TVA - tranzacții cu bunuri și
noutăți legislative aplicabile în
2023
1

Subiecte abordate
Regimul TVA aplicabil tranzacțiilor cu bunuri imobile și bunuri
mobile corporale
Modificări legislative aplicabile în anul 2023 – OG 16/2022
2

Tranzacții cu bunuri imobile
Bunurile imobile sunt definite la art. 13b din Regulamentul UE
282/2011.
Sunt considerate „bunuri imobile”:
(a) orice parte specifică a pământului, situată la suprafața acestuia
sau sub aceasta, în legătură cu care se pot dobândi drepturi de
proprietate sau de posesie;
(b) orice clădire sau construcție fixată pe pământ sau în pământ,
deasupra sau sub nivelul mării, care nu poate fi ușor demontată sau
deplasată;
(c) orice element care a fost instalat și face parte integrantă dintr-o
clădire sau construcție, fără de care clădirea sau construcția este
incompletă, cum ar fi uși, ferestre, acoperișuri, scări și ascensoare;
(d) orice element, echipament sau mașină instalată permanent într-o
clădire sau construcție, care nu poate fi deplasată fără distrugerea sau
modificarea clădirii sau a construcției.
3

Tranzacții cu bunuri imobile
Locul livrării pentru tranzacțiile cu bunuri imobile se stabilește
conform art. 275 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal și este locul unde se
găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziția cumpărătorului.
Regimul aplicabil:
Regimul de scutire fără drept de deducere se aplică pentru:
- livrarea de construcții/părți de construcții și a terenurilor pe care sunt
construite, precum și a oricăror altor terenuri, cu excepția livrării de
construcții noi, de părți de construcții noi sau de terenuri construibile.
Practic, scutirea se aplică pentru:
-construcții/părți de construcții vechi (care nu mai sunt considerate
noi)
- terenuri care nu sunt considerate construibile, în general terenuri
situate în extravilanul localităților
Atenție! Aplicarea scutirii de TVA presupune ajustarea taxei deduse.
4

Tranzacții cu bunuri imobile
1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe
care se pot executa construcții, conform legislației în vigoare;
2. construcție înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ;
3. livrarea unei construcții noi sau a unei părți din aceasta înseamnă
livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului
următor anului primei ocupări ori utilizări a construcției sau a unei
părți a acesteia, după caz, în urma transformării.
5

Tranzacții cu bunuri imobile
4. o construcție nouă cuprinde și orice construcție transformată sau
parte transformată a unei construcții, dacă costul transformării,
exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea construcției
sau a părții din construcție, exclusiv valoarea terenului, ulterior
transformării, respectiv valoarea înregistrată în contabilitate în cazul
persoanelor impozabile care au obligativitatea de a conduce evidența
contabilă și care nu aplică metoda de evaluare bazată pe cost în
conformitate cu Standardele internaționale de raportare financiară,
sau valoarea stabilită printr-un raport de expertiză/evaluare, în cazul
altor persoane impozabile. În cazul în care se înstrăinează doar o parte
din construcție, iar valoarea acesteia și a îmbunătățirilor aferente nu
pot fi determinate pe baza datelor din contabilitate, acestea vor fi
determinate în baza unui raport de expertiză/evaluare;
6

Tranzacții cu bunuri imobile
Data primei ocupări sau utilizări se consideră:
- data procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor / data
documentului pe baza căruia construcția sau partea din construcție
este înregistrată în evidențele contabile drept activ corporal fix (în
regie proprie).
- data procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor / data
documentului pe baza căruia este majorată valoarea construcției sau a
unei părți din construcție cu valoarea transformării.
! Dacă livrarea unei construcții intervine înainte de data primei ocupări,
se consideră că are loc livrarea unei construcții noi.
7

Tranzacții cu bunuri imobile
Atunci când se livrează un corp funciar unic format din construcția și
terenul pe care aceasta este edificată, identificat printr-un singur
număr cadastral:
a) terenul pe care s-a edificat construcția urmează regimul
construcției, dacă valoarea acestuia este mai mică decât valoarea
construcției așa cum rezultă din raportul de expertiză/evaluare;
b) construcția va urma regimul terenului pe care este edificată, dacă
valoarea acesteia este mai mică decât valoarea terenului așa cum
rezultă din raportul de expertiză/evaluare;
c) dacă terenul și construcția au valori egale, așa cum rezultă din
raportul de expertiză/evaluare, regimul corpului funciar se stabilește în
funcție de bunul imobil cu suprafața cea mai mare. Se va avea în
vedere suprafața construită desfășurată a construcției.
8

Tranzacții cu bunuri imobile
Regimul de taxare
Livrările de construcții/părți de construcții și terenuri sunt taxabile:
- prin efectul legii – dacă sunt construcții /părți de construcții
considerate noi
- dacă sunt terenuri considerate construibile
-prin opțiune, exercitată conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, în
cazul celorlalte construcții/părți de construcții și terenuri, prin
depunerea unei notificări (anexa 3 la normele de aplicare a Titlului VII
din Codul fiscal)
Dacă atât vânzătorul, cât și cumpărătorul sunt persoane impozabile
înregistrate normal în scopuri de TVA (conform art. 316 din Codul
fiscal) se aplică taxarea inversă.
9

Tranzacții cu bunuri imobile
Cotele de TVA aplicabile:
- cota standard de 19%, cu excepția livrării locuințelor ca parte a
politicii sociale, pentru care se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, în
anumite condiții.
În ceea ce privește locuințele, în prezent, cota redusă de TVA de 5% se
aplică pentru:
- livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp,
exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe
care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv taxa
pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice. Suprafaţa utilă
a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele
gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în
cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare;
10

Tranzacții cu bunuri imobile
- livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp,
exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe
care sunt construite, depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu
depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată,
achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu
altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei
este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin
Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în
momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate
achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în mod individual
sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură
locuinţă a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu
depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de
5%;
11

