1884 05

/
.4)
4
.4
.4
.4
I>-
4
ORTIIODOXA ROAM
`iFE-ryi;-,Ata 40,81644,4tiiie36
VIII-lea No. 5.
0:)00000000=)(>000000c
TAHELA MATER lEr
' I. Comlica
I I . Iliterlill . . . . .
bliperatoralai . . 341
IV. II tr4 Ilea DIncurs al .
V. in CArlIle ISiacrlCC,tI . . . . . :la;
VI. Arta .1 . 19/
VII. Saniarele Sedlnlolor 81,1.1(1 Illit
')0000C.'00 0 DO !)0 eDC00
BUCURESTI
TIPoo.RAFIA CARTIL011 B1SERICECI
34, Strada Principatele- Unite, 34
1884_
0,3L10,,
SFCTIA Is-rnpic
E>
-4
ANUL.
MAI.
Fitntil .1
PenItentoI . . . . :1:.5
Ill. 1,1.nronl l'oonotanItn. .
I4rn/n1 Jim ebrigntam :WI
l'nehnlin ..
8tuInI
0 000
11111111111111111,111111 irili11;1111g1
Gr'3,t1Zs,_0),12,Mt;t2"
01,
4
4
.4?
1F-?erletalef1
.
.,aalare
%, .V eVIe:),;+' , Ile),
47 .76 re It Ye _37,&
www.dacoromanica.ro

ANta, Srm. 131:1CURESTT fAro 1U4. No. g.
BISERICA ORTHODOXA ROJANA
11EVISTi PERIODICA ECLESISTICi
APARE 0 DATA PE LUNA
Predloi Cuvintuli.
Tine. /v. 2.
DIN ISTORIA BISERICEI RONANILOR
METROPOLIA UNGRO-VALACHIE/
CONDICA SANTA
(jJrmare, veg No. 4 anal, VIII-lea pag. 141).
VI.
q6 7, .. r.,..
A I 6 ptmt ill nps coaTa Axieniam8nIE 41sapka paM4 As
.-
Mg 'El.
2 .. 'Ps
az Tomo
"a. r . R.
ntopsnagotta. flaps a in amaapa um e xitpt i Illisfima Ka
s.. _ _ i".' ,u -ifirA0AIS
%-
ANnpuitHalips cepavaaa LUH a T04TZ aftsat navpHA ISO
2, "it Tr. N L' iii%
C8SEU
a- , ,,
LOKTI3 MN 41.81115E0t UM Kli nirpstuirrA Aaph C01114111 CA . 41-
... 2.
c.v. TA
v'S
oTooLTA 4 Enctpnaa a 14111Tpti/00411 Nwarrps rpogitaxin. IN"
....
aptai
,,..,
III
...
Ma
.,-..
P,Li
?..
ma
.Fo. - a
A
aAAI
. p -.2.
waiptniK8 caputu a )(ups . lila Ise **nark
WH liall4UNtEMZ1 Opt 6881;010 'fir8Me4 sTr C'Fla rELIrrif. 1B11 na .A.Amas.
Trik
Ise,
- t IC
epomotia,
`. ,.
Tpli8 Ir ; Cc Toqa. ifin apt num a At. K a rk LAN a Ar UM
,, '.* -Jr ir
RV
n ;` - %. tx
LS aovtl opt KIIKHODLI MONA IIa AMIE Ka St apt 1111 Lull Al 410.-
7,
Aus
:- ',. 0* 0.
18
, 0.
ia-a )(UpsP.
6 XI. ENHISIU1111 Kept MA C14111 GO:lnposontaneir
" :I. 'x A
80 .488a
sa
CITa cnplicasa On flaMIAE *Lft. 11111 Ef 4W254 4ip 496T5
imI, si. 1 &s Alpo; (7177--1669).
Vilidica Toodosie,
1/.
'4, 4.
www.dacoromanica.ro

82 ebNDICA AAN TA,
--= Al Patrelor Emanuil.
Grigorie Episcop al EnzeuluT.
IlapNyLoc iXitt) 193 incoiniroc Partenie cu mila luT D4,1ell a-
lesul
Sotiriupolei cu
prea-siluteT Archiepiscoph,
c aTtonC-c-cl; Fzpxtentzto7qc Eo)- mans proprie ra'ain-
-qpLoozOAstoc oixst4 xscpt irp oaucia. propusu (am iscAlitii.)
NOTE
49) Acestil actli privescel cum veclenia, pre alegerea unui Ar-
chiereil, care are a oc,npa Archiepiscopia Sotiriupolei, ce cade in die-
cesa Patriarchies de Constantinupolit Ef este scristi pre foia a 9 a
condice.
5°) Scrierea actu!uT este mai molt rondii, care se pote considera, ca
seriere caligrafia a secululul al XV1II-lea, dttr incA xnaT ponservii
putine eodT din caligrafia epocel lulMateT,Basarab. ICoio presentlimu
aid cu garmond bisericeseit, facend sage conserve asvarliturile.
015 Fiindea vaealqa este din Eparchie stremil, de aceea rolul Me-
trop olitulul Teodosie aicT este numatde coalegetoru.
52) Trebue sii, notim) ca Serafirn Episcopul de Romnic n'a luatn
parte la actistii alegerel nu pentru cg =rise, dar, dupre cum se ec-
e
§i
I
www.dacoromanica.ro

dONDICA SANTAlap
sprima actul alegerd urmatOre, ca (se prostise de bung. voie, ; adeca
se retrasese dela administratiunea Eparchiet. Dar aid nasce o
trebare, cand aflame s'a retrasfi Serafim? Actul alegerei luT Varlaam,
succesoruluilui Serafim, nu are data §i documentele istorice nu mai
face mentiune de Serafim Inca dela 1669 Octomvrie 24, tend el
confirma o cumparatdre de trd locuri din R8mnic ale luT Oprea, ne-
potul Metropolitului Teodosie, (Cond. Doc. Ep. Mimic. No. 18,
foia 34). De alai parte documentele nu mentioneza nicT de Varlaam
mai nainte de 1671 Fevruarie 19, tend el incarporeza la Episcopie
unit loco din Minnie al diaconulut Ghinea (ib. No. 19 foia 35). In cat
trebue s7. admitu cu D. Lesviodacs, ca Serafim a fostii Episcopii p6n8
la 1671, dar se vede ca tail in rctragere dela actele publice.
VII.
IIAPOE'NIOZ er 17'-
1101FM:40Z TH-E`Ar19,TA'THE
'APX I EMI, KOH WE T HPIr
110'AES2E OIKE['A REIM IWO-
E'TAFIA.
PARTETIE CU MILA LUI
ALESUL PREA-SAN-
TET ASCHIEPISCOPIT CU
MINA PROPRIE M'AM PRO-
PUSO. (AM ISCALITII)
(Apoi urm4sii, cre4ul, care este IntocmaT ca celii dela ale-
gerea MetropolituluT Teodosie; Tar penfru particularitittile
ortografice, reproducemit partea adoa §i urmradrea a confe-
siuneT) :
,.
ANI6T9
. ..,..
C841Z.
.
npIMMt
. ..
Iona WH KZ U1/1 %MAI ubinte c4 're
Ispispesuiline,
cassipal ISOpt
.4. ;-
fit TO
IN ek eN.
tt /Atha Wit ei' 4a8/1 4 tapeipt TO MtAtAO MZ-
as
pee' Ha
,.
Se KB C14/1118 11.111MA CZ LOOEP MN tZ na 5iess 9 Kate 8411081
is.
A
S r ,s
*" ,.. Pre r,
U1H KVIIE TOMI.A1 4111pH. Olt C4s Lite nApes fp 111 Vt. (14)AA Al 8 YE AA
AsliAi tUAKTE casOpa, Uth TOT 1 CsisN'Ttlit '110sMt411 MK 4118Z14Z9 8pin KZTE
0.
CA
0. ,..,
,s,pe
.. 1` iMHZ SoriTz MptMt 4. TA AE C4F.14711 napes 14H, tapa AE KiTE C1
AEUZA"; I AinZAgAiZ UM Ej. 111H TOTE KZT1 A apTim7; I npiHNir'Hi UM El,
ns
1.67
6
4
,....
M4
1
MZ
Ix ,a.
WH KZ TipHtZ Ha CZ 11Z5itli9 WH nts9* seicipsosYil ; 0111 4
TO TOTZ 61E14.1.11 MtAl CZ 118 17 At
7,
89 4t9111A 1 1111KOpE Amsepe 4.1'n0tp4-
-4- s . T.,
8116
_/.
&7. Ulf 4. Tp9 SE KB T019 Li oy me um ca ma lint 4 Rutz, eptao
A ;`.
YEA° Nati!, 4A1 not: ccisl'ejwrebse Mitt mane:, LuH SlipSHT0P A TOTS Agmt
;-x8
ii
essrosoi5, stypssr, illio.O411. WH AZ SZrZAitHZ HE Milli:, Kg
, 7-
AP8ro1 "6 U111 IS9 $111148 A9 .A.nrite5ed opt cesI ene 88110HE
WH 4 ZZLillepH CZ 11OtHZ K9KPTZTOilE Tr MZ, Kaill MN CZ AZ npi minat
a117.31 HaMt, WH RE KZ 4: SA 4,11 nfrrtpt CZ mZ Rep.; 45,1 TOTE pauysi-
s
+14Z
A. aetone NEAHptIllE WH 4)111411tHE. mina amict's. OA 1AZ Tuf1118 WH At
6.
70 Mtaf
,,-...
,N
ISZTE. 4i ,spe cosi85 9 11ATpHE 01Z1w8 CZ AI nz5iesse 'maid 4Tp8
a ..
TS ra e Ile k'Ish Mt;
in-
'EAU?.
D-PEO
r)..
-
. s`k. .. 7,
.,
`:', ;,`
www.dacoromanica.ro

824 dOlsTbiCA ANTA.
-A.- tV5e!<61/ eit--
4.
tr4 Partenie en elite, NT Diet' alemal prea santei Arehiepiseopil
a Sotiriop ell en mina mea am mibsemeatC
?TOTE:
63) Actele sfintu scrise pre Rola 9 tag. adoa gi pre fela 10 cu
semisoft rondA gi Inca mai conservi, carte -va din pailiculariatile
scrisorei 'codate ale epocei Jui Matel Basarab. In ctit credemil, cii,
nu gregimil, deck' afirmam, ca in privista caligraficg, epocha Me-
tropolittilui Teodosie este epocha de transitiune dela gcrierea co-
data la tea rondA.
64) Continutul actului, relativ la trashtiunea Bisericei, sinaktiti)
cum vedemit, on celu in cosfesiunea lui Teodosie, adaugitycdu-se-
aici Patriarchtilui titlul de ibiruitorii a tots, lumen,. Astu-felih de
titluri gi prerogative Pairiarciiii In seculul XVII-lea au introdusti
mai multe gi ele santti proprii Imperatorilor bizantini, dar cariT
acum erati representay prin retrial-chi. Aga vomit aminti aid gi"
skimbarea Mitrei archieresci, carea din forma de cueulion rOtuad,u
s'a skimbatti tot pre aceste timpuri In corane bombate, sexabse cu
coronele imperiale.
66) In fine nsai observImil gi ate-va particularititti literaro ale
limbei, ca gbogg,t4, yremel fillocii de multu, hadelungattl; (inimb","
in loch de inemit et&.
A6, et
7° 9 Ley
gics14,7)Lv-14.0 "71J
91-1,Rs ell v4
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 325
ra-
C(I)NTABeiME ME ner6 1NIIVE14 p,E AA Pam-
NEM
It
a
8
pZ.M3 (Inez M A 'ENAMBZp;
TiltoCE E AE tiVrIZ EWE AC3 tki'01111 KV1171 Kv GE-
9/11011. fro'ii Ka/0'A tire" (11)A-A4 grxi*Epiii WH
F4MEN11. 110psKA CA AOMNS' NOCireV
LW iTTONiE E0;80. 4'ff-fair-Am 4 C1)14-TA &A-
ir11/114Tr8 OATEN.plIKZ. A Kaer 171'1'E XpAM*' CTN
N
twrpw KA CZ A'Alty; WA CZ aqme
W69A5 WH KA CZ (1311i KHKErtmcpprovi .417
9Efu'gni-KVnill. Ai nilicam npf
H z rf CHAA WII,t/AE AA pa . A lipE
brqAUNg iNE"AA r06091 KYP aCliC WH A TpINAA
nVcea" net grqmiNqA itEAct FAZEiZilO RV tAPAAam.
KApEAE C tkeZTA MAN AE (1)0A0. ,14)14 AA 'cowl-a
afiiiKg(111. AIIACTA MI CA'r CKp4 NVMEAE
4 Twairz Kopicz
VIII.
Ak
, ,...
'vriKo
"'N
urn-,-.
AH d.
gV illaelti
HOCrra TH.
I
Scampi.
..
41-u '6:VmitiV
liv". A,01)AA
rkr
Aeillirts
VIAdica. Teodosie.
www.dacoromanica.ro

326 COND1CA SANTA
y
J
= Al Sotiriopolel Partenie.
= Al Patrelor Emma
----=, Grigorle Episcop Buz(eluld.)
el'
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 327
Ipolit Arehiepis'cop Moreel.
NOTE :
60) Actul este scristi pre- Ma 11 a condiceT cu Merl 1-
mitatia tiparului si de aceia fln si dame cu tertia bisericesa
67) Actul nu are data, dar alegerea luT Varlaam trebue sase fi
petrecutli In anul 1671, de sand si fact. documentele mentiune de
haul.
68) Varlaam, ca Episcopil de Minnie, are meritul, ca a inmul-
titu daniT averea Episcopiei si a fundatii. skitul Cetquaa do
langri. Romnie, pre care l'a dedicatt Demme Jut Grigorie Ghica
(vecli: Cond. Doe. Ep. Rom. Mosia Voinigegtil No. 21 pag. 629).
69) Varlaamu a state; ca Episcopii de Romnie, numai One" la 1673
luna Ianuarie, cand o Imprejurare, defavorabilg ronAnesel,
despre carea vomit vorbi mai jos, l'a riiiicatil la trepta de Metropo-
politil al Ungro-Valachiei.'
REPtiAir 11X Mira'
X
okg111111085". FPI"-
AX14Th OW' OclailTI
A 131.141,113X/Ig RX11XPA MLA Olin-
.A.g1113.
(ApoT urradza simbolul credin1,;eT, intoemaT ca eel de
la chirotonirea MetropolituluT Teodosie, precum i mitrturi-
sirea relativit la traditiunea Bisericei ortodocse, carea diferl
numai de aio :)
`4E Kg TOTS C7 MFZ wN CS MX
tiVigeVIAOr tiEAOr V6HE. AM Devi CflapiTtiMi
=--
grin
Bisericei
di;
61114C1101116.
,
Maio ÷ 6Z
4c4t)itrik4
cirilicit,
,
www.dacoromanica.ro

