1. +++Att. +4. +41,4,A3114AT.
BIsERicA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic Eclesiastica.
ANUL AL XIX-lea, No. 1.
I I:
APRILIE
wIrYTYVYnisfY1W-?"TYYTVVVIF
TABLA MATERIILOR W ,1
Pa
1. Istoria hisericel Romane . . . 1
2. Istoria bisericeasa a lul Teo-
doret
3. 0 Cuventare
4. Istoria textului cartilor Noulul
Testament 58
5. Documente 72
6. Cultivare simtimintelor religio-
se In sinul familiel 77
7._Atestatie 81
8. Donatiuni 83
26
43
A.'trhArAA. 'iS17
C.& .G.,,t .16 2. a,
BUCURqTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISER10ESC1
1895
11251
s(3.)
54.7,
411
kl
cl-1./.)r+174110-47 ''' ''+T+It1i'tE+.TtF:Sai,Z-+tv,,...,...,,,... ..,.. .r.
..._,/
.+! '431.7.V4IC'EStiefWereie ,+ ,
+
11:47;1.
tP,f1
:'+41
12 7
L. attAIQ
P.
p,
3
.
ri
a,4100g.
.
.A,4,11K+2:7,C*2
ft
t ,
cl
. . ,
Y.
((e
:7:
. ..... .
.
sl
www.dacoromanica.ro

2. ANUL MX. BISERICA ORTODOXA ROMANA Nr. 1.
ISTORIA BISERICEI ROMANILOR
DE
PETRU MAIOR
Buda 1813-1821.
CERCETIRT ISTORICE-LITERARI.
Prima istorie bisericescd a Romani lor tipAritd, care exists
in limba nostra, este fArd indoiald. istoria Bisericei Ro-
manilor de Petru Maior, tiparitA la Buda, in crAiasea tipo-
grafie a Universitatei din Pesta, in anul de la Christos
1813-1821, format 4°, 392 paginT. Ca sit o caracterisez
mai bine, reproduc prefata: neuvgnt inainte".
Dorul eel nestamOrat, carele pururea l'am avut a en-
none intampldrile Bisericel Romani lor din tineretele mete,
m'a indemnat a culege on undo aflam vre-o hartiuta,
in care era scris lucruri de ale Biserice! Romanilor din
Ardeal,unde locuiam, Inainte de vecul mad intfimplate,
ci ca un lucru sfintit cu grija le-am tinut. Din copildrie
am audit bucuros pe batraui can& grAiat despre lucrurl
vechi ale bisericei ci ale Vlddicilor, In tineretele for vd-
(lute, sad si de la parintii for auclite. Dupe aceea inadins
www.dacoromanica.ro

3. 2 ISTORIA BIS. ROMANILOR
cercam sa aflu de acest felit de bArbap vechi de lile, ci
insu-ml le dam ocasie a vorbi despre lucrurt de de-mult.
Toemat $i in Protopopiatul met, In satul met, in satul
IbanestI, am avut un preot de acest ten, anume Ursu,
carele in anul 1786, cand s'a mutat din lumea acesta, pli-
nise 118 ant de versta, cu carele cu atata mat mare pia-
cere aveam 'a cuventa, CA pans la eapetul vietel sale mintea
a avut'o nesmintita; memoria nescAluta, ci tote simVrile
intregt, numat piciarele it cam slabise, $i sprincenele it
acoperea ochit.
La anul 1792 stit, ca fiind Sobor mare adunat la Blaj,
in Ardeal, unul dintre Protopopi a grait acolo In Sobor
Mil Vladica Joan Bob, ea ar trebui sa se cerceteze Ar-
hivul eel vechit al VladicAt aceluia, ci scripturile cele
vechi care skit spre folds Cierulut BA se insemne, ci sA
se puna in rend ; tar Vladica a respuns, ca nu este ni-
mica de acel feat in Arhiv, la care respuns amui de
mirare intrebatoriul Protopop. Nu dupe multe septamant
intamplandu-me et a fi acolo in Blaj, in casa lut Dimitrie
Caian, carele e acuma Preposit Capitululut acolo, tar atunci
era cu titlul de Notariu al Clerulut, dat Mt de Vladica
Ivann Bob ;veluit intre alte multe un mAnunchit de
scrisort invechite, din qisul Archiv, nu stit, inainte de mat
sus pomenitul Sobor at dupe aceia scOse ; luandu 1 in
cercetare aflatu ca aunt faptele a unor Sob6re vechi de
a Eparhiet Fagarasulut, si alte lucrurt betrane bisericestt
privitOre la Istoria Romanilor ; me rugal qisulul Dimitrie
Caian, ea me WA sa tail cu mine scrisorile acele, ca (16/.1
voit putea ceva culege dintemsele de folds; el imt res.
punse, ca nu e nimic in ele. Totust dupe intinsa rugare,
ca vret numat pentru curiositate BA le citesc, mi le a Meat
sa le tat. Sfirqia sa Caian atata a fost de bun, cat acele
ecumpe documente pAna in cjita de asta-4t (1813) nu le-a
mat cerut inapot de la mine, ca sa le puna tarast in Ar-
chiv, de unde fusese scose. Et Inca intru aceste start
imprejur ale Blajulut, am socotit, ca mat fara primejdie
www.dacoromanica.ro

4. DE PETRU MAIOR 3
vor fi la mine parinteqtile acele scule, de cat la aceia la
earll nu aunt nici inteun pret ; numal de cat la vre-o
call va prieten! am descoperit lucrul, pentru ca de s'ar in-
tampla sa mor, as se qtie, ca acele scrisorT se in de Ar-
hivul Vladiciel Unitilor
Me durea inima, ca maT tote neamurile cele catu §I de
putin cultivate, inceputul, cre§terea, schimbarile qi cele-l-
alte ale Bisericilor sale, prin necurmata nevointa a acelor
invetati a! lot. le -ail scos din intuneree la lumina, qi prin
darnicia celor avutl le -au tiparit, Tar Biserica Romanilor,
macar ca ace§tia, precum cu vita de cat tote neamurile
aunt mal stralucitt, aka li cu vechimea cuceriel creqtine§ti,
nu de multe ginte intrecuti, este lipsita de acesta prea a-
lesa imfrumusetare. Ell in tinereta, care aunt de lipsa spre
a ceti §i a aerie, am fort mei:Tat la loc ca acela, unde toe-
maT de m'ar fi suferit slajba parohie! qi imprejurarile di-
regatoriel Protopope§ti a ceti cart! streine, din care as
pot culege ceva cunoqtintl spre treba Istoria Bisericei Ro-
manilor ; nu se afla biblioteci. Acum la aceste betranete, din
mila imperatie!, aunt in stare a cerceta bibliotecile bogate.
Drept aceea in cat me lass lucrurile diregatoriel mele qi
schimbarea sanatatel, carea adesea or! me zahae§te Intru
ac6sta clime, bucuros citesc cartile acelea, care n'ara avut
norocire in tinereta a le capata.
In urma acestora, dupe ce au e§it de sub tdse Istoria
cea pentru inceputul Romanilor In Dacia, m'am apucat
as intoemese §i Istoria Bisericel Romanilor, atat a cestor
din c6ce, adica, cari! aunt de-a stanga Dunarel, cum cure
catra Marea N6gra, precum §i a color de dincolo de Du-
nareacarea cu ajutorul noptilor celor lung! in un-spre-
flece septaman! o am sever§it, nici ma! lunga vreme nu
mi-ail tngaduit inqtiintarea lucrurilor celor din diregatorie,
care me aqt6pta.
De vreme ce fie§te-carele vede, ca ail cu fapta ac6sta
am purees pe o tale necum de altil batuta, ci Omit acum
nici ispitita de cine-va ; nimene nu p6te aqtepta de la
www.dacoromanica.ro

5. 4 1STORIA BIS. ROMANILOR
mine o Istorie deplinitA. Eti intru acea scurt& vreme, in
care am luerat la acesta Istorie, nu atata pot dice, ca o
am iscusit, cat a o am grA,madit; ca mare parte a el sta
din monomenturl $i scripturl, care din arhivurile Vladiciel
Unitilor si a Episcopiel NeuniOlor din Ardeal de pre
aiurea adunate, le am in copil, sat. in originale, sail au-
tenticate, rli acele care sunt in limb's latinesca pentru scur-
tarea carte' criqarea cheltuelelor stampeI nu le-am pre-
facut si pre limba Roman 4sca farit in singura limb&
latinesca, in care le aflal m'am socotit a le lass. Dec! et.
aci numaI cat am aruncat s6m8n0a si am facut ceva ga-
tire ca altul harnic, carele s'ar apuca mal cu de buns
vreme a varsto sale a face un lucru aim frumos precum.
este Istoria Bisericel Romanilor, sa nu se osten6sc& a cauta,
ci acelea, care oil le-am insemnat sail le-am descris
Adev6rat acela folos l'amfacut cu Istoria acesta, cat multe
monumenturi din cele ce att vecuit pan& in timpul acesta,
i scripturl, care all ajuns la manile mele, sa se pun&
afara de primejdia perire!, niel ,A nu zaca de aci inainte
ascunse intru intunerec, ci tuturor al fie cunoscute. Si
aceea marturisesc intru adever, ca tote monumenturile le-
arn scris cu dreptate, si cele inamplate in vecul mein Cu.
adeveraciune Qi desvaluit le spun. Si aceea marturisesc in-
tru adev6r ca t6te monumenturile le-am scris cu dreptate,
i cele intfimplate in vecul melt cu adev6raeiune, si des-
-v lit le spun. Si macar ca deobcte obiceiti este istoricilor
a nu aerie faptele cele scalciate ale color puternicI, panik
sunt in vis,fa acestia, pentru ca sa nu fie surupati Intru
nenorocire de puterea lor; etl totusl pentru dragostea a-
dev6rului, cu care imi este inv6pitiata inima, mai bucuros
am fost sa suf6r primejdia, de va fi asa voia celul Inalt,
de cat sa, las, sail a se in 5ela eel viitorl cu stralacirile cele
nAlucite, sail. a nu 116 causa schimbarilor color in v6cu1
melt intamplate ; cad find cunoscuta causa acelora, mat
lesne ape! la vremea sa sA vor putea aduce larasl la statul
for col dintal cele acum rgtl stramutate ; §i gata aunt, de
voiA fi poftit spre aceea, deosebit a le adeveri.
si
@i
aid.
www.dacoromanica.ro

6. DE PETRU MAIOR 5
Cartea tota o am impartit in done party : in partea
dintai tiese Istoria cuceriel sail a credintel Romanilor ;
Intru a doua parte se grAeste despre Ierarhia lor. Si o
parte apol si alta o am impartit in capete; Qi pentru mat
uldrA pricepere capetele le-am resfirat in paragrafuri, pre-
cum urmOz§. :
Scopul nostru nu este do a reproduce si impfirtirile in
capete Qi pars grafuri ale acestel istoril ecelesiastice, ci nu-
maY prefata sa>1 cuventul inainte, uncle aflam multe, lute-
resante ran adeveruri.
Ins totusi o fac acOsta cu inima, curat din simpla eau*
ca sa pun o ic6n6. ehiar, mai sourtiL, despre intreg cu-
prinsul ei, dar may vartos ca sit se vadl lipsele car-
piturile, ce s'at facut in urmarea urmiirirel prea aspre a
censureY de pe atunci.
PARTE A A.
Pentru religia cuceria Romanilor.
CAP. I.
Pentru printirea credinW cre§tineW intre RomdnY.
§ 1. Forte de mutt e primita intro Romani credinta cea
crestinesca.
§ 2. In suta a doila de la Christos nu pu$inY crestinl
erati intro Romani.
§ 3. Niel o pediell nu se punea, ca sa nu se lAtiaseg.
intre Romani credinta cea crestindsca.
§ 4. Acelasi inceput a credintei creqtinesti Pat avut
Romanic eel din colo de Dunlre, carele fu a Romani-
lor celor din cote de Dunare.
§ 5. Despre intorcerea lul Ghiula principele Ardealului
la credinta lui Christos.
§ 6. HunT aceia caril in 4ilele lui Atila se Elie a fi fost
intorsi la credinta crestinesca nu all fost in Dacia veche.
§ 7. Pentru intdreerea Pacinatilor si a Cumanilor la
credinta lui Christos.
sit
$i
si
sail
qi
www.dacoromanica.ro

7. 6 ISTORIA BIS. ROMANILOR
CAP. II.
Pentru legea Bisericd Romdnilor.
§ 1. Biserica Romani lor tot-d6una ati fost de legea gre-
cesca.
§ 2. Se pune inceputul legbi latineltI cc! intre unit Ro-
maul at Moldove! locuitort.
§ 3. Mat de mult yi intre unit Roman! din cei de
presto Dunare a fost bagatrt legea latinesca.
§ 4. Pentru numele Valachia.
CAP. HI.
Despre feliul credinfeY cregtinega a Romanilor.
§ 1. Se area fncepul inp6rechieret, cet intre Biserica
grecesca, li intre Biserica latinescA, carea pant), asta-c11
stepaneste.
§ 2. Romani mat de mult tott at. foot Neunip.
§ 3. Totust °data s'al't inoit unirea cu Biserica Rome!
intre Romanic eel de dincolo de Dunare.
§ 4. Acetasi Unire intro Romanii col de dincoce de Du-
nare cu putin folos s'at. ispitit in Tara Muntendsca.
§ 5. Mai cu spor aii foot Unirea in Moldova.
§ 6. Romanic din Ardeal mat de mult tot! au foot neunip.
§ 7. Afars de Roman! mat de mult in Ardeal sit foot.
de legea grecesca si Secuil, ci unit! cu liserica Rome!.
CAP. IV.
Despre inceputul gi intdmpletrile Uniret Romdnilor cu Biserica
Rome! in Ardeal.
§ 1. Se spune statul credintet Romani lor, sub principil
Calvin!, in Ardeal, inainte de a se face Unirea cu Biserica
Rome!.
§ 2. Romanis din Ardeal pre la capiitul sutel 17 top
s'aul unit cu Biserica Rome!.
§ 3. Statul Uniret acestia de la inceputul et pane, la
mortea Vladicu lut Ioan Pataki.
www.dacoromanica.ro

8. DE PETRU MAIOR 7
§ 4. Statul Unirel dupe mortea lul Ioan Pataki p DA la
Joan Inocentie Klain.
§ 5. Mat incolo se cuventa despre Teologul eel de langA
Vladica Romani lor in Ardeal.
§ 6. Statul unirel in 4ilele VIAdiculul loan Inocentie
Klain.
§ 7. Statul unirel in clilele VIAdicului Petru Pavel Aron.
§ 8. Statul unirel in 4ilele V1A,diculut Athanasie Rednic.
§ 9. Statul unirel in cli!ele Vladicului Grigorie Gavril
Major.
§ 10. Statul unire) in qilele Vladiculul loan Bob.
In unele esemplare paragraful acesta este scris asa :
Dupe vestirea tolerantel eel de la imperatul Iosif al
doilea, milostiveste data, cu carea de vrea Destine de la o
credinta la alte credinta BA trecA, nu se opreste cu tem-
pita, si cu alte pedepse, cum se oprea mai inainte cet ce
vrea sa trecA de la credinta cea catolicescA; unor Romfini
din pAmentul Fagarasului le veni chef BA se lase de unire.
Pentru aceea VlAdica Ioan Bob curse acolo ca cu fata
si cu propoveduirea sa se impedece pre ace) 6ment a
trece la neunire, ci find-ea 4isul Vladica din fire nu are
nici acea cAutAturA in fats, nici acea dulceca, in euvinte,
nici acea curgere in vorbe, carea e de lipsA spre a tin-
bltin4i poporul, si a spori in unele ca acestea ; necum se
dumerescit pre cei ce pant), aci vrea A scadA de la unire,
ci cu glotele si ceea l-a1 V mArturisia, ce vreati se trecA la
neunire, si pentru aceea poftea de la densul, se li se oran-
duiasca invetitura cea de 6 septamani, carea dupe decretul
toleran01 e de lipsa 4, o audA co ce voese a pazi de la
credinta cea catolicescA. Atuncl vicarul general Ignatie
Daribant, carele dupe aceea fu episcop la Oradea mare,
preveclend, ca de va remfinea Vladica Joan Bob lunge
vreme in pamentul FAgarasulul, p6te nici un Roman al
nu mai remand. unit ; II sfatui pre Vladica se se intorcl
acasa. Care sfat ascultandu-1 Vladica loan Bob, cu grabs
as intorse la mosiile cele vlAdicesti in Blaj, Wand pe gisul.
Vicar acolo.
www.dacoromanica.ro