Tranzacții cu bunuri imobile
Începând cu 1 ianuarie 2023, conform OG 16/2022, cota redusă de
TVA de 5% se aplică pentru:
- livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp,
exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe
care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv
taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod
individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice.
Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea nr. 114/1996,
republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele
gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu
modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în
cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice
persoană fizică poate achiziționa, începând cu data de 1 ianuarie
2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte
persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare nu depășește
suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%;
12

Tranzacții cu bunuri imobile
Dispozitii tranzitorii – art. III din OG 16/2022
În anul 2023, prin derogare de la prevederile generale, cota redusă
de TVA de 5% se aplică și pentru:
a) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp,
exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe
care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv
taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice, dacă au
încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca
obiect plata în avans pentru achiziționarea de astfel de locuințe;
b) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp,
exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe
care sunt construite, depășește suma de 600.000 lei, dar nu
depășește suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată,
achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu
altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la 1
ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în
avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.
13

Tranzacții cu bunuri imobile
Dispoziții tranzitorii - continuare
Persoana fizică poate achiziționa, începând cu 1 ianuarie 2023, în
mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane
fizice, o singură locuință cu cota redusă de 5%, cu excepția achizițiilor
de locuințe cu o valoarea de maximum 450.000 lei, exclusiv TVA,
efectuate în anul 2023, pentru care au fost încheiate antecontracte
până la 1 ianuarie 2023.
Cota redusă de TVA de 5% pentru situațiile tranzitorii se aplică numai
în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare.
Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr.
114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu
modificările și completările ulterioare
14

Tranzacții cu bunuri imobile
Se organizează un nou registru „Registrul achizițiilor de locuințe cu
cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023“.
În acest registru se înscriu:
-locuințele cu o valoarea de maximum 600.000 lei, exclusiv TVA,
achiziționate cu cota redusă de TVA de 5% începând cu 1 ianuarie
2023;
-locuințele a căror valoare depășește suma de 600.000 lei, dar nu
depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate în anul
2023, în situația în care au fost încheiate până la 1 ianuarie 2023 acte
juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea
unor astfel de locuințe.
Notarii verifică îndeplinirea condiției referitoare la achiziționarea unei
singure locuințe în situațiile mai sus menționate.
15

Tranzacții cu bunuri imobile
Prin proiectul de lege pentru aprobarea OUG 31/2019 (PL-x
302/2019)
- La articolul 266 alineatul (1), după punctul 16 se introduce un nou
punct, pct. 161, cu următorul cuprins:
«161. locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare reprezintă
locuințele care la data livrării îndeplinesc următoarele condiții:
deținătorii acestora au acces liber individual la spațiul locuibil, fără
tulburarea posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către
o altă persoană sau familie; au acces la energie electrică și apă
potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate și a reziduurilor
menajere; sunt formate cel puțin dintr-un spațiu pentru odihnă, un
spațiu pentru pregătirea hranei și un grup sanitar, indiferent care sunt
dotările existente și gradul de finisare la data livrării, în vederea
aplicării art. 291 alin. (3) lit. c) pentru aplicarea cotei reduse de TVA;».
16

Tranzacții cu bunuri mobile corporale
Locul livrării:
- locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea
sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau
transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terț.
- locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor
ori de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor
care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;
- locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziția
cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau
transportate;
17

Tranzacții cu bunuri mobile corporale
Locul livrării – continuare
- locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările
de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru
partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Uniunii
Europene, în anumite condiții;
- locul unde este stabilit beneficiarul/locul unde se consumă bunurile,
în cazul livrării de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale
situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice rețea conectată la
un astfel de sistem, al livrării de energie electrică ori al livrării de
energie termică sau agent frigorific prin intermediul rețelelor de
încălzire ori de răcire;
- locul în care se află bunurile în momentul în care se încheie
expedierea sau transportul bunurilor către client, pentru vânzările
intracomunitare de bunuri la distanță (în anumite condiții) și vânzările
la distanță de bunuri importate.
18

Tranzacții cu bunuri mobile corporale
În ceea ce privește bunurile care sunt transportate, pentru care locul
livrării este considerat locul începerii transportului, putem distinge mai
multe operațiuni în sfera TVA:
1. Livrări locale (care nu sunt definite de lege) care presupun
transportul bunurilor pe teritoriul României (locul de plecare și locul de
sosire în România)
2. Livrări și achiziții intracomunitare de bunuri
3. Exporturi (în afara UE) și importuri
19

Livrări locale
Livrările locale sunt taxabile în România, indiferent de locul unde
sunt stabiliți furnizorul și beneficiarul.
Pesoana obligată la plata TVA este, de regulă furnizorul. (art. 307 alin.
(1) din Codul fiscal)
Dacă furnizorul nu este stabilit și nici înregistrat în scopuri de TVA în
România, iar beneficiarul este persoană impozabilă ori persoană
juridică neimpozabilă, stabilită în România, indiferent dacă este sau
nu înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316, sau persoană
nestabilită în România, dar înregistrată în România conform art. 316,
persoana obligată la plata TVA este beneficiarul.
20

Livrări locale
Livrările locale - continuare:
Dacă furnizorul nu este stabilit și nici înregistrat în scopuri de TVA în
România, și beneficiarul nu este obligat la plata TVA, furnizorul poate
să plătească taxa pe baza unei decizii, emise de organele fiscale
competente, dacă efectuează ocazional operațiuni taxabile în
România (o singură operațiune/an). – OMFP 120/2011.
Dacă realizează mai mult de o operațiune/an, are obligația de a se
înregistra în scopuri de TVA în România (Fac excepție operațiunile
pentru care furnizorul aplică OSS sau IOSS).
Pentru livrările de bunuri prevăzute la art. 331 din Codul fiscal se
aplică taxarea inversă, în situația în care atât furnizorul, cât și
beneficiarul sunt înregistrați în scopuri de TVA în România conform
art. 316 din Codul fiscal. (A se vedea și ECJ C-146/21 DGRFP Buc.)
21