328 CONDICA SANTA
,
GHO:?liToet0 AMVig CTZflZ WN 9-04-z. glett ca-
mkti,VCKZ NINT90110/tw. lij elANOCTE WN ma
larzOKx Kq NWT+ la 6paroCirit 4,N145trAKZ
..-,.
WH Kb' (1)01KA AW ANitie . NeE C(ptigrEAE Kw0ANE
WN 4szt4aTC4H CZ na'Kz asairwroiart Tai MZ,
KAerk MN ,CZ ?sZ flpE AihrA Wk. WN K16 KilTS- HA
bH IIVT! fiA CZ MZ flZ4liq K. 41 TOATE ez-
2/ .
AtIrIt-WTZANAI NEWkIlTE MI XHKA'kNE. AVriz
CTA 4
i
KZ MA AMP TgeffeEKq. U.41 iNE KATE
...0
TOK-
Mrt'AE 4E ApE CKAWNW A4HP0110AIE CZ AE IIZECKV
.;.,
litCK1-1m6A ...f:TeV wotorz 61-m56A mrk'.
,
g AA ii q g26:4 AA A 7114)1C tif,( fz4.61'
ri...i 6. '"'N - -9 faii.--0,-(,-1--
"lax (pima 6, I'M Ica n if GI fh-atkc d-4 V
I L (T n 4-1
i
WitatiA/L it fr C Ofe.= Varlaam en mila 1nY D-deil, randnit la sfanla Episeopie a
Roniniculd ea Mina mea snpt acesta am iscalitk.
NOTE
60) Confesiunea, atat cea relativa la dogme, simbolul credintet cat
§i cea privitore pre traditiunea Bisericet stint scrise pre pagina a doa
a foieT a 11-a din condica santri §i scrierea este imitatia tiparulut
61) Partea relativa la canone §i traditiunea BisericeT din confesiu-
nea acesta nu mai are simplitatea celor anteriore. Ea imiteza confe-
siunea facuta de Partenie al SotiriupoleT Patriarchulul Metodie; a-
decal lace din Teodosie (staple.' §i biruitoril a tOta Iera runianescA
Metropolit.,
62) Mind ca ne aflame fap, cu simbolul credinieT7 pronuntattl de
catre Episcopul Varlaam la chirotonia sa, §i care simbola este Insu§I
acel pronunlatil de Teodosie,, noT adaugamil aid §i urniaterele obser-
vatiunT, care ni le-am formate. fn urnfa acum.
,.
,a .
Cr---2, ;--../..., 1..-- -
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 329
halt Prea Sa4tul Metropolitu al Moldovei ri Sucevei, D. D. losif,
cu ocasiunea public ra de cafe' noT a biografieT Metropolitulut Teo
dosie pi specialminte, a afirmara nOstre, ca simbolul credintei, tra-
dusti de catre Teodosie, este eelti httaiti simbolu romlnescii, pronun-
latu in Biserica Muntenia, Tie -a atrasd atentiunea asupra until aim-
boll alit credintei, tare ecsista in Biserica Munteniei Ina, de pre tint-
pul MetropolituluT Stefan, pi anume dela anul 1657. AtuncI, rugand
pre halt Prea Stintia Sa, ca sg, fiu pusd in positinnea de a me coree-
ta, mi s'a rdspunsii, cg manuscriptul cu acelu simbolu al credintetilti
are inbiblioteca din repedir0 Metropolitang dela Tag. Astg-sli fuse:
halt prea Santia Sa a bine voitit a mg pure in positine, ca, veclend
manuscriptul mentionattf, cu sufletul plinti de recunoscintg, pi de
buetirie sa presintti lectorilor RevisteT urmiltrele observatium:
a) Simbolul credintei, despre care vorbimd, se aflginteund mantis-
seriptu in evarto mica de 146 pagine, ce cuprinde tRonduelra Episco-
pului cum trebud &se face, pi iSlujba la sfgramar,,ea mOptelor Dum-
necleepth tornosanii, ; adecd, alegerea pi chirotonia Episcopulul, pre-
cum pi santirea Bisericel. Chartia manuscriptului este albd, riglatit pi
for mare& de fabrica. Scrierea este cea dreptd, imitatia tiparului pi
are trei stanibe, luerate cu mana, care xepresinta dog pre Mantuitorul
in positiunea Archiereti pi una pre profetul Solomon2 tinend in
mana stitnga o Biserica uu trel turle, tar In drepta unu rulou ; apot
mai are capitelurl pi sfirpituri la fie-care serviciu, lucrate pi aceste in
culorl pi cu poliela. In genere manuscriptul este de o vq,lore artistica
forte mare, representand in tot& puterea et estetica caligrafiet din
prima juingtate a secululut al XVII-lea.
b) In privinta cuprinderel manuscriptul are pi mai mare valore. El
represintit prima traduqiune in limba rotnana a ronduelelor citate,
unde se vede tradusu nufnaT tipicul, femanond rugaciunile tot in lim-
ba slavong. i en tOt& restrictiunea traducetorulut cineva §i in special
cet menip a face unti dictionarti romanu de cuvintele vekT, numaT aid
vor putea ga,si vorbe din economia domestics a timpului, intrebuin-
sate la formarea migmeT, compusg; din S-tele relicvit, ce se intrebnin-
laza la tornosirea Bisericilor.
e) Respectiv de Simbolul credinW din ronduela efaceret Episcopu-
lut, constatamu, c& acosta, finpreuifa cu profesiunea de credintg, aft-
tore aim pi carea se prontriliA la chirotonia Episcopului, nu este, decat
o ta-aductiune liberg a acestor piese, facutd, pote tot de catre Teodosie,
succesorul MetropolituluT Stefan, care pre la 1657, data acestor traduc-
tiunt, se afla in mongstirea Cozia pi ele s'ati fgcutti in scopul de a se scrie
iCondin, Santa,, carea era in formaliune pi pentru care Metropoli-
tul Stefan pi dispusese, ca sg, se lase doe" fel la inceputul condicel, spre
in
.
'de
www.dacoromanica.ro

S30 CONDICA SXNTA
a se transcrie aid, AtirmAmti acOsta pre considerentul, a piesele, des-
pre care vorbirati, 114 acelegi particularitittl limbistice, care se obser-
Niti la tote lucritrile literare ale Metropolitulul Teodosie. Pre Ringo. a-
peste, Teodosie into clericii inferiorT aT Metropolituld Stefan, ors
persona, care cunoscea limbele greats, slavong. gi kiar pre cea la-
tins gi prin urmare fu posibilitate de a efectua nisce asemeuea tra-
ductiunT. ApoT Teodosie, devenindil Metropolitti, a patronatti acestti
simbolti al credintel Yu totti timpul archieptistorieT sole, pronwitttn-
du-lti, cum am vetiuttit kIar gi la chirotonia sa. In fine nu ne autoristi:
nhnicti sa putemti presupune, ca acestti simbolti a fostti pronuntatu in
Biserica gi de catiO Metropolitul Stefan la chirotonia -sa. Din contra,
datele istorice gi specialrnente o notit a scriitoruluT carter, ni impunu,
sit constaMmtt, c4 acestil simbelA al creclintd cu tots rOnduela facerel
Episcopulul &UM niece plese literare, care all o origine comunn cu con-
dica santa gi sfuttti (acute din ordinul Metropoli Hui Stefan, pentru ca
Archiereil, chirotonisig in Biserica MuntenieT, sa pronuntit in lhnba
romfinescg profesiunea for de credintA. Ecg, uota, despre care vor-
bimit gi carea se datoresce penes logotetuluT Staevo, col -ce In anal
1657 a ficsat'o in manuscriptul citatti, gi anume in josul pagind 142 :
Gila ZTE110 b lill'EHOIQ rldrit
x- It yrs'
cznuta 6,5a 3toftia 415X0E CPLEM
EZ ETU; KFIIIEHH 0413.fliA,
111.17ptitANTE olrpoanaxTHIROAO ETC).
ponpitwintig RZ AS4/5021-
Acesa. S-til,Dileescii carte am
gcrisu eti in S-tul botezu
Staevo (a).1u1 Stefan Mifropolitul
eel venitti de a doa Ora in anul
7165-1657.
X.
t AIONT'EIOE 'EA.EV eT-
110WH'4401,' TWE eA.rIOTA'
.r[TE NiP01-10'NESE 6TVKPO-
BA.AXPAE O'IKErA XEIP'I
TIPOE'TA8A. KA'I
rPAVA..
DIONISIE CU MILA LL'I
D-ZEIT ALESUL PREA
SANTET METROPOLI1 A
UNGRO-VLACHIET CU.
PROPRIA MEA MANA
AM PUS°. SI AM SCRIM.).
INNAINTE.
a) Caligraful cartel gi al acestei note FIT-a scrisit numele, se vede din mod estie
dupre sistema yoke a scrierei decimale: adeci a luatd fie-care uteri` din numele
sell, a privit'o ca pre unit numerti, apoi a scildut'o din numdrul decimalu, urnuitord
imediat liberei din nume, pun8nd in mannscriptii rgmdsita acesta. mar special :
s'a pus in manuscriptd liters w, earea este rdmiigita din 1000, dfScii se scade 200, Bed
rid apoit =700-1000=300= ,r; A=9-10=1=a; f=5-10 = 5=( ; (1
=8-10=2= B ; gi A =30-100=70=0.
GT14)(111g
or
rIPOE'-
t
5i
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 331
(Urmezii, simbolul credintei in limba green, iar pre f6ia
14 in cea slavonA. Coufesarea fradiViuneIbisericesei este scri-
m in limba gr6crt fi cea romitna. dupre cum urm6za. Vor-
bole latine din confesiunea romanit VOT represents corectiu-
nile nOstre? lax cele din parentesa nepotrivirile cu tecstul
lfp6; TOLIT01; o-cinco xxi ec7[0-
;IZOtLat T44 evriocc xx6 OiXOU1.1.EVE-
7.1; ETai g',J1/630U.; /7.:ITLVE; &fa
pUAM7.-ri 7.7)v dpi &'i au
xx op.6loy65v TOU:,
UT' ccirce6v SEcoptcp.iv7i; crripyav
puXi-crztv xxv6s,o4, xxi Tx;
aYixS avrcEt4,6ax.; TO% (EpOTC, 71-
1,411v Tcpeicri xx-ca 8.1?6pou; xat-
E;b; xxi 7p6vg. ELETur.d.),5--qaccv,
Tc&Tra;, ay.:a:709-m. (lova-
itoaey6v.evoc, xai of.); cbcocryspov-
TCCE, auvanoatmov.a-vo; ispocrirt
rx%TIr 4xikrlacao-mir
6u.oAoyfo 8to:eptarretv, xai X1T1
».1q11Z A MACTA C$;/-
+Rh WH, IIINMECKS, WH
IrtAl WAFITE CiNITE CZ-
GwpZ. CrkY APINA-
tra (WH CeAq 0:1)x0/(ir k)
nctirriNC('rzpirk)paza
(TotimrinEAWQ(lognaelor
(Keirmitoi) celor clre-
pte (grx,rqpicicKz
ciiqcomirqKVHHEAna)316r:
turisind, ca Cq+Zek WH
Ck 11Z;ECKZ, ICZTE KA
NOANEE WH KATE sante
irawfittE AS 4TZensiTZ
AMEN CI)11414 fiZeHIAN.
(MN TORTE
TWA/VW/1E 48ZL1Z-
'1 gi)10) Kaire is (so-
r grE) diferite is 9,i m
an! crkg
cq) 411H nostri fI Z P H I1, H.
(f. z) .61 KATE Crkg Af-
nzverz EN, MX Arkpz-
Nz Wit ES. 1.11H (TORTE)
grecil.
io-yrrav,
xai
00;
CI TEAS
WH
4:zkvEI1TAII AE
eipirriro
KV
,
www.dacoromanica.ro

332 cor-DrcA SANTA
Tp67rov ppovetv OLUTifl
valor ic,c 3,4 Cis 7ravrOc. TrE ;I X21
Y.00TaiTiVTX iTC6./.00; XIGIUTCOTWT-
0'611.00.7 TG) Tcavarwritcp v.ou
xoci TCO OiX0U-
1.1.EVW.0 7poo-iircorfilX6-
REV64 TS ?66(:) O xxl 2.6eo?../v.
pi; v..7.2.1pb iv.9:uTOv ailirrelowv7
676o-tiv.o4 TczpiEo-rt ovv a Gy. llpo.;
ToO'rou; 6140X9yeT) zir.rrizat
Tcpov6v.t7G .1;o6vo; pu-
Matti.%) UT4: iT'ApEyxepyircc, gwr,
icrxiTlc v.ou avmwoll,;.
KZTE ;5:3 npIHMH EN, lip
HMiCKZ itMEW.1.1111 - scx
Marl MZrTWeliCiCKZ, cz
nz5icti8 WU natirt KEA-
11111 + TpW TWA-
Tx MAMA ISIEU,VAMrkAEI
CZ 14 rhicsiz acgnea
EH, NFICKA et AWKIN(al +
ri 1
110frpHSZ NNy 4.orpc3
11z. ÌE .KZ KW TOO? cz
i3QME.cZ Wu CZ MX illAFKZ
+SZUZT414AOP: 'IEA0pZ
GWNE, AAE IlettC()411TVA,y
AATEW MMI1W Uill CTZIIZ5
GB1-164Vuirwel-ON TWA-
irz Agmrt, II tvreirancz)
01)414 11.4z AioNv
ciV). 1.1.1N Czipz mz
tECKZ (KW K1611ITZ) iubi-
tare t4ii Aqm'NE5ig m4+e,,
WN
,
KW (remia ioeri Aqm
tmig,( riefc(pti TEM KA
NWHE, CZ 11ACKZ Kql3Z11
TzTwa erR TV9mx) fort
Mil CZ Ax npE MVIA MAO;
[1111 KW KZ +m ESA gm
cz Mx nz4-
CKX KWpATZ) AE TOATE
AWK0411AE Ìrk AE NEM-
pAn TE WEI linKA,INE.
o:2ivoc Z-
00:4iÌTY1 clEcn6TTI,
11:4ccrri.; incoA4,into...; TCO"T)--
zoci x
O 93v, pzth&-,
K14-
(tiara-
lzpvip./0,
IV
IIVTrkpAti
www.dacoromanica.ro

dONDICA t AN TA t38
AVna atirkerg4Kz MAN
ArtaivrVeHCECK 6,11.1111iZTE
TONttAf AE eZAV Mii.
CTEri, Aft CKAWNV Ilterfi-
ApWECKg Ca AI OZ41C0?
14i CICHm6ATE. 4vres?
1111CAX8 li OR IIIAKZ. TWATZ MAI Mi.
-.=--- Dionisie en mils 1u D-dett aleral rrea salad Metropolil a
Ungro-Valaehiel en mina proprie am substrisii §1 am stabilit
113:11-
1-0 V 11 0 t 1-4.1 CTTH
TipotioAiti
XI CKkI CI OE1O rok K010 110-
www.dacoromanica.ro

884 CONDICA SANT/
NOTE:
62) Actele chfrotonieT lei Dionisie want scrise pre foile a 13 ai a 14
a condicei, in limba grata, slavona tea romanesett, cu liters ronda
greca aidrepta, imitatia tiparului. In limba grech, este scrisil Simbolul
profesiunea de credinta, care se aflti pre foia a 13-a, in liinba sla-
court pre fOia a 14 sta scrisu Simbolul credintm, iar in cea romanesch,
se afla numai profesiunea de credinta, relativg, la partea traditionala
a Bisericet.
62) Deal dela Dionisie ni s'a conservath profesiunea de credinta In
tree limbi, Condica Santa nu tontine ai actul ipopsifiarel lei, sea al ale
gerei bisericesci. Acosta probeza, ca Dionisie fiind primul great, ce
a usurpatu tronul Metropoliei Ungro-Valachiel, prin resturnarea Me-
tropolituluT Teodosie, nu avea ai consitntimentel clerulut alegetorii.
Deca la alegerealUetropolitului Teodosie a trebuit sa iea parte Mu-
narea SoboruluT Term rumanesci" pentra realisarea alegerel in per-
sona lei Teodosie aici elementul grecu din tera a creclutti mai ne-
meritil a nu -T ecspune candidatul for la o alegere, carea putea fie
fatal.
64) Cu Dionisie, partida greet); din Tern, sprijinita de titre Ito Gri-
gorie Ghica Voevodtira data prima lovittira BisericeT Munteniel ai
cu acesta directiuneT culturale romahesci: De aceia i Simbolul cre-
diupt la, chirotonisirea lei Dionisie nu s'a pronuntatu in lituba -roma,
ci numai in cea green ai slavona.
66) Dionisie, inainte de radicarea sa la trOpta de Metropolitti aftIn-
gro- Valachiei, a fostli egumenti in monastirea S-tet TreimT de 16ng5
Bucureati, supranumittt astK-slt Vachreati. El a state pre tronul Me-
tropoliei Ungro-Valachiei unit timpu forte scurta; ai rite 1ifar in a:
rtul alegerei, 1673, a ai muritil.
Areltim. Ghenadie Enheenn.
of
ii
need,
www.dacoromanica.ro

Misteriul Penitenteis
Legettura cu misteriele espuse pill aci. Idea despre
misteriul Peniten ;e. Diferitele ha numia Instituirea
diviiu 19i realitatea acestei misterzii. Cine pdte a s6-
versi acest misteria si tine a se folosi de el.
In cele treT misteriT mantuitore ale BisericeT, tray
tate phng, aci, se preda omuluY t6ta abondenta daru-
rilor spirituale necesare pentru a se putea face ere-
stin, si facendu-se, se progreseza in pietatea, cresting,
si sa ajunga fericirea eterna, Botezul cur* pre pe-
cgtos de tote p6catele lul original si de voe, i'1
induce in inp6rdciea charica a Jul Christos. Mir-un-
gerea IT comuniert puterile divine pentru intarirea si
cresterea lul in viata charica. Eucharistia 11 nutresce
cu hrana diving', si'l unesce Q11 insusT isvorul vieteT
si al charulul. Dar fiind-ca omul, curatindu-se de-
sdversit de tote pe'catele in apa Botezulul, nu se li-
bereza si de urmarile p6catuluY original si de co-
ruptiunea ereditata, precum : in suflet lesnici6sa
inclinare spre r6i1, iar in corp b6lele qi mortea ;
fiind-ca si dupd, Botez, crestinul din not p6te a gre-
si, ba Inca forte des (1 Ioan,l, 8, 10), si p6te a se
supune b6lelor, si Inca citte-o-data unor (bole) forte
grele, cc apropie de mormant: apol intru tot bunul
www.dacoromanica.ro

