SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 17
• Un motor termic este o ma ină termică motoare, careș
transformă căldura în lucru mecanic.Un motor termic
lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu
ajutorul unui fluid.Întrucât, conform principiului al doilea al
termodinamicii, entropia unui sistem nu poate decât să
crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de
căldură (numită i sursa caldă) este transformată în lucruș
mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu
temperatură mai mică, numit sursă rece.
• Motoarele se pot clasifica după mai
multe criterii. Un prim criteriu ar fi după
modul de aprindere al amestecului
carburant:
• motoare cu aprindere prin scânteie
(MAS sau Otto), amestecul carburant
fiind compus din benzină i aerș
• motoare cu aprindere prin comprimare
(MAC sau Diesel), amestecul carburant
fiind compus din motorină i aerș
• După modul de realizare al ciclului
sau numărul de rota ii ale arborelui cotitț
în care se realizează ciclul motor,
deosebim
• motoare în patru timpi
• motoare în doi timpi*
• După numărul de combustibili
utiliza i:ț
• motor monocarburant (utilizează pentru
efectuarea ciclului motor un singur
carburant)
• motor policarburant (poate utiliza mai
multe tipuri de carburan i pentruț
efectuarea ciclului motor) – aceste
motoare se mai numesc i flex-fuelș
• După procedeul de formare a amestecului
carburant:
• motor cu carburator*
• motor cu injec ieț
• După modul de răcire al motorului:
• motor cu răcire cu aer*
• motor cu răcire cu lichid
• După modul de dispunere al cilindrilor:
• motor în linie
• motor în V
• motor în W
• După numărul de cilindrii:
• motor cu 2 cilindrii
• motor cu 3 cilindrii
• motor cu 4 cilindrii
• motor cu 5 cilindrii
• motor cu 6 cilindrii
• motor cu 8 cilindrii
• motor cu 10 cilindrii
• motor cu 12 cilindrii
• motor cu 16 cilindrii
• *datorită avansului tehnologic i a normelor deș
poluare tot mai severe motoarele cu carburator, cele
răcite cu aer sau cele în doi timpi nu se mai
utilizează pe automobilele moderne.
• Timpul 1: ADMISIA
• supapa de admisie este deschisă, aerul (diesel) sau amestec aer-
combustibil (benzină) este introdus în cilindru
• supapa de evacuare este închisă pentru a împiedica introducerea de
gaze arse înapoi în cilindru
• pistonul pleacă din PMI i se deplasează către PMEș
• Timpul 2: COMPRIMAREA
• ambele supape sunt închise
• pistonul se deplasează de la PME la PMI comprimând
aerul/amestecul carburant din interiorul cilindrului
• Timpul 3: DESTINDEREA
• ambele supape sunt închise
• pistonul pleacă din PMI i se deplasează către PME fiind împins deș
presiunea generată în urma arderii amestecului carburant
• Timpul 4: EVACUAREA
• supapa de admisie este închisă
• supapa de evacuare este deschisă
• pistonul se deplasează de la PME la PMI evacuând gazele arse din
interiorul cilindrului
<= T.1 (admisie)
(compresie)T.2=>
<=T.3 (ardere)
(evacuare)T.4=>
• Marca Mercedes-Benz
• Model CL-Klasse
• Versiune CL-klasse (W216)
• Tip motor CL 63 AMG
• Putere 514 CP
• Viteza maxima 250 km / h
• Acceleratia de la 0 la 100 km / h 4.6 sat
• Volumul rezervorului 90 l
• Anul începerii productiei 2006 la
• Amplasarea motorului Fata, Longitudinal
• Volumul motorului6208 cc
• Turatia maxima 6800rpm.
• Cuplu 630 N * m
• Sistemul de combustibil (Fuel System) injectie multi-punct (injectie multipunct)
• Pozitionarea cilindrilor în forma de V
• Numarul de cilindri 8
• Diametrul cilindrilor 102.2 mm.
• Cursa cilindrilor 94.6 mm.
• Raport de compresie 11.3
• Numarul de supape per cilindru 4
• Numarul de viteze (cutie automata) 5
• Suspensie fata (front suspension) dublu cross-operator de transport
• Suspensie spate (rear suspension) element hidro
• Masa proprie 2185 kg.
• Masa maxima autorizata 2620 kg.
• Dimensiunea pneurilor 255/45 R18
•Denumirea timpului :