9. 8 1STORIA BM. ROMANILOR
In dilele Vladicului acestuia fail mina multi de la unire
at trecut la neunire ; nici nu still macar unul in OM
VIAdicia lui insusi sa-1 fi tutors la unire. Drept aceea bun
noroc at. avut neunirea cu VIAdica acesta. Ca Fa fi fost
in densul acea harnicie firescA, ,i acea rivna catra unire,
earea o a avut VlAdiea eel inainte Jul ; cum nu a avut
neunirea multi ant episcop in Ardeal dup6 m6rtea epis-
copului G-erasim Adamovicit, si ce stars Inprejur at fost,
doll nici un Roman n'ar fi remas neunit in OM Cara Ar-
dealului. Ins macar ca Vladiea acesta nimica nu s'atl ne-
voit in 00." VIAdicia lui ODA asta-di (1813 ?) spre adao-
girea Unirei ; totusi dintre Protopopii Jul multi multe
parohii intregi all tutors la unire, macar ca pentru o ne-
vointa ca acesta nici unul nu stiu sA fi dobandit har Ina-
intea Vladicului loan Bob : ba Inca unit mil ail tutors
mat multe sate la unire, 1-ail fost neplacuti. Ca sa si ne-
eAjia in unele ca aceste, pentru ca de multe or! era stars
imprejur ca acelea, cat dupe rugarea Protopopilor, trebuia
relatiile cele de Protopopl facute, sA le trimita la Craescul
Gubernium, nimica mat putin suferind el, de cat cand il
zahAia cine-va sa lucre si se aerie la judecAtorii, intru
unele ca acele ce sA in de Diregatoria VIAdicesca etc. etc.
Iar metamortosarea se facu asa in uncle exemplare.
Dup6 vestirea tolerantel.. .., Vladica Ioan Bob curse acolo,
ca cu fata si eu propoveduirea sA se impedece pre ace!
6meni a trece la neunire. Daca tiisui VIAdica nici cu strA-
dalnica arAtare a fete sale, nici Cu dulceta cuvintelor sale,
nici cu eurgerea sa In verbal earea e de lipsa spre a In-
blfiqi poporul si a spori in unele ca aceste ; nu numal
nu putea sA dumeresca pre eel. ce pA,na aci urea sa goad&
de la unire ; ci ea gl6tele si ceia-l-alts marturisia, a vred
A trees la neunire...,, lasand pre clisul Vicar acolo.
In clilele Vladicului acestuia fArA sarna multi de la Unire
att trecut la neunire. Ca fiind mai nainte cu acea virtute
$i tarie oprit de la imperat6sa Maria Teresia, cat nimanu4
nu-1 era slobod de la religia cea catolicesca sA seadA la
www.dacoromanica.ro

10. Mt PETRU MALOR 9
alts religie ; qi de se intAmpla, nelline a cuteza una ca
acesta, nu putea sa scape de ped6psA, anume cu temnita,
qi cu altele se canonea unul ca acela. Cel de vecinica
pomenire Imperat al Romanilor Iosif al doilea : cum am
Insemnat mai sus, socotmd, ca nu e bine a face sila con-
§tiintelor omenelti, milostivelte dede §i face in t6te Orile
imp&Atiei sale, precum li in marele principat al Ardea-
lului, qi panne lui impreunate, acel Decretum al Crelti-
negtei tolerante a se vesti, nu ca sA indemne pre 6re-caril
a trece de la religia cea catolicesci la alts religie acato-
licescA ; ci numal ca acela carele in con§tiinta sufletului
sell nu ar fi incredintat despre adev6rul credintel cei ca-
tolicelti Ili pentru aceea ar vrea sA pfiqesch la alts religie
acatolicA, nimene sit nu-1 inpedece cu sile rele.
Cu acest prilej (lige, multA multime in Ardeal din Ro-
manic eel units se facurl neuniti (ce urm6za este ase-
menea).
PARTE A B.
Despre lerarhia Romanilor.
CAP. I.
Despre episcopiile Romanilor celor dincdce de Duntire.
§ 1. Romani' cei dinc6ce de Dunare in v6curile cele
dintal ale Creltinatatel all avuL episcopiile sale, macar ca
locul, numele qi num6rul for acum nu se scud.
§ 2. Despre Episcopia Gotiel a RomAnilor.
§ 3. Despre Episcopieie 'IWO Muntenesci.
§ 4. Despre Episcopiele Moldovei.
§ 5. Despre Episcopiele Romanilor in Ardeal.
§ 6. Despre alte Episcopii ale Romanilor din c6ce de
DunAre.
§ 7. Despre Episcopia cea neunitA a Romanilor din Ardel.
CAP. II.
Despre Arhiepiscopia §i Mitropolia Romcinilor in Ardeal.
§ 1. Arhiereul Romanilor cel din Alba Iulia sad Belgrad
www.dacoromanica.ro

11. 10 ISTOKIA BIS. ROMANILOR
in Ardeal, inainte de a se tali aceiasi Romani -cu Biserica,
Rome! at fost Arhiepiscop Mitropolit.
§ 2. Aceiasi se adeveresce mai incolo.
§ 3. A eiasi ii mai incolo.
§ 4. Se mai aduc unele dovede in treba ac4sta.
§ 5. Despre Episcbpii, carii ate fost supusi Mitropolitului
de la Belgrad sat Alba-Iulia.
CAP. HI.
Despre Episcopiele Romdnilor celor din colo de Dunttre.
§ 1. Catra mijlocul sutei a cincea de la Christos, mai
multe episcopii ail avut Romanic in Dacia.Ripensa sad in
Misia de jos, carea s'au dig si Misia a doua.
§ 2. Episcopia Abritului.
§ 3. Episcopia Novelor.
§ 4. Episcopia Nicopolului.
§ 5. Episcopia Odissului.
§ 6. Episcopia Appiviriei.
§ 7. Episcopia
§ 8. Episcopia Dorostolului.
§ 9. Episcopia Marcianopolului.
§ 10. T6te Episcopiile din Dacia cea de mijloc fost
Romanesci.
CAP. IV.
Despre Primatul Romdnilo eel de la lustinianl primd..
§ 1. Sii, citesce Nearaoa a II a a Imp6ratului Iustinian
cu carea s'att facut primacia Iustinianei prime.
§ 2. Se numera Provinciile cele supuse Erarchiei Iusti-
nianei prime.
§ 3. Se resfira intelesul cuventului Meridian.
§ 4. Erarhia Iustinianei prime au fost Roman6sci Qi
tots Romanit cei din colo de Dunare fost supusi ei.
§ 5. Romtinii din cOce de Dunare nici °data nu au fost
supuli Ohridenului.
CAP. V.
Despre Patriarhul Romdnilor cel din Tarnova.
§ 1. La Tarnova facut Papa Inocentie al 3-lea Pri-
mittie.
all
all
all
Qi
Comic!.
www.dacoromanica.ro

12. DE PBTRU MAJOR 11
§ 2. Dupe aceea facut in Tarnova Patriarhie.
§ 3. Rom Anil eel din c6ce de Dunare n'ad fort 87111)4
Patriarhulul Tarnovean.
CAP. VI.
Despre Eparhia Episcopia Fetgaraplut.
§ 1. Inceputul Episcopiel Fagaraquluf eel de acum.
§ 2. Capatarea mosiet. sau a Dominiumuluf celui d n
Blaj trecerea episcopuluf din Fagarasiii is Blaj.
§ 3. Intamplarile MonastireI Calngari lor din Blaj.
§ 4. Soborul mare a Episcopiel Fagarasulul.
§ 5. Adunarea celor 12 betrbati carif inchipuia Soborul
mare.
§ 6. Consistorium al Episcopiet Fagetraplza. La pagina
232 se afla ceva strgimutarl la finea paragrafuluf. In uncle
exemplare se afla scris finea paragrafulul asa: Ci s t ne
inturnam la cillugArY. Dupe ce s'all intarit in scaun Via-
dica Ioan Bob, precum avea mare urg, asupra cakgarilor
nu numai fntru ascunsul inimeI, ci $i la arlitare, cat nicl
pre preop, Did pre mirenl nu'I suferea sit se apropie de
Manastire a povesti cu calugaril; asa fncepu a-I urgisi. Pre
acel harnic barbab Ignatie Darabant, carele dupe aceea se
face episcop la Oradea mare, fiind pana aci vicar general
In clerul Unitilor din Ardeal, drept anume nu -1 1SpAda
din diregittoria avuta, dar nicl a se sfatui cu el despre
lucrurile Cleruluf, sat. a I da ceva,lueru Vicaresc, sa lucre
nu vru ; asemenea ficea cu ceia-1 all cAlugari. Ci intru
aceste trebI all inut pre Mihail Timar, si pre Dimitrie
Caian, carele acum e Preposit in Capitulum.
Timar If s'ujia in loc de concepist in corespondentif cu
Craescul Gubernium s. c. Caian era pus se ven4a
cucuruz, se alba grija de vinurf, si de alto lucrurf eco-
nomicestf, impreuna fl era sop la sfaturile cele de taina,
la care Timar nu avea intrare. Dupe ce Vladica gi Caian
dedat of a face concepturl, pre Timar II randui de
aci Vicar la Hatieg, unde murit; ci aca numal a-
s'all
grad,
wall
all
ti
ti
ti
ti
si
www.dacoromanica.ro

13. 12 ISTOR1A BIS. ROMANILOR
mendoi remaserA a implini t6te lucrurile Clerului, spre
care sfarsit mat multi barbatt, si bine harnici abea ar a-
junge. Totusi la judecAti primea si pre calugari in Con-
sistorium, fiind Inca et in loc de canonic!, si in loc de
capitulum, panA cfind insusi facu din preop mireni Capi-
tulum adeverat, dupe datina celor de legea latinescA". Ear
metamorfosarea suna in unele exemplare asa : Dupe ce
s'ail intArit in scaun VlAdica Joan Bob ; pre Ignatie Da-
rabant, fiind pAnA aci Vicar general in Clerul UniOlor in
Ardeal, drept anume nu!1 lepAda din dirigatoria avutA, dar
nici a se sfatui cu el despre lucrurile Clerului, s'ail a-1 da
ceva lucru Vicarasiesc sa, lucre nu vru. Ci Intru aceste
trebi ail %inut pre Mihail Timar, pana dud se face acesta
Vicar la Hatieg, si pre Dimitrie Caian.
Timar it slujia in loc de concepist in corespondentil
cu Craescul Gubernium, s. c. Caian era pus sa vends,
grail, cucuruz , si de alte lucruri economicesci sa p6rte
grija ; si impreunA II era sots la sfaturile cele de taint,,
la care Timar nu avea intrare. Totusi la judecati primea
si pre Calugari in Consistorium, fiind Inca et in loc de
Canonici, si in boe de Capitulum.
§ 7. Capitulum al Episcopiel FAgarasuluT.
Acest paragraf in unele exemplare lipseste cu totul, din
causa cuprinsului sell straordinar. Se vede a censura cu
total 1'at oprit. Cuprinsul materialului ce con fine acest
paragraf se estinde de la pag. 233 pAnA la pag. 253.
Fiind e'am necunoscut acest paragraf 'ml WI libertate a-1
descrie in t6te estensiunea pentru ca BA fie cunoscut si
altor cetitori cari1 nu ail avut ocasiunea a-1 ceti de nicairi.
VlAdica Ioan Bob inainte de VlAdicie se vedea a nu
avea nimica filth, ci cat se asedig, in scaun indatA se
umplu curtea vladicescA de rudele Jul. Protopop Alexandra
Fiscuti, fiind lug Ioan Bob si mai nainte mare priaten,
si fiind el unul dintre aceia cara mai vertos ail stat, ca sa
incape Ioan Bob Vladica ; 11 aduse aminte cu inima prie-
ten6,8cA sA nu strange atatea rude de ale sale pre langg,
www.dacoromanica.ro

14. DE PETRU MAIOR 13
sine, ca se va supera Clerul de o fapta ca acesta. La carea
respunse Vladica : Fumigo Clerum". Si asa in anil dintal
a VlAdiciel sale fu mult lipit cu inima tetra rudeniile sale,
le da bard, le cumpera in Belgrad case. Ci nu lunga vreme,
fu voia dud Domne4e4 de top se stinsera, afara de o ne-
pata, maritanduo dupe Iosif Benei, pre acesta fl face Pre-
fect in Dominiul Vladicesc. Acum der. adunand banl, nu
da nimenui. De it 4icea vr'un preten, ca sa face ceva cu
banil pentru binele Clerului, acela se punea in primejdie
de a scapata din pretesugul lul. Pre qisul Fiscuti, este
sciut, ca nu Vat putut suteri pan& la m6rte, Stefan Salcai
Inca, carele singur all foot pricina cea de capetenie, de
s'a1 facut Ioan Bob VlAdica, in bola sa s'ati dus din Blai
la Nfisaud sa mOra. Ce gand au avut BA face cu banil'
nu stiu, ca acela nu pot sa 4ic de densul, ea dora acea
fire si aces alipire tetra band ail avut cat, precum scrie
Svetonius despre Caligula, in pelea gala, pentru desfatare,
sa se fi tav,lit pre gramezile cele de bard.
Adunase, 4isel, Vladica loan Bob, si aduna multime de
banl cum am spus mad sus § 3lea capet, si nemica nu
lucra cu el, numal cat it Linea adunatl, si de orl-ce dru-
murl, care dupe diregatoria sa s'ar fi cuvenit sa le face,
pentru ca sa nu cheltuiasca din bard, se ferea, acasa tocmat
putin cheltuia, pentru ea nict firea lul nu suferea bucate
scumpe, nisi pentru altit ea cheltui9sca nu -i da manna; de
chema pre Ore card la pranz, sat la tins, de era chema
cu numerul macar cati, atatea bucate facea, cate era obicl-
nuit a face pentru sine singur. Intre aceste fiind Episcopul
Papistasilor din Ardeal Iosefus Mantonfi is Dieta in Po-
joni, in Tiara Unguresca si de acolo merend in Beciri is
Imperatul Francisc eel intend al Austria pre carele Dom-
necleA del 4ilesca ; it intreba imperatul : Ce face episcopul
Fagarasulul Ioan Bob ? C t au4im Ca tot aduna la banl
si nicl un bine nu lucra. Episcopul papistasiese, ca un
om de omenie, deosebita dragoste aratA,udelcAtra Vladica
Ioan Bob, respunse : cugeta ea face fundatil. Dupe care
www.dacoromanica.ro

