1. “Legile ţării nu interzic
nimănui să fie imbecil “
17.07.14 11:26 AM
Motto!

2. O anecdotă în care nici ascultătorii, nici povestitorii,
nu înţeleg ce se întâmplă, se numeşte roman
psihologic

3. Mariajul e singura scăpare pentru un bărbat
fără succese şi pentru o femeie cu prea multe.

4. -Domnule profesor,credeţi în vise?
-Sigur,dragă !Să vezi : acu’ câtăva vreme am visat că devenisem
academician, că eram în aulă şi prezidam o şedinţă.
Si când m-am trezit, într-adevăr eram academician,eram în aulă
şi prezidam o şedinţă.

5. Scaunele prezidenţiale sunt periculoase:
au un microb care se urcă la cap.

6. La şedinţa de Consiliu profesoral în vederea titularizării
prof.Ştefan Procopiu a votat contra numirii lui Moisil
“candidatul fiind prea tânar”pentru a ocupa postul de profesor.
– E un defect de care mă corectez în fiecare zi,a replicat Moisil.

7. Un prieten îi spune într-o zi :
- Matematica asta pe care o predici tu, m-am săturat de ea până-n gât.
Moisil:
- Dar matematica se face de la gât în sus!

8. O reporteră spune la un moment dat, în cursul unui interviu:
- Stiţi că adevărul supară!
Moisil:
- Pe mine o teoremă de matematică nu m-a supărat niciodată.

9. O teoremă e o scrisoare de dragoste către un necunoscut,
către acela care îi prinde nu numai înţelesul, ci şi toate
subînţelesurile.

10. Cineva l-a întrebat: “Credeţi ca e potrivit ca un profesor să facă
glume la cursuri?".
Profesorul Moisil a răspuns: “Ştiinţa nu e tristă, decât pentru unii”

11. Libertate totală, ai impresia că e un joc de cuvinte; cel puţin pentru
mine,pare o expresie corectă din punct de vedere gramatical,
dar de fapt nu are sens , căci fiecare trebuie să se încadreze în
legile societăţii.

12. Un om e uman nu numai prin defectele lui, ci şi prin calităţile lui.

13. Se ştie că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile
mai grele să ţi se para uşoare.

14. Măsura legislativă,o indicaţie administrativă este una din
componentele vieţii unei societăţi; opinia publică e o altă
componentă.
Nu trebuie crezut că dacă se decretează o lege,ea se va aplica.Nu
se aplică decât legile cu care sunt de acord cei ce le aplică.

15. Pe omul cu adevărat capabil,limitele îl stimulează.
Evident,morala nu e “puneţi fraţilor piedici!”, ci “dacă
daţi de piedici,depăşiţi-le!”

16. Eu cred că omul trebuie să caute să găsească plăcerea în însăşi
munca lui. Consider că munca e o pedeapsă,numai dacă omul nu
se află la locul potrivit,dacă face altceva decât îi place.

17. Sunt unii oameni care cred că matematica trebuie făcută între
cutare şi cutare ore
Nu e adevărat.Matematica nu se face la ore fixe.
Matematica se face când îţi vine o idee.
Noaptea sau dimineaţa,când te scoli,când te
speli,te gândeşti. Dacă nu te speli, te gândeşti

18. Greu nu e să ai dreptate,greu e să convingi pe alţii.
Nu întotdeauna e greu,ci numai când ai dreptate.
Şi mai ales e greu să convingi

19. Se ştie că o idee începe prin a fi un paradox,continuă prin a fi
o banalitate şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată.

20. Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat,la 30 de ani
apreciat,la 40 de ani învidiat şi la 60 stimat.

21. Intrebările la care trebuie să răspunzi cel mai sincer sunt cele
pe care ţi le pui singur.

22. Numai prostia poate să aibă intermitenţe.

23. Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.

24. Marele regret al vieţii mele este de a nu fi avut nici unul.

25. Ştiinţa se răzbună ca o femeie : nu când o ataci, ci când o neglijezi.

26. Nu există inimă mai mare pe lume decât inima care ştie să ierte!

27. Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa.

28. “Fiecare om merită un pahar cu vin.
Odată ce consumă paharul de vin devine
alt om “

29. Ce este un pesimist ? Un optimist bine informat.

30. “Geofizica este o ştiinţă al cărei nume provine de la cuvintele
‘geo’ şi ‘fizică’,ambele originare din greaca veche.
Propun ca să-l numim ca decan al
noii înfiinţate facultăţi de geofizică din Bucureşti pe Geo

31. S-a născut la Tulcea pe 10 ianuarie 1906. Străbunicul său, Grigore
Moisil (1814-1891), a fost paroh la Năsăud i vicar episcopalș greco-
catolic pentru inutulț Rodnei, unul din întemeietorii primului liceu
românesc din Năsăud. Tatăl său, Constantin Moisil (1867-1958), a fost
profesor de istorie, arheolog, numismat, directorul Cabinetului
Numismatic al Academiei i membru al acestei Academii. Mama sa,ș
Elena (1863-1949) a fost institutoare la Tulcea, apoi directoarea coliiș
„Maidanul Dulapului”, azi „Enăchi ă Văcărescu” dinț Bucureşti. Sora
sa, Florica Moisil, a fost mama profesoarei Yoe Petre, decan al
Facultă ii de Istorie a Universitatii din Bucuresti iar fratele săuț
George C. Moisil (1917-1989) a fost profesor la Catedra de fizică a
Institutul/Universitatii Politehnice Bucuresti.
Grigore Constantin Moisil (n .10 ianuarie 1906 Tulcea - d. 21 mai 1973.
Ottawa Canada) a fost un matematician român, considerat părintele
informaticii române ti cuș invenţia de circuite electronice tristabile.