•1.admisia : Pistonul delimitează iniţial în cilindru cel mai mic
volum. Supapa de admisie este deschisă, iar cea de evacuare
închisă. Pistonul este tras (prin rotirea axului motorului) şi în
cilindru pătrunde un amestec de aer şi vapori combustibili.
•2.compresia : La sfârşitul admisiei, pistonul delimitează în
cilindru cel mai mare volum. Ambele supape sunt închise.
Pistonul este împins (prin rotirea axului motorului) şi amestecul
este comprimat.
•3.Timpul 3 este timpul motor, in care se efectueaza lucru
mecanic asupra pistonului. La sfarsitul acestui timp se deschide
supapa de evacuare
•4. La sfârşitul arderii, pistonul delimitează iniţial în cilindru cel
mai mare volum. Supapa de evacuare se deschide şi gazul din
cilindru îşi reduce brusc presiunea. Pistonul este împins şi gazul
este evacuat din cilindru.
• Motorul Diesel este un motor cu ardere interna in 4 timpi
cu aprindere prin injectie.
• Locul bujiei este luat de o pompa de injectie care
pulverizeaza in cilindru motorului la presiunea
ridicata.foloseste drept combustibil motorina.
• Motorul Otto este un motor ce foloseste drept combustibil
un amestec de aer si vapori de aer si vapori de benina ce
se realizeaza in carburator .
• Pistonul este legat de un sistem biela-manivela care are
rolul de a transforma miscarea rectilinie de dus-intors in
miscare continua de rotatie.
• Motorul Diesel difera de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc
la volum constant si nu la presiune constanta. Majoritatea motoarelor
Diesel sunt de asemenea in 4 timpi dar functioneaza diferit. In primul
timp este aspirat aer nu si motorina. In timpul 2 aerul este incalzit
prin comprimare pana la circa 440 grade C. La sfarsitul acestui timp
este injectata motorina care se auto aprinde datorita temperaturii
mari a aerului. Timpul 4 este ca si la motorul Otto unul de evacuare.
Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui
motor Otto si astazi se situeaza putin peste 40%. Motoarele Diesel
sunt motoare relativ lente cu viteze ale arborilor cotiti de 100 pana la
750 rpm spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale
arborilor cotiti de circa 2500-5000 rpm. Deoarece motoarele Diesel
folosesc rate de compresie de 14 la 1, sau mai mari, spre deosebire
de motoarele Otto care au rate de compresie intre 8 la 1 si 10 la 1,
ele trebuie sa aiba o constructie mai rigida de aceea sunt mai scump
de fabricat. Acest dezavantaj este compensat de randamentul mai
mare si de faptul ca motorina este mai ieftina decat benzina.
Avantaje si dezavantaje ale motorului diesel in 4 timpi 
Motoarele diesel in 4 timpi au un randament mult mai bun decat cele
pe benzina.Cu toate acestea motorina are dezavantajele sale.Unele
motoare diesel au bujii incandescente,deoarece la temperaturi
scazute,aerul din cilindrii nu se poate incalzi indeajuns de tare pentru
ca motorina injectata sa se aprinda. 
• Puncte slabe : Ca dezavantaj se remarca necesitatea
montarii unei bujii incandescente in camera separat
utilizata pentru pornirea la rece.
• Puncte tari : Punct bun pt diesel este ca are randamentul
mai mare decat al lui Otto.
• Prima masina cu aburi a fost
inventata in secolul I e. n de catre
inginerul grec Heron din Alexandria.O
sfera goala pe dinauntru era pivotata
pe doua tuburi prin care treceau aburii
dintr-un mic fierbator.Aburii umpleau
sfera si ieseau prin tevi dispuse in parti
opuse ale acesteia.Jeturile de aburi
care tasneau determinau sfera sa se
roteasca. Totusi,in ciuda faptului ca era
o inventie interesanta,masina nu
servea unui scop util.
• Prima masina cu aburi cu utilitate
practica a fost inventata in 1698 de un
inginer englez pe nume Tomas
Savery.Aburul dintr-o camera era racit
pana se condensa si forma o cantitate
mica de apa.Reducerea mare a
volumului producea un vid partial,care
era folosit pentru a absorbi apa din