886 MISTERML PENITENTEI
-.I
Domn a bine-voit a iustitui in Biserica sa Inca douc
misteriY, Ca doue do ctorif pentru neputinciosif e/ mem-
bri : Misteriul PenitenteY care vindech neputiutele mi-
stre spirituale, li. misteriul Eleo-Sh,ntirei, care'sT in-
tirade mantuitorele sale lucrAff si asupra neputinte-
lor nostre corporale. Vom vorbi mal inteiti despre
primul din aceste misterif, iar dup'a aceia despre eel
din urmA.
Penitenta luath in sens de misterid (1), este ast-
fel de ierurghie, in care pAstorul Biserica, cu pute-
rea Santului Spirit, deslega pre crestinul ce se cur
esce si se mkturisesce de tote pecatele seversite de
el dupe Botez, asa ca crestinul din not se face nevino-,
vat sisantit, cum a exit din apele BotezuluY. Incon-
formitate cu acest inteles dasettlif antici al: Bisericef
au numit misteriul Penitentef deslegare (2), miixturi-
sire (3)., inpacAre (4), al doilea Botez -(5), adoua scan-
dura (de mantuire) din naufragiti. (6), etc. etc.
1 -it. Misteriul Penitentef este instituit de Domnul
dup6 invierea sa, dad arAtanduse discipulilor sef
care erati adanaci la un loc, afara, mime de Thoma,
solemnel k-a clis lor: Pace voue, 591 acestea clicend, a
sujiat, ci a clis for : luatt Spirit Saizt. Cdrora vett erta
pecatele ertase-vor lor ; o'i cdrora be vett (inea, (inate
vor fi (Ioau XX, 21-23).
D n aceste cuvinte sa vede, a) ca insusT Doinuul
(1) Cad penitenta 'mite fi luat'a§i se Intelege Inca si in sens de vir-
tute.
(2) Tertul. de poenit. G. IX, X.
(3) 'Eiop.aori,c1K, Irin. Adv. her. 1, 1 ., n.. 5, 7.
(4) Augustin de Civ. Dei XX, 9. n 2.
(5) Concil. Cartag. V. c. XI.
(6) Tertulian de pcenit, c. IV; Ieronim, Epist. ad Pammach et O-
cean. de error, Orig; Epist. XCVII ad Demetriad. de sere. virginit.
www.dacoromanica.ro

IVISTERIUL PENITENTET 831
a predat Apostolilor, si prin urmare si urmAtorilor
lor, puterea sa divina de a erta sail a nu erta Ome-
nilor pecatele b) a erta sail a nu erta ariume prin
Santul Spirit, adich, prin puterea si lucrarca Lui ne-
vequtd, si c) fara indoiald, a exprlina acestii putere
printr'un chip veclut intfo lucrare ore-care. Vrea
sa click Penitenta se aratd un real misterid, cu tote
proprietiitile adeveratelor misteiriT.
Afarit de acesta, Christos Ma,ntuitorul inert inain-
te a exprimat de doue orT fiighduinta despre acest
misterid. Prima data, cand a ;Hs Apostolului .P.e-
tru care l'a mdxturisitd pre El in persdna tuturor A-
postolilor de fill a mut D-zed : da fie cheile
Impetreiciel cerurilorg ; fi or-cciteveI lega pre pelmentu
vor fi legate fill?, ceruri: or -ce vesi deslega pre pd-
mentit va fi deslegat in cerurl (Math. XVI, 19). A
doua-Ord, cand El ca sef al Bisericei a declarat a-
cesta inaintea tuturord Apostolilor : Daqa (cine-va)
nia de Bisericet nu ascultel saW fie fie ca un pagan
fi vamef. Amin greiesc voue,m1 cate veri lega pre pei-
me'nt vor fi legate ,certi : 5si orl elite yeti deslega
pre pdmeml vor fi deslegate in certi. (Math. XVIII,
17, 18).
2-lea. MisteriulPenitenteT a esistat in Bisericd din
timpul, Santilor ApostolT, si piistoriTBisericeT tot- d'a-
una sail folosit de dreptul dat for de D-zeil de a le-
ga si a deslega. Asa, in canOnele apostolice se slice:
llaca, tine -va, Episcopd sail preot, pre eel ce se in
tOrce de la pecat nu'l primesce, ci respinge: sa fie
depus din trepta preotieT, cacT intristeza. pre Christos,
care a 1).is : bucurie este in cerd peutru un pdcatos
ce se pocaesce" (Can. 52).
AM1=1
1,1 void
n
,Si in
fi
'1
yri
www.dacoromanica.ro

fffiSTERRIL PENITtNTEt
In Constitutiunile Apostolice_, sa amintesce cu
multi claritate qefilor Biserice4 pe de o parte, ca
for le e data de D -zett puterea de a lega qi a desle-
ga (1), Foi sa propun numer5se invetaturi, cum sit
judece diferite genuri de pecate (2), i cum sa se pdr-
te cu cei ce sa chepc (3) iar pe de alta, sa po-
runcesce credincioqilor a respecta pe prtrintii for
spirituali : pentru ca ei au prim-if de la D-zet pu-
terea vietei foi a morsel, puterea de a judeca pre JA-
cato§i qi, a'i osandi la mortea foquluT vecinic, iar pe
ceT ce se caesc deslega de pecate i a'T intOrce la,
view" (4). Nu cu mai putina claritate acesta acesta
§i dascaliT anticT aT BisericeT; sere esemplu :
Santal Ciprian ; dup6 credinta mai mult, qi du-
pe fricit maT b sunt aceia, care nu at facut nici o
abatere insemnata, ci numai cat gandesc la ve-o
abatere, o §i miirturisesc cu infrangere de (inima)
qi sinceritate inaintea preotilor IuT D-det, i T desfa-
qura, consciinta, iT espun greutatea sufletuluT, i cu
trite cit xana este mich, i nepericulasa cauta docto-
ria mantuitOre.... 176 rogil pre voT prea
sa '§i marturisiasch fie-care p6catele pima, cand, ceT
ce au . gre§it, se afla, inch in acesta viata, cand mar-
turisirea pc te fi primita, cand satisfacerea i ertarea
sever§ith de preoti, este pliicuta uuauntea Doirnia-
luT." (5)
(1) Const. Apost. II, c. 11, 12.
(2) Ibid. c. 15, 16.
(3) Ibid. c. 38. 40,1 -43, 48.
(4) Orrroc Tap irapec 13e6; cwic 7tai. ,acxvit.ou goacdocy Lk-fir:at,/ ... I.
bid c. 33.
(5) De Laps. c. 28, 29, In Patrolog. curs compl. T. IF, p. 4881. 489
a'T
iubiti frail,
§"i
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PEI4ITENTEt X88
S -tul 59i _Mare le Athanasie : Precum omul bote-
zat de un om, adicrt de un preot se lumiti6zri prin
darul Sfintuld Spirit; aqa §i eel ce'0' mArturisesce
pecatele sale in (misteriul) penitentei primesce er-
tare de ele prin preot cu charul luT Is. Chr." (1).
S -tul Narele Vasilie : Este neaphat a, martu-
risi pecatele inaintea aceluea, chruea ii e incredin-
iconomia misteriilor lui D-qeil" (2). Mult mad
favorabila (p. monachT) §i mai nepericulOsii este
acea mkturisire, care srt face inaintea until preot
b6tren, capabil de a propune un niijloc intelept de
penitents i indreptare" (3).
S-tul Loan Cbrisostom : ET (preotii) locuesc pe
pliment, dar sunt admi§i a despune de certi, primind
ast-fel de putere, pe care D-clew u'a dat'o niciAnge-
rilor, nid Archanghelilor. Cad nu s'a clis Angerilor :
iar cote yeti lega pre pament autoritAtile (la-
ice) all puterea de a lega pre prznent, Ins numai cor-
purile ; dar ac6sta putere (a preotilor) privesce pe
insu0' sufletul §i se inaltri, 0116 la ceril, tack aceia
ce preotitchotargsc aicT, aceia confirms sus,
si stapauul se unesce cu opiniunia servilor sei" (4).
Aceia§T invatseturh despre misteriul Peuitentd o
edA : Tertulien 5), Lactantie, Grigorie Nisu, Am-
(1) ... Ata TO5lepi.04 kap44,' vat tip &pow zipttt /4v:star). (Adv. No.
vat. fragin. in Galland V, 213).
(2) 0 110A.IUMH. npammite, KpaTKO 65110M., 076 N601111 288,
Ga. 0 g IF IX, 360.
(3) Ibid. resp. la intreb. 110.
(4) Despre preutie III, 4. 5, pag. 59-60 in traduc. rung,. S. P.
1836.
(5) Peccator, restituendo sibi institutam a Domino exomologcsin,
sciens, prmteribit Wain, quEe babyloniuni regem in regna restituit Pe
pcenit c. 12).
KZ Ta.
Sri
. Si
D-zeti
tata
www.dacoromanica.ro

846 iVIISTERIUL PENIt ENTEY
brosie, Ironim, Augustin , Kiril Alexandrenul, (1),
Papa Leon (2) §i altii (3).
Din miirturiile aduce deja din S-ta Scripturg. §i
din Siincita traditie se vede cii, puterea de a sevirqi
Misteriul PenitenteT a fost Incredintafa la ineeputti
de Domnul mime Apostolilor (Math. XVIII, 18;
-fen XX, 21; Cor. I Cor. XII, 28 ; II Cor., V, 18,
20), iar de la Apostoli a trecut la aceTa cari 'fit -au
suceedatti in Biserica la episcopi si presviterT
(Tit. I, 7) (4), Msa a§a ea Sancitii servitorT Bunt nu-
mai instrumente v6clute in shvar§irea MisteriuluT, care
nevazut sa skvarqesce prin el de insusi Dumnezeti.
CAcT este zis : ca or cdte veft lega pre pamgnt vor fi
legate fi in eerie; fi or cdte ?Jeri deslega pre pamont,
vor fi deslegate )si in cer. (Math. XVIII, 18). Spre 'in-
tarirea aceqtia se pot aduce §i mArturiele dascalilor
anticT, precuni :
A lug Firmilian Episcopul Chesariei Capadocia
(an. .33) care slice : Puterea de a erta pecatele este
daruitA Apostolilor qi Bisericelor pe care a le-ail
fundat, find trirnisi de Christos, §i Episcopilor, care
li-ati succedat" (5).
(1) Last. Divin. Inst. IV, 30; Gr. Nis. Homil. in eos, qui allios a-
cube indicant, in T. II, pag, 234, Morel.; Ambros De pcenit. II, 7.
11 ; Ierou. In Math. XVI, 19 ; August. De adult. Coniug. 1, 28, n. 35;
11, 16, n, 16, 17; de civ. Dei XX., 9, n. 2; Cyril Alexand. In Johan,
XX, 23.
C2) Multuni enim utile ac necessarium est, ut peccatorum rea-
tus ante ultimunt diem sacerdotali supplicatione salvatur." (Epist.
LXXXV, c. 3, ed. Cacc)
(3) Acterius, in Luc. XV, 11. (Fragm. in CoinbePs. uctal 228);
Cassian., de lncarn., VI, 18.
(4) Can. Apost., 52;
(5) ,.Potestas peccatorum remittendorum apostolis ata est et eccle-
siis, quas illi a Christo missi constituerunt, et episcopis, qui eis ordi-
natione vicaria successerunt" (Epist. ad Cypr.).
www.dacoromanica.ro

MTSTERIUT. PENITENTEY 341
A S-tzcha Ambrosie: fine p6te a erta p6catele,
afara de unul D-deli, care de asemenea le erta prin
aceia chrora li-a dat puterea de a erta?" (1). Si
in alt loc: Dreptul acesta este dat numaT preoti-
lora (2). In al treilea loc Omenii severqesc numaT
oficiarea intru ertarea pecatelor, dar nu arata ca, au
vre o yutere 6re-care proprie, chef nu in numele for
Crta, ci in numele TataluT §i al FiuluT qi al santuluT
Spirit, el cer, darue§ce; aid este supunerea
omen6sca, iar multimea indurarilor apartine putereT
supreme" (3).
A S-tulta loan Chrisostom: nTatal-lice el tota
judecata a dat'o Fiulul (I6n V, 22) : acum v6d, ca
Fxul t6ta judecata acesta a dat'o preotilor.... Pre-
ociT IudeT aveati puterea de a curati corpul de lepra,
sat mai bine, nu a curati, ci numaT a atesta de cu-
ratire (Leon c. XIV) .... dar preotieT Noulul Tes-
tament at. primit puterea nu numaT de a fi martorf
celor curg.titY, ci de a curati, qi pe rang% aceea nu
lepra corpuluT, §i necuratia sufletului" (4).
A lul Patian, Episcop Spaniol (apr. 370: Tu
lici : until D-clef. 'Ate a erta gresalele. Drept. Dar
§i aceea ce s6ver§a§ce El prin preoti, este puterea
hit D-clef" (5).
A S-titlza Leon Papa Romei: Mijlocitorul Titre
D-qeti §i Oineut, omul Domnul Is. Chr. a dat §efilor
BisericeT puterea, ca qi ei sa, dea sancire penitentel
(1) In Luc. t. V, n. 13.
(2) ins hoc solis permissum sacerdotibus eat (de pcenit. 1, c. 2, n. 7)
(3) De Spir. S. III. c. 8.
(4) Despre preotie. III, 5. 6. pag. 60, 61-62. in traducerea rueg.
(5) Ad Sympr. Epist. 1,. n. 6.
D-deli
:
;
www.dacoromanica.ro

342 M I STERIUL PEN ITENTEI
celor ce sa chesc, i prin usa impAcereT sh'T
sch curhtiti, prin mantuitdrea satisfactiune, la cumi-
nicarea cu Sante le TaTne. Dar in acesth lucrare 'tot-
de-una participezh insuF,IT mantaitorul (1).
In genere, daschliT anticT aY BisericeT afirmad, ca
in Misteriul PenitenteT, insusT Chr. (2), sail Sitntul
Spirit (3) deslegii, pecatele, jar pe phment, de organe
veclute ale acesteT puterT, dupe SantiT ApostolT, ser-
vesc EpiscopiT (4) si presviterif (5).
A se apropia la Misteriul PenitenteT pot numai sin-
gurT crestiniT, care duph ce s'ail curatit de tote pe-
catele for in Misteriul BotezuluT, gresesc din nal,
peptru care si ati necesitate de un nal mijloc spre
a§T curhti consciinta. Nu pot inse a se apropia la a-
cest misteriil aceia, care nu aunt creqtinT: eT dato-
resc maT inteiti a se folosi de primul misteriA cres-
tinesc, In care se deslega tote pecatele omenesci, si
prin care, ca printr'o u a intra in Biserica lui
ca sh", aT136, dreptul de a se folosi de cele-l-alte mis-
teriT ale eT. Acesth invethturh cunoscuth tuturor din
practica continua a BisericeT, ati exprimat'o cu cla-
ritate dascaliT antici ai Bisericei; spre esemplu, S-tat
Ciril Alexandreanul care Slice ,Duph phrerea mea,
(1) Cui utique operi incessabiliter ipse salvator intervenit (Epist.
LXXXIV, ed. Cacc.
(2) Orig. in Lev. homil. VIII. n. 10; Patian. Epist. ad. Sympr.
III, n. 7.
(3) Ambros. de pcenit. 1, 2 ; Euseb. Qu. ad Marin. n. 9 (Mail, 277);
Cyr. Alex. in Iohan. XX, 33.
(4) Const. Apost. 11, 12. 20. 21; Firmilian.E pist. ad CypD. (inter.
Cypr. Epist. LXXV); Athan. Magn. Homil. in Illud; profecti in
pagum. n. 7; Ambros. de pcenit. 11, 2.
(5) Orig. in Num. Homil. X, n. 1; Iacob al Nisib. de pcenit. Serra.
VII; Term. in Math. XVI, 19; Theodorit. in Exod. qu. X V.
primia-
CM.
:
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PENITENTET 343
omenii investitY cu (Santul) Spirit prin clout,/ mijloce,
lasA sail tin pecatele : inteiti cand pe uuii care se
arta, demni dupd chipul vieteT §i a cerciird in cre-
dintg ii admit la Botez, iar pe altii, care Ina, nu
s'all facut demni de el, nu'i admit ii nisi le comuni-
ca charul divin; al doilea, cand ertii sad riu 4rta, pe-
catele, supunend oprird pe fiT BisericeT, care gre-
qesc, c4 ertand pe cei ce BA cAese" (1). Asemenea qi
Fericitul Augustin slice : P6catul ... . data el este
severqit de catechumen, se spalh prin Botez; iar
dach'T sever 1 de eel botezat, se vindeca prin Peni-
tei4a" (2).
(1) In Iohan. XX, 23.
(2) De adult. coniug. 11, 16, n. 16. cfr. Tertul. de pcenit, c. 7. 12.
www.dacoromanica.ro