32. Urmează coala primară la Bucure ti, iar studii liceale la Vaslui iș ș ș
Bucure ti (liceul Spiru Haret) între anii 1916-1922. În anul 1924 intră caș
student la Politehnică, sec ia construc ii, dar o chemare mai puternică îlț ț
îndrepta spre Facultatea de Matematică, unde îi are ca profesori pe Dimitrie
Pompeiu, mentorul său, Gheorghe Ţiţeica, Traian Lalescu, Anton
Davidoglu A a se face că Grigore C. Moisil a fost în acela i timp student alș ș
Politehnicii i al Universită ii din Bucure ti. Interesul pentru matematicăș ț ș
devine prioritar astfel că în anul 1929 părăse te Politehnica, de i trecuseș ș
deja toate examenele din primii trei ani i se afla student în anul IV. Dar înș
acela i an î i sus ine teza de doctorat Mecanica analitică a sistemelorș ș ț
continue, în fa a unei comisii conduse de Gheorghe i eica i având caț Ț ț ș
membri pe Dimitrie Pompeiu i pe Anton Davidoglu. Această teză esteș
publicată, tot în 1929, la editura - Gauthier din Paris i va fi apreciată deș
savan iiț Vito Volterra,Tullio Levi,Paul Levy.

33. În 1930 pleacă la Paris, unde studiază la Sorbona cu mari matematicieni iș
participă intens la via a tiin ifică cu note remarcate de profesori. În anulț ș ț
1931 sus ine examenul de docen ă, cu lucrarea Sur une classe de systemesț ț
d'equations aux derivees partielles de la Physique mathematique, este
numit conferen iar la Facultatea de Matematică din Iaț şi Pleacă la Roma
cu o bursă de studii Rockefeller.
În 1932 se reîntoarce în ară i se stabile te timp de 10 ani înț ș ș Iaşi, legat în
mod deosebit de profesorul Alexandru Miller i de biblioteca creată deș
acesta. ine primul curs de algebră modernă din România, „Logica iȚ ș
teoria demonstra iei”, la Universitatea din Ia i. În paralel începe un ir deț ș ș
lucrări despre logicile matematicianului polonez Lukaşiewich. Cercetările
sale de logică au stat la baza unei puternice coli de matematică în ară iș ț ș
peste hotare (Argentina, Jugoslavia, Cehoslovachia Ungaria). În perioada
ie eană realizează o operă fecundă cu idei inovatoare în care seș
întrezăre te concep ia lui despre matematică i tehnica lui personală deș ț ș
mânuire a instrumentului matematic, făcând apropieri între idei foarte
îndepărtate, utilizând no iuni din domenii complet deosebite.ț

34. Publică lucrări în domeniile mecanicii, analizei matematice, geometriei,
algebrei iș logicii matematice. A extins în spa iul cu mai multe dimensiuniț
derivata areolară a lui Pompeiu i a studiat func iile monogene de oș ț
variabilă hipercomplexă, cu aplica ii la mecanică. A introdus algebreț
numite de el Łukasiewicz trivalente i polivalente (numite astăzi algebreș
Łukasiewicz-Moisil) i le-a întrebuin at în logica i în studiul circuitelor deș ț ș
comuta ie. A elaborat metode noi de analiză i sinteză a automatelor finiteț ș
i a avut contribu ii valoroase în domeniul teoriei algebrice a mecanismelorș ț
automate.
Moisil a insistat i ajutat mult la realizarea primelorș calculatoare
române ti. A avut contribu ii remarcabile la dezvoltarea informaticii i laș ț ș
formarea primelor genera ii de informaticieni. A primit Computer Pioneerț
Award al societă ii IEEE, în 1996ț .

35. Via a sa dedicată matematicii i informaticii l-a consacrat ca unț ș
extraordinar om de tiin ă i profesor. Era înzestrat cu un deosebit simș ț ș ț
al umorului.Există multe vorbe de duh i anecdote cu Moisil. Multe seș
găsesc în căr ile pe care le-a scris, sau în cele care s-au scris despre el.ț
A fost membru al Academiei Române al Academiei din Bologna i alș
Institutului Interna ional de Filozofie.ț
După al doilea război mondial, guvernul comunist l-a numit în 1946
ambasador al României la Ankara. A fost laureat al Premiului de Stat al
Republicii Populare Române i i s-a decernat în 1964, prin decret alș
Consiliului de Stat, titlul ”Om de tiin ă emerit”.ș ț
A fost căsătorirt cu Viorica (n. Constante), sora Lenei Constante.

36. Picturi :CATHARINA KLEIN