minele de capbuni.In 1707 Demis
Papiu reactualizeaza problema si
construieste o masina cu vapori pe
care o instaleaza pe o corabie.
Principiul de functionare era urmatorul:
apa fierbea intr-un cazan inchis si
vaporii treceau intr-un cilindru care
impingea un piston,miscarea
alternativa a pistonului era comandata
manual prin deschiderea si inchiderea
unor robinete.
• Mai tarziu, in anul 1765, scotianul James
Watt perfectioneaza masina cu vapori,
dandu-i forma definitiva sub care
functioneaza si astazi.De-alungul timpului
turbinele cu vapori s-au dezvoltat foarte mult,
extinzandu-se pe o scara tot mai larga.
Turbinele cu aburi produc miscarea rotativa
nemijlocit prin forta aburilor.Vaporii de abur
au o masa specifica mult mai mica decat a
apei si de aceea trebuie sa intre in paletele
turbinei cu o viteza mult mai mare. Aceasta
viteza ajunge uneori la 1 km/s iar presiunea
la 200 at.Mai multi inventatori au
experimentat cu turbine cu aburi in anii
1800,insa abia in anul 1884 a aparut un
model eficient si manevrabil,inventat de
inginerul englez Charles Parsons.La cativa
ani de la inventie turbinele Parsons erau
folosite la propulsarea vaselor si actionarea
generatoarelor.
• Motoarele cu ardere interna sunt
motoarele termice de cea mai larga
raspndire.Ele au inceput sa evolueze mult
mai tarziu datorita temperaturilor dezvoltate
(cca 2000 °C) in corpul motorului. Din acest
motiv dezvoltarea lor a avut loc odata cu
dezvoltarea metalurgiei care a ajuns sa
produca oteluri si aliaje suficient de
rezistente. Avantajul acestora fata de
turbinele cu abur este ca au gabarite mult
mai reduse si pot fi puse in functine imediat.
Astazi se construiestc asemenea masini cu
puteri de 2500 CP la o greutate de numai
500g/CP.
• Forta pistonului
• La masina inventata de inginerul englez Tomas
Newcomen, in jurul anului 1710,aburii impingeau un
piston in sus printr-un cilindru.Apoi cilindrul era racit
pentru a condensa aburii,si pistonul era tras in
jos.Condensarea aburilor reducea presiunea din cilindru,
astfel incat presiunea atmosferica era suficienta pentru a
impinge pistonul in jos.Masina cu aburi era folosita pentru
a pune in functiune pompe de mina.Desi s-a dovedit mult
mai eficienta decat sistemul lui Savery,masina lui
Newcomen era extrem de inceata si ineficace.Acesta
pentru ca dupa racire cilindrul trebuia incalzit pentru a
produce din nou aburi necesari care sa impinga pistonul
in sus.Astfel aburii s-ar fi condebsat instantaneu.
• Masina lui Watt
• Cel care a rezolvat aceasta problema a fost inginerul scotian James
Watt. La masina sa inventata in 1769,aburii treceau intr-o camera
separata pentru condensare.Deoarece cilindrul nu era incalzit si racit
alternativ,pierderile de caldura ale masinii erau relativ scazute.De
asemenea,masina lui Watt era mai rapida,pentru ca putea admite
mai multi aburi in cilindru odata ce pistonul se intorcea in pozitia
initiala.Aceasta si alte imbunatatiri concepute de Watt au facut ca
masina cu aburi sa fie folosita intr-o gama mare de aplicatii.
• Ciclul Otto si Ciclul Diesel
• Motorul Diesel este un motor cu ardere interna in 4 timpi cu
aprindere prin injectie.
• Locul bujiei este luat de o pompa de injectie care pulverizeaza in
cilindru motorului la presiunea ridicata.foloseste drept combustibil
motorina.
• Motorul Otto este un motor ce foloseste drept combustibil un
amestec de aer si vapori de aer si vapori de benina ce se realizeaza
in carburator .
• Pistonul este legat de un sistem biela-manivela care are rolul de a
transforma miscarea rectilinie de dus-intors in miscare continua de
rotatie.
• COCOS ANA-MARIA
• TIMCU IRINA
• NEDELESCU CRISTIAN FLORIAN
• MOACA ANDREEA ELENA
• BOBIRCA MARIUS FLORINEL
• CHIOSEAUA ANA-MARIA
• COCOS ANA-MARIA
• TIMCU IRINA
• NEDELESCU CRISTIAN FLORIAN
• MOACA ANDREEA ELENA
• BOBIRCA MARIUS FLORINEL
• CHIOSEAUA ANA-MARIA

