Formare formatori Curriculum 2019 Autor: Daniela Munca-Aftenev

1. CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE
DISCIPLINA
LIMBA STRĂINĂ
clasele aV-a- a XII-a

2. GRUPUL DE LUCRU
COORDONATOR NAȚIONAL:
GRÎU Natalia, consultant principal MECC
EXPERȚI COORDONATOR NAȚIONAL:
GUȚU Ion, doctor în filologie, conferențiar universitar
GRUPUL DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA
CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:
Gimnaziu și Liceu:
Coordonator:
MUNCA-AFTENEV Daniela, doctor în filologie, lector superior
AFANAS Aliona, doctor în pedagogie, conferențiar universitar
BACALÂM Aliona, grad didactic întâi, profesor de limba spaniolă
CROITOR Iulia, grad didactic întâi, profesor de limba italiană
CUTCOVSCHI Ludmila, grad didactic doi, profesor de limba germană
GRAMA Stella, grad didactic întâi, Cambridge CELTA, profesor de limba engleză
GRAUR Angela, grad didactic unu, profesor de limba spaniolă
LUNGU Svetlana, grad didactic superior, profesor de limba engleză
NEGARĂ Tamara, grad didactic superior, profesor de limba franceză
OSIPOV Angela, grad diactic superior , profesor de limba germană
PORUMB Tatiana, doctor, conferențiar universitar
TÎRSÎNĂ Daniela, grad didactic superior, profesor de limba engleză
VORONIUC Silvia, grad didactic superior, profesor de limba franceză

3. Formator național
CARTE DEVIZITĂ
MUNCA-AFTENEV DANIELA
doctor în filologie engleză
lector superior
3

4. SESIUNEA # 2
Curriculum-ul la limba străină:
 Premise, context, noutate și factori ale dezvoltării ale
Curriculum-ului.
 Cadrul conceptual al curriculum-ului disciplinar.
 Abordare sistemică, structurală și conținutală
• Administrarea activităților în cadrul curricular.
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Proiectarea activităților de învățare.

5. Care a fost prima
metodă de predare a limbii străine și de
când datează aceasta?

6. Metoda clasică – secolul XVII
(metoda traducerii)
• predarea limbilor străine a apărut încă din secolul
al XVII-lea când
• latina și greaca veche au început să fie studiate în
școală
• scopul nu era acela de a comunica în cele două
limbi, ci era doar studiu de dragul studiului, pentru
a crește abilitățile intelectuale ale cărturarilor.
• învățarea se făcea prin citirea textelor clasice și
prin traducerea acestora

7. Care a fost metodele care au urmat
metida clasică din secolul XVII?

9. Nevoia schimbărilor
a fost condiționată de:
elaborarea unor noi politici
educaționale și curriculare cu
referire la dezvoltarea
sistemului de învățământ per
ansamblu şi a sistemului de
formare a competențelor la LS
în particular

10. Nevoia schimbărilor
a fost condiționată de:
corelarea conținuturilor
educaționale din Curriculumul
la LS cu cele din curricula
disciplinelor conexe de la
nivelul gimnazial, mai ales din
aria Limbă şi comunicare

11. Nevoia schimbărilor
a fost condiționată de:
racordarea competențelor elevilor la nivelurile de
performanță lingvistică conform
noilor completări la
Cadrul European Comun de Referință pentru
Limbi (2018)

12. CADRUL EUROPEAN COMUN DE
REFERINȚĂ PENTRU LIMBI
2010 2018

14. Nevoia schimbărilor
a fost condiționată de:
Noile documente normative naționale și
internaționale de politici educaționale:
• Strategia sectorială „Educaţia 2020” (2014),
• Codul educaţiei (2014),
• Cadrul Naţional de Referinţă al Curriculumului
(2017),
• CURRICULUM DE BAZĂ. Sistem de competenţe
pentru învăţământul general (2018)

15. Nevoia schimbărilor
a fost condiționată de:
•Standardele de competențe
digitale pentru cadrele didactice
din învățământul general (2015)
• Standardele de competențe
digitale ale elevilor din ciclul
primar, gimnazial și liceal (2015).

16. Elemente de noutate ale Cadrului de referință
pentru curriculumul național (CRCN):
• delimitarea clară a profilului absolventului
• precizarea noțiunii de competență
• redefinirea și articularea în perspectivă
pragmatic-funcțională a unor competențe
specifice
• restructurarea sau reorganizarea unor
domenii
• apariția conceptului de unitate de
competență care l-a substituit pe cel de sub-
competență

17. Care sunt elementele cheie care trebuie să
se regăsească într-un curriculum modern în
secolul XX?

18. CONCEPTE DE BAZĂ
•aspectul comunicativ
•abordarea acțională a limbii
•extinderea competențelor de
comunicare în limba străină
•formarea personalității
adolescentului