Livrări intracomunitare (LIC)
Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri care sunt
expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de
către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de
altă persoană în contul acestora.
Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de
către o persoană impozabilă de bunuri aparținând activității sale
economice din România într-un alt stat membru, cu excepția
nontransferurilor.
Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri
mobile corporale din România către alt stat membru, de persoana
impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizate în
scopul desfășurării activității sale economice.
22

Livrări intracomunitare (LIC)
Sunt scutite de taxă următoarele livrări intracomunitare:
a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană impozabilă sau
către o persoană juridică neimpozabilă care acționează ca atare în alt
stat membru decât cel în care începe expedierea sau transportul
bunurilor, care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în
scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, cu
excepția:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele
decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi;
2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special
pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și
antichități, conform prevederilor art. 312;
23

Livrări intracomunitare (LIC)
Sunt scutite de taxă următoarele livrări intracomunitare:
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un
cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de
înregistrare în scopuri de TVA;
c) livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană
impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabilă care nu îi
comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA,
în cazul în care transportul de bunuri este efectuat în regim suspensiv
de accize, cu excepția:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică;
2. livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile
second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, conform
prevederilor art. 312 ;
24

Livrări intracomunitare (LIC)
Sunt scutite de taxă următoarele livrări intracomunitare:
d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10),
care ar beneficia de scutirea prevăzută la lit. a) dacă ar fi efectuate
către altă persoană impozabilă, cu excepția livrărilor intracomunitare
supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de artă,
obiecte de colecție și antichități, conform prevederilor art. 312
(transferurile de bunuri).
Scutirea prevăzută la lit. a) nu se aplică în cazul în care furnizorul nu
a respectat obligația prevăzută la art. 325 alin. (1) de a depune o
declarație recapitulativă sau declarația recapitulativă depusă de
acesta nu conține informațiile corecte referitoare la această livrare,
astfel cum se solicită în temeiul art. 325 alin. (3), cu excepția cazului
în care furnizorul poate justifica în mod corespunzător deficiența într-
un mod considerat satisfăcător de autoritățile fiscale competente.
25

Scutirea pentru LIC
Începând cu data de 1 ianuarie 2020 sunt direct aplicabile
prevederile art. 45a dinn Regulamentul de punere în aplicare (UE)
nr. 282/2011 al Consiliului de stabilire a măsurilor de punere în
aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei
pe valoarea adăugată, prin care se stabilesc condițiile în care se
prezumă că expedierea/transportul bunurilor în alt stat membru a
avut loc, în vederea aplicării scutirii de TVA pentru livrarea
intracomunitară de bunuri.
(Regulamentele UE sunt acte juridice cu aplicabilitate generală,
sunt obligatorii și se aplică direct în toate statele membre ale
Uniunii Europene, nefiind necesară transpunerea acestora în
legislația națională).
26

Scutirea pentru LIC
În vederea aplicării scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de
bunuri:
- în cazul persoanelor impozabile care îndeplinesc condițiile prevăzute
la art. 45a din Regulament, se prezumă că bunurile au fost
transportate intracomunitar;
- în cazul persoanelor impozabile care nu îndeplinesc condițiile
prevăzute la art. 45a din Regulament, transportul intracomunitar al
bunurilor se justifică potrivit prevederilor art. 10 din Instrucţiunile
aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 103/2016.
- atât timp cât legislația nu impune în mod expres în sarcina persoanei
impozabile obligația de a face dovada neîncadrării în prezumția
prevăzută la art. 45a din Regulamentul nr. 282/2011, aceasta poate
justifica transportul intracomunitar potrivit Instrucțiunilor fără a fi
necesar să aducă dovezi organului fiscal cu privire la motivele
neîncadrării în prezumție.
27

Scutirea pentru LIC
Potrivit art. 45a din Regulament, se prezumă că transportul a fost
efectuat dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
1. Dacă transportul este efectuat de furnizor sau în numele său, acesta
trebuie să dețină:
a) cel puțin două dovezi care nu sunt contradictorii, emise de două părți
diferite care sunt independente atât una de cealaltă, cât și de furnizor și
de cumpărător, dintre următoarele:
- documentele referitoare la expedierea sau transportul bunurilor,
precum:
• un document CMR semnat sau o scrisoare de trăsură semnată,
• un conosament, o factură de transport aerian de mărfuri sau
• o factură de la transportatorul bunurilor;
ex.: un CMR de la transportator și o factura de transport de la casa de
expediții, dacă transportatorul și casa de expediții sunt independente atât
între ele, cat și de furnizor/cumpărător.
28

Scutirea pentru LIC
sau
b) o singură dovadă din cele menționate la litera a), împreună cu o singură
dovadă dintre cele menționate mai jos, care nu sunt contradictorii, care confirmă
expedierea sau transportul, emise de două părți diferite care sunt independente
atât una de cealaltă, cât și de furnizor și de cumpărător:
- o poliță de asigurare corespunzătoare expedierii sau transportului bunurilor
sau documente bancare care să ateste plata pentru expedierea sau transportul
bunurilor;
- documentele oficiale eliberate de o autoritate publică, precum un notariat, care
să ateste sosirea bunurilor în statul membru de destinație;
- o chitanță eliberată de un depozitar în statul membru de destinație care să
ateste depozitarea bunurilor în respectivul stat membru.
ex.: factura de transport emisă de transportator sau de casa de expediții și
polița de asigurare a bunurilor pe durata transportului, dacă transportatorul/casa
de expediții și asigurătorul bunurilor sunt independenți atât între ei, cat și de
furnizor/cumpărător.
29

Scutirea pentru LIC
2. Dacă transportul este efectuat de cumpărător sau în numele său,
furnizorul trebuie să dețină dovezile prevăzute în cazul anterior,
precum și o declarație scrisă din partea cumpărătorului, care atestă
că bunurile respective au fost expediate sau transportate de acesta
sau de către o terță parte în numele cumpărătorului și care
menționează statul membru de destinație a bunurilor.
Această declarație scrisă trebuie să conțină data emiterii, numele și
adresa cumpărătorului, precum și cantitatea și natura bunurilor, data
și locul de sosire a bunurilor și, în cazul livrării de mijloace de
transport, numărul de identificare al mijlocului de transport și
identificarea persoanei care acceptă bunurile în numele
cumpărătorului. Cumpărătorul furnizează vânzătorului declarația
scrisă până cel târziu în a zecea zi a lunii următoare livrării.
30