DISCURSUL IMPERATORULUI CONSTANTIN
LA
I-iul SINODt ICUMENIC 1).
Dreptul i Prea-puternicul Dumnecleti a pregatitti
multe car pentru mantuirea genuluT omenescti, qi in-
tre acestea, cea mar glori6sA qi mar minunat de bu-
ns este aceea, prin carea ne-a adunatti pre toti in
Santa catholica Biserica, ca tate() locuintA domnescii
a credintd, acesta e mar presus de orT-ce minu-
ne. Pe deoparte nor vedem ca acoperementul acestea
locuinte atinge stralucirea stelelor, Tar pe de-alta
observam ca temelia ea, chiar la inceputul lucru-
prin puterea divans 'qa Indus radacinile Hp,
de Ad'anc qi trainic, inckt poate sá se simta, de t6t6
Jumea. DoT-spre-zece stAlpT nemiqcatT, albit de ziipa-
cu puterea DumnezeireT rescumpArtitoruluT nos-
tru, sustin ne intreruptd invetittura credinteT. Pentru
ca sa intelegem acest lucru farg, nicT un comentarid
premeditat §i sa primim adevArata credinta din su-
Beta, D-4eti a dAruitA resonuluT nostru convingerea
in sanctitatea nernuritord s4le legi, i eel ce voesc
merg prin portile el, sub conducerea curateT qi san-
te): dorintl, cu singura convictiune a minter sgnAt6se.
AcestA casa a DomnuluT este phzita de doua garde :
pe deoparte, frica de D-4eil pentru indreptarea cu-
gethrilor unor 6meni, Tar pe de alta, pentru eel ce
1) Gelas. hist. Cone. nic. I. II. c. VII. NB. Acest discurs este tracing; din cartes
intitulati Bceaenclutra Co6opoBu" Actele Sinddelor ecumenice. Ramis
1859.
da,
Ataxia
www.dacoromanica.ro

'DISoURSUT, IMPERATORULUI CONSTANTIN
345
cugetti, sanalos, de pururelnica dragoste a luY
D-clew, care este recompensa intelepciuneT. Cand
aceste garde se afla la uqile prea sa,ntuluT loc,
deschise prirnesc dreptatea, carea ca traitore ina-
untru, este nevatamatore ; iar ce se atinge do
ncareptate, ea nu trebue sa se apropie de uqa;
fiindit inlaturata de garte, ea sa departeza de a-
cest loc. Ace3te atat de invederate lucrarT ale
iconomieT divine, prea onoratT qi prea laudatT fratT,
m'ati facut s m6 luminez cu lumina cea eterna qi
neperit6re, pentru ca eu cel ce am statti departe
de ea, cand se clatea credinta in sufletul meti,
saa nu m6 faca, vatamator de dreptate. Despre ce
dar sa v6 vorbesc cu maT intaiti? Sa va, vorbesc
despre fericirea pe care o simt in inima mea?
Satz despre bine-facerile divine ce mi s'a facutd de
Atot-puternicul ? Ele sat revarsatti asupra
mea cu atata abondenta, in cat sunt de-ajuns, ca
Domnul nostru i parintele totuluT sa m6 umilesca.
Pra onorati fratT, care sustineff adev6rata credinta!
Credeti cele ce am sa v6 spun.
De qi spiritul meu, plinti de bine-facerile InT
D-clett, se simte fericitti, qi pentru aceea p6te a face
-nentun6rate doxologiT catra BinefIcatorul sett; lima
Aid nut 'euArentti nici chiar mintea, dupre cum ates-
ta crulinta, nu sunt in stare aT servi cu
demnitate. i aces-Ea este en total adev6ratti. De qi
mintea in deplina recundscere a nenumeratelor ma-
rl facerT de bine a luT p6te dupe natura sa,
a se inalta in domeniul ce este maT sus de acela in
care traesce corpul nostru; limba Ins find inchisa
ulile
D-deti
D-dett,
www.dacoromanica.ro

346 DISCCRSUL IMPERATORULUI CONSTANTIN
in limitele corporale, tace cu totul. cand, in aparen-
ta se decide a vorbi ceva spre maretia lux D-cleti .
eine dintre not are aqa de- agora minte, care,
acestea, cu indrasnalh ar ineepe afirma, cum
ch, pate a exprima laude demne de marele i Atot
puternicul Creatorul atot ce pate fi maY fru-
mos ? Cine se gAnd.esce la maretia Datatoru luT de
lege, care i-a datti fiinta qi viata,. acela uqor se con-
vinge, ca. hothritor nu se pot gasi cuvinte, pentru
lhuda pre D-clew dupre cum se cuvine. ltn urmarea
acestora, ce trebue sa clic eu spre a 'mT justifica mo-
destia, dach nu acea ce ni arath cuvintul divin de
adevarat? Adev6rata mhretie se atesth, qi adeverata
adora(iune anume atuncT se dh, luT cand iii
convorbirile despre El se inldturh orb ce abaterT sari
erorT.
0 dach eti, companionul vostru, aqY avea astfel de
abondent darti al cuvAntului, ca sa pot lauda acele
fapte demne de glorie, pe care divinul nostru Min
tuitor, Proniitorul tuturor creaturilor, audit oameni-
lor exemplu de misericordia sa, a venit pentru man-
tuirea nastrh, cand a binevoit a se inbraca in corph
curat, priimit de El din Prea-curath Feciara!
Despre cevd vorbi et.? Despre inv6tatura qi mh-
retia Lui? Dar cum pot et sa vorbesc despre acele
misterii divine, despre care nimeni n'a invetat nid
odath, qi pe care le-a descoperit unicul das-
chl? Ce voT zice eti despre divina 1uY providenth
care a liniqtit mares multime de popor, brAnith find
cu o mica cantitate de nutriment, s'a-nume On pu-
One phi): qi en doT peld? Atat de mare e puterea
divinei lui provident,e.
-ni-
t:Ina a
insu§Y
1
D46,
www.dacoromanica.ro

DTSCURSUL EMPERATORULLTI CON$TANTEN 347
El a inviat pre Lazar eel most cu care era in aini-
citie reclan-dui viata.
Inc, ce sa zic despre aceea Prea-curata Divi-
nitate, care ptivind la Ore care femee in.tr'un chip
neexprimabil, si invrednicind'o a convorbi en sine,
la moment a vindecat'o i a deslegat'o de orT ce ne-
linisce (pacat) ?
Clue pOte a ve espune cum se cuvine, acea mi-
nunatd imprejurare, cum eel tinut mult timpti de o
bola incurabila, slabanogit de tote membrele sale,
din care causa, si zacea culcat nemiscat, insana-
tosindu-se de-o-data prin doctoria diving, ridica pe u-
ruerii sei patul pe care era culcat, si cu multumitore do-
xologie cutreera laturile patriei sale ? Cine este atht de
elocinte ca s, spuna, cum El, umblhnd pe mare in
timpul furtunei, a precurmat'o prin cuvintul '1 a
oprit puterea si a trecut ca pe uscat pe deasupra
mares adh,nci ? Sat despre acea linistita rabdare,
Cu. care El, victorios a alinat furia poporului nein-
telegator si domolindu'T btatalitatea la supus le-
gei? in fine, despre acele marl si prea glori6se
lucrari ale divinitatei Lai, prin care traim si ne
intarim, prin) care nu name asteptam fericirea
viitOre, ci intr'o masura ore -care deja o si posedam?
Ce s, zic et mai mult in putin preparatul met dis-
curs, afar, name ca sufletul met eel rescumparat
cu sangele Lui, trebue sa fie in tot-de-una curatil,
ca, Atot-puternicul ce locuesce in certi, care
pentru mhntuirea genului omenesc, si cu deosebire,
pentru aratarea prea mares see dreptati, a invoit
divinuluiseti Fill a se inbraca intr'un prea curat corp
(§i
$i
D-den
www.dacoromanica.ro

348 DTSCURSUL IMPERATORPLUI CONSTANTIN
§i cu kipul acesta a se face Mhntuitorul corpului
omenesc. Pupa acesta, Vara la ce grad, neintele-
grttoriiinimici ai adevdrului, care, ca qi cum ar fi tinuti
de vre-o 'Acta a intunerieului celui pagubitor, in-
drdznesc a face felurite comentarii la prea santa qi
mantuitarea economic diSin.A. Eii v6 voi 'Tune in
scurt,pe cat credinta§i simtul dinnsauntru na6 vor a-
j unta...$i anume: ideile defainadtare ale acestor &lent
ajung pang, la atata neruqinare, in cat nu se sfiesc de
a vorbi cu necuratele for guri, ca. A tot-puternicul D-
4et nu a treat §i nici nu ar fi voit a crea, tot ce ni se
spune de legea diving,. 0 voce impie, ce dupti
dreptate chiemi asuprit-ti cea mai aspra resbunare I..
Nu este nebunie, qi nu este indrAsnetil lucru a voi
sit fie lipsita de glorie acea bine-facere a lui D-4loti,
pe care nimeni dintre ameni nu pate pe deplin a o
cuprinde cu mintea sa? Ce este mai demnil de D-deu
de cat curatia sufletuld ? Ea a e§it din isvorul
cel mai stint al dreptiltei, s'a resphndit in tan, lumea
§i a datil 6menilor puteri spre sever§irea celor mai
.ante virtutipe care mai nainte ei le socoteail de ini,
mice ; iulaturttnd esemplul for eel red, ca a convins
pe cele-lalte popore a se conforma cu aceste virtuti.
Asupra lor, dupe propia observare, putem dice,
lucra vedut charul divin al Mentuitorului nostru 13-
dot , Dupre intocmirea La, nebunia for ce ilnicti se
escita a§a de puternic in decursul mai multor ani,
a priinit in fine mAntuitdrea doccorie. S'a intempl at
ins ti, ca, cei intor§i °data, iar4i all despretuit chant'
lui D-qeil, dar prin insa§i nestatornicia lucrurilor
omenesci all inteles ca, suet in ratactre. Atot-pu-
ternicul D-cleft a predespus totul prin dirigirea li-
www.dacoromanica.ro

DISCI-RCVL IMPERATOiNLUi dOlsTICANTIN 349
ni§tith, a divinitatei sale; dar nebunia ominea-
sea, necautand la nemarginita iubire de omen): a
care a intrebuintat tote mij16cile spre
mantuirea sufletelor omenesci, inlaturand dela sine
lumina adevdratei cun6sceri de D-4eil, care a stra-
lucit a1a de clar chiar in formarea qi ordinea lumd
vglute, prin extrema ura §i nerecunoSinta, Cu propria
perdere, a lucrat contra putere lul celd-
mantnii:6re. Nimine nu a fost strein de reutate ; fe-
lurite genuri de prejuditiuri a§a de departe qi intim
s au respandit in inimele omenesci, incat stralucirea
lumina a fost incunjurata pentru el, de demua
de den§iY intunecare, ci multi dintre eT 8'1141 lipsit pen-
tru tot-416-una de lumina. Ins nid b putere a cuven-
tulul nu p6te desradacina din sufletul meta convic-
tiunea in aceea ce am opsil mal sus. CacY rgul n'a
putut sta contra acelel pedicY puternice, ca sa trium-
feza, in totul puterea Cuvgntu/ via al adevgruluY,
nice garde atot-puternica a tuturor lucrurilor qi a-
jutatorul mantuird astre. Acest prea sant Cuvent
pastreza in not cunoltinta de acela care ni-a dat liber-
tate qi ne procure stralucirea lumina cd adevgrate.
Care sa fie cauza, Ca pop6rele pagane, ne cautand
la lumina cereasca, cu despret &Ufa adevgrata ev-
sevie, cauth lumina pamantesch ce nu are nicY un
temeiti de adever, nid claritatea lumind curate, nid
puterea divinitatd cerescY. 1V1inunat lucru El inch
acum persistand in ratacire qi ne cautand la
D46, nu vgd lumina universals qi nu inceteza
a se pangari pre sine cu faptele for cele hadoase.
Propunand spre inchinare. lemne, petre, aroma, ar-
gint, our §i alte obiecte pamente§i, qi solemnelex-
D-qeil,
D-qeti
U-
!
lu
qi
www.dacoromanica.ro

DISCURSUL IMPERATORULUI CONSTANTIN
primand speranta vietei for in ele, le edifich tera-
plud cu admirabile pod6be, si dui:16 aceea so la-
hda, inch', cu cerimoniele serviciuluT lor ; maretia
productiunelor emise de el' incit presinth minunT
demne de privirele lor. Daca eT fac asemenea, este
inteles, ch, nu au nici idee, nici vedere, si pentru
aceea suet silitT a se fali cu productiunele lor.
ET nu v6d cum si cat de mare este Atot-puternicul
cauza si judechtorul tuturor ; El nu li este
cunoscut din cauza preventiunelor in demnitatea lor
plAratit. Dupe dispunerea Lui, corpul nostru a pri-
ma forma ce'T apartine, si pentru ca in noT sh .86 con-
serve armonia la fie-care incordare a activitatei noas-r
tre, El a legat tote membrele cu vine forte tad. Cand
tote acestea prin lucrarea creat6re au fost terminate,
El a suflat in de spirit, care a trebuit sh, le misce si
sh le inthresch ; a, dat vedere pchilor nostri i a pus
in capul nostru rnintea, si aci a Inchis (concentrat)
tote puterile _activithtei n.6stre ce cugeth, Dach tot
cel ce are minte shnatosa, ar observa importanta a-
cesteT constructiuni, si, lasand aceea ce nu se pole
cuprinde nici cu cuventul nici cu cugetarea, ar
reconoasce puterea cea mantuitore si vecinich, a
nenauritorului ; atuncT nu ar putea sh caclh:
asa de usor in vre-o er6re, ci ar avea posibilitatea
de a vedea si a intelege cu claritate, ca totul e creat
cu puterea luT D-clett, si e creat asa, cum El a bine-
voit a crea. Dunme4eesca Scripturani 4a a intelege
en claritate, chnecunostinta luT intre 6meni e
provenith dela arbitrara lor conduita, si ca prima
er6re a, resonulut a pro venit dela ura inimiculuT
asupra bietelor suflete ale nenorocipor 6menT.
850
D-clew,
'
D-cleti
D-led
www.dacoromanica.ro

DISCURSUL IMPERATORULUI CONSTANTIN' 851
Nesciinta de D-cleu s'a arAtat in lume anume din
acel timp, calla ceT doT oamenT creatT la inceputul
lumeT, nu au pazitti santa §i divina poruncA cu cu-
venita ingrijire, iar dupe cc striimo§i noqtrYprin voice
fost alungay (din rai nesciinta din ce in
ce maT mult sca inmultit i s'a respiindit pe pAmant ;
nenorocirea ominesca s'a intins in tote, pArtile Riish-
ritulaT §i ale ApusuluT i le-a sguduit chiar in fonda,
meat; invingereaputerei inimice a supus mintile tu-
turor oamenilor §i le-a intunecat. Dar la sfArqitul tim-
purilort liberez§, prin mine servitorul seu nenu-
,Inerath multime de pop6re supuse j uguluT acesteT qer-
bit §i (le) aduce la, lumina sa. Asa iubitT fray, ea suat
convins de prea curata credintii, qi tot-o-data suet con-
vins eaposteritatea, dup6 deosebita provedinta divina
tai minunata bine-facere a nemuritorulul nostruD-4eti
axed mine, i T va aduce aminte de mine. Si asa primia-
scg-me prea-onoratul Sinod al StuatenieT v6stre!
Nu inchideti pentru mine portile Shntei Biseriel
,;are este curata §i comuna n6stea, mums, a tuturor!
De §i mintea mea se soc6te neaptA (neproprie) de a
espune curatia cea mai perfecta a credinteT catholice,
totuqi na6 ind6mmi a lua parte la consultarea §i de-
libcratiunele v6stre.
Respeetabilul numer al smerenieT v6stre inpo-
clobit sigiliul tuturor virtutilor celor maT frum6-
se si atinge deja portile nemUrireT, ciand voT, obser-
viInd pacea credinta catholice, ay inceputu a erta
cu marinirnie inprudenta frAtiei n6stre. CAci aceea
i luf IT e placutg, §i cu creclin.ta BiscriceT ca-
tholice conforms, qi pentru interesele comune folosi-
t6re ; Ca, ast-fel pentru pacea cea maT nepretuitii,
divinA'ati
s'a
cu
D-den
D-dea
www.dacoromanica.ro