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Six Stroke Engine
Six Stroke EngineSix Stroke Engine
Six Stroke Engine
vibhor_shah
 
Revolutia industriala
Revolutia industrialaRevolutia industriala
Revolutia industriala
CeaiCuLamaie
 
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjuratorImpactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Costas Cristu
 

Mais procurados (20)

Motoarele Diesel
Motoarele DieselMotoarele Diesel
Motoarele Diesel
 
Motorul otto istoric
Motorul otto istoricMotorul otto istoric
Motorul otto istoric
 
Motorul otto fb
Motorul  otto fbMotorul  otto fb
Motorul otto fb
 
Motorul otto
Motorul ottoMotorul otto
Motorul otto
 
Motoare termice default edited
Motoare termice default editedMotoare termice default edited
Motoare termice default edited
 
Istoria motoarelor termice
Istoria motoarelor termiceIstoria motoarelor termice
Istoria motoarelor termice
 
Motorul otto b
Motorul  otto bMotorul  otto b
Motorul otto b
 
Motorul Otto
Motorul  OttoMotorul  Otto
Motorul Otto
 
Six Stroke Engine
Six Stroke EngineSix Stroke Engine
Six Stroke Engine
 
Ambreiajul mecanic
Ambreiajul mecanicAmbreiajul mecanic
Ambreiajul mecanic
 
Revolutia industriala
Revolutia industrialaRevolutia industriala
Revolutia industriala
 
Six stroke engine(presentation)
Six stroke engine(presentation)Six stroke engine(presentation)
Six stroke engine(presentation)
 
Turbocharging
TurbochargingTurbocharging
Turbocharging
 
Napoleon
NapoleonNapoleon
Napoleon
 
Coeficienti calorici
Coeficienti caloriciCoeficienti calorici
Coeficienti calorici
 
Motores otto
Motores ottoMotores otto
Motores otto
 
Franta
FrantaFranta
Franta
 
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjuratorImpactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
 
Strategii didactice 2
Strategii didactice 2Strategii didactice 2
Strategii didactice 2
 
Ciclos teoricos y_reales_de_los_motores
Ciclos teoricos y_reales_de_los_motoresCiclos teoricos y_reales_de_los_motores
Ciclos teoricos y_reales_de_los_motores
 

Semelhante a Motoare termice (10)

Motorul otto fb
Motorul  otto fbMotorul  otto fb
Motorul otto fb
 
Motorul otto fb
Motorul  otto fbMotorul  otto fb
Motorul otto fb
 
Motoare
MotoareMotoare
Motoare
 
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
 
Motorul diesel
Motorul dieselMotorul diesel
Motorul diesel
 
Motorul diesel-Scurtu Rodica
Motorul diesel-Scurtu RodicaMotorul diesel-Scurtu Rodica
Motorul diesel-Scurtu Rodica
 
AutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanicaAutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanica
 
Proiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Proiect pentru optional-Inventii si descopeririProiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Proiect pentru optional-Inventii si descoperiri
 