Scutirea pentru LIC
În ceea ce privește art. 45a din Regulament, prin OMF 2148/2020 s-
au adus următoarele clarificări:
S-a stabilit că prin părţi independente, în sensul art. 45a din
Regulamentul 282/2011, se înţelege părţi care nu sunt considerate
afiliate potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Codul fiscal;
S-a prevăzut că în situaţia în care cumpărătorul nu furnizează
vânzătorului declaraţia scrisă prevăzută la art. 45a alin. (1) lit. (b) pct.
(i) din Regulamentul 282/2011, până în a zecea zi a lunii următoare
livrării, furnizorul beneficiază de prezumţia stabilită la acest articol
dacă primeşte această declaraţie ulterior, în termenul prevăzut la art.
1 alin. (4) din instrucțiuni, respectiv în termen de 150 de zile
calendaristice de la data la care a intervenit faptul generator de taxă
pentru operaţiunea în cauză.
31

Scutirea pentru LIC
În situaţiile care nu se încadrează în prezumţia prevăzută la art. 45a din
Regulamentul 282/2011, transportul bunurilor din România în alt stat membru
se justifică conform prevederilor art. 10 din instrucțiuni. Astfel de situaţii pot fi,
fără a se limita la acestea, cele în care:
- transportul bunurilor este realizat cu propriile mijloace de transport de către
furnizor sau cumpărător,
- bunurile ce fac obiectul livrării sunt mijloace de transport care se deplasează
singure pe roţi, pe cale maritimă, fluvială sau aeriană,
- persoanele implicate în transportul bunurilor nu sunt părţi independente atât
una de cealaltă, cât şi de vânzător şi de cumpărător sau nu se poate face
dovada independenţei acestora.
Prin propriile mijloace de transport se înţelege mijloacele de transport aflate în
proprietatea furnizorului sau cumpărătorului bunurilor sau care sunt puse la
dispoziţia acestuia prin contracte de leasing, închiriere, comodat sau alte
contracte de acest tip.
32

Scutirea pentru LIC
Pentru toate livrările intracomunitare de bunuri furnizorul trebuie să
dețină:
-factura emisă către beneficiar,
-în cazul mijloacelor de transport noi, contractul de vânzare-cumpărare
dacă furnizorul nu este persoană impozabilă,
-în cazul transferurilor de bunuri – autofactura în care să fie menționat
codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit de alt stat membru
persoanei care realizează transferul.
33

Scutirea pentru LIC
Transportul bunurilor în alt stat membru se justifică cu următoarele
documente:
În cazul livrărilor intracomunitare asimilate de bunuri prevăzute la art.
270 alin. (10) din Codul fiscal, respectiv transferurile de bunuri:
- documente de transport al bunurilor din România în alt stat
membru, precum:
- un document CMR semnat sau o scrisoare de trăsură semnată,
- un conosament,
- documentul specific de transport aerian de mărfuri (Air Waybill).
Notă: Prin CMR semnat se înțelege CMR semnat de expeditor și
transportator (conform Decretului 451/1972)
34

Scutirea pentru LIC
În cazul produselor accizabile:
- documentul administrativ în format electronic şi raportul
de primire;
În cazul mijloacelor de transport care se deplasează
singure pe roţi, pe cale maritimă, fluvială sau aeriană:
- contractul de vânzare-cumpărare din care să rezulte că
bunurile vor fi transportate în alt stat membru; şi
- dovada înmatriculării mijlocului de transport în statul
membru de destinaţie.
35

Scutirea pentru LIC
În cazul altor bunuri decât cele menționate anterior:
1. documente de transport, precum:
- un document CMR semnat sau o scrisoare de trăsură semnată,
- un conosament,
- documentul specific de transport aerian de mărfuri (Air Waybill);
şi
2. unul dintre următoarele documente:
- poliţă de asigurare corespunzătoare expedierii sau transportului bunurilor,
- documente bancare care să ateste plata pentru expedierea sau transportul
bunurilor,
- documentele oficiale eliberate de o autoritate publică, precum un notariat, care
să ateste sosirea bunurilor în statul membru de destinaţie,
- un document care atestă primirea bunurilor, emis de către un depozitar din
statul membru de destinaţie, altul decât cumpărătorul bunurilor,
- declaraţie scrisă din partea cumpărătorului, care atestă că bunurile respective
au fost expediate sau transportate în statul membru de destinaţie şi care cuprinde:
data emiterii, numele şi adresa cumpărătorului, precum şi cantitatea şi natura
bunurilor, data şi locul de sosire a bunurilor, identificarea persoanei care acceptă
bunurile în numele cumpărătorului.
36

Scutirea pentru LIC
Similar prevederilor art. 45a alin. (2) din Regulament, la art.
10 alin. (12) din instrucțiuni s-a prevăzut că organele fiscale
pot respinge justificarea transportului efectuată în
conformitate cu prevederile instrucțiunilor, în situaţia în care
au suficiente elemente pentru a demonstra că bunurile nu
au fost transportate din România în alt stat membru.
37

Scutirea pentru LIC
Referitor la neaplicarea scutirii de TVA în situația în care nu este
îndeplinită condiția de a depune o declarație recapitulativă sau declarația
recapitulativă depusă nu conține informațiile corecte referitoare la LIC, cu
excepția cazului în care furnizorul poate justifica în mod corespunzător
deficiența într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile fiscale
competente, în instrucțiuni s-a prevăzut că se consideră că furnizorul
justifică corespunzător deficienţa dacă aceasta este remediată ulterior,
dar nu mai târziu de finalizarea inspecţiei fiscale. Se poate considera că
deficienţa a fost remediată în situaţii precum:
• furnizorul nu a inclus livrarea intracomunitară în declaraţia
recapitulativă aferentă perioadei în care a intervenit exigibilitatea taxei,
dar a inclus-o în declaraţia recapitulativă aferentă unei perioade
ulterioare sau în cadrul unei declaraţii rectificative pentru perioada
respectivă;
• furnizorul a inclus livrarea intracomunitară în declaraţia recapitulativă
aferentă perioadei în care a intervenit exigibilitatea taxei, dar a greşit
neintenţionat una sau mai multe informaţii referitoare la livrarea
respectivă, cum ar fi valoarea acesteia, tipul operaţiunii, denumirea
clientului şi a efectuat corecţia în cadrul unei declaraţii rectificative pentru
perioada respectivă.
38