35G DISCITIZSUL IMPERATORULUI CONSTANTig
pogorita none de sus, cu tap inpreuna sa iniiltam
multimire demn6, de bogata lul mils.
i in adever, cat de greti, qi tot-o-datil supArtttor
ar fi, dupe invingerea inimicilor dinafara, cand
nirneni din eT numai indrAsnesce deja ase rildica
contra nostrA, cat de greti, clic, ar fi sa ne corn-
batem (slabim) singuri pe sine, §i prin acesta sa a-
ducem bucurie inimicilor noqtri, §i cu deosebire cu
ocazia, ctmd not discutam despre lucruri divine, a-
vend invetiltura cea mai curata a intru tot Santului
Spirit, predatAnot in Santa Scripturh" ! Caci ciii'tile
evangelistilor §i ale apostolilor §i scrierile profetifor
vechi ne iu.vara cum trebue sa gaudim despre di-
vinb,latea supreme. i a§a inlaturitnd on -ce discu-
tiuni agitate sa resolvAm obiectele in cestiune cu
doveclile din Scripturele inspirate de D-cleq,
www.dacoromanica.ro

AL TREILEA DISCURSU
al
Santului lOn Chrisostom
contra
Adversarilor vie ei monastic°
TRADUCTIUNE DE FROTOSYNCELUL GHERASIM SAFFIRIN
Urmare. vol. No. 3 anus al VIII-lea pag. 222.
12. 8a ne fia de ajunsti de a,, pune celor necredincio0 a-
ceste argumente. Cat3 despre crestini, afard de aceste ta-
tiunI, treble sd atragemil atentiunea for asupra exemple-
lor ce ne del propriele nostre animate. Unde vomu gasi not
aceste exemple ? in acet mart barbati, in acet santl din in-
ceputul Crestinismulut carora litere le erait necunoscute ;
in aceia cart venira dupb el qi cart, de§i initiati in cunos-
chit; n'aveaq nisi cum experienta artificielor discursuluT ;
in aceia in fine care pre rang cunoscinta literelor intru-
niail §i mipocele studiate ale eiocinteT. eel d'antaiti ignora0
dar cu desavei*re §i pre una §i pre alta; el eret streini §i
de litere ca0 de artificiele oratorice. cii cu tote acestea, chiar
in acele subiecte cart reclamd imperiost o elocintd ener-
gica, el au lasatu pre oratoriT cel mat celebrit la o distantil
atata de mare incat acestia din urma sernandpre rang din-
§iT cu nice copii fail inteligentd. Persuasiunea fiindU ca-
racteriul distinctive al elocentei, pre cand filosofiT n'ail tri-
umfattl nict macard asupra unut singuru tirant, acestl 6-
meni fara litere §i fara culturA a6 transformatu cu tote a-
ceste pamentul intregil ; de unde urrned4 ca, aa ignoranti
i aqa incultl clam au fostiA, el repescu premiul intelepciu-
a
www.dacoromanica.ro

864 AL tREILtA DISCURS6
neT savantilor si oratorilor celora maT renumiti; atata este
de adeverata ca adeverata intelepciune si adeverata sciinta
nu manta in fond decat frica luT Dumnedet. Sa nu mi se
died cu tote acestea ca cugetu de a face din ignorantd o
lege pentru copiT. NumaT sa mi se garantecle lucrurile ne-
cesarie. si nu me volt opune acestort studiT de supra-da-
torid. Dupre cumt ar fi culmea neghiobieT si a esiret din
mint!, ca, pre cand un edificiu este crapatti pone in teme-
frile luT si ameninId de a cadea, sä se ocupe cine-va a-lt
tencui in loc de a se gandisd-T pima proptea ; de asemenea,
ar fi o inderetnicid alara din rinduiald de a-T impedica ten-
cuirea, cand zidurile sOntt de o soliditate invederata. Pen-
tru arCta cat de multt'i iubesct acesta doctrina, ceea-ce
deja a! velutt confirmendu-se prin fapte, o vet vedea
Inca in istoria ce-tl volt nara.
Unt tenert, de o familia bogatd, veni sa locuescd cab:E-
va timpu, in orasul nostru pentru a stadia aci literatura la-
tind si literatura greca. Acestu toner era insotitt de un
guvernort al cdruT unicd grije era de a forma suiletul ele-
vulul set. Find-ca acestu invetator0 era unul dintre soli-
talll muntilor nostril, me duseT sa flu gdsescti, sA ild
intreb pentru-ce, dupd ce a imbratisatt unt gent de
vieta atatt de perfecto, 'la pardsise pentru functiunile
multi maT pucint nobill de guvernoro: elt 'mi respunse
ca nu le va exercita multi timpt, si, lutmdt luCrurile dela
isvorult lort, 'mT dede explicatiunile urmdtore: elpdrintele
acestut copal, -rnY clise elt, este galcevitort, incap6tinatt,
si cu totult dedatt bunurilort acesteia, mama -sa,
din contra, este blanda, reSonabild, virtuOsa si neindrep-
tandu-sT privirile eT deck cdtre cert. Decl tatalt, care s'at
distinsu in lupte, ar voi se regulede pre fiiult set in ace-
easT cariera. Mama, in loci de a impArt4i vederile si do-
rintele barbatuluT set, este,cu totult departata de ele; ea
nu poftesce si nu doresce pentru fiiult set alta gloria de
ant gloria vietei solitare. Dar co nu a indrasnitu sa se
-destainasca intru acesta-inaintea barbatulul set, temen-
a-IT
lumeT
www.dacoromanica.ro

CONTkA ADVERSARELOk Vine MONASTICE 855'
du-se ca nu cum-va cea mat mica insinuatiune sa deter-
mine pre acesta a incarca copilul cu ferele lumet mat ina-
inte de timp, a-lt deperta dela primul set scop, si, obli-
Wendu-lt de a incinge sabia, a -lu angajea prin urmare in a-
cea cale de negligenta si de desmittare din care este mat
tarcliu aprope imposibile de a esi, ea recurse atunci la unt
artificit. Me chiama in casa sa, 'mY comunica dorintele ani-
mei sae, si, luandt mana copilulul, o aseda intre'ale mele.
Intrebandu-o sa 'ml explice acesta purtare, nu 'T remanea,
'mi respunse ea, alt mijloc de a asigura mantuirea fiulut set
decat acesta ; adica, de a mi-incredinta mie copilul, ca gu-
vernorelut set ; sI bine-voesca a lua acesta sarcina si sa viii
cu e1 in acestt orast ; ca ea va face pre tatal sa intelega ca
studiul literelor ar fi forte utile, chiar personelor care im-
bratisecla cariera armelor. Daca este data de a reesi, ada-
Ilse ea, ti-va fi lesne, ocupandt cu fitult met o locuinta
particularia, de a-1 forma in libertate, la adapost de orl-ce
impedicare, fie din partea tatalut set, fie din partea otne-
nilor casel, si de a regula vieta sa dupa cum ea ar fi inteo
monastire, Da-mt dera acestt concurst si nu refusa rolul
ce 'ti ofer inteacesta intreprindere. Nu este aid cestiune de
lucrurl cart sa 'ml fie indiferintl ; lupta si periculult impre-
giurult sufletulul copilulul met se indesuesct. Nu consi-
dera cu unt °chit fare de grije periculele la cart este ex-
pusa fiint6 care 'ml este cea mat scumpa ; smulge-lt din pe-
dicele cart 'ft incongiOra, din teMpesta, din prapastia care
it ameninta. Deca nu voiesci sa 'ml acorc,IT acesta favOre,
nu 'ml mat remane deck de a face apelt catre ensust Dom-
nult, si de a-lt lua de martur ca n'am omis nici unul din
mijlocele capabili de a asigura mantuirea acestui fructu al
,interiorulut met.; ast -felu incat et stIntt nevinovata de san-
gele set. Deca i s'ar intempla ca sa impartasesca sorta co-
muna tinerilor cart traesct 41 moliciune si negligenta, de
la tine, din propriele tele mant, Dumnedeti, in dioa cea in-
fricosata, va reclama sufletul acestul sermant copil. Ea
vorbi multu pe acestt tont ; torentele de lacrimi si nfartu-
www.dacoromanica.ro

858 AL TitEILEA DISCMS
ririle de intristave cu care V insotea cuvintele me. decisera
in fine a nu respinge propunerea sa, si ne despartiram dupe
ce am thotaritt planul nostru de purtare.
Acesta mesura nu va remane nici cum fare resultatg.
Generosul solitart carmui atat de bine pre copilul care i
se Incredintase, aprinse in scurt timp de a w de in-
vapadta dragoste pentru vi(eta religic5sa, incest se vedu rums
pend de graba tot felul de legaturT, alergend la pustia, si
fu chiar nevoid de tint fret not pentru a repiima excesele
zeluluT set si alt aduce la o drepta moderatiune. Era de
temutt ca o asernenea invapaiare sa nu descopere mai Ina-
lute de vreme secretul ce voiat se It ascunda §i sa nu radice
incutcaturT superatOre mameT, guvernoruluT si in generalt
tuturor solitarilort. Decd tatal s'ar fi insciintatt despre de-
mersult fiulul set, nu par fi data odichna pena cand mi
ar fi aprinst persecutiunea, nu numai contra santelor per-
sone earl priimise copilult, dera contra tuturor individilor
dedatl la acestt gent de vieta. Pentru acesta, luandt pre
copilt de o parte si represintandu-T tote aceste pericule.,
fart alt abate dela sco_pult set, din contra mai multi luta-
rindu-lt, '111 facial sa locuesca in ora0 si sa se dee studiului
literelorg ; ca, astg-felt, elt ar face ung bine imenst tineri-
tort de etatea sa, §i tatalg set n'ar fi scost dirt ignoratita sa.
Entervenindg dintruinceputg, tatal ar fi prapad,itt cu inles-
nire aceste rasadurl de virtute Inca fragede §i abia marite.
Dera lucrurile remanendt timpt maT indelungatt in acesta
stare, §i aceste resadurl prind, endt radecinf adancT, speram
ca tatalt, orl -ce s'ar intampla, nu va putea moditica intru
nimica chotrtririle fiulul seg. Cea ce, inteadevert, se qi in-
templa, qi nu fuser inselatt in sperantele mele. Dupes unt
lung intervals, tatalt, atacancit scopult fiulul set Cu cea
maT mare violenta, departe de a cla'tina edificiult virtutei
stile, nu facu de catg de &it face si mai solicit. Printre ca-
legiT de studit aT acestuI tenet-u, _multT prodtara atatt de
bine de raporturile for cu elt incatt formara proiectult
de a urma exemplult set. Supt infiuenta constants a inte-
leptului set directore, elt semena cu o statues pre care mana
www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSARELOR VIETEI MONASTICE 357
artistuluT o lucrecia fara incetare cu iubire, sufletult set
ca'stiga in tote ciilele o noun frumusete. Cea-ce era mar de
mirare, este ca in pertrecerea exteriors a vietei elt Du di-
feria intru nemica de semenii set ; nu afecta nisi cum 1-na-
nierT selbatice si grosolane ; rIU cauta nici-o-data sa devia
singularu prin hainele stile; exteriorult sea, fysionomia sa,
vocea sa.nu se departau intim nimica de cea-cea se vede
la cei-l-alts 6meni. Astu-felt, apuci &u in mrejele sole pre
cats -va dintre tineril ce '1U visitati adese-ori, desi in acelasT
timpU ascunclendu-s1 tesaurele deintelepciune ce purta in
inima sa. Der 1, orT -cine '1 -ar fi ve4utt la elu acasa, ii-
ar fi luatt dreptU unult din in acei.Omeni cad
petrecerea lore. in munti; casa sa era imaginea exacta
a tine monastirY, necontinendU nimica care sa nu fia de o
adeverata necesitate. Tota timpult de care putea dispune,
elU 'lu consacra lecturer cartiloru sante. Fiindu -ca inveta cu
o extrema facilitate, nu intrebuinta pentru studiele profane
decatu o mica parte din di, reservanclu-si restult pentru
rugaciune si pentru studiulu cartiloru inspirate. Petrecea
cliva inxrega fara mancare, si, cute -o-data chiarti, cloud si
mar multe Bile consecutive. Noptile stile erau ocupate cu
aceleasi exercipi, cu lacrimi, rugaciune si citirea .santeT
Scripture. Guvernorele sea ne comunica in secrete tote
aceste detalii, cact copilulu nu putea suferi ca ce-va din a-
cestea sa transpire in afarii. Dupa cele ce ne spunea inve
tatorulg see, elU 'si procdrase o tausana pre care se o-
dichnia in timpulu nopteT, ca unq mecllocU excelinte pen-
tru a se destepta mai de graba. In fine, vista sa era Into°,
maT asemenea vietei solitarilord, si nu inceta de a glori-
fica pre Dumneclet. care 'I permisese de a se radica cu
una sboru rapede in regiunile acestel sublime intelepciunT.
Sa mi se dee suflete pline de aceste dispositiunT5 atari
guvernorT ca acesta; sa se angajecle cine-va de a lua ace-
leasi mesurT, si voit subscrie la aceste proiecte de o naiia
de orT cu mar multi graba decatu pa'rintii. Dintea-
cesta ar resulta de slot-a numerOse ayantagie ; cad copiii
are putea astu-felt, prin felult lore de vista, prin etatea
lord, prin raporturile lore de fia,care di, sa exercite asu-
0-at
4nsi§T
stabi-
lita
www.dacoromanica.ro

358 AL TREILEA. DISCURS
pra condisciplilorti lora b influents salutarid. Dera nthie-
nea nu garanta aceste conditiunT si nu se va Jega de
a lc observa. Asta-felt fiindd, ne-amt purta cu cea maT din
urma crudime, deed amts pardsi in foculti batalieTz in locd
de a',,T departa din tetrula resbelulul, pre nisce luptatorT in-
capaOill de a se aperd, zdeenda la pamenta, acoperiti de
ran; si devenit,1 pentru companioniT lora o causd de s14-
biciune. Una generalu ar fi de o potriva vrednicti de o-
sandd, canda ar departa din actiune pre nisce. soldact va-
lidi si proprii pentru luptd, sea dada ar ordona de a nu
rddica din campula de batalid pre nefericitil aceia, cad, strd
punsT de loviture si intinsT pre pamenta, arcs paralisa mis-
cdrile restuluT armatel.
13. Cea maT mare parte din parintT staruindu cu tote a-
cestea in dorinta ea copil lora sa intre in cariera literarid,
ca eumt ara fi sigurl cd'T vorti vedea intr'o di atinganda
culmea elocintei, nol nu voma pune desbaterea pe tere-
acesta; nu voma sustine ca Cu asa de inalte sperante
vora fi negresita inselatT: noT vomti presupune ca copilula
va vedea iubirea sa pasionata de artea oratorid incununatd
intr'o di de succest, si ca se va radica la gradulu ce as-
pird. Toth -de -una va trebui sä se pronunte intre aceste
done partite : orT ca. copilulti va frecuenta scolele si se va
ocupa de a's1 crna inteliginta ; orT ca se va retrage in soli-
tudine pentru a se gandi la interesele sufletulul sea. Deed
consimte cine-va ss faca si pre una si pre alta et nu certi
alta ce-va maT bine; derd decd. este trebuinta ca sd se sa-
crifice vre-una, cea maT nobild din doue merits, mi se pa.
re, preferinta. va dice cine-va ; derd cine ne va asi,
gura-cd. copilult va remanea in acesta chotarire, ca nu se
va intOrce inapol asi ca nu va cadea? Exemplele de aseme
nea cdderl nu sunta forte numerose? Si cine ne va pro-
ba Ca ells nu.si va ajunge scopult, ca se va intOrce 61..60
inapol? Siinta multi stdruesca, si perseveranta este
mal desa d-ecata defectiunea, Exemplele acestora trebue
derd ss ne inspire maT multd incredere decata cuma nu
ne inspira fried, exemplele acestora. Si. pentru ce, de alta-
mitt
cart
'ml-va
Fie,
www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSAREIAR VIETET MONASTICE 359
fela, nu atT avea vol aceeasi neliniste in privinta viitoruluT lite-
rara alt copiilora vostri? Acolca maT alesa ea ar fi legiti-
ma. La solitarT vetT gasi prea pucinT a carora cadere sa fia
de plansa ; in cariera literelora, sung prea pucini la nu-
mere carT reesesctl. MaT punetT Ca pre lenga acesta juste
motive de temere, maT vino sa se unesca o muttime altele
anca si maT seri6se. In capacitatea copiilora, nedestoinicia
invetatorilorti, negligenta guvernoriloru, nepasarea parin-
tilort, lipsa de mijlOce, diversitatea moralilora, malitia, ura,
gelosia condiscipliloru, si multe alte cause de acesta natura
santa atatea obstacule pentru succesa. Acesta nu este to-
tula ; abia au esita cine-va din cercula unde intelnesce a-
ceste obstacule, ca curgu dupa ela altele nuol si In maT
mare numertl. 'Tat apucatu sa treca preste aceste dificul-
-tat; n'aa apucatu sit's! complectede educatiunea sa, da
noue curse i se descopera de tote partile. Vine atuncl ini-
micitia celora marl, invidia rivalilora, dificultatea
lipsa de amid, saracia, carrla impedica de a ajunge
la scopula dorita. La solitarT, nimica de felula acesta : nu
este trebuintd decata de tint lucru, de o nobila si generosa
arclore. Sa fie insufletitT de donsa, si vora ajunge de siguru
perfectiunea virtuteT. DecT dera, dreptA ar fi de,a se da
cine-va neincredereT si friceI, arida este loct de a spera
una resultata excelinte si apropiata ; si, canda este cesti-
une de sperante cu totula de alta natura, a carora reali-
sane triii de obstacule o intarziaza si o impedica, forte de-
parte de a despera, sa comptede pre unt resultata din
cele maT anevoia de obtinuta ? Dreptu ar fi, relative de ca-
riera literelort, de a se uita, nu la superarile din inselarea
sperantelor de carT ea abundeda, ci la succesele stralucite
de carT este atata de avarI; in vreme ce, canda e vorba
de conditiunea religiosal s'ar face cu totula din contra;
asta-felt incata, acolo undo stIntema in drepta de a spera
resultatele cele maj bune, sa nu privimu decata ca la resul-.
tate defavoiabill, si acolo unde nu zarima decata sperante
inselate, sa nu privima decata -ca la fericire si ca la suc-
timpuri-
lora,,
www.dacoromanica.ro