Motoare cu aburi
Motoare cu aburiMotoare cu aburi
Motoare cu aburi
 
Motorulotto 3
Motorulotto 3Motorulotto 3
Motorulotto 3
 

Mais de Cristina Anghel (20)

Tranzitul planetei mercur
Tranzitul planetei mercurTranzitul planetei mercur
Tranzitul planetei mercur
 
Heat engine .test
Heat engine .testHeat engine .test
Heat engine .test
 
Learning science through active learning
Learning science through active learningLearning science through active learning
Learning science through active learning
 
Romania
RomaniaRomania
Romania
 
X rays
X raysX rays
X rays
 
Infrared radiation
Infrared radiationInfrared radiation
Infrared radiation
 
Microwaves
MicrowavesMicrowaves
Microwaves
 
Ultraviolet eng
Ultraviolet engUltraviolet eng
Ultraviolet eng
 
Legea atractiei universale
Legea atractiei universaleLegea atractiei universale
Legea atractiei universale
 
Proiectul la fizica
Proiectul la fizicaProiectul la fizica
Proiectul la fizica
 
Telescopul
TelescopulTelescopul
Telescopul
 
Aparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiatAparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiat
 
Microscopul2
Microscopul2Microscopul2
Microscopul2
 
Instrumente optice referat
Instrumente optice referatInstrumente optice referat
Instrumente optice referat
 
Fizica
FizicaFizica
Fizica
 
Aparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiatAparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiat
 