Achiziții intracomunitare (AIC)
Regulile principale:
Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului
de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate
sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor,
de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului
sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare
a transportului sau de expediere a bunurilor. (definiția în oglindă a
LIC)
Este asimilată AIC, utilizarea în România, de către o persoană
impozabilă, în scopul desfășurării activității economice proprii, a unor
bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în
numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au
fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către
aceasta, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în
care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat
ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile
art. 270 alin. (10) și (11) din Codul fiscal. (definiția în oglindă a
transferului)
39

Achiziții intracomunitare (AIC)
Locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul
unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea
sau transportul bunurilor.
Dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în
scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile unui stat membru, altul
decât cel în care se încheie transportul, locul respectivei achiziții
intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de
înregistrare în scopuri de TVA. – așa numita rețea de siguranță.
Dacă o achiziție intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat
membru, în care s-a încheiat transportul, și în România, de unde s-a
comunicat codul de TVA, baza de impozitare se reduce în mod
corespunzător în România.
40

Achiziții intracomunitare (AIC)
Rețeaua de siguranță nu se aplică dacă cumpărătorul face dovada că
achiziția intracomunitară a fost supusă la plata TVA în statul membru în
care s-a încheiat transportul.
De asemenea, rețeaua de siguranță, nu se aplică în cazul operațiunilor
triunghiulare, atunci când cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri
de TVA în România în conformitate cu art. 316 face dovada că a
efectuat o achiziție intracomunitară neimpozabilă pe teritoriul altui stat
membru, în condiții similare celor prevăzute la art.268 alin. (8) lit. b), în
vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat membru.
41

Achiziții intracomunitare (AIC)
Plata pentru AIC
Persoana care efectuează o achiziție intracomunitară de
bunuri care este taxabilă, este obligată la plata taxei.
În acest scop trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA
conform prevederilor art. 316 sau art. 317 din Codul fiscal,
după caz.
Taxa datorată se plătește conform art. 326 din Codul fiscal,
prin taxare inversă (in decontul de taxă - formular 300) sau
efectiv, pe baza decontului special de taxă – formular 301.
42

Livrări în lanț
Livrările în lanț se referă la livrări succesive de bunuri care fac
obiectul unui singur transport intracomunitar. Transportul
intracomunitar al bunurilor ar trebui să fie atribuit doar uneia dintre
livrări și numai livrarea respectivă ar trebui să beneficieze de scutirea
de TVA prevăzută pentru livrările intracomunitare.
Se definește operatorul intemediar ca fiind un furnizor din lanț, altul
decât primul furnizor din lanț, care expediază sau transportă bunurile,
fie el însuși, fie prin intermediul unei părți terțe care acționează în
numele său.
Astfel:
Dacă transportul este efectuat de primul furnizor din lanț, transportul
este alocat livrării efectuate de acesta către operatorul intermediar.
Dacă transportul este efectuat de clientul final, transportul este alocat
livrării efectuate de ultimul operator intermediar către acesta.
43

Livrări în lanț
Continuare
Dacă transportul este efectuat de operatorul intermediar, se aplică
următoarele reguli:
- Transportul este atribuit numai livrării efectuate către operatorul
intermediar.
- Prin derogare de la această regulă, transportul este atribuit numai
livrării de bunuri efectuate de către operatorul intermediar în cazul în
care operatorul intermediar a comunicat furnizorului său numărul de
identificare în scopuri de TVA care i-a fost eliberat de către statul
membru din care sunt expediate sau transportate bunurile.
44

45
Livrări în lanț
SM 2
B
SM 1
A
SM 3
C
Transport efectiv
din SM1 în SM3

Livrări în lanț
Exemplul 1:
O persoană impozabilă A din SM1 livrează bunuri către o persoană
impozabilă B din SM2 care revinde bunurile către o persoană
impozabilă C din SM3. Bunurile sunt transportate direct din SM1 în
SM3 de către B. B îi comunică lui A codul său de TVA din SM2.
În acest caz, transportul este atribuit livrării efectuate către operatorul
intermediar, care în acest exemplu este B.
Prin urmare, A efectuează o livrare intracomunitară de bunuri scutită
de TVA în SM1, iar B realizează o achiziție intracomunitară în SM3,
urmată de o livrare locală de bunuri în SM3 către C. Dacă sunt
îndeplinite condițiile legale, pot fi aplicate măsurile de
simplificare.
În situația în care la momentul livrării B îi comunică lui A un cod de
înregistrare în scopuri de TVA din SM1, transportul este alocat livrării
efectuate de B către C. Astfel, în această situație, A realizează o
livrare locală către B în SM1, B efectuează o livrare intracomunitară
scutită în SM1 către C, iar C efectuează o achiziție intracomunitară în
SM3.
46

Livrări în lanț
Măsuri de simplificare pentru operațiuni triunghiulare
Pentru aplicarea măsurilor de simplificare în cazul operațiunilor
triunghiulare trebuie îndeplinite condițiile prevăzute la art. 141 din
Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, care au fost
transpuse la art. 268 alin. (8) lit.b) din Codul fiscal și pct. 3 alin. (13) și
(14) din Norme.
În cazul în care RO este SM3, locul unde se încheie transportul
bunurilor, achiziția intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei
operațiuni triunghiulare, este neimpozabilă, atunci când sunt
îndeplinite următoarele condiții:
1. achiziția de bunuri este efectuată de către o persoană impozabilă,
denumită cumpărător revânzător, care nu este stabilită în România,
dar este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru;
2. achiziția de bunuri este efectuată în scopul unei livrări ulterioare a
bunurilor respective în România, de către cumpărătorul revânzător
prevăzut la pct. 1;
47