360 AL TREJLEA DISCUR5
cest? Si cu tote acestea, candt totult at reesitt dupa do-
irintele sole, candt este in momentult de a's1 atinge sco-
pult, forte adesea o marte neasteptata isbeste fora de yes-
te pre atlett silt face sa coda inundatt in sudOre, maT in-
nainte chiard de a fi priimitt cununa. can despre soli-.
tart, murirea inzadar '111-va opri in milloculi't
caOta printr'ac6sta o si ma! mare stralucire, si mOrtea nu
'T-intuneca intru nimica gluria si splendarea.
Prin urmare, deco to est neliniscitti pentril viitort, fil
maT alesd considerandt. obstaculele carT se punt in cariera
literaria si car! impedica pre cine-va de a ajunge la scopult
ce'sT propune. Cumd, te resemnedi inteunt ca0 la o lunT
ga asteptare, nu dal nict o atentiune la cheltuell, la uritt, la
nesiguranta, care suet nedespdrtibile de urmarirea acestur
scopt ; nu privescl decattisuccesult, ca terment alt acestdrt
silince. Si candt copilulii teu anca n'at trecutt pragult a-
cestul templu si condo ancd nu -s'at regulata sub stindar-
dult acestet sublime filosofiT, to nu te potT opera de a tre-
mura si de a to infricoa, si te Iasi in prada cugeteloru de
desnadajduire! DiceaT maT de curilndd : ET ce! pentru ca
va locui cine-va in orast si pentru cd va posede o casa,
mantuirea 'T-va deveni dera imposibile? Dar, decd se pate
cine-va mantui locuindt in orast, posedandt aci o casa,
avendt o soda, se va putea cu multti mal lesne candt va
fi liberu de legaturele casatorieT si de ori-ce alto legatura.
N'ar fi rationabil de a fi plint de incredere, de b parte, si
de a privi mantuirea ca lesniciosa, chiard atund cand ar fi
cine-va impletecitt in incurcaturele si, de alto parte,
de a fi coprinsti de fried si de grozd la cugetarea ca este
liberu de tote aceste impedic'drT, ca si cumt nu ar putea
cu acesta condiciune sa duca o vieta neimputabile. Decd,
dupa cumti pretindT, petreecrea in orast nu este necompa-
tibile cu implinirea mantuireT, cu atatti maT mare cuventt
va fi tofu ast-felt cu petrecerea in singuratate. Pentru ce
in acestd cast to tern! de o imposibilitate de care nu te in-
fricosedi in casult in care ea ar fi mal alest de temutt
lumeT,
luptet, eld
?
www.dacoromanica.ro

CONTRA. ADVERSARELOR VIETtf MONASTICE 361
14. 'Mi-vel obiecta ca este a mare diferenta intre grese-
lele unul ornt din lume si acelea ale omuluT care s'at Con-
SaCtalt cu totult luT Dumnedeu. De vreme ce nu call de
la aceeasT inaltime{ ranele Tort nu at o egale gravitate. Te
amagesci si to inse1l forte tare, cloth cugeti th -omult care
traiesce in mijlocult lurneT si solitariult nu at de obser-
vatu aceleasT precepte. Ceea-ce 1-distinge, este ca. ,unult
are o socih si altula nu are : in tote cele 1 -alte privinte, eT
santt SupusT la aceleasi obligatiunT. Acela care se mania
fara dreptate asupra fratelul set, orT de ar trai in singurh.
tate, on de nu ar trai, de o potriva oferiseda pre Domnpl
Acela care privesce o femeid cu intentiuni criminall, orT-
care ar fi conditiunea sa, va fi deopotriva pedepsitt ca
culpabil de necuratia. Deca amt examina lucrula maT de
aprope, amt gasi ch acesagresela este chiar inteunt lu-
meant multi maT putind scusabile. Nu este nicT-cumt e-
galitate intre caderea unui, omit care, bucurandu-se de
drepturile nedespArtite de starea conjugale, se lash a fi a
magitil de frumusetea unel femeT, si intre caderea omuluT
care este Jipsitt de acesta sprijinire. De asemenea, acela
care pronunth juraminte; orT din care conditiune ar face
parte, 'ST atrage asupra capuluT set o egale condamnatiune.
Candt Christos ne inveta asupra acestuT punctt si pro-
mulgh acesth lege, nu facu deosebire si nu dise Den a-
cela care jura este unt solitart, juramentult set va fi cri-
minal ; at decd nu este solitart, jurhmentult sett nu va fi
criminal. Eta dice curatt si absolutt tutort ornenilort :
et ye slic0 sa nu juratT cu nicT unti ,ky0. Matt., V. 34.
De asemenea, dada clicea (Val acelora cari fidt, 4Luc.
VI, 25, elt nu adause, edeca santu solitarl ;$ cuvintele sole
erat generale si respingeat ori-ce exceptiune. VeT observa
acelasi lucru pentru pia -care din aceste admirabile si su-
blime precepte. Strigandt : eFericiti ceI saraci c171
fericip ceT ce plangt, fericitl cel bl'andi, cel ce fla'mandescu
si insetesla de dreptate, cel milostivl, cel curatT cu anima,
cei iubitorl de pace, cel ce sufert persecutiune pentru
:
spirituM,
www.dacoromanica.ro

3G2 AL TRE1LEA IDISCURS
dreptate, ceT ce vorU fi ocarati din causa mea, (Matt., V, 3.
12, ela nu numia nicT pre Onnenii din lume, nicT pre soli.
tarT. Singura subtilitatea omensca a imaginatt asemenl
categoriT. Sante le ScripturT nu cunoscd nici una, ele reco-
manda tutoru omenilora, de aril fi avendu eT si socia, ca
sa traiesca ca adeverati solitarl.
Asculta ce dice PaulU in privinta adsta ; si candn vor-
besct de doctrina lul Paula, vorbescu de doctrina chiaru
a luT Christos. In epistolele sele, adresandu-se orneniloru
carT au femeig si copiT, elu le cere o regularitate si o des-
pgtimire monasticg. Le interdice tote placerile zadarnice,
atatt ale impodobirei chtt si ale mesel. 'Femeile, dice elU,
sa fia imbricate dupa cumu onestitatea o cere ; sa se im-
podobesca cu modestia si castitate, si nu cu perulu frisatu,
cu prnamente de aura, cu margaritare si cu haTne luxuri-
ose., I Timoth., II, g. (Era ceea-ce petrece in desfatgrT, ur-
meda elu maT josu, este morn, cu tote ca se areta vie.,
Ibid. V, 6, gDera decd avernq cu ce ne nutri si,cu ce ,ne
imbraca, maT dice 61, cu acestea sa fitnu indestulatT.,
VI, 8. Ce ar cere cine-va mai multu dela solitarT? Inv&
tendU pre credinci4 ca sa'si stapan6sca limba, all date
regule precise pre cart ensusT solitariT intempina multa gre-
utate de ale observa cu exactitate. Nu se marginesce de a in-
terdice cuvintele rusinOse, elU interdice Inca si nimicurile,
bufoneriele ; nu 'T este de ajunsa de a opri ori-ce senti-
menta de furia, de manie si de amaraciune, ehl nu voiesce
nici unix singura strigatU sa esh din gura uceniculul luT
Christos : Tota turbarea, tOta indignatiunea, tota striga-
rea, tott blastemulu sä se radice dela voT, impreuna cu to-
te reutatea. Efes. IV, 31. Aceste avisurl ti se parii de putina
importanta,? Asteptii, putint, si precepte formall vol' isbi
urechiele tele : este apostolulU, care aretandu tutord cre-
dinciosilort obligatiunea de a suporta injuriele, le tine a-
cestil limbagiu iSorele sa nu apuna intru mania vostra...
Cautati ca nimenea sa nu resplatesca cui-va rea pentru
fits tote -de -una gate a face binele si fratilortl vostri si
Ibid.,
ela
ret ;
www.dacoromanica.ro

CONTRA ADAERSARELOR VIETEI MONASTICE 363
la OM lumea., Nu to birui de red: ci bjruesce reult cu
binele Efes. 26 ; I Tesal., V, 153 Roman., XII, 21.
Vecli egalitatea de sufletd si filosofia pre care le reclama
marele apostola catty de multi trebuescu sd se apropie de
perfectiune., Ascultd acuma ce inveta elu relative de dra-
goste, cea d'anteit din tote virtutile, Dupk. ce ad laudat'o
si 'T at povestitu minunile, ela cere larnurita dela lumens
acelasi grade de dragoste pre care Christosa 'ltd cerea dela
ucenicii se. Dupa cumt Mantuitorult declara ca gradulu
celti mai mare la care iubirea ajunge, este de a'si da vieta
pentru amic4 sel, tota astd-felt si Paula enunta aceeasi
doctrina ii7i gceste cuvinte ; cDragostea nu cautd propriele
seta interese,, I Corint., XIII, 5 ; si dupa o asemenea dra-
goste x1e ordoneld elt de a aspira. De n'amt avea decata
acesta texta, n'ar rnai trebui altula pentru a proba ca a-
celeasi obligatiuni incumbd si lumenilora si solitarilord;
cad dragostea este radecina si legatura tutord virtutilort,
Cu tote Ca in acestU Ion este considerate numai in ea insasi.
Deci derd, ce lucre amt putea noi sä dorimu mai supe-
rior cle can acesta filosofia 7 Pentru ca Paula ordonecja de
a ne radica mai pre susd de mania, de resbunare, de piri-
ciuni, cue iubire de avutii, de necumpetare, de luxd, de glo-
ria desarta, si de alte inclinatiuni lumesci; de a ne deslipi
cu desdversire de pamenta si de a mortifica membrele no-
stre, 1=41 invedpratu cd apostoluld reclama dela noT a-
ceeasi perfectiune de morale pre carea Iisus Christos o re-
clama dela ucenicii sel. Elu voiesce ca sd fima morti pe-
catelora, ca si cuma amt fi infa'surall (cu giulgiurl) si deja
puss in morrnttatd. De acolea acestu cuvi.",'nta : 'Acela care
este moral este scapatti de pecatti., Roman., VI,1. In u-
ncle impregiurari, eld merge pins a ne Indemna de a am-
bla nu numai pre urmele ucenicilort derd pre urmele
Dumnegeescului Invetatoru. 'Exemp1u1ti lul Iisus 'la invoca
ela &Ida ne recomancld, dragostea, uitarea injurielord,
modesIia. Deci derd dace numai propune imitatiunei nos-
tre pre ucenicii Mantuitorului si pre solitari, ci pre in-
susl si deca ne ameninta, in cash de negligentd,Christos,
IV,
www.dacoromanica.ro

864 Ai. TREILEA DISCURS
cu cele mal grele murici, Cu ce drepta pretindep voT sa a-
tribuiti eredincioAora o inaltime diferita ? La aceea0 11M-
time to emenii trebuesca ca sa ajunga; si 'unu'a din re-
lele cele mar funeste pentru genult umana este acesta con-
vingere inselatare ca numal solitariT Arita tinup sa fia Cu
o mare veghiare, in vreme ce va fi permisa restului cre-
stinilord de a trai intro indiferenta profundii. Derk nu, a-
cesta nu va putea fi, nu este asa : no! santerna cu totiT su-
pusT Ia prescriptiunile aceleiasI morale, o proclanit'f susa,
sea maT bine nu santa ea care o afirma, este acela care
trebue sa ne judece intr'o di. EstT finca coprinsa de sur-
prindere si de esitatiune? vornt face sa curga asupra to
valurile aceleiasi doctrine, piny arida to vort purifica cu
tom% de acesta necredinta. Void lua argumentele mete
din munca cu care santemt amenintap in diva tea infri-
cosatore a judecateT.
Crudimea bogatulul din Evangelic nu pentru ea traia
in singurttate fu pedepsita intr'una moda atata de rigu-
rost ci maT alesu, deed indrasnesca sa vorbesca asa, pen-
tru ca, traincla in lume, in sinula purpurel si al inbelsu-
garei, dispretuia pre Lazard si lipsa sa extrema. Dera nu
void dice nici-una nici-alta dintr'acestea; si imi-va fi de a-
junsa de a observa ea numal crudimea sa prapastui in
vepaea cea fart de slarOtd. De asemenea, din causa putinei
lora umanitap feciorele nu furl admise in camara de nunta.
Den este sa exprimamd parerea nostra asupra acestuT su-
biecta, nu ne vornt teme de a spune ca, departe de a fi
pedepsite maT rigurosa din tausa feciorieT lora, ele obti-
nura din contra o induleire durerilora lord. Ele nu audira
acesta sentinta : tDuceti-ve in focula care as fosta prepa-
rata diavolulul si fingerilora luT,, Math. XXV, 13; ci nu-
ma! : 'Nu ye cunosea pre vol., Deed va pretinde tine -va
ca aceste doue sentinte enunta acelas1 luoru, ed nu volt
respinge acesta interpretatiune. Ceea-ce n> silesca sa puna
in lumina este acesta punettl, Ca vieta religi6sa nu ne expune
nici de -alma Ia pedepse ma! aspre, tsi ca vornt fi de o po-
triva pedepsiti decd in lume voma comite aceleasT pecate.
;
www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSARELOR MONASTICE 8 65
Ace la ale carui vestments erau murdare si acela care cerea
inteunt modU uriciosU dela datornicult sed o suma de o
suta de dinars, nu suferira tratamentult de care ne vorbe-
besce Evangelia, pentru ca traiad departe de lume : necu-
ratia pentru unult, nerailostivirea pentru, cel-l-altt, adu-
sera perderea lort . Citesce exemplele de felult acesta de
car' ne intretlm4 gantele pretutindenea.rMmai neim-
plinirea datorie o veT vedea pedepsita. Vei vedea acesta
nu numal intru ceea-ce privesce pedepsele, ci si in ceea-ce
privesce sfaturile, Candt Mantuitorkilt c,licea: tVeniti la
mine, tot' ceI osteniV si insarcinaci, si et ye voiU odihni
pre vol. L-uati jugult met preste voT; si ye Invetat,i dela
mine Ca sAntt blandU si smeritt cu inima, si vets afla o-
dichna sufletelort vOstre,, Math'1, 3
XL, 28 elt nu se adresa
exclusivt solitarilort ; eft se adresa tutort Ornenilort Para
excepfrune. Cando ne comanda ca sa imblamt pre calea
cea strimta, elU nu vorbesce numal celort d'anteit, ci tu-
turort in general. A.sa face elt candt ne indatoresce de a
uri sufletult nostru in lumea acesta, si candt enunta tote
cele-l-alte regule ale moralei stile. De indata ce nu se a-
dreseda si nu destinedalegile se le decatt unui numert res-
trinst, eln are grije de a areta acesta Cu, tota
vorbindt despre feciorie, adause : 'Cine
este capabild de a intelege sa intelegn Math. XIX, 12.
Dera nu intrebuinta nicl, expresiunea generale, 'tots o-
mutt, nick tonult si forma obicinuita a comandamentului.
Toth, asa e si cu Pault, care, intru tote, ni se areta imita-
tor exactt alt invetatorului set. Dandt de acelasi 5ubieett,
elt dice! In privinta feciorier porunca Domnului nu amt. I.
Corinth., VII, 25. Prin urmare, cum-ca crestinult din, lume
si crestinult dela plastid trebuescu sa atinga aceeasi inaltime ;
cum-ca caderea lort expune pre amenduoi la raniri de-o
potrivaprimejdiose, aeestea atatea adeveruri pre car!
spiritult celt mai indrasnett si celu mai lubitort de arta
nu va cuteza mai multt, spert, ca sa le tAgaduesca.
urma)
tr1ETEI
santt
Cartp
limpediciu-
www.dacoromanica.ro