19. ABORDAREA ACȚIONALĂ –
cum ați defini-o Ds
•Continuare
a metodei
communicative
•Metoda comunicativ-
acţională

20. ABORDAREA ACȚIONALĂ

21. ACTIVITĂȚI ȘI SUGESTIITEMATICE NOI
•dezvoltarea
personală
•educația pentru
societate
•educația digitală

24. ABORDARETRANSDISCIPLINARĂ
nu doar competențele specifice
favorizăm autocunoașterea elevilor
devenirea lor ca cetățeni informați,
activi și integri
care ar putea relaționa deschis și liber,
demonstrând responsabilitate în luarea
deciziilor de carieră și dezvoltarea
personală pe parcursul întregii vieți

25. DEPLASAREA
ACCENTULUI PE?
•Procesul
de
predare
•Procesul
de
învățare

27. •Astăzi voi preda
condiționalul.
•Tema lecției de astăzi
este verbul modal
”CAN”.
•Scopul acestui exercițiu
este de a învăța verbele
neregulate la trecut.
•Astăzi elevii mei vor învăța
cum să formuleze condiții.
•Astăzi vom învăța să
exprimăm capacitatea de
efectuare a unei acțiuni.
•Cu ajutorul acestui exercițiu
vom învăța să exprimăm
acivitățile din trecut.

29. DEPLASAREA
ACCENTULUI PE … ?
Învățământul
formativ-
dezvoltativ
Învățământul
informativ-
reproductiv

30. Conținuturile educaționale au fost
descongestionate şi transformate în
realități funcționale, care promovează:
autonomia,
creativitatea,
ingeniozitatea și
interesele elevilor

32. MODEL DE SARCINĂ

34. Noua viziune conceptuală
Cum ați defini Dvs
competența școlară?

35. Noua viziune conceptuală
”competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe,
abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate
prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și
rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații ”.

36. ELEMENTE CHEIE – CUM LE
TRANSPUNEM ÎN PRACTICĂ ?
•cunoștințe,
•abilități,
•atitudini și valori,
•dobândite, formate și dezvoltate prin învățare,
•a căror mobilizare permite
•identificarea și rezolvarea diferitor probleme
•în diverse contexte și situații

38. EXEMPLU DE ABORDARE:
CUM PUTEM PREDAVERBELE NEREGULATE LATRECUT?
•Scriem lista de verbe pe
tablă.
•Le repetăm în cor.
•Le învățăm pe de rost.
•Evaluare: dictare / listă de
verbe la infinitiv.
• Vizionăm un filmuleț în care apar doi
vorbitori nativi care discută despre o
situație din trecut.
• Observăm cum vorbitorii nativi
utilizează verbele la trecut.
• Creăm liste proprii de verbe neregulate.
• Lucrăm cu manualul pentru a identifica
formele de infinitiv.
• Apelăm la profesor doar când avem
întrebări.

43. Componenta-cheie în Curriculumul la LS o
constituie sistemul de finalități axat pe
sistemul de competențe format din :
•A. Competențe-cheie/
transversale
•B. Competențe specifice
disciplinei
•C. Unități de competențe

44. ELEMENT DE NOUTATE:
INTERACȚIUNEA ONLINE

45. ELEMENT DE NOUTATE:
INTERACȚIUNEA ONLINE
•indicatori care se referă la capacitatea
elevului de a înțelege informația
publicată în diverse surse digitale
•de a se implica eficient în discuții și
conversații online
•lista de acte comunicative
•activități și produse de învățare
recomandare

50. ELEMENTE DE NOUTATE: MEDIEREA

51. REPARTIZAREA PE ORE
TREAPTA GIMNAZIALĂ

52. REPARTIZAREA PE ORE
TREAPTA LICEALĂ

53. TREAPTA LICEALĂ: CĂRUI MEDIUTREBUIE
SĂ-I ALOCĂM CELE MAI MULTE ORE?

54. TREAPTA LICEALĂ

56. 2010

57. 2019
• Competența lingvistică: utilizarea resurselor lingvistice formale în
realizarea actelor comunicative, manifestând flexibilitate și autocontrol
• Competența sociolingvistică: actualizarea resurselor lingvistice în
diverse situații de comunicare, valorificând dimensiunea socială a limbii
• Competența pragmatică: integrarea resurselor lingvistice în contexte
cotidiene și imprevizibile, demonstrând precizie și fluență discursivă
• Competența (pluri/inter)culturală: integrarea trăsăturilor specifice
culturii limbilor țintă în contexte de comunicare interculturală, exprimând
empatie/ toleranță și acceptare a diversității culturale

58. 2010

59. 2019

60. 2010

61. 2019

62. 2010

63. 2019

65. CONCLUZII
• Abordare acțională / Conținuturi valorificate acțional
• Descriptori formulați în felul următor: ”elevul poate utiliza /
exprima/ solicita în limba străină”
• Interacțiune și construirea sensului prin interacțiune
• Strategii de comunicare menite să ajute elevul să îndeplinească
sarcini concrete
• Colaborarea între elevi în procesul de învățare
• Medierea (după receptare, producere, interacțiune)

67. VĂ MULȚUMIM
PENTRU ATENȚIE ȘI
IMPLICARE ACTIVĂ!