Livrări în lanț
Măsuri de simplificare pentru operațiuni triunghiulare -
continuare
3. la plata taxei pentru livrarea efectuată de cumpărătorul
revânbunurile astfel achiziționate de către cumpărătorul revânzător
prevăzut la pct. 1 sunt expediate sau transportate direct în România,
dintr-un alt stat membru decât cel în care cumpărătorul revânzător
este înregistrat în scopuri de TVA, către persoana căreia urmează să
îi efectueze livrarea ulterioară, denumită beneficiarul livrării ulterioare ;
4. beneficiarul livrării ulterioare este o altă persoană impozabilă sau o
persoană juridică neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în
România;
5. beneficiarul livrării ulterioare a fost desemnat în conformitate cu art.
307 alin. (4) ca persoană obligată zător prevăzut la pct. 1;
48

49
Livrări în lanț
SM 2
B
SM 1
A
SM 4
D
Transport efectiv
din SM1 în SM4
SM 3
C
Vânzarea 2
(B-C)

Livrări în lanț
Exemplul 2:
O persoană impozabilă A din SM1 livrează bunuri către o persoană
impozabilă B din SM2 care revinde bunurile către o persoană
impozabilă C din SM3, care, la rândul ei livrează bunurile către D din
SM4. Bunurile sunt transportate direct din SM1 în SM4.
Dacă transportul este realizat de B, acesta va fi alocat tranzacției A-B,
care va fi considerată livrare intracomunitară, cu excepția situației în
care B îi comunică lui A codul său de identificare din SM1.
Dacă transportul este realizat de C, acesta va fi alocat tranzacției B-C,
care va fi considerată livrare intracomunitară, cu excepția situației în
care C îi comunică lui B codul său de identificare din SM1.
Și în acest caz se pot aplica măsurile de simplificare pentru operațiuni
triunghiulare, în condițiile prezentate anterior.
50

Exporturi
Sunt considerate exporturi livrările de bunuri prevăzute la art. 294
alin. (1) lit. a) şi b) din Codul fiscal şi acestea reprezintă livrările de
bunuri care sunt transportate de pe teritoriul UE, astfel cum este
definit la art. 267 din Codul fiscal, în afara UE.
Exporturile au locul livrării în România conform prevederilor art. 275
alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dacă transportul bunurilor începe din
România şi se termină în afara teritoriului UE, indiferent dacă ieşirea
de pe teritoriul UE are loc prin punctele vamale aparţinând autorităţii
vamale a României sau ale altui stat membru.
Sunt de asemenea considerate exporturi şi bunurile care sunt
transportate din România în afara UE, în lipsa unei tranzacţii
comerciale, cum ar fi de exemplu: transportul unui stoc de bunuri din
România într-o ţară terţă în vederea efectuării de activităţi economice,
livrările de bunuri care necesită instalare realizată de furnizor sau de
altă persoană în contul său, pe teritoriul unui stat din afara UE;
51

Exportator
Din punct de vedere al TVA:
- furnizorul care realizează livrările prevăzute la art. 294 alin.
(1) lit.a) și b) din Codul fiscal, respectiv:
a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii
Europene de către furnizor sau de altă persoană în contul său;
b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii
Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în
România sau de altă persoană în contul său,
precum şi
- persoana care transportă bunuri în afara Uniunii Europene, în
lipsa unei tranzacţii comerciale.
52

Scutirea pentru export
- în cazul în care furnizorul nu este stabilit în Uniunea
Europeană și nu poate avea calitatea de exportator din punct
de vedere vamal, pentru justificarea scutirii de TVA este
necesar ca acesta să dețină declarația vamală de export, în
care datele sale de identificare și seria și/sau numărul facturii
emise de acesta pentru livrarea bunurilor transportate în afara
Uniunii Europene să fie menționate în caseta 44;
- în cazul în care furnizorul este stabilit în Uniunea Europeană,
dar nu are calitatea de exportator din punct de vedere vamal,
pentru justificarea scutirii de TVA este necesar ca acesta să
dețină declarația vamală de export, în care datele sale de
identificare și seria și/sau numărul facturii emise de acesta
pentru livrarea bunurilor transportate în afara Uniunii Europene
să fie menționate în caseta 44.
53

Scutirea pentru export
Pentru aplicarea scutirii trebuie avute în vedere următoarele
aspecte:
- existența unei livrări de bunuri cu locul livrării în România (ca
urmare a căreia bunurile părăsesc teritoriul UE);
- încadrarea în una din cele două situații prevăzute de lege, la art.
294 alin. (1) lit. a) și b) din Codul fiscal, respectiv transportul în afara
UE să fie asigurat fie de furnizor (sau de altă persoană în contul
său), fie de către cumpărătorul care nu este stabilit în România (sau
de altă persoană în contul său);
- faptul că poate beneficia de scutire o singură livrare efectuată pe
teritoriul României (în situația în care sunt tranzacții în lanț);
- prezentarea, în principiu, a unei declarații vamale de export, în
care furnizorul să fie înscris la caseta 2 (în cazul în care are și
calitatea de exportator din punct de vedere vamal) sau la caseta 44
(în cazul în care nu este exportator și din perspectivă vamală).
54

Scutirea pentru export
Dacă persoana care are calitatea de exportator din
punct de vedere al TVA nu își îndeplinește obligația de a
se înregistra în scopuri de TVA conform art. 316 din
Codul fiscal, acest fapt nu afectează aplicarea scutirii de
TVA pentru exportul de bunuri (dacă deține declarația
vamală de export în care să figureze la căsuța 2 sau,
după caz, la căsuța 44), întrucât înregistrarea în scopuri
de TVA a exportatorului nu reprezintă o condiție pentru
aplicarea scutirii pentru exportul de bunuri, însă nu își va
putea exercita dreptul de deducere a TVA pentru
eventuala achiziție din România a bunurilor exportate.
55