15. 14 ISTORIA BIS. ROMAMLOR
intrebare $i respuns dud ail sosit inapoi acasA, if spusera
aci, ca Vladica loan Bob all facut fundatie in Seminariul
eel din Belgrad nentru patru tinerl scolastici, In Semina-
riul din Maros Vasarhely pentru patru, In Cluj pentru
sesespredece. Atunci respunse Episcopul Iosefus Martonfi,
me bucur ca nu am remas in minciuna inaintea Impera..
tului. Nu p6te fi indoiala, ca bunul episcop Martonfi, Inca
din Becid ail insciintat prin scris6re pre Vladica Joan Bob
despre facuta intrebare a imperatuluT $i despre respunsul
sell ; $i aceia au prima facerea de bine a lul Ioan Bob,
ba $i la ceea l'ati indemnat, ea sa fad, in Blaj Capitulum
de septe Canonici (intru acel chip cum aratA Chrisovul
Imperatului Austrief Francis eel intai din sese dile a lunei
lui Martie anul 1807, spre intarirea aceiasi fundatit, dat,
carele II scriem aci 1) ma vertos dupe ce bunul al nostru
Parinte, imperatul Francisc, ea sal destepte a face mai
multe bunatAti dintru acea sums cumplitA de bans ce a-
dunase, mPostiveste Pail daruit cu titula, de Sfetnic a Sta-
tulul din lontru. Si dupe ce au facut disul Capitulum,
l'ati daruit si cu titula de Comendator a Orduluf luf Leo-
pold. Intru acestA scripture dupe duhul sfintilor Parinti
§i a sfintelor Sob6re, grAeste Vladica Ioan Bob, and dice
ca, mosiile episcopesti sint a lui Christos mosii, si acelea
pentru aceia slut date Arhiereilor ca veniturile din We sa
le cheltuiasca spre lucrurl sfinte, si inmultirea cinstel lui
Dumnedeti, carea e eel mai de frunte stop a lucrurilor
omenestl, Tara nu dupe placerea sa. Despre aceste si nol
am grait mai sus la § 2, vPdi awl°. Si aceia dice Vladica
Ioan Bob in Scriptura acesta, ca el de la inceputul Via-
diciei sale aft avut in cuget sa face cele ce all facut acum
dupe 24 de ant. De carea vorba rid aceia, caril still, ca
el in anil eel mai nainte a VlAdiciei sale necum sa fi dat
1) Din cansa lungimel lul mil reprodncem, observg.m mime el
e sorts in limba latinti, si 0 datat in Viena, oontrasignat de Samuel
Comes Teleki m. p. si Michael Benyovky.
www.dacoromanica.ro

16. DE PETRIJ MAWR 15
ceva semne, ca dor& vrea se fat& cand va din bath! set ceva
bine Clerulul, ci Inca at dat rugare la Craescul Guber-
nium, ca sal dea ajutor cu executie se Kota de la preoti
dajdea Vladicesca, care lucru nemilostiv §i strain nu s'at
mat audit pana aci in Eparhia acea. Si cu acest al set
necumpet at dobandit aceea, ca Craescul Gubernium, ye-
c ind seracia preotilor mai vertos intru acele vremT lipsite
ci sciind cats Emma aduna loan Bob dintru acele trei
raolil a Vladiculul, a CalugArilor, a Clericilor, i-at respuns
eA, are episcopie destul de inzestrata, sa nu nnal trap ci
.de pre preotil eel serad. Si ava pricinui, ea nicl urraatoril
Tladict sa nu mat aiba cadinta la visa dajde, carea §1 cu
legile tent era intarita ; fuse loan Bob dupe acea in So-
borul mare eel din anul 1792, ca, and din darnicia sa
fir face, (1.ise ca el erta sa nu sa mat adune dajdile VlAdi-
cescl. Ba, la atata darnicie s'ad slobozit, cat se fagadudIte
naintea imperatuluI, ca §i de aci Inainte va mat da ban!
spre folosul Clerulul §i dupe m6rtea sa tote ale sale le
fagAdue§te Clerulut, afara de acele, despre care vrea se
fun, alts renduela private. cam va sa fie mesura aceea
de ban!, sat de alte aver!, despre carea vrea sa fact ren-
duiala private pe dupe m6rtea 1w, nu o hotare§te ; pentru
aceea §i Clerul cat p6te ea nadejduesca, dupe m6rtea lul,
nu se pate gaci. $i intru adever darnicia cea adev6rat6,
este, and .dal !Ana traesci. Cele ce lalt sa se dea dupe
m6rtea ta, nu atata dal tu, pre cat reman de tine.
De aceea, ca intra pricinile cu care s'at indemnat a
face Capitulum, pune qi acea, ca Parintii calugarl atata au
acklut, cat acum numal trel, aceia forte batranI shit,
s'at mirat, ci at ris eel ce §tit prin tine s'at intemplat
scAderea aceia. Insa precum ma! nainte at stat Soborul
VlAdicesc din Calugarl ; aca bine at facut loan Bob, cg
at facut Capitulum ci Sobor din preotil eel de mir. Pen-
trn ca macar ea dupe legea Grecesca de multe vecurl a-
cum este datina, ea Soborul Arhierese sA, fie din Ciiiugarl;
toting dupe firea lucrurilor, §i dupe randuela Itrarhiel cea
si
;
www.dacoromanica.ro

17. 16 1STORIA Big. ROMANILOIS
veche, efidinta acesta a preotilor celor de mir, tar nu a
cfilugArilor.
tar acela este lucru liod: a lice, ca tocma de ar fi
calugarii cu numerul deplin, adeefi unspre4ece, dupe cum
e funda0a ManAstirei aceia facuta de la imperatul ; totuli
nu ar putea ajunge acel 11 Parinti sit fnvete li pre tineri
in *Folk §i impreuna se stea intru ajutor li Vladicului
in lucrurile Clerului. Unde arum ved c ace! §epte Ca-
nonici ajung qi Vlfidicului WI stea tntru ajutor in lucru-
rile Clerulut, qi pre tineri Ed'i Inv* In §e61it ; ca din eel
§epte Canonici einci *Ant Profesort, Vasilie Filipan a pro-
fesor in Iure Canonico, said Pravilei ; Dimitrie Vaida e
Profesor la cel ce se gates° spre hirotonire ; Dimitrie Caian
cel tear e profesor in Teologia Dogmatics ; Theodor Pap
e profesor in Ermeneuticii. ; Gavril Stoics a profesor in
Teologia Morals.
Drept di lucru mat de dorit, gi mat de folos Romanilor
nu ar fi, de cat ea iar1§1 sa se intemei6ze Monastirea aceea
a Blajului, carea sub stepanirea Vladicului Ioan Bob cu
totul s'all pustiit, qi sfi, se primesca inteensa 11 CAlu-
gari, barbati bine inv6tati, li can se aibi rtvna spre pro-
copsirea tinerilor, in grija acestora sl se dea §c6lele ; ins&
a& nu fie de VtAdica urgisiti li ocAritt, ci mat vartos
pArtinip ca aceia, de la a citrora nevointA infra invettitura
tinerilor puss atarnfi fericirea Clerului gi a nemului.
Aceia, ca au indatorat pre Canonici loan Bob, ca din
40 de Liturghii randuite una in 4itia, cand fu el de Ia.
imperatul numit episcop, una in 4iva and fu sfintit E-
piscop, precum una in liva mortil lui sa o slujasefi cu pas-
nuire, unit o ail. thicuit ca lucru pornit din mandrie. Pre-
cum li dintru aceea, a pentru facerea de bine cea din
mo§iile Vladiceqti, care li instill( mirturiselte, cá aunt ale
lui Christos moqif, pofteste, sit se r6ge Canonici! deosebit
pentru sufletul rudelor 14 telcuese, ca este alipit cu inima
Ma rudele lut. Despre care a am scris raal sus.
Mult ffigfiduelte Ioan Bob in mat sus cetita scripture
www.dacoromanica.ro

18. DfJ PElitU MA1OR 17
inaintea imperatului, ba inaintea Pape' at. aretat acele
fagAduint,e. Ci fiind.ca nu face atatea pre cat ar putea
dupe com6ra adunatil sa faca ; nu e veclut inaintea mat
marilor celor priceputt. Dupe ce s'at. facut Vasilie Moga
Episcop la Romania cel neunitl din Ardeal ; (Ilse cu o in-
templare imperatul cAtrA o persona biserieescA : acum avem
doi EpiscopT RomanescI, Vulcan qi Moga ; erA, persona
aceea elise, ba sint trel inaltate imperate ; atunci stete im-
peratul a gandi, tine sa fie al treilea, aduse aminte
persona aceea, cA, alteptA pre Bob sal afle eel mai vestit
in Beciu, ci pre Vulcan it aucji in gurile tuturor Princi-
pilor pomenit.
Carele tie puterea veniturilor MAnAstirei, ce din ince-
putul VIAdiciel sale le tine loan Bob i va socoti, cat de
scumpe s'at vendut mai in too, vremea Vladiciei lui pro-
ductele din mo4ia CalugArilor, lesne p6te judeca, cA toti
banil aceia, carii pAnit acuma i-at dat Vladica loan Bob
spre inzestrarea Clerulul spre Fundatil, numal din ve-
niturile mAnAstiref au fost adunati, eel din veniturile
Vladieescl Inca reman neatinfO. i aceia at. lust unit
same, cA numal pentru aceea at. poftit de la imperatul,
ca ujura ce se vine pre an dupe capitalul banilor, Ca-
role dat el spre folosul CleruluY, dupe placerea sa
pans undo va trAi s1-1 imparta carora va vrea dupe du-
hul set, numaT pentru aceea, cjise1, at. poftit, pentru ea
pre toti supu§if s1-1 tine legati cu nadejdea cea de la el,
cat cu acesta nAdejde orbit! nimenea sa nu Oa vedea
altmintrelea de cum vede el, adeca tote ate face el dupe
duhul set tuturor sa se vadA bine, sat. nimene sA, nu cu-
teze a grai inprotivi; ba ince ci aceea s'ati vestit, eft qi
dupe m6rtea lui r'umal aceia din eel de acum vor avea
parte dintru acea facere de bine a luldin mo§iile Jul
Christos agonisita, cArora va lAsa el cu limba de morte sa
se dea. Cu mesa mijlocire face in Cler in tote Eparhia
Episcopiel Fagaraqulul ce lui fa place, §i dupe capul sett
strAmuta renduialele besericectl cele vechT, pe langa care
Pigsties Ortoctmed Pasant 2
le-at
@i
@i i1
@i
QS
www.dacoromanica.ro

19. 18 1STORIA BiB. ROMANIL OR
top eel mat inointe de el in urma legel GrecestI at po-
vacuit Eparhia aceia. Si earli ne suferind unele necuviine
ca aceste cu primejdia sa indrAsnescA a grai inprotiva,
Inca. pans acum mat incolo nu cutezA a piisi, temendu-se
de puterea banilor Id loan Bob, ca nu cu puterea aceia
sa cadA cAdere nevindecatA, si totust cu jertfirea sa acesta
nimica se nu p6tA folosi. Si drept partialitatea lu! intru
impartirea facerilor de bine intre supusii se! panA si color
streint e cunoscut $i ureta.
Si alte ale lui slabiciunl nestiind ale ascunde slut ve-
(lute. Ci vartos it inegri numele hit judecata acea ce o
face asupra In! Kiril Tiopa Vicariulul din Hatieg, de odata
spre un barbat vrednic ca acela inprotiva eandulut jude-
cAti lipsindu-1 si de diregatorie, si de tots slujba preatescA.
'Noma atuncea all sosis prin Apelatie judecata aceea la
Primatul .cerel Unguresci, and acolos! top Arhiepiscopi!
ci EpiscopiI, $i ceT latinescl $i eel de legea Grec6scA a
eril. Unguresci era adunatI in Diets.
Despre instalatia acestul Capitulum nu e de lipsa se
graesc multe, di acele date in tipar le-all vestit pre larg
loan Bob la anul 1808. FAcutu-s'ati tlisa instalatie in cliva
dint a lunel Julie a anulu! 1807 !a Blaj, in Biserica
cea din Monastire. Unde all facut intal cuvent Consiliarul
eel din Gubernie, Stefan Costa. Dupe aceea all facut cu-
vent Vladica Ioan Bob, carele cu acest elan Pall inceput :
Acura bucuros more. Pre urma, all facut cuvent Dimitrie
Caian Prepositul, sa' i Archipresviterul acestul Capitulum.
Spune intru acesta el 'naintea VIM:lieu:MI tote facerile de
bine cate au f 'cut panA aci Vladica L an Bob. Si aceea
spune, ca el ad fost cel mat aprope Jana Vladica Joan
Bob dintru inceput cu acestea cuvinte : CA tuturor le este
ctiut, far mie tai mat bine cunoscut, celuia care de la in-
eeputul Arhieriei tale insus! de ta0, adeverata pastornicia
ta, o am si vegut, si desclinit o am priceput". Si larast :
,Macar, ca eu umilit Caplanul tell in lucruri mat tot-de-
una ti-am fost apr6pe". Aceea Inca este a insemna, eft a-
www.dacoromanica.ro

20. DE PETRU MAIOR 19
fund cand aft pomenit vorba aceea a Vladiculur: Acum
bucuros more, afi inceput a se ineca, ca eand ar plange.
Vladica loan Bob facerile sale de bine in cartea cu
carea aft vestit Clerulut instalatia Capitululur, mar cu acela
rand, cu care le spusese Caian la instalatia Capitululur
le poveqteste inaintea Clerulur. Aceea este nesuferit,
despre Vladica Inocentie Clain dup6 atata ostenela qi chel-
tu;a1a, cu carea el ail caqtigat acestA mo§ie Vladicesca
CA lugAre ea din carea de-a gata aft ct les area curuplita
comora loan Bob, nu mar mult vraa sa cun6sca. fare ca
§i el aft Inuit in molia aeesta. Dominiumul Blajulur,
dice, intru care, din prea inalta mild 1.00841 in Domnul
Episcopir no§tri Inocentie Clain... aft locuit.
Nu fare pret lucru va fi, se descriem aci Bula Paper
Pius al leptelea, carea Vladica loan Bob, dup6 instalatia
cjisulul Capitulum o ail capatat pentru intarirea aceluiaqi
Capitulum. Nu bra dreptate sa face acea intrebare ; ore
acest Capitulum cade-se sA, se dice : Capitulum Cathedralis
Ecclesiae Balastalvensis?, aft dora trebuie sa se clica : Ca-
pitulum Cathedralis Ecclesiae Fogarasiensis,
Aceea sa §tie din Bula Paper cea din anul 1721 carea
o am scris mar sus la § 1, cum ca Biserica din FAgaras,
carea are hramul Sfantulur Nicolae, fu fa,cuta biserica, Ca-
tedrala (Ecclesia Cathedralis) a Eparhier Episcopier Faga-
raplui. In Bula acesta noun cu earea intArit de Papa
Capitulum eel facut de Joan Bob, Inca acest Capitulum,
macar, cA, e in biserica Hramulul sfinter Treiml In Blaj,
dup6 cum at. inItintat Vladica Ioan Bob pe Papa; totufg
se numeste Capitulum a Biserieer Cathedrals FAgaraplui,
adeca a hramulul Muter Treimi dm Blaj, unde este, fa
de Papa intarit. Praedictae Cathedralis Ecclesiae Fogara-
siensis Capituli ad praesens in Ecclesia titula Sanctissimae
Trinitatis Urbis Balasfalvensis existentis erectionem etc. Eti.
1) Din oansa inngimer nn o reprodnoem, of notam, olt si af15, re-
produsil In Istorla bisericesol, pag. 249 pani h 251.
§i ell
rill
qi
1)
call
www.dacoromanica.ro

