diferenţele dintre părţi
participante la conflict, prin faptul că
fiecare îşi susţine poziţia, aici domină
emoţiile şi nimeni nu mai ascultă
argumentele celuilalt.

26.  EscaladareaEscaladarea
la acest nivel reacţiile sunt scăpate de
sub control, agresivitatea este
regina situaţiei.

27.  DeDe--escaladareaescaladarea
părţile fac eforturi reale pentru a ajunge la
un punct de vedere comun în privinţa
problemei discutate.

28.  RezolvareaRezolvarea
se ajunge la o înţelegere şi conflictul este
încheiat.

29. Ce este specific pentru un conflict?Ce este specific pentru un conflict?
 ComunicareComunicare
1.1.Comunicarea nu este deschisă şi sinceră.
2.2.Informaţiile sunt insuficiente sau înşelătoare.
3.3.Secretele sunt din ce în ce mai multe, iar
atitudinea nesinceră este tot mai prezentă.

30. Ce este specific pentru un conflict?Ce este specific pentru un conflict?
 PercepţiePercepţie
1.1. Divergenţele de interese, opinii şi convingeri
valorice ies la iveală.
2.2. Lucrurile care le despart părţile sunt văzute
mai clar decât cele care le leagă.
3.3. Gesturile de conciliere sunt interpretate ca
fiind tentative de disimulare, intenţiile acestuia
sunt judecate ca fiind duşmănoase şi rău-
intenţionate, iar propriul comportament nu
este văzut decât printr-o singură perspectivă,
deformată.

31. Ce este specific pentru un conflict?Ce este specific pentru un conflict?
 AtitudineAtitudine
1.1.Încrederea scade, neîncrederea creşte.
2.2.Se dezvoltă duşmănii ascunse dar şi
deschise.
3.3.Scade disponibilitatea de a acorda ajutor.
4.4.Creşte disponibilitatea de a se folosi şi de a-l
înjosi pe celălalt.

32. Ce este specific pentru un conflict?Ce este specific pentru un conflict?
 Raportarea la sarciniRaportarea la sarcini
1.1. Sarcinile nu mai sunt recunoscute de părţi ca
fiind o responsabilitate comună, care, pentru a
fi eficiente, necesită o împărţire a muncii, în
care fiecare, după puteri, contribuie în vederea
îndeplinirii scopului comun.
2.2. Fiecare încearcă să facă totul de unul singur:
nici una dintre părţi nu mai trebuie astfel să se
bizuie pe cealaltă, nu depinde cu nimic de
cealaltă, evitând astfel pericolul de a fi
exploatat.

33. Tipuri de conflicteTipuri de conflicte
Clasificarea conflictelor sunt diverse însă noi vom analizaClasificarea conflictelor sunt diverse însă noi vom analiza
tipologia prezentată de Angela Spineitipologia prezentată de Angela Spinei
1.1.conflicte intrapersonaleconflicte intrapersonale
2.2.conflicte interpersonaleconflicte interpersonale
3.3.conflicte de masă şi deconflicte de masă şi de
grupgrup

34. 1.1.conflicte intrapersonaleconflicte intrapersonale
Conflictele intrapersonale pot fi:Conflictele intrapersonale pot fi:
conflicte de formare a personalităţii;
conflicte de transformare a personalităţii
 conflicte de agresiune a structurilor personalităţii.

35. 2. conflicte interpersonale2. conflicte interpersonale
IntensitateaIntensitatea ImportanţaImportanţaInvestiţiaInvestiţia

36. RelaţiileRelaţiile dede pprietenirieteniee..
Relaţiile romanticeRelaţiile romantice..
Relaţiile sexuale.Relaţiile sexuale.
Relaţiile maritale.Relaţiile maritale.
Tipuri de relaţii interpersonaleTipuri de relaţii interpersonale

37. Conflicte interpersonaleConflicte interpersonale
Conflictele maritale şi familiale.
Conflictele profesionale
Conflictele dintre prieteni

38. 3. conflicte de masă şi de grup3. conflicte de masă şi de grup
•Conflictele culturale
•Conflictele religioase
•Conflictele interetnice
•Conflictele militare

39. 55. Strategii de rezolvare a. Strategii de rezolvare a
conflictelorconflictelor

40. •strategii de evitare
•strategii de diminuare
•strategii de confruntare

41. 1)Transformaţi problemele în posibilităţi
constructive;
2)Fiţi empatici. Utilizaţi tehnicile de
comunicare eficientă şi cunoştinţele
pe care le aveţi. Ascultaţi activ.
Oamenii vorbesc numai dacă ştiţi să
ascultaţi.
3)Fiţi asertivi. Atacaţi problema şi nu
oamenii. Vorbiţi. Oamenii vă vor
asculta dacă veţi dori să vorbiţi.
Unele sfaturi pentru rezolvare
eficientă a situaţiilor de conflict:

42. 4)Nu vă străduiţi să câştigaţi cu orice
preţ. Puterea cooperantă este soluţia;
5)Controlaţi-vă emoţiile şi învăţaţi să
descoperiţi propriile mecanisme de
apărare;
6)Recunoaşteţi propriile probleme;
7)Aveţi încredere în dumneavoastră şi în
partener;
8)Fiţi deschis noilor posibilităţi!
Unele sfaturi pentru rezolvare
eficientă a situaţiilor de conflict:

43. Vă
Mulţumesc
pentru atenţie