Scutirea pentru export
Exemplul 1:
A, persoana impozabilă stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în
România, vinde bunuri lui B, persoană impozabilă stabilită în Elveția
(nestabilită în UE), care la rândul său vinde bunurile lui C, persoană
impozabilă din Turcia. Transportul bunurilor în afara UE este asigurat
de A.
A este exportator în sensul TVA conform art. 294 alin. (1) lit. a) din
Codul fiscal. A are și calitatea de exportator din punct de vedere
vamal. Acesta efectuează formalitățile vamale și va figura în DVE la
caseta 2 ca exportator din punct de vedere vamal. În această
situație în caseta 44 din DVE nu trebuie să figureze alte informații,
întrucât nu există un alt exportator din punct de vedere al TVA.
56

Scutirea pentru export
Exemplul 2:
A, persoana impozabilă stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România, vinde
bunuri lui B, persoană impozabilă stabilită în Israel, care la rândul său vinde bunurile lui
C, persoană impozabilă din Egipt. Transportul bunurilor în afara UE este asigurat de B.
În această situație A poate avea calitatea de exportator în sensul TVA în baza art. 294
alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, dar ar putea avea această calitate și B, conform art. 294
alin. (1) lit. a) din Cod, astfel:
-dacă A are calitatea de exportator din punct de vedere vamal, va apărea la caseta 2 din
DVE. În situația în care la caseta 44 nu apar alte informații, A se consideră exportator și
din punct de vedere al TVA conform art. 294 alin. (1) lit. b) din Cod;
-dacă A a fost desemnat să întocmească formalitățile vamale de export de către B, iar A
apare la caseta 2, iar la caseta 44 este înscris B și factura emisă de B către C,
exportator va fi considerat B, care aplică scutirea de TVA conform art. 294 alin. (1) lit. a)
din Codul fiscal. În acest caz, livrarea de la A la B este taxabilă în România.
-dacă o altă persoană este desemnată să întocmească formalitățile vamale pentru
export (care va figura la caseta 2 din DVE), exportator în sensul TVA este considerată
persoana care este înscrisă la caseta 44 (respectiv A sau B)
57

Scutirea pentru export
Exemplul 3:
O persoana impozabilă stabilită în Franța achiziționează bunuri din România
și le dă spre prelucrare unui prestator de servicii tot din România. Ulterior,
bunurile sunt livrate unui beneficiar din Turcia (non UE), iar persoana din
Franța transportă bunurile în afara UE. Deși ar putea avea calitatea de
exportator din punct de vedere vamal, persoana din Franța (furnizorul
bunurilor) îl desemnează pe prestatorul de servicii de prelucrare a bunurilor
să efectueze formalitățile vamale de export.
În această situație, livrarea efectuată de persoana impozabilă din Franța către
cumpărătorul din Turcia va beneficia de scutire de TVA doar dacă prestatorul
de servicii care efectuează formalitățile vamale va trece în caseta 44 a
declarației vamale de export datele de identificare ale persoanei din Franța
(furnizorul bunurilor) şi seria şi/sau numărul facturii emise de acesta pentru
livrarea bunurilor transportate în afara UE (Turcia).
58

Scutirea pentru export
Exemplul 4:
A, persoana impozabilă stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în
România, vinde bunuri lui B, persoană impozabilă stabilită în
Germania (stabilită în UE), care la rândul său vinde bunurile lui C,
persoană impozabilă din Turcia. Transportul bunurilor în afara UE
este asigurat de A.
A este exportator în sensul TVA conform art. 294 alin. (1) lit. a) din
Codul fiscal, dar nu și din punct de vedere vamal. B efectuează
formalitățile vamale și va figura în DVE la caseta 2 ca exportator din
punct de vedere vamal. În această situație, în caseta 44 din DVE
trebuie să fie încrise datele de identificare ale lui A (furnizorul
bunurilor) şi seria şi/sau numărul facturii emise de acesta pentru
livrarea bunurilor transportate în afara UE (Turcia). Livrarea de la B la
C este în afara sferei TVA.
59

Scutirea pentru export
Exemplul 5:
A, persoana impozabilă stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România,
vinde bunuri lui B, persoană impozabilă stabilită în Germania (stabilită în UE),
care la rândul său vinde bunurile lui C, persoană impozabilă din Elveția.
Transportul bunurilor în afara UE este asigurat de B.
În această situație A poate avea calitatea de exportator în sensul TVA în baza
art. 294 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, dar ar putea avea această calitate și B,
conform art. 294 alin. (1) lit. a) din Cod, astfel:
- B, care are calitatea de exportator din punct de vedere vamal, va apărea la
caseta 2 din DVE. În situația în care la caseta 44 nu apar alte informații, B se
consideră exportator și din punct de vedere al TVA conform art. 294 alin. (1)
lit. a) din Cod, iar livrarea de la A la B este taxabilă;
- B, care are calitatea de exportator din punct de vedere vamal, va apărea la
caseta 2 din DVE, iar la caseta 44 este înscris A și factura emisă de A către B,
exportator în sensul TVA va fi considerat A, care aplică scutirea de TVA
conform art. 294 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. În acest caz, livrarea de la B
la C este în afara sferei TVA.
60

Scutirea pentru export
În cazul produselor accizabile deplasate în regim
suspensiv de accize utilizând EMCS, documentul
justificativ pentru aplicarea scutirii la export este
raportul de export înaintat expeditorului prin care se
atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul
UE.
În situația în care ieșirea bunurilor de pe teritoriul
Uniunii nu poate fi justificată cu documente vamale,
exportatorul poate să dovedească ieșirea efectivă a
bunurilor de pe teritoriul Uniunii Europene prin alte
mijloace de probă (urmare a Hotărârii CJUE în cauza
C-275/18 “Milan Vinš).
61