21. 20 1STOR1A BIS. RUMANILOR
nu m6 indoesc, cA loan Bob aceea au eugetat in scriptura
sa, biserica din Blaj, la carea este acest Capitulum stel
cun6sca altmintrea, ca a bisericet Cathedrale din Fa-
garas ; urm6za, ca Papa at stramutat cugetul lut loan.
Bob intru acesta. Ali se pare, -cA Bob s'ar'i temut cu a.
naaruntul spuna statul bisericel hramului Sfintel Troite
din Blaj, adecA, cum ca biserica aceea este a IllAnastirei ;
ci pentru aceea lucrat intru acesta, desvalit. Drept
aceea mi se pare a fi lucru afara de indoiala, ea, precum
Episcopul se chiamA a FogArasulul, asa acest Capitulum
se alba in pecetea sa semnul sfintel Troite, pentru cA acest
semn ati fost a Mitropoliet Belgradulul, carele in scau-
nur Episcopiei FagArasului s'ar'i tinut pururea.
Pre urma si aceea insemnAm, ca alte nemurt at ris de
aceea porunca, carea o au pus Vladica loan Bob in scrip-
tura sa, cA Canonicil nisi odata sá nu umble in haine de-
mAtasA, uncle intr'alte nernuri caplanit portA haine de
m6tasa, au es, c isel, alte nemuri, Ili at ; ca Romanul
preste tot locul trebue arate prostia. Ear et lie, ca
aceia o ati facut Arhiereul loan Bob cu duh prorocesc.
Ca nu dup6 multi ant era sA vine, vremea, cA acea situ-
brie, ce at mArginit el pentru Canonici, la asa putin prat
sA scads, cat socotind 00, cheltuiala, carea e de lips5. la
casa unlit om intr'un ores cum e Blajul, nict atata sA nu
le r6mani din lisa simbrie Canonicilor, cat sa-kst fact( cate
un Suman bun, necum sA le vinA zburdare est face haine
de matasA, 1).
Ear aceea e lucru nesuferit, ca, precum mal nainte at.
fost calugaril in locul Canonicilor, asa arum el face sA
fie canonic in locul CAlugArilor, adeca II sil4te sa umble
cu rasa calugareicl, $i Ian cu hainA deasupra, cum Ora
preotii cel de mir in Tiara UngurescA, ci neuniti si unit!,
tocma Canonicii intros unit!. Socotesc ea, ea pentru a-
1) vegi, Disertatia mea P. M. oea pentru Literatura oea veohie
a RomInilor, § 4.
ca
fara
sA
si ail
li
li
ci
said
si
www.dacoromanica.ro

22. Db Pi.TKU MA OK 21
ecea face VlAdica Ioan Bob Rasta, eft find- el ochil oa-
menilor slut inv6tati a vedea In Blaj CalugAri, cu meste-
sugul acesta sA-1 face a crede, ca Inca mat trAese eAlugArii
acolo. Ci, precum despre o parte sA acopere eu aeOstA
tehna scadere, asa despre alts parte mi se pare, eft se face
smintela. Pentru ca avend Canonici! locasurile sale res-
pandite prin oras ; vedind 6menit str6inl, card stit,
ca CalugAriv led in mAnAstire, v6dind 4isel, ca dimineta
pane in 4iul es barbati Cu hainA CAlugAreseA inbraeati
unul dintr'o case, altul dintialtA easA din oral, si se aduna
la Biserica in MAnAstire lesne din vOuta rasa se pot a-
luneca sA judece ca aceia intru adev6r sint cAlugAri,
preste Canonul Calugaresc ad r6mas afarii. de MAnAstire.
§ 8,
Apelatia de la Scaunul Episcopiel Fagarasulut la
Scaunul Arhiepiscopesc al Strigoniulut.
Acest pArAgraf se estind de la pag. 253 pans la pag.
265, si OrAs1 un material forte interesan4.-., neper-
mitind Censura a-1 da publicitAtii intreg cum ad exit din
'Ana autoriului, autoriul s'ad nevoit a-1 strAforma in ur-
mAtoriul chip:
Nice odata, de &Ind 6'10. unit Romani! din Ardeal cu
Biserica Rome!, nu s'ad pomenit, vre-o causa de la Scau-
nul VIAdiciel Romanilor din Ardeal sA se fi mutat unde-va,
pana dud Inainte de vr'o cativa an!, in 4ilele Vladiciet
eelul de acum a lut Ioan Bob, Ciril Tiopa, Vicariul Ha-
tiegulu! in Consistoriul VJAdicese al FAgArasului in Blaj,
aka fu °Bandit, cat de diregAtoria ViefiriaseA de tot sA fie
desbrAcat, si de slujba preutiaseA Inca sA fie oprit On&
unde se va pArea scaunulu! VlAdieese. Atunc! lAudatul
Tiopa, neputand suferi acea greutate, apela causa la Scau-
nul Arhiepiseopese al Strigoniului; si nevrend Scaunul
VlAdieese a da apela0e, Tiopa mai de sus dobandi, eat
fu silit lAudatul Scaun a da clisa apela0e dup6 care Ciril
cet
;
co-tine
fi
fi
I
www.dacoromanica.ro

23. 22 ISTORIA BIS. ROMANILOR
Tiopa prin judecata Scaunulul Arhiepiscopesc al Strigo-
niului si deosebit prin a Primatului Ungariei dobandi, erAsi
nu numal slujba preothcA, ci Ili diregAtoria Vicariasca, si
asa biruitor se Intarse la Hatieg, unde apoi la anul 1811,
In tuna Jul Decemvrie muri. De atunci sA deschise cale,
cum vedem, $t causele cele de cAsatorie sA apela Ia Scau-
nul Arhieresc al Strigoniului". Pentru de a cunbste ade-
v6ratul material al acestul paragraf prea interesant ne
permitem a-1 reproduce intreg precum au exit din perm
autoriulul $i anume :
77
Imperatul Leopold In Diploma sa cea din anul 1701
In treba Unitilor Romani din Ardeal data, au supus pe
Arhiereul Unitilor Romani hit Leopoldus Colonies Archie-
piscopului Strigoniului Primatului lingerie. Ci, fiind-ca
Imp6ratul at supus pre 4isul Arhieret anumit lul Leo-
poldus Colonies Archiepiscopului Strigoniului; urmeza, ca
Rada supunere at fost vremelnicA, adeca numal pAna va
trAi Leopoldus Colonies, si nu pentru alta l'atl supus Im-
p6ratul pe Arhiereul Unitilor Romani din Ardeal Arhie-
piscopulul Leopoldus Colonies, fait ea Romanii de curand
Intorsi la unire avea lips& de un Patron mare, tare, $i cu
rIvngt spre intarirea tor, si spre scutirea Clerului for ;
drept aceia Leopoldus Colonies Arhiepiscopul Strigoniului
pans unde at trait at fost forte pArtinitor Romanilor din
Ardeal. Afars de aceea pans asta-41 (1813-1821?) nu e
adeverit Diploma area din anul 1701 BA fi fost publieata
In Ardeal ; aicea este chiar, ea Staturile Tiere Ardealului
nici °data n'au vrut BA o primes* macar ea at strigat
Clerul Romanesc, si s'au nevoit acel harnic VlAdicA Ino-
centie Clain. Pentru aceea nici o dovada nu se pate trage
din ea spre a supune Scaunul Episcopiel FAgArasulut Scau-
nulul Archiepiscopesc al Strigoniului.
Cu prilejul prices eel Intro CAlugArii ManAstire Blajulul
si intre Vladica Grigorie Major despre care am euv8ntat
mat sus Ia § 3, ImpAratul Iosif al doilea al Romanilor
dice : ca dup6 Pravilea cea deobste, murind Episcopul,
www.dacoromanica.ro

24. PRTRU MAIOR 23
puterea e a Capitulului Cathedral, carele dup6 randuiala
Soborulul de la Trident, pAnA in opt dile e dator sA aldgA
si se facA Vicar, ma in locurile acelea, unde nice de cum
nu este Capitulum Cathedral puterea e datina a trece la
Mitropolitul, saki si acolo de va fi desert Scaunul, trece pu-
terea la Capitulum al Bisericei Mitropolesti, cu aceeasi da-
torie ca se punt Vicar. Deci, fiind-ca in Eparhia Episcopiei
FagArasului, nu este Capitulum Cathedrale, porunceste Im-
Oratul ca intru asemenarea celor mai 4ise sA invete pre
Ieromonahii din Blaj, cum a atuncl cand e desert scaunul
eel episcopese din Blaj, puterea descaleel la Arhiepiscopul
Strigoniulul, sail de s'ar intampla si acolo sA fie desert
Scaunul, atuncl puterea descalecA la Capitulum eel Ar-
hiepiscopes s cu datorie ca sA punt'. Vicar.
Nici dintru aceste nu mi se vede a urma Scaunul Epis-
copiel FagArasului sa fie supus Scaunulul Arhiepiscopesc
al Strigoniulul. Pentru ca ImOratul aci grAesce dup6 ran-
duialele Soborului de la Trident a eAruia randuiele nici
°data n'at fort primite Intro Romanic Uniti eel din Ar-
deal ; nici ImperAtia nici odat i n'ai'l cugetat a sill pre
Romanic cei Uniti din Ardeal, ca sA prim4scA renduelele
Soboruluf de la Trident. Pentru aceea si Irnp6ratul numal
cat dice, ca invete pre Ieromonahi, cum cl find
Scaunul Episcopiel FagArasului desert, puterea descalecA
la Arhiepiscopul Strigoniulul, Ili a lul este datoria sa puns
Vicar la Romanii Eparhiei Episcopia FagArasului ; Tar nu
porunceste In adins inteo intarnplare ca aceea sa, astepte
Ieromonahii a se pune Vicar de la Arhiepiscopul Stri-
goniulul.
Cu acelasi prilej aid poruncit Imperatul Iosif, ca dup6
randuiala altor Consistorii si in Consistorium eel din Blaj
al Romanilor sA fie un ap6rAtor al cAsAtorieT, carele tot-
deuna sA stea spre aceea, C. nici o casAtorie sA nu se des-
facA, si pururea sA apere, CA ctsatoria carea sA miler/ sA
se desbine, e statornica, si cu putere; si de s'ar judeca
cum-va in Consistorium, cAstitoria a fi de nimica ; ap6-
DB
al
www.dacoromanica.ro

25. 24 1STORIA BIS. ROMANILOB
ratoriul casatoriei sa fie datoril ca sa apelesca causa, adee&
sa mute legea la Archiepiscop ; nici portilor a, nu li se
dea voe a pakii la alts cas,torie, pana, nu se va judeca
nulitatea saki ne tatornicia casatoriei prin a doua intoema
hotariri.
Spre intelegerea acestora este de lipsa a Id, ea pentru
ca sit nu se desfaca casatoria Ara cumpet, fu facuta, toe-
roela ea lucru despartieniei clisatoriei in doua deosebite
&bore saki Consistoriuri sa se judece ; t;ii de se va judeca
inteamendoui Consistoriurile acea easatorie a fi de ni-
mica, atunci partile despartite au voie a pali la alta, ca-
satorie in Domnul. La Papistali lucrul despartirei casa-
toriei sa judeca intai in Oonsistoriul Episcopesc ; de acolo
apoi se mute la Arhiepiscopul, caruia este supus Episcopul
acela. A§a intr6 Papistaqii cei din Ardeal acest fait. de
lucru curl intaiA in Consistoriul Episcop so in Belgrad ;
de acolo apol se mute la Consistoriul eel Arhiepiscopese
in Calocea, carui Arhiepiscop e supus Episcopul Papista-
lilor eel din Ardeal.
Deci, efi respund, ea adevkat e, cum ea Impkatul po-
runcet;ite, ca in lucrul despartirei casatoriei sa se mute legea
de la Consistorium eel din Blaj la Arhiepiscop. Dar la care
Arhiepiscop ? Imperatul nu lamuneqte. Apol nu acea grije
are Impkatul aci, ca sa supuna Scaunul Episcopiel
Scaunului Arhiepiscopese al Strigoniului ; ci ca
sa nu sa intample ceva necump6t intru despartirea casa-
toriei. Pentru aceea va ca sa se OA intre Romani area
toemala, eat on -ce causa, carea este de despartirea casato-
riel in doua deosebite Sob6re sa se judece. Impkatul in
lucrul acesta fu. informat de la aceea carora a i fort necu-
noseute trebile Romanesel, adeca nu at. §tiut eft Romanic
cei din Ardeal in aceea tocmala, ca on -ce causa de despar
tire de casatorie Bit se judeCe in doua, deosebite Sob6re. Nu-
mai cat la Romani acea plasa, decausa sa judeca intait in
Soborul Protopopese ; de acolo apoi pentru adoua judecata
sit trimite la Consistoriul Arhieresc. Niel nu at voie par-
Fa-
garaqulul,
qi
qi
www.dacoromanica.ro

26. DE PETRU MARA 25
tile a trece la alai. casatorie, 'Ana ce nu vor lua de la
Consistoriul Arhieresc volnicie spre aceea. lie unde, cum
ca cu acea poruncA Imp6rAtescii nu s'ati sintit Romanii
Uniti din Ardeal a se fi supus Seaunului Arhiepiscopesc
al Strigoniulul, de acolo sa vederesce ca, precum mal Ina-
inte, pans Inca Teologul Papistaqesc era mat mare In Con-
sistoriul Unitilor, nice o causa, de casatorie nu tremis
de la Consistoriul din Blaj pentru a doua judecatgt la
Scaunul Arhiepiscop al Strigoniulul ala nisi dup6 mal sus
aratata a Imperatuluf porunca Ci Romanii qi dup6 aceea
gi-at tinut datina sa earea o in astA-11, ca acea causa
de casatorie, carea este de desortire, Inthitt sa se judece
in Soborul Protopopesc, adoua in Consistoriul Arhieresc,
de aci, fare de a mai ajunge unde-va, sa slobod partile
la alta casatorie.
( a 'Irma).
s'aiii
;
$i
§i
www.dacoromanica.ro

27. Ale fericitului Teodoret Episcopul Cirului
CIN CI CUVINTE
DE SPRE ISTORIA BISERICEASCA.
(Urmare. Vali Biserica Ortodox& Romftra, Anul XVIII, No. 12),
CUVENTUL AL DOILEA.
CAP. L
Despre intdrcerea Sfcintula Athanasie.
Dumnec,leescul Athanasie dar dour an! si patru luni za-
bovind in Trivire s'au tutors la Alexandria. At't scris
insA csi Constantin Imp6ratul, eel mat mare dintre fiii ma-
relul Constantin, ca acesta Inip6rMea preste Galia cea de
catrit Apusul Sorelui, Besericii Alexandrenilor aceste scrisori.
Scrisdrea Imp&atullit Constantin, fiul marelut Imp&atul Constantin,
cettrd alexandrent
Constantin Cesariul norodului, Catolicestil Bise-
rici a Cetatel Alexandrenilor.
Socotesc ca nice de sfintita V6stra cunostinta ail scapat
stiinta pentru acesta pre Atanasie aparatoriul inchinatei
lee, ea, la o vreme s'aa trimis in Galia, ca de vreme ce
selbatacimea varsatorilor de sange, luptatorilor si vrAjma-
Olor lul, staruia spre primejduirea sfincitulul lui cap, ca
nu cum-va prin rizvrAtirea r6ilor sa sufere cele nepotri-
www.dacoromanica.ro