Paschalia in cartile Bisericesci.
Comisiunea QC revizuire a cartilor bisericecT, ne trimite
spre puEllicare urrnAtorele cloud formulare (lc paschalik,
dintre care unul (care va ft maT intelesti) are a se insera in
orologiulu reveduth de comisiune si aprobatit de 8-tul Sinod,
a eiruia imprimare deja s'a si inceputti. Publicarea anti-
cipando acestor cloud formulare de pascalie se face, pc deo-
parte, pentru a putea fl supusa criticelor omenilor compe-
tinp, si a acelora ce au a`se folosi de etc, iar pe de alts
pentru Ca nu la prima lour imprimare in orologiti sa se stri-
core vre o erOre aceea ce ar putea aduce o mare pertur-
batiune sate desordine in o asa de importantti lucrare, a-
vend a se face cu calcuie matematice, in care face schim-
barea uneT litere i a liner cifre ar strica totul.
Comisiunea de .revizuire a artilor bisericestT ne eomu.
nica ca, aceste formulare datoresc 0-lur Donict pro-
prietatt din judetul Roman, care este uniculit din Romania
cunoscutg noun Ora acum ce s'a ocupattl in specialtt en a-
semenea materie. Primul formulare intitulata Calduirrea
perpetini este trim isit co m isi un eT de revizuire, prin Prt.?-S5n-
titul Episcopa al RomanuluT-Melchisedec la 28 Marte a.
c, de crare onoratuki si multu stimatul D-nu P. DonicT.
doilea formulare, intitulatu, elemcnia de pasealie este
aranjatu de D-nul G. Erbicenu profesoril de lirriba Elena
dela Seminariult din Iasi (Socola), tot dupa sistema ono -
rabilulul D-nu P. Donic; care pe cand comisiunea de re-
vizuire se afla (in timpuM vacantiei anulut trecutu) la re-
P.
Al
www.dacoromanica.ro

PASCHALIA CARTILE f3ISERICESCY. 861
edinta Pre-Santitului Episcopti at Romanulu!, a aratata
atata buna-vointa, in caul pre dor din membri comisiuni is
initiat in metoda sistemi sale de paschalie.
Observatiunile ce onorabilii domni cetitorl vor gAsi cu
cale de a face la aceste doue tormulare de paschalie ,
sunta rugati de a le trimite PresedinteluY, comisiund de
revizuire a cartilor bisericesti, P. S. Archiereu Silves-
tru B. Pitestenu, Directorul Seminariulu! Central din Bu-
cure0.1, salt la autoril mentionateloru formulare, Domni-
lor : P. Donicl, Erbidnu, care '0 all domiciliul in
4ocurile aratate maT susu.
CALENDARU PERPETUU
Destinati a se Insera in 01.01001u reviduitil de Comisiune sl aprobat de Stu' Sind.
Urratitorul Calendarti, se nuinesce perpetuti, fiindit
aratii, pentru totti-deauna nu nurnaT sarbiitorile fixe, dar
Vele septernanai, fazele
In acestti calendarti, altiturea cu data fie - curia Bile se vede
pAte una din urmWrele septe litere A, B, 0, D, E, F, G,
ears corespundii, la cele s4pte qile ale septemiinei. Din ace-
ste :Opt° litere, pe fie-care anti una, insUmnii
; pe alto anti, alta va insemna duminica, sehimbancluse
necontenitti;_ aqa in, 1885 litera care va insemna duminica.
va fi F. pe anul urintitor A apci D. si ma mat departe ; pe
totti anul cite una ; numaT in anif visecti sint eke doue,
fiind c6, atunci luna Fevruar are 29 de de aceia p6n6. la,
finele lui Fevruar litera inthia Duminicei; tar de
acolo inainte Ong la finele anului duminica este litera a doue.
Fiind.ti dar cit aceste litere inseamng, 4ioa duminica, li s'ati
si datti numirea de litere dominicale.
Anul 1884 fiind visect are doue litere dominicale A G.
prin urmare, in Ianuar si Fevruar lit. A. insdmnti dumineca,
ma, fel cala 1 Ianuar, 8 Ianuar, 22 Ian. 5 Fev. 12 F. sunt
duminici; tar de la Mart. inainte duminica este litera G. priu
TN
§i
cit elit
lunel.
dioa dumini-
dile,
dioa
0
G
ji
si
t
arena
www.dacoromanica.ro

X68 l'ASCHALIA IN CARIILE BISERIdET1.,
urmare la 4 Mart. 1 April', 6 Mai etc. aunt duminici. Pentru
anul 1885. Duminica va fi acolo unde se va gitsi litera F.
pentru 1886, acolo uncle vs, fi litera E, pentru 1887, ddmi-
nica va fi insemnati, cu liter& D. etc. Tot alaturea cut data
fie-cdria c ile, se me gdsesce i cate unti num6r rota; acestea
sint numerile dela 0 One la 28 sad. 29; ele se succed unul
dupe altul dill jos in snail §i se flumes° Epacte.
Pe fie-care anti, unul din aceste 30 numere inseamnii
luna nou?t numesce Epacta aceltd anti, ma in 1884 e-
pacta anului este 14, deci on uncle se gasesce nunierul 14
scrim cu ro§ti acolo este data lunei noun, ast-fel la 13- Iulie
11 August, 10 Sept. 9 Oct. 8 Noemv. este luna nouA in
1884, pentru 1885 Epacta va fi 25, deci dar luna noug, va
fi atunci acolo unde se va gasi numerul roqu 25.
Pentru luna plina se numeril 15 (pie incepend cu data Iri-
na noun, i acolo uncle se implinesc 15 dile acolo este luna
In tabloul de 532 de ant pentru data pascilor, se aratg,
pentru fie-care anti, atetti litera dominicala, catti i Epacta
acelui anti.
Este de luat aminte c t epactele fiind aprdpe cu done it-
nitatt mai mid' dectitti ar trebui sti, fie, apoi §i data lunet
nut este in realitate aprepe cu done Mile mai curand dealt
cum se arati, in calendar.
§i sp
plies.
www.dacoromanica.ro

lipachta,I
Data
Literademi-
nicaliil
.I
PASCHALIA lif CXRTILE 13ISERICESCI 869
CRINDARD PERPETUU
Luna .7,A.NUARLE are 31 qile". Luna FEVI?(IAnIE are 28 qire.
ORBATORILE SkRBATORILE
1 A t Circ. §i S-tul Vasil( 2 1 D
29 2 B 27 2 E' j Intamp. Doninplia
28 3 C 2 3 F
27 4- D 2 4 G
26 5 E 2 5 A
25 6 F? Boteziel D001210111' 2 6 B
24 7 G f Pro. I. Botezdtorul 2 7 C
238 A 218 D
22 9 B 2 9 E
21 10 C 19 10 F
_. .
20 11 D 18 11 G
19 12 E 17 12 A
18 13 F 16 13 B
17 14 G 1514 C
16 15 A 1415 D
15 16 13 13 16 E
14 17 C Gyviosul Antonie 12 17 F
13 18 D Slit Atanasigi Chiril 11 18 G
12 19 E 10 19 A
11 20 F 9 20 B
1 1 G
2922 A 722
B 23 E
7124 C 24 F
25 D 25 0
526 E 3 26 A
427 F 227 B
328 G 128 C
229 -A
130 B
0[31 C
7,
A
D
I I I
fi E
a
C
www.dacoromanica.ro

domi-I
nicalii
1EpactaI
Liters.domi-
nien14.
370 PASCHALIA PH CARTILE BISEIZICESCT
Luna MA.1?TlE are. $1 ilk Luna APR11L are 30 Ole.
StRBATORILE
1,IJ
ce 1 ):
aed
StRBATORILE
1 D 2 1 G Cuv. Maria Egiptinca
2. 2 E 2 2 A
2, 3 F 2 3 B
2r 4 G 2r 4 C
2 5 A 2 5 D
231 6 B 2 6 E
2 7 C 2 7 F
8 D 21 8 - a Parintele lrodion
29 9 E f S-040 de muceniet 2(19 A Mart. Eupsihie
21 10 F 19 10 B M. Terent. Pompies.a.
20 11 G 18 11 C
19 12 A 17 12 D
18 13 B 16 13 E
1714 0 15 14 F
16 15 D 14 15 G
15 16 E 1316 A
14117 F 1217 B
13 18 G 11 114 C
12 19 A 10'!9 D
1190 B 9 20 E
1021 C
1821
F
922 D 722 G
8 23 F 6 23 A M. Marti). Gheorghie.
7 21 F 5 24 B
6.2:, G t Bum Vestire j 4 25 c
526 A 326 D
427 B 227 E
328 C 124 F
229 D 0 29 G
130 E 9 30 A
,
0131I
Fl I t
i
23
www.dacoromanica.ro

EpactaI
Data
Liters
dollnieala
PASCHAth IN CARTILIt 13ISERICESCI 371
Luna MAI are 31 4ile. Luna IUNIE are 80 szile.
.
F=1 A
1
,0
al 1
.. g
;:i
Sg RBATORILE StRBATORILE
98 1 B 96 1 E
97 2 C 95 2 F
P 6 3 D 4 3 G
'5 4 E 3 4 A
4 5 F 12 5 B
73 6 G 1 6 0
7 2 7 A 0 7 D
91 8 13 9 8 E
70 9 0 8 9 F
1910 D 17 10 G
18 11 E 611 A
17 12 F 512 B
1613 G 413 C
15 14 A 3 14 D
14 15 B 21r E
13 1.6 0 11 16 F
12 17 D 10 17 G
11 18 E 918 A
10 19 F 6 19 B
9 20 G 7 20 C
8 21 A S.S. Constant. §i, Elena 6 21 D
7 22 B 5 22 E
623 0 423 F
5 24 D 3 24 G Nasc. s. L Bot. ii. s. P.
4 25 E 2 25 A
3.26 I' 126 B
2 27 G 027 C
1 28 A 9 28 D
0 29 B 8 29 E
P 8 30 C 730 F
? 7 31 D 1 1
I
la
www.dacoromanica.ro

dorni-
nicalii
Data
Litersdemi-
nicalii.
1
372 kASCITALIA IN tARTILR 131SERICESCY
Luna JULIE are 31 file. Luna AUGUST are 31 Mile.
As
StRIATORILE li
;:14.
SERBATORILE
2 1 G 2 1 C
2 2 A 2 2 D
2 3 B 2 3 E
2 4 C 2 4 F
2 5 D 2 5 G
2 6 E 1 6 A f Schimbarea 7a facia
2 7 F 1 7 B
1 8 G 1 8 C
1 9 A 1 9 D
1 10 B 1 10 E
oil c 14 11 F
141-2 D 13 12 G
1 13 E 12 13 A
114 F 11 14 B
1215 G 10 15 C t Adorn?. 77 7. Dorm.
1 16 A 16 D
1 17 B 17 E.
.18 C 18 F
19 D 19 G
20 F f St. Prooror Me 20 A
21 I` 21 B
22 G 22 C
1
23
24
A
18
23
24
D
E
025 F
26 D 2926 G
27 E t Mart. Pantelimon. 2827 A
2 28 F 27 28 B
2 29 G 26 29 C t Ttlerea 6. S. Ica(p.)
2 30 A 25 30 D
I .
25131 BE 12431 t
!I
E
0
.0
0'
al as
1 0
r
1
t43
'4'
25 C
www.dacoromanica.ro

PASCHALIA. IN CXRTILE BISERICEST! 373
Luna SEPTEMITRIE are 30 mile. Luna OCTOMVRIE are 31 file
et
cizt .m1
"z).4 SERBATORILE C)
C)
a
-`4
. 0
:6.
o
22
21
20 4
19
1
2
3
5
F
G-
A
B
C
22
21
20
19 4
18
1
2
3
5
18 6 D 17 6
17 7* E 16 7
16 8 F 15 8
15 9 G 14 9
1410 A 13 10
13111 B 12 11
12 12 C 11 12
11 13- D 13
10 14 E I./at/lama S -tet Cruet 9 14
915 F 8 15
8 16 G 716
717 A 617
6 18 B 18
519 C 19
420 D 3 20
32i 221
222 F 12)
123 G 23
024 A 2 24
28 2 B 28 25
7 26 27 26
627 D 26 27
5 28 E 25 28
9 4 29 F 24 29
3311 G 23 30
03
SRBA.TOKILE
A
B
0
D
E
F
G
A
B
D
E
F
A
Ouvidsa Purasluva.
B
C
D
E
F
G-
A
13
C
D
E
F
A
B
f Stul
I22134 C
te)
23
E
C
C
o
,
l'
G t
Dinatrie.
G
FI
www.dacoromanica.ro

EpactaI
Literadumi-
nicali,
I
374 PASCHALTA CARTILOR BISMTCEITI
Luna NOEMVME are 30 Vile. Luna DECEMVR1E are 31 Vile.
In: I
a 4 I 1
t va .84
I :4" 1;1
StRBATORLE
A
StRBATORLE
*.) 1 D 2 1 F
2 2 E 1 2 G
1 3 F 18 3 A
1 4 G 17 4 B
1 5 A 1 5 C
16 6 B 15 6 D t S-tul 1erath Nicolae.
15 7 C 14 7 E
14 8 D t2-lii.A.rh. Mih.gi Gov. 13 8 F
13 9 E 12 9 G
12 10 F 11 10 A
11 11 G 011 B
1012 A 91`2 C
913 B 813 D
814 0 714, E
715 D 6 15 F
16 E 516 G
17 F 417 A
418 G 318 B
319 A 219 C
2 20 B 120. 1)
f latrairea in bisrricti. 1 E
1F)
2
2:
G
IBA
2
2
242
)5 G -9425 t Nascerea DomnOut.
2 26 A 2 26 C t Saar prea Curat. lc
2 27 B 2 27 D t S-tul 4rchicl, Stefan.
228 C 228 E
2 29 D 2 29 F
2130 E 2 30 G
126131 A
S
iTA
21 C
2
www.dacoromanica.ro

DATA PASCILOR.
Prescriptiunile S -teT n6stre biserici, pentru determinarea
date' pascilor sint urmat6rele :
1) pioa invierei trebue se fie Duminica.
2) Pascile cre§tine, nu sint vechele pasci ale iudeilor,
dar lioa InviereT lul Hristostt, care a avut be a treia di dup6
pascilejudeilor ; qi fiind ca acestea se serbeaza la luna plina
Martie, apol intre data lunei pline li. Intro pascile n6stre,
trebue se r6mae in tot-d'a-una un interval de doue dile.
3) Serbarea pascilor cre§tine, se nu fie nici odata mai
innainte de Equinoxul de prima-vara, care pe atuncl avea loc
la 21 'Mart; aqa dar lioa pascilor nu trebue se fie hid in-
nainte nicT ajar in clioa de 21 Mart, ci numg dupe acdsta ;
adeca acea di nu poate fi mg timpuriu de At 22 Mart.
Iata acum qi practica cum se'urmeazit.
Cu ajutorul epacteT anuale, se cauta mai Intel data lunel
noun Mart; apol incepend cu aceasta se numerg, lnnainte
1.5 dile li uncle ajunge acest numerti, acolo este data lunei
?line ; la aasta data se mai adaog cele doua cjile de inter-
val prescrise intre data lunei pline li 4ioa pascilor; qi data
dupe toate acestea ajungem la 21 Mart sau dup6 aceasta
data, atuncl cautaintf duminica ce urmeazil, imediat kl,i acolo
se pune serbatorea pascilord ; Tar data adaogand cele doua
IN la data lunel pline, nu ajungem p6n6 la 21 Mart; atunci
acea lung,. nu esle luna pascals, li pascile trebue se se pue
in luna urmtoare. Drept care se adoag 30 dile la ultima
data ce s'ati dobindit prin adlogirea celor doua dile, qi dela
data ce se dobindesce ast-fel, se cauta inainte duminica ce
urmeaza immediat ; ,7i acolo se pune clioa pascilor.
In acest din urma cas, pascile pot ajunge une-ori a fi pen6
www.dacoromanica.ro