Importul
Importul de bunuri reprezintă:
a) intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în
liberă circulație în înțelesul art. 29 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene;
b) pe lângă operațiunile prevăzute la lit. a), intrarea în Uniunea
Europeană a bunurilor care se află în liberă circulație, provenite dintr-un
teritoriu terț, care face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene.
Locul importului –reguli generale
- statul membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul
european,
- statul membru în care bunurile încetează să mai fie plasate în
regimurile suspensive în care au fost plasate la intrarea în UE (prevăzute
la art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 1 – 7 din Codul fiscal.
62

Importul
Importator:
a) cumpărătorul către care se expediază bunurile la data la care taxa
devine exigibilă la import sau, în absența acestui cumpărător,
proprietarul bunurilor la această dată. Prin excepție, furnizorul bunului
sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator
b) furnizorul bunurilor, pentru livrările de bunuri care sunt instalate sau
asamblate în interiorul României de către furnizor ori în numele acestuia
și dacă livrarea acestor bunuri are loc în România în condițiile art. 275
alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, sau cumpărătorul către care se expediază
bunurile, dacă acesta a optat pentru calitatea de importator;
c) proprietarul bunurilor, pentru bunurile importate în vederea efectuării
de operațiuni de închiriere sau leasing în România;
63

Importul
Importator – continuare:
d) persoana care reimportă în România bunurile exportate în afara
Uniunii Europene, pentru aplicarea scutirilor prevăzute la art. 293 alin. (1)
lit. i) și j) din Codul fiscal;
e) proprietarul bunurilor sau persoana impozabilă înregistrată conform
art. 316 din Codul fiscal, care importă bunuri în România:
1. în regim de consignație sau stocuri la dispoziția clientului, pentru
verificarea conformității ori pentru testare. Beneficiarul înregistrat
conform art. 316 din Codul fiscal poate fi importatorul bunurilor care are
obligația plății taxei pentru respectivul import, cu condiția ca bunurile
respective să fie cumpărate de acesta sau dacă nu le achiziționează să le
reexporte în afara Uniunii Europene;
2. în vederea reparării, transformării, modificării sau prelucrării acestor
bunuri, cu condiția ca bunurile rezultate ca urmare a acestor operațiuni
să fie reexportate în afara Uniunii Europene sau să fie achiziționate de
către persoana impozabilă înregistrată conform art. 316 din Codul fiscal
care a efectuat importul.
64

Importul
Orice livrări anterioare importului nu sunt impozabile în România, cu
excepția livrărilor de bunuri pentru care se aplică regulile prevăzute la
art. 275 alin. (1) lit. e) și f) din Codul fiscal – energie electrică și gaze
naturale;
Orice persoană care nu este obligată la plata taxei pentru un import
conform alin. (1), dar pe numele căreia au fost declarate bunurile în
momentul în care taxa devine exigibilă conform art. 285 din Codul fiscal,
nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente
importului respectiv decât în situația în care va aplica structura de
comisionar, respectiv va refactura valoarea bunurilor importate și taxa
pe valoarea adăugată aferentă către persoana care ar fi avut calitatea
de importator conform alin. (1). Refacturarea întregii valori a bunurilor se
realizează doar în scopul taxei pe valoarea adăugată, neimplicând
existența unei tranzacții.
65

Importul
Plata TVA la import
Regula generală:
Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepția importurilor scutite de taxă
(prevăzute la art. 293 din Codul fiscal), se plătește la organul vamal în
conformitate cu reglementările în vigoare privind plata drepturilor de
import.
Prin excepție, în anumite situații prevăzute expres de lege, la art. 326 din
Codul fiscal, taxa aferentă bunurilor importate se evidențiază în decontul
de taxă (formular 300), atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă,
în limitele și în condițiile stabilite de lege (taxare inversă).
66

Importul
Se aplică taxarea inversă pentru:
- importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri
de TVA conform art. 316, care au obținut certificat de operator
economic autorizat, conform art. 38 din Regulamentul (UE) nr.
952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie
2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii, cu modificările și
completările ulterioare;
- importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri
de TVA conform art. 316, care au obținut autorizație de depunere a
unei declarații vamale sub forma unei înscrieri în evidențele
declarantului, conform art. 182 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de
stabilire a Codului Vamal al Uniunii, cu modificările și completările
ulterioare;
- importurile de bunuri prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. b), c) și i) - k),
realizate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA
conform art. 316.
67

Importul
- importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA conform art. 316, care au obținut certificat de
amânare de la plată și care trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiții:
a) să nu aibă obligații bugetare restante reprezentând impozite, taxe, contribuții,
inclusiv contribuțiile individuale ale salariaților și orice alte venituri bugetare,
cu excepția celor eșalonate și/sau reeșalonate la plată, precum și a celor
suspendate în condițiile legii;
b) în ultimele 6 luni anterioare lunii în care solicită eliberarea certificatului să fi
realizat importuri din teritorii și state terțe, astfel cum sunt definite la art. 267
din Codul fiscal, a căror valoare cumulată este de cel puțin 50 milioane lei. În
această valoare nu se cuprind importurile de produse supuse accizelor
armonizate;
c) să nu înregistreze debite față de autoritatea vamală;
d) să fie înregistrate în scopuri de TVA cu cel puțin 6 luni înaintea depunerii
cererii pentru eliberarea certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei
pe valoarea adăugată;
e) să nu fie în stare de insolvență, în procedură de reorganizare sau lichidare
judiciară.
68

Modificări ale legislației TVA
Începând cu 1 ianuarie 2023:
- se exclud de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, băuturile
nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99.
- se face o distincție între îngrășămintele și pesticidele chimice și
celelalte îngrășăminte și pesticide, de tipul celor utilizate în mod
normal în producția agricolă, întrucât, pentru cele chimice, cota redusă
de TVA de 9% se poate aplica doar până la data 31 decembrie 2031
inclusiv.
- se trece de la cota redusă de 5% la cota redusă de 9% pentru:
•cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție
similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
•serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice
și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10
00 și 2202 99;
- se prevede aplicarea limitată în timp, respectiv până la data de 31
decembrie 2029 inclusiv, pentru livrările de lemn de foc.
69

MULŢUMESC!
70