28. 1ST. BIS. A LUi TEODORET 27
vite. Spre a scApa de acesta dar, smulgandu-se din ga-
tlejul bftrbatilor celor ce sa pusese asupra lui, s'at'e po-
runcit a petrece sub mine. Asa ca intru acOstasi cetate,
Intru care petrecea a i-se indestula tote cele de trebuinta,
de si pururea pomenita fapta buns a lui mal mult nadaj-
duindu-se in Dumnecieescul ajutor, si greutAtile cele mai
aspre ale norocului le defaima. Drept aeeea de si mat ales
stapanul nostru Svastosul marele Constantin, fericitul Intru
pomenire parintele metl, voia a da pre Episcopul acesta
locului 8611 MIA prea iubita VostrA cinstire de Dumneclet,
ins6 fiind-ca mai Inainte s'ati luat din s6rta omendsca, si
pans a nu plini fagaduinta s'au odihnit, de urmare am
socotit ca voia Imp6ratului celui pururea pomenit primind'o,
ell se o plincac. Care le tend se va noroci de vederea
vostrA, de cats cinstire s'ail norocit de la mine vett cu-
noste. Ca nu e de mirare, de am si facuut ceva pentru
el, cact si sufletul mai potrivindu-se cu dorinta v6stra, si
chipul unui bftrbat ca acesta incuviintat m6 pornea spre
acesta si me Indemc a. Dumne4eiasca Pronie pre voi se
ye paziasea, fratilor prea Tubiti. Deci cu acestea scrisori,
Dumneleescul Athanasie a6. venit la Alexandria. i top
pre el rail primit cu bucurie, si cetatanii si t6ranii, si pu-
tini si multi. Numal pre putini partall a! nebuniei lui Arie
Intorcendu-se 1-aA aflat. Pentru Acosta aceia iarasi Q'aii
pornit mestesugirile lor, si Eusevie si Theogonie, si call era
din complotul lor, si iarasi tan6r fiind Imp6ratul ii tur-
bura awful. Voiti spune Inca si cum acesta din dreptul
apostolestilor dogme s'ah. abatut.
CAP. IL
Cu ce chip Constantin lmpgratul s'ait abtitut din adev6rata credinKt.
Constandia all fost sotie lui Lichinie, lar a Jul Constantin
sore. La acesta un prezviter, carele all fost primit Arienesca
lova, (leprA) i s'ail facut priatin, si bola viderat nu o arata,
ins6 adese -orl cu ea vorbind, 4icea ea ail remas clevetire
www.dacoromanica.ro

29. 28 1STORIA BISERICEASCA.
asupra lul Arie. Si acesta pre laudatul Constantin, dupe
sfarsitul pAganului el bArbat, o invrednicia de URA pur-
tarea de grija, si nu o Idea sA simtasca ispitile vaduviel
cele nesuferite. Inca si la insust sfarsitul imperatulul fatA,
find ea potrivita purtare de grija fac6ndu-I, atuncea dar
poruncind a sa chiema prezviterul acesta, s'atl rugat sA
se invredniciasci de imperAt6sca purtare de grija. Iar Con-
stantin si indata ad flgAduit ca o va face acesta, si in
urma at plinit fagAduinta ; ca 1-ad inplrtasit lut indestull
indrAsnela. Dar Inge si de multa odihna invrednicindu-se,
nu ad cutezat ast descoperi bola, privind socotinta imp&
ratulul a fi adeveratti despre cele Dumnecleesti. Deci find
cA Constantin s'an mutat la imperatia cea nestricAci6sA,
imperatia acesta stricaci6sA o ad impArtit fiilor prin testa-
menturt, si nimine cand s'au seversit dintre casnici find
fatA, singur acestul PresvitQr 1 -at! Incredintat testamenturile,
poruncindul a le da acestea lui Constantin. CA acesta de
cat ce1-1-alts fiind mat apropiat. era nAdAjduit cA mat ilia-
inte de cat cet 1 -alts va veni. De aicea acesta lul Con-
standie fAce'ndu-i se cunoscut, cit dat testamenturile
precum i s'ail poruncit, si obicinuit faandu se, si apr6pe
de el a veni c -ad poruncit. Deer intelegAnd socotinta lu!
Constandie lesne clAtita, ca niste trestei ce sA clAtesc de
protivnicile vanturt inc6ce si incolea asemenea, ad cutezat
a lua asuprA-st resbolul eel asupra Evangelicestilor Dogme.
Si ca tanguindu-se pentru turburarea bisericilor, 4icea
eft pricinuitoril ne scrisei dicers a celut de o fiinta, bagend
acesta in invetAtura credintel, ca acesta preotilor, $i
color mat multi le face desbinarea. De aicea parand pre
Athanasie, si pre eel ce asemenea cugetezA, mestesugia
clevetirile cele asupra lor. Pre acesta intrebuintandu-1 de
inpreungt lucrator ajutor Eusevie Theogonie,
Teodor Perintiul, tar mat cu deosebire prea invetat era
Theodor, ca 4i talcuirea Dumneqeestilor Evangelic o
scris. Iracleot inse pre el il numesc eel mal multi. Acestia
adese -orl vegend pre Imperatul fiind-ca stt me-giesa, in-
1-ad
art
si
Qi si
si si Qi si
www.dacoromanica.ro

30. A LIII TEODORET 29
torcerea din izgonire a lut Athanasie 4icea ca s'au flout
pricing de prea multe r6le, at el nu numal Egiptul va
suferi turburare, ci qi Palestina qi cele l-alte a-
propiate neamuri.
CAP. III.
Despre a doua isgonire a fericitulut Athanasie, gi despre agttzarea
lut Grigorie, inch gi sfa'rOul.
Cu acestea ai cu acest fel de euvinte incunjurand el
socotinta cea prea utp5ra a acestuia, Pau induplicat pre el
a isgoni pre Athanasie din Biserica. Acela inse mai ina-
inte inkstiintandu-se de vrajmaluire, s'ar'i departat, au
mers la Apus. Ca qi la Episcopul Romer, Iu lie fuse atun-
cea pastorea Biserica aceea, cel de pre langa, Eusevie cle-
vitirile alcatuite asupra lui Athanasie le-at trimis.
Acela fuse urmand legei Bisericei, at poruneit ai el sa
vie la Roma, ai pre Dumne4eescul Athanasie chiemat
la judecata. Si acesta cu a deverat primind chemarea, in-
data at pornit. Iar cei ce stia drama, precum o facuse,
la Roma n'at mers, vadita qtiindu-$t minciuna. Si privind
oile pustiite de pastor, lup in loc de pastor at pus asupra
lor. Grigorie base era numele acestuia. i gasa ant mat cu
cru4ime de cat flarele cele selbatece intrebuincand turma,
luat dreptele r6splatiri ale reutittif, ca de iosu-li oile
amar [eau omorat. Iar Athanasie mergand catra Constand,
ca Constantin cel mat mare in r6sbol au murit, s'att tan-
guit de vrajmaliile arienescului complot, s'at plans de
resboiul cel asupra apostoleltil credinte, aducendu-i aminte
§i de sirguinta cea mare a Tatalui, de marele Sinod
pre care acela Pat adunat, qi ca cele scrisa de aceia, in-
partasindu-se de adunare, rat intarit cu lege. Acestea jä-
luindu-le, Pad deqteptat pre Imp6ratul spre parintesca
ravna. Ca indata auclindu-le acestea, at scris fratelul
sfatuindu -1 sa pAzasca pirintevile bunele cinstiri de Dum-
ne4et clirosul nevata mat. Fiind,crt acela cu buna emus-
cele
fail
Fiat
Fmiehia, Qi
si
1i
si
si
1i
www.dacoromanica.ro

31. 30 ISTORIA BISIDRICEASCA
tire de Dumnedeu at. IntArit imperA0a, $i pre tiraniT Ro-
manilor 1-ail stricat, si pre barbaril cel de prin prejur 1. ate
supus. Acestor scrisorI supuindu-se Constandie, at poruncit
in Sardinia, care este cetate Thrice 3cA, §i Mitropolie a n6-
mului I)achilor, 14.i Episcopil r6saritului gi at apusului acolo
sa se adune impreuna. Ca multe qi alte patimiri ale Bise-
rice! avea trebuinta de vindecare sinodicesca.
CAP. IV.
Despre Pavel carele s'ati Pod Episcop Constantinopolut.
CA ci pre Pavel, Episcopul ConstantinopoleI acesta, pri-
mejduindu-se dreptele dogme, partasil Arieneqtii b6le Pall
aratat de incepator al turburarei. Si alte 6re-care maI adau-
gaud, cu care at. obicinuit a cliveti pre propoveduitoril
bunel cinstirl de Dumneleti. Ci pre acesta acum nu Pad
lasat norodul a sa duce la Sardichia, intaegend vrajmaciile
protivnicilor, Ins() dupe putin, amagind socotinta cea prea
u§6ra a imperatului, din imperatesca cetate Patt surgunit,
qi Pau mutat in Cucuson. Aceita Ins e o mica cetate, din
vechi supuse nemului Capadochenilor, lar acum impreuna
numerata cu a doua Armenie. Dar inse n'ati fort destul
celor cu totul 1.61 petrecerea in pusttl a minunatulul Pavel,
ca trimitind pre slujitorit socotintii for cel varsatore de
Ange, Pall dat salnicil morti. Si acesta flouts' ne o all aratat
Dumnecleescul Athanasie, intru desvinovAtirea pentru fuga
sa §i acestea mat inainte puindu le. CA pre Pavel Epis-
copul Constantinopolil isgonindu-1, §i aflAndu-1, ail' facut
viderat a sa sugruma, In cetatea ce sa dice Cucuso a Ca-
padochiet, speculator avend el la acesta pre Fi lip eel ce
s'al facut Eparh. Ca era aparator al eresulul lor, §i slu-
jitor al relelor for sfaturI. Acest fel de varsari de sange
au odraslit hula lui Arie. Ca turbarea for cea asupra unuia
nascut sa, potriveste cu cutezirile for celea Inprotiva slu-
jitoriuluI aceluia.
www.dacoromanica.ro

32. A LUI THODORET 31
CAP. V.
Despre eresul ha Macedonie, $i despre alctituirea cea de dansul.
Ci pre acesta asa dandu 1 mortit, iar mai adevtrat di
and, trimitindu-1 imptratiei ceriului, at propus In locul
acestuia pre Machidonie, prepuindu-1 pre el a fi de o so-
cotintA cu dansii, fiind ca asemenea cu dansii, hulea pre
preq, SfAntul Duh Ci putin in urma, si pre acesta rat is-
gonit, cad nu suferea clidire anume, pre cela ce Dumne-
4eeasca scripture il mime to Fit. Pentru care pricina a-
cesta de tetra acia judecandu-se, CA s'at facut aparator al
eresului lor, ca de o flinti cu Tatal nici acesta it dicea
pre Fiiul a fi, twit inv6ta ca dupre tote este asemenea cu
nAscetorul , Ili pre Duhul Want viderat numindu-1 zidit.
Deci acestea nu dupt multa vreme In urma Elsa s'ail facut,
precum am tis.
CAP. VI.
Despre Soborul ce s'arl Meta in Sardichia.
Iar In Sardichia s'at adunat 250 de arhierei, precum
aratA, vechile povestie. AA mers Ins6 §i marile Athanasie,
si Aclipa Gazeul, de carele Ili mai Inainte am pomenit, $i
marele Episcopul Ancirei al Metropoliel Galatilor, carele
si In vremea Sincdului celui mare era Episcop. At mers
Inca si parAqii acestuia, §i apAratoril complotului celui ere-
ticesc, cei ce de de-mult at fost judecatort pentru Atha-
nasie. Inst Ilitelegend neinduplicarea Soborului, si Edna-
tatea cea Intru Dumnecleestile Dogme, nicl chiemati at
intrat in adunare. Ci at fugit impreuna cu nedreptil ju-
d.ecAtori si parasii. Si acesta mai bine o arata scrisorile
Sinodului, care pentru arAtata inv6tlitura o voiti pune In
istorie.
www.dacoromanica.ro

33. 32 Is ORIA BISERICEASCA
Carte einodicescet de cettret Episcopit cep ce impreund s'aU adunat
scried cIttrtt Episcopi eel din tdtd lumea.
Sfantul Sinod eel dupre darul lul Dumnelet impreunl
adunat in Sardichia, atat de la Roma, si de la Spania, si
Galatia, Italia, Cambania, Calavria, Africa, Sardinia, Pa-
nonia, Misia, Dachia, Dardania, si de alts Dachie,
donia, Tesalia, Ahaiea, din Ipir, din Trachi, Rodopi, A-
sia, Carrea, Bitinia, Elispontul, Frigia, Pisidia, Capadochia,
Pont, din alts Fr;gie, din Chilichia, Panfilia, Lidia, din
Chicladile Ostr6ve, din Egipt, din Thivaida, din Livia,
din Galatia, din Palestina $i din Arabia, Episcopilor celor
de pretutindinea, si impreunA slujitorilor, al Catolicestii si
Apostoleitii Biserici, iubitilor frail intru Domnul a s
bucura.
Multe cu adeverat $i de multe on at cutezat arianistii
inprotiva robilor lut Dumneolet, celor ce pazese credinta
cea dr6ptA,. InvetaturA mincin6sA prepuind'o, s'at'e ispitit a
isgoni pre eel drept slAvitori. Si atAt de mult apol
ridicat asupra credintei, in cat a nu fi neaulit nici de pre
lubitoril de Dumneclet imOrati, drept aceea darul lul
Nrianeclet impreunA lucrfind, insusi prea lubitoril de
Dumneciet Imp6ratI ne-at adunat pre nol de prin osebite
Eparhii si eetAp, randuit a :.-A face acest Sfant Sinod
in acesta cetate al Sardichienilor, ca t6tA prigonirea sa se
ridice din mijloc, credinta rea singura
buna cinstire de Dumnelfet cea intru Christos de catra
top sl se pAzaseA. CA, ail venit de la resarit Episeopil in-
demnatt el de eAtrA bine cinstitorii Imp6ratI, mal Nartos
pentru cele ce de multe on jaluia despre frail si impreuna,
slujitorii nostri, Athanasie Episcopul Alexandriel, si ma-
rele Episcop Anghiro Galatiei si Asclipa al Gazii. CA p6te si
pAnA la insusi vol sa fi ajuns clevetirile, Qi p6te auzu-
rile v6stre s'ar'i ispitit a le turbura, ea cele ce 4ic el asu-
pra nevinovatilor O. le credett, Tar prepunirea pangAritulul
eresului for sA-1 ascun4A. Dar Inge nu s'at ertat tndelung
Machi-
s'ar'i
si au
tell
$i
aid,
qi
si isgoqindu-se,
qi
www.dacoromanica.ro