370 PASCALTA PERPETUX
la 25 April; acesta este limita superi6ri a data pascilor, pe
ctmd cea inferioara este 22 Mart. Prin urmare pascile pot fi
in 35 dile deosebite.
Pe baza acestor prescriptiunT, s'ail intocmit urmittoarea
tabelA, din care Cu ajutorul Mere dominicale i cu epacta
anulul se p6te afla data pascilor in perpetuitate, pentru care
i sail qi dat numere de
Pascalia perpetu.
A Ii C D 1 E F G
0
J.
3
4
April 23
16April
April 16
April 161
April 17
17April
April 17
April 17
April
April
18
18
April 18 April
April 18 April
April
April
19 April 20
19 April 20
19 April 20IApril
190.pril 13 April
April 21
April 21
141April
14 April
April 22
April 22
15
15
6
7 April
9
April 16IApril 17I April 11
16 April 101April 11
April 91April 10' April 11
April 12 April 18i
April 12 April 13
April 12ijApril 13I
April 14iApril 15
April 14 April 15
April 10pril 8
11
12
14
April 9114ril 10April
April 9 April 10April
April 9 April 3 April
111April 12 April 6,April
111April 121April pril
4IApril 5 April 6I
7
7
April 7
April 8
April 8
April 8
15
17
18
April 2 April 3
April 2 April 3
April 2 April 3
April
April
April
April 5 April
April 5I
April 5
6I April 7
April 6 Mart 31 April
Mart 30IMart 311April
April 8
1
1
29 April 2 April 31Mart 28
22 Mart 26 Mart 27 Mart 28
23 Mart 26 Mart 27 Mart 28
Mart 29iriVlart 301 Mart 31 April J
Mart DiMart 30 Mart 31 April 1
Mart 29 Mart 3QMart 31 Mart 25
25 Mart 26
26 Mart 26
28 April 23
29 April 23
Mart 27 'Mart 28
Mart 27 Mart 28
April 2411April 25 April
April 24 April 1811April
Mart 29
Mart 22
19 April
AApril
Mart 23 Mart 2 411Vlart
Mart 23, Mart 24 Mart
2qApril 21
2011461 21
25
25
April 22
April 22
Pentru a afla data pascilor, se cautit in colOna 1-a a acestei
tabele Epacta anului, §i se unneclii linia pe care este acea
epacta, pea in coloana care deasupra pdrtii, litera domini-
calit a acelui anti; acolo se citesce data pascilor.
Adstii pascalie, find intocmitii, dupe prescriptiunele bi-
sericei n6stre, daca in loc de lit. do minical6, qi epacta stil
vechiii s'ar lua lit. dominicala i epacta stil noil, atunci tot
din acestit pascalie:. am dobindit data pascilor n6stre In stil
ha.; care inse nu se potrivesee cu acea a apusenilor.
Li
c,5
www.dacoromanica.ro

PASCALIA PERPEtUX 177
Data ascilor precum se vede din cele nua sus Vise nu
depinde de cat de litera dominicalii, §i de Epacta anuluT ; inse
litera do-minicab,' dupe un period de 28 am se reproduce in
aceia§T ordine; asemenea §i epacta se reproduce ill aceiali
ordine dupe un period de 19 am, de uncle rezultit, ca §i data
pascilor, dupe un period de 532 an (care este productul
numerilor 28 §i 19), se reproduce in a_ ceiam ordine ; Acosta
ins nu ai pentru stil yechiti.
In acest stop s'ad intocmit urmAtorul tablou, in care se ara-
ta,, litera dorainicalk, epaeta qi data pascilor pentru 532 anT suc-
cesivT,dela 1884 gene la 2415, dupe care periodul se va rein-
cepe d'a capo, cu anu12416; urmandu-se ast-fel in perpetuitate.
Cu ajuto.rul acestuT tablou, cat privesce stil vechitiolumaT
urmezit trebuinta de nicT a operatie de compti chestiu-
nea este yegulata, pentru tot deauna.
'-^11,411-1-,
l
www.dacoromanica.ro

Ciclullunar
Ciclulsolar
Ciclullunar
378 PASCALIA PERPETUX
Periodul de 532 an; dupe care data pascilor, se reproduce, in
aceiagi ordine (numai In stil
002
a
S
A
cs2
Ca
f:
Sd 0 a
-41 ;TT
a
a.
ca
1884
85
86
87
88
89
1890
91
92
93
94
95
96
97
98
99
1900
n 1
2
3
4
5
6
7
8
9
1610
11
12
13
14
15
16
, 17
18
19
1920
21
22
0 23
" 24
25
2416
17
18
19
2420
21
n 22
23
24
25
26
"27
28
29
2430
31
32
" 33
"34
"35
,, 36
" 37
38
39
2440
41
" 42
"43
n44
" 45
46
,47
,, 48
n 49
2450
/151
I, 52
n 53
n54
" 55
" 56
" 57
28
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
2
.3
4
5
6
8
9
10
11
12
13
FG
D
CB 5
A 6
G 7
F 8
ED 9
C 10
B 11
A 12 15
G F 13
E 14
D 15
16
13 A 17
G 18
F 19
D C
A
G
FE
D
B 9
A G 10
F 11
E 12
D 13
C B 14
A 15
F
E D
B
A
G
EF
1
2
3
4
14
5
6
17
8
9
Ap. 8
Mr. 24
Ap. 13
5
24
9
0 1
1
12
23
4
26 Mr. 24
7 Ap. 13
18 5
29 18
11
22
3 14
11 6
2 25 Mr. 28
3 Ap. 17.
45 18 ,n 222
6 9 13
7°0 Mr. 29
8 1 Ap. 18
2 , 10
3 Mr. 25
4 Ap. 14
5 6
6 gr. 22
87 Aop. 102
22
Mr. 29
Ap. 18
3
25 26
6 Ap. 14
6
21
" 5
Mr. 28
Ap.17
IV 9
1711
18 2
19
2
3
14
3
417
1926
" 27
28
0 29
1930
31
32
2) 33
" 34
35
36
_37
38
39
1940
n41
42
43
444
" 45
46
47
48
4949
1950
51
" 52
53
" 54
55
56
"57
"58
"59
1960
61n
n 62
63
" 64
65
66
67
2458 14 D
5915 C
2460 16 B A
6117 G
n 62 18 F
63 19 E
"6420 DC
6521 B
6622 A
n67 23 G
" 68 24 F E
6925 D
2470 26
"7127 B
7228 AG
73 1 F
742 E
75 3 D
76 4 CB
77 5 A
78 6 G
79 7 F
2480 8 E D
".81 9
"8210
8311 A
,,8412 GF
"8513 E
"8614 D
8715 C
"8816 BA
"8917 G
249018 F
m9119 E
9220 DC
9321 B
9422 A
95 23 G
"9624PE
"9725 D
,9826 C
99 27 B
5 8
69
7
8
9 2
10 3
11
12
13
14
15
16
1711
18'2
19 3
4
2'5
36
47
578
1
4
5
6
7
8
9
6 9
0
81
9 2
10 3
4
12 15
13''6
14
15
16 9
17 1
18 2
19 3
14
2 5
6
7
8
417
528
9
7 0
8,1
Ap. 19
" 11
2
22
IMr. 30
AT. 18
3
gr. 26
Ap.15
Mr. 30
Ap.19
,
dr.
11
27
Ap. 15
7
Mr. 23
Ap. 12
3
,, 23
8
Mr.31
Ap.19
,
Mr.
11
27
Ap. 16
7
Mr. 23
Ap. 12
4
n 23
Mr.31
Ap 20
" 4
11r.27
Ap. 16
1
, 20
12
Mr. 28
Ap.17
vechiil).
?A p
E5
" I
, "
" C
,
n
II
"
a.
0
A
0
1
-6
8 2
7
,
Mr.
7,
9
1
"
,
,
"
"
,
,,
C
,
C
1'
,
1
/
11
'8F
4 O.
4' " `"-,a
api mom . co, co cno,-. c4enl . a , co cm ,-1 . co -If . co."- cc a
wow/
61 W 0 m P
'''.-4 . v vg, v a> v;;`WIFvzw
F F. V R F F
a
' 5 ' ' 42*
m 0
....
FRGG w
www.dacoromanica.ro

Datapawl-
19r
IEptetaJ
PASCHALIA PERPE'ra 379
: 0
r, 'a
P.
o,
0
li0
r0
a--
01
0
-4
7)
t2 'I 1
g
-0
T)
v
12-
.4
4::
-0
1 1 '0
1968 2500 28 A G 9 -1Ap. 8 2012 2544 16 BA 15 18 Ap. 2
,-; 69 1 1 F 10 23 Mr. 31 - 13 ,45 17 G 16 29 k 22
, 1970 2 2 E 11 4 Ap. 13 "14 46 18 F 17 11 , 7
71 3 3 D 12 15 5, 15 ,, 47 19 E 18P 2 Mr. 30
, 72 4 4 C B 13 28 Mr. 27 A 16 48 20 DC 19 3 Ap. 18
73 , 5 5 A 14 7Ap.16 17 4921 B 114 3
74 h 6 6 G 15 18 ,, 1 I, 18 2550 22 A g 5 gr, 26
75 7 7 F 16 29 21 ,,19l5123 G 3 6 Ap.15
76 8 8 ED 1711 12 2020 5224 FE 417 h 6
,,77 9 9 C 1822 Mr.28 21 5325 D 5 "8 h
,
19
781
79
251010
1111
B 19 3 A1.17
A 1 14 9
22
23
, 5426 C
, 55 27 B
6 9
71'0
11
, 3
1980 " 12 12 GF 2 25 Mr. 24 , 24 56 28 AG 8 1 ,, 22
n
82
81 ,,1313n E 3 8 Ap.13 ,,25 57 1 P 9 12 7
, 14 14 D 417 ,, 5 ,, 26 58 2 E 10,' 3 Mr. 30
83 p 15 15 C 5 28 , 25 , 27 59 3 D 11 4 Ap. 19
84 "1616 BA 6 9 , 9 282560 4 C131215 3
85 ,, 17 17 G 7 20 1 29 ,, 61 5 A 13116
_
Mr. 26
, 86 n 18 18 F 8 1 ,, 21 2030 62 6 G 14 7 Ap. 15
7,87
, 88
1919
2520 20
E 912 ,, 6
D C 10 23 Mr. 28
31
32
,,63 7 F
64 8 ED
15 18
16P 9
Mr. 31
Ap. 19
,,89
1990
, 21 21
, 22 22
33 11 4Ap.17
A 12 15 2
33
,,34
,65 9 C
,, 66 10 B
1711
18 P 2
_ 11
Mr. 27
0 91 )12323 G 13P6 Mr. 25 35 6711 A 19 3 Ap. 16
92 2424 FE 14 7 Ap. 13 36 68 12 GF 114 7
93 ,2525 D 1518 , 5 ,, 37 ,,6913 E ,,2P5 Mr.23
94 26 26 0 1609 ,, 18 , 38 257014 D 3 6 Ap. 12
7,95
,96
,,2727
,2828
B 1711 ,, 10
AG 18 22 n 1
39
2040
7115 C
7216 BA
417
b ? 8
, 4
,, 23
97 , 29 1 F 19 3 ,2 14 41 73 17 G 6 9 ,, &
98
n 99
2530 2
n 31 3
E 114 , 6
D 2 5 Mr. 29
,, 42
43
, 7418 F
, 75 19 E
'I 0
8 1
Mr. 31
Ap. 20
2000 32 4 C B 3 6 Ap, 17 ,44 , 76 20 D C 912 h 11
1 ,,33 5 A 417 ,, 2 ,, 45 7721 B 10 3 Mr.27
2 , 34 6 G 5 & 22 , 46 n 78 22 A 11 4 Ap. 16
,, 3
n 4
, 35 7 F
1736 8
g 9 14
ED 7 0dr. 29
,, 47
,, 48
,7923
2580
G
24 FE
1215_,
13 26
8
Mr. 23
5 ,187 9 0 8 1 .4.18 , 49 81 25 D 14 7 Ap. 12
I6 ,, 38 10 B 9 12 10 2050 ,, 82 26 C 1 18 Ap. 4
7 7,39 11 A 1023 ix' . 26 ,,51 " 83 27 B 16 29 n 24
8 254012 GF 11 4AP.14 ) 52 UM AG1711 ,1
9 k 12 15 ,, 6 , 53 "85 1, F 18 22 Mr. 31,
2'010
4113
4214 D 13 26 Mr. 22 ,, 54 .86 2 E 19 3 Ap. go
11
r
p4315 C 114 7 .Ap. 11 " 55 h 87 3, D 1 1 14 n 5
1
Tr1
.21
2,
,,
"
1
" "
,
,
'a
',
4" ' 44 44-- - - - 44 '4
!. '4 0 FA 0 0 P T.,
, , , , , ,
4e
e
GS "{F
- - - 4* 46
m 6
SG,G
G G l G G S S. G A
www.dacoromanica.ro

Anir
I
Epacta
Datapasci-
lor
Datapasci,
for
Epaeta
380 PASO/ALIA Pt:PPETUX
4
I
6.
i-.
t
§
Q 4
0
:
6
, 0
dal
.1:4 $1
0
,72"
b g
2056 2588 4 g B 295 Mr. 27 2100 2632 20 DC S 1 Ap: 18
57 89 5 A 3 6 Ap.16 1. "3321 B 912 , 10
, 58 2590 6 G 417 1 2 y, 34 22 A 10'3 Mr. 26
59 91 7 F 598 21 3 3523 G 1] 4 Ap.15
2060 92 8 ED 6 9 ,, 12 4 3624 FE1215- 6
" 61 93 9 C 720Mr.28 5 "3725 D 13'6 41..22
62 , 94 10 B 8 1 Ap. 17 6 38 26 C 14 7 Ap.11
63 9511 A 912 9 7 3927 B 15 8 - 3
64 96 12 G I' 1093 Mr. 31 8 2640 28 AG 1679 " 22
G5 " 97,13 E 11 4 Ap.13 9 41 1 F 17) 1 7
,66 0 98114 D 12 15 . 5 2110 42 2 E 1872 Mr. 30
, 67 , 99 15 C 1396 Mr. 28 11 43 3 D 19 3 Ap. 19
66260016 BA 14 7 Ap.16 "12 44 4 CB 1 4 3
, 69 1 17 G 1518 , 1 13 45 5 A 295 Win 26
2070 218 F .11P 9 .,, 21 14 ,, 46 6 G 3 6 Ap.15
, 71 319 E 17 11 " 6 15 47 7 F 417 Mr. 31
72 , 420 D C 1672 Mr. 28 06 48 8 ED 598 Ap.19
73 , 5121 B 19 3 Ap.17 17 49 9 0 6 9 11
74 , 622 A 114 9 "18265010 B 790 3
75 723 G. 2 5 Mr. 25 19 " 51 11 A 8 1 16
76 824 FE 3 6 Ap.13 2120 "5212 GF 912 7
77 , 925 D 417 5 21 "5313 E 1093 Mr. 30
I, 78 2610 26 C 598 25 22 5414 D 11 4 Ap.19
79 11 27 B 6 9 , 10 23 , 55 15 C 12 15 4
2080 12 28 A G 790 1, 1 24 56 16 BA 1396 Mr. 26
81 13 1 F 8 1 21 25 " 57 17 U- 14 7 Ap. 15
82 0.4 2 E 912 , 6 26 " 58 18 F 15 18 Mr. 31
83 15 3 D 1093 Mr. 29 27 , 59 19 E 16 9 Ap.-20
84 16 4 CB 11 4 Ap. 17 28 2660 20 DC 17 11 11
' 85 11 5 A. 12 5 2 29 , 61 21 B 1892 Mr. 27
86 18 6 G 1396 Mr. 25 2130 62 22 A 19 3 Ap. 16
87 19 7 F 14 7 Ap. 14 31 , 63 23 G 114 " 8
" 88 2620 8 ED 15 8 S 32 , 64 24 FE 2 25, Arr. 2:.1
89 21 9 0 1699 1, 18 33 65 25 D 3 6 Ap. 12
2090 22 10 B 17 11 4
Mr. 26
10 04 , 66 26 C 4 7 n 4
91 23 11 A 1892 35 67 27 B 598 , 24
92 ,2412 GF 19 3 Ap.14 "36 ,6828 AG 6 9 , 8
93 2513 E 114 ,, 6 37 Q9 1 F 790Mr.31
, 94 2614 1) 2 25 Mr. 29 " 38 2670 2 E , 8 1 Ap. 20
95 27 15 C 3 6Ap.11- 39 71 3 D 912 5
"96 , 28 16 BA 414 , '2 2140 72 4 CB 1023 Mr. 27
097 , 2917 11 522 22 "41 73 5 A 11 4 Ap.16
., 98 2630 18 1' 6 9 14 "42 74 6 G '1215_2,7 8
)1
29 ,, 31 19 E 720 Mr.30 43 75 7 F 13 26 Mr. 24
. Cl .... ..
..
-t-,
-
PA
--A
t 1
ti
i
1
,-,
n
,
'g' 'a a
'6
, ,
,
,
, ,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
www.dacoromanica.ro

1884 05

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Destaque

Destaque (8)

Semelhante a 1884 05

Semelhante a 1884 05 (7)

Mais de Dalv Alem

Mais de Dalv Alem (20)

1884 05