34. A LU1 TEODORET 33
a le face acestea. Ca este aparatorul Bisericilor Domnulul,
carele pentru acestia pentru top nol all suferit ru6r-
tea, si prin at dat noun tuturor suirea la cerurl.
Dec! de mult cu adeverat at scris cel de pre Tanga Eu-
sevie si Marin, si Theodor, si Theogonie, §i Ursachie,
Valent, Minofant, Qi Stefan, lin Julie Conliturgisitorul
nostru, Episcopul Bisericet Romanilor, asupra pronum4ilor
Conliturgisitorilor nostri, asupra Jul Atanaste cis Episco-
pul Alexandriei, qi a Marcel Episcopul. Angiro Gala-
tie!, si asupra Jul Asclipa al Gazei. Ai scris Epis-
copil cei din cele-l-alte OW, mArturisind cu adeverat
pentru curAcia conslujitoriulul nostru Athanasie. Iar ea cele
de catra cal de pre langA Eusevie fAcute nimic alts shit
de cat minciuni pline de clevetiri. Deci mai ales chiemap
fiind ei de catra lubitul impreuna slujitorul Iulie n'at res-
puns, $i din scrisorile cele de la Insusi Episcopul Iulie
arAtatA s'ar'i veclut clevetirea acestora. Ca ar fi venit, de
ar fi cutezat Intru cele ce at lucrat, intru cele ce atl
facut inprotiva impreuna slujitorilor nostri. Dar base $i din
cele ce at fAcut intru acest sfant si mare Sobor, mal era-
tata s'aft vedit reutatea Tor. CA viind in cetatea Sardilor,
ve(yend pre fra01 nostri, pre Athanasie, pre Marcel,
pre Aschipa, eel I alp, s'at temut sa fie la judecata.
Si nu °data, nicI de doue or!, ci si de multe or! chiemap
fiind, nu s'ar'i supus chiemArilor. De si top Episcopi! Im-
preuna fiind adunap, maI ales bine prea inbAtranitul Cu-
vios, carele i pentru varsta, pentru marturisirea,
pentru CA at suferit a.tata osten6IA, s'at Invrednicit de
ata cinstire $i respect, maI stAruind si Indemnandu-I pre
el a veni la judecata, ca pentru t6te cele ce nefiind de fatA.
frati! I-at Oat, scris asupra Tor, acestea faca find
sA OM a le dovedi. Ci nu all venit chiemandu-se, precum
mat sus am lis, arAtand si din acestea clevetirea Tor,
numal cat ne mArturtsand vrajmasia viclesugul, carer
Fat f,cut, strigand prin lepAdare. Ca eel ce se nadajduesp
in cele ce rift, acelea si In faca pot a le dovedi. Dec! find-
flisarica Ortudoxi( R °mini 3
Inca si
iii
yi
$i atl
qi
@e @i
sine-11
si
@i
lut
si
@i
si
www.dacoromanica.ro

35. 34 ISTORIA 131SERICEASCA.
ca nu at intimpinat, socotim dar ca, nimaruIa e ne cunos-
cut, c6, de vor urea aceia a lucra reit, ca nimic avead a
dovedi inprotiva conslujitorilor nostri, pre acestia II cleve-
tese ne fiind &tit, tar fata fiind fug de dansil. Ca au fugit,
lubitilor frail, nu numal pentru clevetirea acestora, ci pen-
tru ea privea el ca A vor Invinovati pentru felurl de vi-
novatil intimpinfind, ea legaturi si fi6re era aduse, si 6menI
intors1 de prin isgonire, si Impreuna slujitorl dintre eel
ce Inca se Linea in isgonirl era venitI, rudenii $i prieteni
acelor pentru d'Ansil muritl all font venit de fats. Si ce
este mat mutt, ea Episcop era fa a, dintre caril altul arata
fiere ci legaturi, care pentru dansil I ail purtat ; tar al01
marturisea mOrtea cea din clevetirea lor. Ca intru atata
(lire din minte au ajuns, in cat ci Episcopi 86 apucase
sä omore, ci 1-ar fi omorat de nu ar fi scapat din manile
lor. Ca s'au sculat impreuna slujitorul nobtru, fericitul
Theodor infatisind clevetirea lor Ca poruncea sa se °more.
Iar alOt arata rane de sAbii, a4il 8a tanguia de &Ansit ea,
at suferit de foine. Si acestea nu le marturisea nicte Omeni
cum s'ar fi intamplat, ci biserici intregl, pentru caril eel
ce 1-at intimpinat solind si solea spunea ea si octacl cu
sabil, si glote cu part, si ingrozip de judecatori, si infato-
sarl de scrisorl plazmuite ail intrebuintat aceia. CA s'ati
cetit scrisor1 plazmuite despre eel de pe lAnga Theogonie
asupra fratelm nostru Athanasie, si Marcel, si Asclipa, ca
si pre impe'rat1 86-1 porn6sert asupra lor, si mat ales le-au
vadit eel ce atuncea ail lost slujitorl a lul Theogonie. Pre
laugh acestea, golirl de fecidre, arderl de bisericl, Inchi-
sort asupra sinliturgisitorilor, $i tote acestea pentru ni-
mic alta, de cat pentru uratul nume al eresulul Arianis-
tilor. Ca eel ce sa lepada de impartasirea cea cu acestia,
era 6141 a fi ispititi de dansii. Dect acestea intelegendu-
le, le era great a sl da parerile lor. Ca rusinandu se de
eele ce au luerat, fiind ca nu sa mat putea ascunde aces-
tea, ail intimpinat la cetatea Sardilor, ca prin venire sa se
pars ca cum nu ar fi gresit. Dar au4ind pre eel clevetiti
www.dacoromanica.ro

36. A Lill TEODORET 35
de dansit, §i pre eel ce all patimit de la dansit, Inaintea
ochilor avend pre Was, si doveclile, chiemandu-se nu all
voit ea intre. De si fratit nostri, Athanasie $i Marcel, si
Asclipa multa indrtzneala intrebuintand, tanguindu-se,
si asupra lor, fagaduind ca nu numal ca vor
vadi clevetirea, ci vor arata cite aii pacatuit asupra
insusi bisericilor lor. Tar et cu atata frica a constiintit s'au
rusinat, in cat all si fugit, prin foga all vadit clevetirea
lor, cele ce all gresit prin fugiri marturisit. De
si mai vartos nu numai din cele de mat inainte, ci si din
aceatea sa arata luerarea lor cea rea i clevetirea. Inse ca
nici cu fuga BA Oa el a da Gre care prilej de alts reu-
tate, am socotit de pre cuvantul adeverulut, sa, cercetam
cele ce red s'ati lucrat de aceia. i acesta puind'o inainte,
1-am aflat pre et de cele ce all lucrat clevetitori, ca
nimic alta fara numal vrajmasie all facut Inprotiva Im-
preuna slujitorilor nostri. C6. pre Arsenie eel ce-1 qicea et,
ca omorat de Athanasie insust este vit., ci intru eel
vii sa cerceteza. Tar de la acesta cele pentru
Orate de catra dansil sa, ved plazmuirl, fiind-ca pentru
un potir parea et ca frangendu-se de catra Macarie Pres-
viterul lut Athanasie ail marturisit pentru dancit eel ce
ate venit de la Alexandria si de la Marioti, ci de la cele-
1-alte loeurf, ca nici una din acestea facut. $i Epis-
copil Inca cei din Egipet scriind catra Iulie impreuna slu-
jitorul nostru, in destul adeverea, ca nici o prepunere ca
acesta cat de putin facut acolo. Ca alt-fel sint ins6m-
narile cele ce asupra acestuia, cei s'ab. Invoit a sa face
intru o singurg, parte. ca intru ineemnarile acestea si
intreba ne credinciosil catihumenit, dintre caril un ca-
tihumen intrebandu-se, 4icea ca all fort inlauntru, and.
Macarie sculat din loc. i altul intrebandu se qiceal
ca numitul de dansit Ishira bolnav atuncea za.cea in AWE.,
in cat din acesta se vedea, ca nici de cum nimic din acestea
taine facut, pentru ca catihumenil era inlauntru, si
Ishira nu era talk ci bolnav zacea. Ca §i Insuci prea red
si
$i
jaluindu-,e si
si ca
si
si le-au
si
s'ail
$i cel-l-altl
$i
s'all
s'ati
clic
Si
$i
&ad
sisal
www.dacoromanica.ro

37. 36 IbTORIA BISAIRICEASCA
acesta Ishiri, mintind pentru ca at die, ca Athanasie ar fi
ars Ere -care Dumnedeesti carp, $i a vAdi, marturisit,
ea intru acea vreme era bolnav, cand Macarie fiind fats,
gi zacend, fuck $i din acesta s'aft aratat clevetitorl. Pentru
care clevetire at dat plata lui Ishira unwire de Episcopie,
celul ce prezviter era Ca intarepinand douI prezvi-
caril at venit impreuna cu Meletie, lar in urma de-
catra fericitul Alexandru fostul E iiscop at Alexandriel,
s'at primit, si acum impreuna cu Athanasie fiind, ail mar-
turisit ca nici odiniara acesta prezviter nu ad fost, $i nicl
Meletie at fost cAnd-va ori slujitor la Biserica Marioti.
Dar Inge pre eel ce nici prezviter at fost acum ca pre
un Episcop rat adus, ca cu numele acesta sit se socotesca
ea, vor imipalmanta pre eel ce vor audi clevetirea. S'aft
cetit Inca si partea impreuna slujitorulu! nostru Marcel,
i s'au aflat mestesugirea cea rea a celor de pre langa.
Eusevie. Ca cele ce Is aid clis Marcel ea cum intrebAnd,
acelea ei le-ail clevetit ea marturisite deci s'aa cetit cele
de aceea cele ma! inainte de intrebArile acestea, si s'ail
aflat credinta barbatulu! dr6pta. Ca nici din Sfanta Maria,
euventului lul Dumnedeu da Inceput, precum el clivi-
tea, nice ca are slarsit imp6ratia lul, dar ca imp6ratia
este fait de inceput, si fare, de sfarsit a fi au atria, Inca
Asclipa fratele at infatociat talcuiri acute in Antiohia,
fat& find si para§ii!, §si Eusevie fostul Episcop at Cesariel,
si din hotararile Episcopilor celor ce l'au judecat s'afl a-
ratat pre sine-si a fi nevinovat. Dec! dupre euviinta, iu-
bitilor frap de vreme ce de multe orl chiemandu-se nu
asculta, potrivit afi fugit. Ca de constiinta lor isgonindu-se,
cu fuga as aratat elevitirea lor, aft facut a sa crede
cele ce sa, clic asupra lor, care fata fiind prlanitoril le,
clicea §i le dovidea. Dec! Inca pre langa acestea t6te, si
pre cei de de mult prihaniti tai isgonip pentru eresul
Arie, nu numal primit, ci §i la mai mare trepta
inaltat, ca diaconi in trepta de preotie, lar din preoti la
Episcopie, pentru nimic alta, de cat ea pAgfinatatea sa pot&
at5
I
nits
tell,
it
ai
lul
si
11
ti
1-at 1-ail
www.dacoromanica.ro

38. A I Ur TPODORET 37
a o semana si a o lati, si credinta cea bine cinstit6re de
Dumnecled sa o strice. Jar a! acestora slot impreuna cu
cei de pre Tanga Eusevie acum Ecsarhl, Theodor eel din
Iraclia, Narchis din Neronieada Ciliciel, Stefan din An-
tiohia, Gheorghie din Laodichia, Acachie al Cesariel Pales-
tine!, Minofant din Efesul Asiel, Ursachie de la Singhidunul
Misiel, Valent de la Mursa Panonie!, fiind ea acestia nu
at dat voe celor ce impreuna cu dansil ad venit de la resarit,
nic! la Sfantul Sinod a veni, nicl macar in . iserica lui
Dumneled a intra i all ertat. Si venind inch in Sardichia,
facea in deosebl sobore de singurl el, si asAzamanturi cu
Ingrozirl, ca venind e! in Sardichia, nicl cum 0, vie la
judecatA, nicl a sa aduna impreuna cu sf. $i marele Sobor,
ci numat venind, si pentru a infatisa venirea Torus aratand,
degrabA an fugit. CA acestea am putut ale cunoste de la
fratii nostril Macarie de la Palestina, si Asterie de la A-
rabia eelor ce venise impreunA cu dansil, si s'aii despArtit
de necredinta Tor, ci acestia venind fn Sf. Sinod, de sila
ce o au pAtimit de la dansil s'aft tanguit, ,i dicea ca nimic
sa face de dansii drept, adaugand si acesta ca adicA, era
acm multi aparand drepta slAvire, k,i oprindu-se de cAtra
dansii de a veni aicea, $i pentru cA'i ingrozes, si fAgAduea
asupra celor ce vor voi a sa departa de e!, pentru ac6stl
pricina s'at sirguit $i intru o casa top a renianea, nid cat
de putin dandu-le voe a BA osebi de dansil. Dec! fiind ca
nu sa cuvine a A tacea, nicl nepedepsite a sa lAsa cleve-
tirile, legAturile, ci uciderile, si ranile, $i mestesugirile cele
de prin scrisorile cele plAznuite, reutAtile, desgolirile fe-
ci6relor, isgonirile, stricArile bisericilor si arderile, muta-
rile de la cetatile cele mal midi la maT marl parohi!, si
mat inainte de tote radicarea cea de acum a red numitulu!
eres Arienesc prin acestia asupra adeveratel credintA. Pen-
tru acesta dar prea lubitii nostri frail si iinpreuna slujitorl,
pre Athanasis Episcopul Alexandriel, si pre Marcel al
Anghiro Galatio, si pre Asclipa al Gaze!, si pre cel ce
impreung acestia slujesc Domnului, nevinovati $i curati
www.dacoromanica.ro

39. 38 ISTORIA BISRRICEASC A
am hotarit a fi, scriind §i la Eparhia fie§tecaruia, ca sa
cun6sca nor6dele fiel-caruia Bisericl curAtania Episcopuluf
86d, §i pre acesta al avea Episcop §i al a§tepta. Tar pre
ceI ce ad navalit in biserieile for ca ni§te lupT, pre Gri-
gorie eel ce ad tntrat in Alexandria, pre Vasilie in Anghira,
li pre Chindianu in Gazi, pre acestia nicl Epi4copl al numi
nicl hristianl, nici sa alba vre-o imparta§ire cu dfin§ii, Did
niscalva serisorl a primi de la danlii, niel a aerie catra
dan§ii. Tar pre eel de pre langa Theodor fostul Episcop al
Iracliel Europel, §i Narchis eel din Neroniada Ciliciei,
pre Acachie din Chesaria Palestinel, §i pre Stefan de la
Antiohia, §i pre Ursachie de Singhedunul Misiel, §i pre
Va lent de la Mursele Panoniel, §i pre Micofant din Efes, §i
pre Gheorghie de la Laodichia, de Ili temendu se nu aii
venit de la resarit, inse pentru ca au fost caterisit de fe-
ricitul fost Episcop Alexandru al Alexandriel, §i pentru
ca. §i el impreuna cu ace§tia este de nebunia lul Arie, §i
pentru vinovatiile cele ce s'ai'l dovedit asupra lor, pre a-
ce§tia cu ob§tiasca llotarare 1-a d oborat sf. Sinod din E-
piscopie. Si i-am judecat nu numal Episcopl a nu fi el: ci
nici macar de imparta§ire cu cell credincio§1 a sa invred-
nici. Ca pre eel ce despart pre Filul de fiinta §i D-cleirea
Tatalui, cli instraindzA pre cuvant de la Tatal, sa cuvine a
sa desparti de Catolicesca Biserica, §i streini a fi de nu-
mole hristianilor. Deci fie §i de vol ti de toil Anatema,
pentru ca ad craelmarit pre euventul adeverului. Ca po-
runca apostolesca este, ca de va bine vesti cine-va voila
afara de cele ce all primit anatima fie, ace§tia nicl o in-
parta§ire porunci0 sa aiba, ca nici o comunicatie este in-
tunericulul catra lumina. De toil ace§tia departe faced -vo.
Ca mei o conglasuire este lul Christos cu Veliar, ci pazi-
ti-ve, fratilor iubiti, nicl ea scritl catra danA niel scris6re
sa luati de la dansil. Sirguiti-ve Inca §i vol fratilor hibit1
§i impreuna slujitorl, ca unit ce cu duhul act fost faca, a
intari impreuna cu Soborul nostru, §i a hotari prin seri-
sorea vostra ca conglasuirea n6stra cea pentru impreuna.
www.dacoromanica.ro

40. A LIJI THODORTZT 39
slujitorit nostril sa se paz4sca de catra top de pretutindenea
frail al nostri. Lepadam Ingo pre aceia, $i isgonim din ea-
tolicesca Biserica, adick pre eel ce tic, adeverind cum ce,
Christos este Dumnec,let., dar insa adeverat Dumnecleu nu
este, cncl este nil, $i lar adeverat Fiiu nu este, $i cum
ca nascut este impreuna si nenascut. Asa se, marturisesc pre
sine-si ce, marturisesc pre eel nascut, ca asa ail clis, ca este
eel nascut, si ca Christos mat inainte de v4curi find, l-au
dat lui inceput 11i sfarsit, care nu in vreme, ci mat inainte
de tats vremea avea nasterea. Inca $i doue vipere s'at.
nascut sub pament din aspida Arienesca, Valent si Ursachie,
card sl filesc si nu BA indoesc gicendu-se pre sine a fi
hristianl, F,1i ca cuventul $i ca Duhul si s'au restignit, si
s'au jungh;at, si ail murit, si at. inviat. Si cum ca pentru
adunarea ereticilor sa filonichiseste. ca osebite sint iposta-
surile, a Tatalut, si a Filului si a Sfantului Duh, si ca
sint despartite. Not fuse acesta o am primit $i i-am in-
vetat si acesta catolithica pre danisire avem, $i credintA,
$i marturisire, ca unul este ipostasul, pre care ereticii a-
cestia it numesc fiintia, a Tatalul, si a Fiiului, si a Sf.
Duh. Si de ar intreba, care este ipostasul Filului, martu-
risim ca acesta era eel singur marturisit al parintelui. Ca
nici odiniara tate, fait fiu, ilia fit fare, tata, au fost, nit.'
sa pate a fi, -care le este cuventul, Duh neavend. Ca prea
de necuviinta este a lice, ca au fost cand va Tata {Ara
de Fid, nici a sa numi, niel a fi sa pate, este mar-
turie a insult Filului care (lice : Et intru Taal, si Tatal
intru mine. Si at si Ta,A1 una sintem. Nimene dintre not
nu tagadueste pre eel facut, ci nascut mai inainte de tate,
care sa numesc neveclute si vellute, facetor si mesterul si al
Arhanghelilor si al Angelilor, si al lumel, §i al nemului ome-
nese. Ca dice, mesterul tuturor m'au invetat intelepclune, si
tate printeansul s'au facut. Ca nu putea a fi tot-deuna
data au luat inceput, ca cuventul lut Dumneclett eel ce e
dea-pururea inceput nu are, si Dumneq.ett nici odiniara
sufere sfarsit. Nu c;licem pre TatAl a fi Fill, nici iarasi
www.dacoromanica.ro

41. 40 1STORIA BISFRTC!ASCA
pre Fiiul ea este Tata. Ci Tatal este Tata, §i Elul al Ta-
talui Ftti. Si marturisim pre Filul ea este putere a Ta-
talui. Marturisim pre cuventul a fi a lui Dumnecleu Parinte-
lui, afara de carele altul nu este, Ili pre cuventul adev6rat
Dumnedeti, §i intelepciune, putere, inse cu adev6rat Fit
am predanisit. Dar nu precum ce1-1-a1ti fii sa numesc,
ilicem pre cuventul. Gael aceea sail pentru aceia ar fi D-4ei
pentru ea nascut a dotia 6rA, on pentru ca s'ail in-
vrednicit de sa numesc fil, nu pentru un ipostas, carele
este al Paiintelui $i al Filului. Marturisim un nascut
nascut. Ci singur nascut pre euventul, carele tot-de-
una era §i este Intru Taal, iar intal nascut pent u om.
Ca sa osabefre eu ob§tesca faptura, cá §i IntaT nascut din
morti, marturisim a fi Dumne4eil, mArturisim o Dumne-
leire a Tatalui a Fliulut Niel tAgadue§te eine-va cand-
va, ca Tatal nu e mat mare de cat Filul, nu pentru alt
ipostas, nici pentru osebire, ci caci insu§i numirea Tatalui
este mal mare de cat a Filulul. Tar 4nsu i hulit6rea
stricata talcuirea acestora, Ca pentru acesta sa, silesc ei
al 4iee pre el, eu Tata] una sintem, pentru conglasuire
unire. Ins toci cei catolice§ti am osandit nebunesca
falnica for intelegere, qi ea niqte omen! muritori, caril ar
fi inceput a sa prigoni, gre§ind sa indoesc, §i impacare
sa intorc, a§a clic el Ca sa pote a fi incaput osebire §i pri-
gonire intre Dumneleu Tatal a-tot Vitorul, qi intro Fiiul
care lucru e prea de necuviinta Ili a-1 gandi §i a-I prepune.
Noi fuse credem adeverim, si a§a Int6legem, ca §i
sfintitul glas ail grait Tatal una sintem, pentru
unirea ipostasulul, carele este unul al Tatalui unul al
Filului. Si acesta Inca o credem tot-deuna. Ca este fara de
inceput, qi fara de sfartlit acesta impreuna cu Tatgl Wipe-
ratind, nici timp hotarat avea, nicl imper4a lui a lipsi.
Ca cela ce este deapururea, nici odini6ra ail inceput a
fi, nici p6te a lipsi. Credem fuse impreuna cuprindem
pre mangaitoriul Sf. Duh, pre carele Domnul i fail
fAgacluit now!) trimis, pre acesta fl credem trimis.
s'ai
Mean
si
si
yi
insult
ci
@i
ti
Qi
1i
pi
la
gi
ea ti 1i
qi
Qi
ti
ei l'art
www.dacoromanica.ro

42. A LU1 TYODORER 41
§i acesta nu ati patimit, ci omul acela cu care s'ag fm-
bracat, pre carele lust din Maria feciora, pre omul
cel ce putea a patimi, ca omul e muritor, tar Dumnecjeu
nemuritor. Credem ca a treia di au fay at, nu ca Dum-
ne4eii In om, ci ea un om Intru Dumnedeu s'ag sculat,
pre carele proadus dar Parintelui s'eu, pre carele
l'au slobozit din pecat si din stricaclune. Credem ins6,
ca in vreme cuviinciosa hotarita, pre top pentru t6te
acestea va judeca. Inge atat de mare este nebunia !or, $i
asa de cu gros Intuneric s'ati orbit mintea lor, ca sit nu
p6tA vedea lumina adeverului. Nu Inteleg ceea ce s'ag 443
cu cuventul, ca acestia intru not una sa fie. ArAtat este
pentru ce una. Ca Apostolic Duh Sant a lut Dumnedeu
luand, dar 11186 nu luaus! ail lost Duh, Did vre unul din-
tr'finsil or! cuvent, or! int6lepciune, on putere era, nici
singur nAscet era, precum dice, eft to una sintem, asa
si et intru not una sint. Ci cu amaruntime as osebit
Dumne4eescul glas, 4icend, intru not una sa fie. Nu at
cis, precum not sintem una, eta si Taal, ci ca ucenicii
intru sine insult insotiti si unip una si, fie cu creclu4a
cu marturisirea, $i Intru darul buna cinstire a lul D-deg
Parintelul, cu ertarea Domnului mantuitoriului
nostru cu dragostea sa pOta fi una.
Din aceste .scrisori putem a int6lege, clevitirea parasilor,
Qi acelor ce de mult au judecat nedreptatea, ci pre Tanga
acestea, sanAtatea dogmelor. CA nu numal despre Dum-
necleesca fire ne-an. invetat pre not fericitit parinti, ce ne-au
dat inv6tatura cea pentru economie. Aceste Constans a-
flandu-le, s'au mahnit asupra fratelui v6dendu-1 lesnirea,
s'ag maniat asupra celor ce le mestesugea acestea,
esti! molatatea imOratului o amagia Dec! pre clout din
Episcopii cei adunEqi in Sardichia alegandu-1, trimis
catrA fratele seu cu scrisori. At'i trimis ins() impreuna cu
dansii si pre un maresal, carele sa numea Salian, ci stralu-
cea intru buna cinstire de Dumnedet Intru Dreptate.
Iar scrisorile nu avea numai Indemnare sfatuire, ci
le-au
ci l'au
ci
ci ci
ci
ci
ci
ci
ci ci ci
ci
ci
ci ci
t -at
ci
ci ci
www.dacoromanica.ro

43. 42 1ST. BLS. A LL'I TEODORET
inspaimantare cuvenita until bun cinstitor de Dumneget
tmperat. C. mat total I au scris sa-§I dea auqurlle la E-
piscopI, csi sä afle nelegiuirile cele cutezate de tefan §i de
cat-I-alp. Inca §i pre Athanasie sa 1 intorca la turma sa,
viderata facAndu.-se clevetirea Qi nelegiuirea yi vrAjnaft§ia
judecAtorilor celor dinainte. i ate adaos, ea de nu sa va
indupleca, E}i nu va face cele drepte fnsusl va merge in
Alexandria, §i pre Athanasie 11 va da oilor celor ce I do-
resc, §i pre complotul vrajmailor 11 va strica. AcdstA seri-
s6re primind'o Constandie, ea in Antiohia atuncea sa
intamplasa a fi, au fagaduit a face, ceea ce fagAduea par-
talul durerilor.
(Va nrma).
C.E.
*
www.dacoromanica.ro

44. 0 CUVINTARE
ASUPRA
Raportului fflosollei §i al tiinOi cu religiunea,
Universitatea national din Athena serb4A ea patrons
pe Santif TreI-Ierarht si marl daseall al lumel, Vasilie eel
mare, Grigorie teologul si Ioan Gura de aur. In clita de
30 Ianuarie, child santa nostra Biserica serbezA commemo-
rarea lor, universitatea atheniana face un parastas In me-
moria si eterna amintire a ctitorilor f}i a tuturor donatorilor,
ce ati coutribuit cu obolul muncei for la marirea fondulur
din care sA intntine acel mare asezAme'nt de cultura si
educatiune. Cu acesta ocasiune, unul din profesorit facul-
tatel teologice este indatorat de senatul universitar sa ODA
o ouvintare In biserica mitropoliel, unde sa face tot-deuna
parastasul amintit, In presenta profesorilor $i a studentilor
universitari.
Anul acesta profesorul Insareinat a Linea cuvintarea
obielnuitA, a fost DI. Diomed Kiriakos, protesor de istoria
bisericeseA la acea universitate. D sa a vorbit despre ra-
portul si armonia ce trebue sa existe Intre instrucciunea
si educatiunea laic& si cea religi6sa, adicA despre raportul
filosofiel si al stiintel cu religiunea.
www.dacoromanica.ro

45. 44 o CUVENTARt Ag4LTPRA
Ouventarea D -Iul Kiriakos, forte cunoscut in lumea cres-
tinA, ortodoxA prin scrierile sale teologice si inseinnatatea
sa stiintifica, precum si prin vederile si cugetArile sale largl
si profunde asupra invataturel sf nastre religiunY, fiind de
mare important l o reproduceni in traductiune dupe revista
teologica athenianil 'AvinIxacc,- No. 165 din Fevr. a. c.
Prea santite ierarh isi onorata adunare,
Universitatea nationalA serband aci dupe a sa
datorie, parastasul pentru eterna amintire a bine-facetori-
lor el, prin acesta n'are alt stop, de cat de a'si exprima re-
cunostinta sa si de a onora memoria a celor bArbatl, cari
din avutul for ail contribuit cu mama largA la infiintarea,
la intretinerea si desvoltarea pana in present a acestel
scale nationale, de la care ea de la un far strevecletor
revarsA lumina stiintei nu numai asupra intregel Grecil
libere, ci si asupra intregulul orient ellenic.
Acosta on6re se cuvine bine-fAcetorilor universitAtei,
pentru ca el ocup eel intAI be intre bine- facetori! nea-
mulul ; tact daeA stiinta, care luminezA poparele este cea
mat mare bine-facere pentru ele, eel ce o sustin, cu drept
cuvent, trebue a se pune in fruntea bine-facetorilor.
F6rte nemerita este alegerea lilel de astA,-(111, serbAtorea
celor trei marl lerarhl a! Bisericel, ea in acesta 4i sa se
seOrsasca parastasul pentru bine-facetoril universitatel, cad
de secole serbatarea acesta s'a socotit, cu drept current si
ca serbare a bisericel si a scalelor, pentru ca aceI trel marl
lerarhl, a eArora comemorare serbAm, all unit in persona
lor, mult de eat orl-care in eel mat inalt grad
instructiunea si stiinta lumesca cu cea bisetieeeea, adicA
filosofia veche clasica cu invetA,tura Evangeliulut, litera-
tura pAgana cu credinta erestina.
Legatura accista amicalA si armonica, a religiunel cu
stiinta, poporul ellenic a socotit'o tot-deuna si naturala si
salutary asupra acestul subiect, imi vetl permite a in-
ista cate-va momente in euventarea mea.
asta-41,
mai altii,
re
www.dacoromanica.ro

46. RAP. F. OS. §I AL TI/NTRI CU aELioniNzft 45
Instructiunea religiunea trebue sa fie tot-deuna unite
prin tubire intre dansele ; pentru ca amendoue, conside-
rate ca niece putert, sunt de o potriva necesare folosi-
tore poporelor, si deer trebue sa se gusting, reciproc una pe
alta, pentru a putea mat sigur fie care din ele a'st atinge
scopul.
Prin instructiune poporele se luminha, ies din tutu-
nerecul ignorantet si al prejuditiilor Prin ea se luminezi
tote obiectele cunostintelor umane ; se cunosc adeveratele
cause ale lucrurilor, precum si ratinnea lor ; se modul6zA
drept relatiunele legale si morale ale 6menilor intro dansit,
viata in societate devise regulata, armonicA.
Stiinta este care da, cunortinta cea mat perfecta despre
cele ce
Sciintele naturale, in care so cuprinde medicina, ex-
plic fenomenele naturale afla adeveratele for cause si
leg!. Sciintele istorice impreuna cu cele fisilogice, tudiaza
trecutul omenirea urmarese evOlutiunea sa istorica. Stu-
diul legilor examineza natura dreptului sensul legilor
dupe cari condus si se condue societatile si omenirea
in genera. Sciinta teologica, cercethit isv6rele, istoria si
substanta religiunea crestine. Filosofia in fine, cea mat
inalta dintre sciintt, scruteza causele finale ale fiintelor
prin care in fond sá ennosee Dumneaeti, lumea si omul,
aceste trot obiecte, asupra carora se concentr4z1 t6ta in-
teliginta umana. Ast-fel prin instructiune sciinta se re-
varsA lumina; pop6rele se inalt de la o 6rbs experienta
cu care se multumesc barbaric, la cea mat inalta si mat
profundA cunoscinta a lucrurilor, care caracteresa §i deo-
sebeste pe poporele civilisate de restul omenirea.
Religiunea base este aeeea care ridica moralminte po-
p6rele, le purified moravurile ii preintampinand 840. oprind
crimele, le intAresce in virtute. Re'igiunea este sentimentul
despre infinit ski viata in Duraneaeu. Eite credinta in
Dumnegeti creator al universulul. Este lubirea catra Dum_
neaet, ca bunul suprem, autorul beget morale $i idea-
si
fli
si
si $i
exits.
$i
si
si
si
s'au
si
ai
www.dacoromanica.ro

47. 46 o CUVENTARP1 ASUPRA
lul moral, catre care trebue ag, tinda, omul. Este speranta
In Dumnecjet, providentiator al lumet si protector al omulul
si prea bunul parinte ceresc. Este supunerea la legea mo-
rala, ca voia cea sfanta a lul Dumneclet, sett la dicta-
mentele conseiintet morale, set la preceptele lut Dumnecleu
si la viata cea in contormitate cu ele, care ne as4mana
din ce in ce mat desevarsit cu Dumnedeil.. Este supunerea
din inima catra Mantuitorul lumet. Fiiul lut Dumneciet,
carele s'a adus pre sine jertfa pentru not, §i cAtra divinul
sots evangeliu, supuuere la acela prin care ne-am salvat
din In§elaciunea pecatulut §i am revenit lara to la Dum-
neq.eii; ne-am indreptat inaintea lut, si ast-fel fiind renas-
cutt moralminte, suntem fit at 11.11 Dunineclett, vrednicl de
imp6r4ia cerurilor. Este alipirea de Bisarica lul Iisus
Christos, care continuand opera dumne4eesculul et fon-
dator, prin conlucrarea Spiritulul Sant, care este in ea,
ne santeste si ne intaresce in calea dreptatet. Este astep-
tarea vietet si a judecatet viitore, in care se vor indeplini
cele mat Waite dorinte ale sufletulul nostru, si virtutea se
va incununa, tar vitiul si calcarea de lege se vor pedepsi.
Prin aceste sentimente pe care religiunea. atat prin doc-
trina cat si prim cultul sell, le cultiva, propagli §i intretine
si prin ae4ata vial& Banta si placuta lut Dumnec,leti, la
care 11 conduce, Ea purifica, Inobileza si santeste pe om.
Ast-fel instructiunea si religiunea, fie-care in mod deo-
sebit si prin mijlocele speciale fie-eareia din ele, inalt& po-
pdrele si Is conduc pre calea progresulut. Si pentru a's1
indeplini fiecare mat cu inlesnire misiunea si a's1 ajunge
cu siguran0 scopul urmarit, ail nevoe in actiunea for fie-
care de concursul reeiproc.
Instructiunea in drastica sa actiune pedagogics, are
nevoe de concursul rellgiund, tact far& ea, nu p6te forma
moralul tinerimet, care depinde de sentimeritele religiose.
Instructiunea fara moralitate devine viclenie, siretenie .,,.i
perversitate.
Pentru ac4sta instructiunea impreuna cu desvoltarea
www.dacoromanica.ro

48. RAP. FILOS. Si AL ST1INTEI CU RELIGIUNEA 47
mince' si a inteligentel, trebue se urmAr4sca si formarea
caracterului celor ce se instruesc ; trebue sä caute a le
inspira principii morale, sa le inspire frica de Dumne4ei1,
iubirea catrl, virtute, amorea catrl dreptate si entusiasmul
catra tot ce este bun. 0 scola din care ar lipsi o ast-fel
de educatiune morala. a celor ce se instruesc, o sc615 a ca-
reea instructiune, nu ar avea ca scop principal inspirarea
acestor sacre sentimente, ar devia cu des6var§ire de la me-
nirea sa. Pentru cá nimeni asLa-4( nu se mal indoeqte, cá
scopul unel qcole nu este numal luminarea mime' prin
cunoltinte, ci §ii formarea morale a inimel, intarirea vo-
lute! si fortificarea el catra bine precum $i formarea morale
a caracterului. Iar acestea instructiunea nu le p6te realisa
fare concursu! religiunel.
Asupra acestui punct sunt de perfect acrd cei may marl
pedagogi incep8nd de la Pestalozi §i pane la cel insem-
nap din 4ilele n6stre.
Dar §i religiunea are necesitate de instructiune. Pentru
cá fall blrbati bisericestl instruiti, fall barbati luminati
cu lumina sciinteI, religiunea decade in superstitiune §i
prejuditiu, ideile li invetaturile religiunel, se pervertesc ili
se confunda cu erorile ; sublimitatea li profunditatea dog-
melor, a morale' $i a cultului, se nesocotesc si se depre-
ciaza. Atund forma inlocuelte fondul, §i pop6rele all numai
o umbra de religiune in locul insasi al religiunel.
Crestinismul este religiunea absolute a omenirel. Este
cea mai curate $i cea mal filosofica dintre religiunl. Dar
ea, numal atunci este ast-fel, cand examinandu-se lucrurile
cu concursul sciintel, ce int6lege adeveratul s6t1 spirit.
Cand eel ce o represint sunt in stare prin instructiunea
lor, sa strabatfi in fondul el Iii sa'i cun6sca adeverata
nature.
Crestinismul adesea orl in e vul mediu a fost patat prin
fanatismul si prejuditiul liturgicilor sel §i al multor membril
ignorantl ce'l compuneati. Dar cand dominicanil prin fai-
m6sele for tribunals, ale ala numitel inquisitiunl sacre, at
www.dacoromanica.ro

49. 48 o CUVENTAXIII ASUPAA
condamnat in numele evangeliulul la tot felul de torturl,
la morte oi la ardere mil nenum6rate de fiinte umane, ef
nu eraii de cat niote calomniatorl al Evangeliului. Carl ce
putea sa fie comun intre faptele for de cea mal cumplita
atrocitate of barbarie of tntre principiile creotinismulul of
Invetatura dumneleesculul fondator at religiunei creotine,
carele a predicat lubirea, filantropia, blandeta §i bunatateu
§i voia el urmatorii BM, sa fie plinl de bland** of indul-
gent5, $i prin viata for departs de on -ce resbunare, ase-
mAnandu se parintelui cerese care face sa rasara sorele
sell si presto) eel bunt oi preste eel ref $i face se, pl6e de-
opotriva li preste eel bunt oi preste cel rel.
Cu cat clerul va fi mat ignorant, cu atat va intelege
mat greoit of mat neperfect Invetatura religiunei creotine ;
li cu cat el va fi mat instruit, mat cult si mal luminat cu
lumina sciintel, cu atat se va ridica la cea mal complect&
posibile. Intelegere a dogmelor Ili le va aprofunda.
Insttuctiunea see. sciinta It religiunea numal atunci pot
fi In acord of conlucra Impreunl, cand fie-care din ele nu
depaleste cereal sea de activitate.
Desacordul oi inimicitia Intre ele, incepe de indata ce,
de exempla, representantil Bisericei si at sciintel teologice,
In zelul sot fanatismul for catrA &mice. of teologie, vor
cauta se, supuna lor sciinta profane, of vor avea preten-
tiunea de a I indica el directiunea oi modal cum E35, esami-
nem cestiunele sea cum A se ocupe si sa expuna si sa
desvolte fisiologia, geologia, astronomia etc.
Equilibrul Intre sciint.t of religiune este de asemenea
sdruncinat, i local armoniel of al conlucraref for reciproce
It la ura, combaterea of excluderea reciproce, and apa-
ratorl fanatic' aI sciintelor naturale, de exempla, se ames-
tee in cestiuni caH nu intru in competenta for ci all. pre--
tentiunea a resolvi dupe vederile of cunootintele for natu-
rale, cestiunl metafisice of religiose, pe cari aft aptitudinea
oi aunt In stare sa le examineze filosofia, teologia of filosofia
religiosa.
www.dacoromanica.ro

50. RAP. FILOS. SI AL STIIN1EI CU RELIGIUNEA 49
Primul cas s'a intamplat adesea orl si se intampla si
chiar asta-cli in Biserica Romei. In evul mediu ne este
destul de cunoscut cum papismul a persecutat desvoltarea
liberA a sciinto si cum tribunalele inquisitiunel sacre ar
fi fost forte dispuse a da in foe multime de scrierl, ceea
ce in parte a si facut,si a pune tote piedicele la desvolta-
rea spiritulul uman, persecutand pe Kepler', Galilee, Ior-
dano-Bruni, si pe alt] distills] barbatl genial] a-I acestor
timpuri. De asemenea este cunoscut cum pans chiar In 4i-
lele nostre ultimil pap', Grigorie aleXVI-lea si Piu la IX-lea,
prin faim6sele lor encielice si prin bulele lor, ail excomu-
nicat libertatea sciintei, a ratiunei, a preset, voind sa incate-
neze spiritele numa] in ideile invechite si cum cea mal mare
parte din scrierile sciintifice cu care se mandreste secolul
al XIX-lea, s'ati condamnat de Biserica Rome' $i au fost
trecute in faimosul catolog numit, index librorum prohibi-
torum. :Nu a lipsit acestel biserici dorinta ca, nu numai
scolele invatamentului primar si secundar, dar chiar uni-
versitAtile, sa fie puse sub controlul sett, acolo undo reit-
giunea dominants a Statulul apartine acestel biserici.
0 ast-fel de stare de inimicitie .a, Bisericel rumane fats
cu sciinta profana, si iesirea Biaerice] din sfera activita-
tel ki a dreptrilor sole, era cu neputinta ca sa nu pro-
v6ce in terile apusulul eel mal mare desacord si inimicitie
Intro sciinta $i -religiune.
Pe de alts parte confliotul intre scinata li religiune s'a,
provocat forte adesea orl, de aparatoril fanatic' al sciinte-
lor naturale, call in numele acestor sciinte ail declarat
resbel orl-etrei religiune si tutulor ideilor metafisice, sus-
tinead ca nimic at nu exist' afara de materie si ca ideile
despre Dumneleil, providentet, imaterialitatea si nemurirea
spiritulul, car] aunt basele on caret religiune si filogofit
spirituale, aunt idel invechite si ea materialismul este cea,
mat inalta filosofie.
Ast-fel de pretentiuni si ides nu puteati de cat sa sdrun-
Bison= Ortodoa Ratan'. 4
www.dacoromanica.ro

51. 50 0 CLVENTARES ASUPEA
tine si sa nimicesca on -ce armonie intre religiune sciinta
profane si sri, declare intre ele col mai cumplit resbel.
Contra acestul materialism si a ideilor sale subversive
on caret religiuni, era natural ea sa se ridice cu funie re-
prestntan$ Bisericel crestine teologil sa compunA
serierl apologii in favdrea religiunel crestine, aparand
si sustinend verity ile el eterne. Si nu at lipsit ca in aju-
torul for si in contra ideilor materialiste distrugatdre, sa
ridice glasul for i eei mai baxbati representantl al
adev6ratel sciinte fitosofice. Ast-fel Montesquieu, Rousseau,
Rouage Collar, Cousin, Joules Simon, Oarau, Paul Janet
ci alai filosofi spiritualisti, ati apArat existents Dumne4eirei
$i nemurirea sufletulul. Iar din partea G-ermanilor Leib-
nitz, Wolf, Cant, Herbart, Fichte, Lotze, Zeller si alp
filosofi teisti, au desaprobat materialismul. lipsit de
a se asocia cu acesti apAriltorI al teistnulul si al filosofiel
apiritunle, chiar $i eel mai celebril naturalist'. Ast-fel Du-
bois- Rymond, Wirchow, Herdmann, Bernhard, Agaziz,
Quatrefa ges altil.
Toti acestia au combatut materialismul, l-at dat
mortale, §i au aratat eb, este eea mai mare si mai
pericul64 prostie, care nu 'Ate face omeniret societatet
de cat reti. El all demonstrat, marile ide!: Despre
Dumnecieb, despre provideata, irnaterialitatea nemurirea
sufletulul, basele religiunei si ale orl-caret filosofil san6t6se,
aceste ides cu cari se conl6gA tota, vista mat 'natty spi-
rituals, religi6sa §i materialA a poporelor, aunt idol stabile,
eterne nestramutate, $i ast- fel cu totil au arAtat, ca ar-
monia intre religiune gi sciinta profane, este nu numaI
posibila, dar chiar necesarit, impunandu-se prin natura lu-
crurilor, pentru atingerea scopulul si at uneia si al celet-l-
alto si a fi ambele de folos
Din fericire in poporul ellenic, de la InsgsI aparitiunea
crestinismului, filosofii si credinta crestina s'au unit intre
dansele cu iubire fratesca, asa in cat instructiunea si reli-
giuiiea, au mere impreuna mane, in mama, in pace si con-
ilultri
Wail
Qi
lo-
viturt
ca
Qi
ai
omelet.
ai
pi
pi pi
. si
¢i
www.dacoromanica.ro

52. RAP. F& 03. §1 AL §TI1NTE1 CU RELIGIUNEA
cordie, afara, de 6re-cart except:uni de mica insemnatite
In cele dintaiu tree secole dupe Christos, chiar de la
incepu:tul propagarel crestinismului, in poporul elenic, cre-
dints, erestina s'a infratit cu filosofia greaca. Pentru acesta,
pe cand pe parinti bisericesti latinit, it vedem separand ores-
tinismul de filosofia greaca, si pe Tertullian strigand, ce
este comun intrs academia lul Platon si porticul lul So-
lomon, intre Athena si lerusalim si recomendand credinta
6rba, credo quia absurdum est", la parintii bisericestl
greet, de la inceput vedem mare respect si veneratiune
catra filosofia cultura clasica. Aci un Tustin merge pana,
aco'_o in cat ne spune, ca invetatura lui Platon nu este
contrail invetaturei lul Christos si numesce crestini pe
Socrat, Platon si pre top dintre filosofia eel vechl, cari alt
filosofisat drept si ate trait dupe drepta ratiune. Iustin
crede, cy intre pagan! ati fort respandite 6re-care seminte
din ratiunea diving si 6re-care raze ale Cuvintului divin,
dar lumina deseversita, s'a descoperit prin Iisus Christos.
Faim6sa scaly catechetica, intemeeata la Alexandria, se
silea in eel mat malt grad posibil sa combine ellenismul
clasic cu crestinismul, prin examinarea filologica si filoso-
-flea a Santei Scripture si a dogmelor religiunel crestine
Tar credinth cea simply Tricrst,;), prin ajutorul filo-
sofiei neoplatonice, sit o ridice la cun6scere s61l cunoscinta,
(Tit-Laic), se silea adica sy fats din convingerile religi6se,
convingeri logice, rationale si sciintifice.
In deosebi eel doI corifel dascall al acestei scale, Clement
Origen, se sileati ss stabilesca cea mal perfecta armonie
intre cultura clasica pagans si ideile religiunei crestine.
Origen mal ales, atat socotea de necesara cultura clasici
greaca tinerilor crestini pentru o intelegere mal aprofun-
data% crestinismulul, in cat pe discipulii eel IT invata mac
intAiu gramatica, retorica si dialectica, studia ea el pe
scriitorii vechl greet si mai ales pre poets, fi'osotl si orator!
§i dupe aceea ast-fel instruiti, luminati si pregatitt, incepea
cu el studiul scripture! si examinarea dogmelor credintet
.crestine.
§i
(ii arcITI
Ili
www.dacoromanica.ro