Aparat foto
Aparat  fotoAparat  foto
Aparat foto
 
Telescop
TelescopTelescop
Telescop
 
Microscopul
MicroscopulMicroscopul
Microscopul
 
Telescopul
TelescopulTelescopul
Telescopul
 

Motoare termice

  • 1.
  • 2. • Un motor termic este o ma ină termică motoare, careș transformă căldura în lucru mecanic.Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid.Întrucât, conform principiului al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem nu poate decât să crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită i sursa caldă) este transformată în lucruș mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu temperatură mai mică, numit sursă rece.
  • 3. • Motoarele se pot clasifica după mai multe criterii. Un prim criteriu ar fi după modul de aprindere al amestecului carburant: • motoare cu aprindere prin scânteie (MAS sau Otto), amestecul carburant fiind compus din benzină i aerș • motoare cu aprindere prin comprimare (MAC sau Diesel), amestecul carburant fiind compus din motorină i aerș • După modul de realizare al ciclului sau numărul de rota ii ale arborelui cotitț în care se realizează ciclul motor, deosebim • motoare în patru timpi • motoare în doi timpi* • După numărul de combustibili utiliza i:ț • motor monocarburant (utilizează pentru efectuarea ciclului motor un singur carburant) • motor policarburant (poate utiliza mai multe tipuri de carburan i pentruț efectuarea ciclului motor) – aceste motoare se mai numesc i flex-fuelș • După procedeul de formare a amestecului carburant: • motor cu carburator* • motor cu injec ieț • După modul de răcire al motorului: • motor cu răcire cu aer* • motor cu răcire cu lichid • După modul de dispunere al cilindrilor: • motor în linie • motor în V • motor în W • După numărul de cilindrii: • motor cu 2 cilindrii • motor cu 3 cilindrii • motor cu 4 cilindrii • motor cu 5 cilindrii • motor cu 6 cilindrii • motor cu 8 cilindrii • motor cu 10 cilindrii • motor cu 12 cilindrii • motor cu 16 cilindrii • *datorită avansului tehnologic i a normelor deș poluare tot mai severe motoarele cu carburator, cele răcite cu aer sau cele în doi timpi nu se mai utilizează pe automobilele moderne.
  • 4. • Timpul 1: ADMISIA • supapa de admisie este deschisă, aerul (diesel) sau amestec aer- combustibil (benzină) este introdus în cilindru • supapa de evacuare este închisă pentru a împiedica introducerea de gaze arse înapoi în cilindru • pistonul pleacă din PMI i se deplasează către PMEș • Timpul 2: COMPRIMAREA • ambele supape sunt închise • pistonul se deplasează de la PME la PMI comprimând aerul/amestecul carburant din interiorul cilindrului
  • 5. • Timpul 3: DESTINDEREA • ambele supape sunt închise • pistonul pleacă din PMI i se deplasează către PME fiind împins deș presiunea generată în urma arderii amestecului carburant • Timpul 4: EVACUAREA • supapa de admisie este închisă • supapa de evacuare este deschisă • pistonul se deplasează de la PME la PMI evacuând gazele arse din interiorul cilindrului
  • 6. <= T.1 (admisie) (compresie)T.2=> <=T.3 (ardere) (evacuare)T.4=>
  • 7.
  • 8. • Marca Mercedes-Benz • Model CL-Klasse • Versiune CL-klasse (W216) • Tip motor CL 63 AMG • Putere 514 CP • Viteza maxima 250 km / h • Acceleratia de la 0 la 100 km / h 4.6 sat • Volumul rezervorului 90 l • Anul începerii productiei 2006 la • Amplasarea motorului Fata, Longitudinal • Volumul motorului6208 cc • Turatia maxima 6800rpm. • Cuplu 630 N * m • Sistemul de combustibil (Fuel System) injectie multi-punct (injectie multipunct) • Pozitionarea cilindrilor în forma de V • Numarul de cilindri 8 • Diametrul cilindrilor 102.2 mm. • Cursa cilindrilor 94.6 mm. • Raport de compresie 11.3 • Numarul de supape per cilindru 4 • Numarul de viteze (cutie automata) 5 • Suspensie fata (front suspension) dublu cross-operator de transport • Suspensie spate (rear suspension) element hidro • Masa proprie 2185 kg. • Masa maxima autorizata 2620 kg. • Dimensiunea pneurilor 255/45 R18
  • 9. •Denumirea timpului : •1.admisia : Pistonul delimitează iniţial în cilindru cel mai mic volum. Supapa de admisie este deschisă, iar cea de evacuare închisă. Pistonul este tras (prin rotirea axului motorului) şi în cilindru pătrunde un amestec de aer şi vapori combustibili. •2.compresia : La sfârşitul admisiei, pistonul delimitează în cilindru cel mai mare volum. Ambele supape sunt închise. Pistonul este împins (prin rotirea axului motorului) şi amestecul este comprimat. •3.Timpul 3 este timpul motor, in care se efectueaza lucru mecanic asupra pistonului. La sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare •4. La sfârşitul arderii, pistonul delimitează iniţial în cilindru cel mai mare volum. Supapa de evacuare se deschide şi gazul din cilindru îşi reduce brusc presiunea. Pistonul este împins şi gazul este evacuat din cilindru.
  • 10. • Motorul Diesel este un motor cu ardere interna in 4 timpi cu aprindere prin injectie. • Locul bujiei este luat de o pompa de injectie care pulverizeaza in cilindru motorului la presiunea ridicata.foloseste drept combustibil motorina. • Motorul Otto este un motor ce foloseste drept combustibil un amestec de aer si vapori de aer si vapori de benina ce se realizeaza in carburator . • Pistonul este legat de un sistem biela-manivela care are rolul de a transforma miscarea rectilinie de dus-intors in miscare continua de rotatie.
  • 11. • Motorul Diesel difera de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc la volum constant si nu la presiune constanta. Majoritatea motoarelor Diesel sunt de asemenea in 4 timpi dar functioneaza diferit. In primul timp este aspirat aer nu si motorina. In timpul 2 aerul este incalzit prin comprimare pana la circa 440 grade C. La sfarsitul acestui timp este injectata motorina care se auto aprinde datorita temperaturii mari a aerului. Timpul 4 este ca si la motorul Otto unul de evacuare. Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui motor Otto si astazi se situeaza putin peste 40%. Motoarele Diesel sunt motoare relativ lente cu viteze ale arborilor cotiti de 100 pana la 750 rpm spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale arborilor cotiti de circa 2500-5000 rpm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de compresie de 14 la 1, sau mai mari, spre deosebire de motoarele Otto care au rate de compresie intre 8 la 1 si 10 la 1, ele trebuie sa aiba o constructie mai rigida de aceea sunt mai scump de fabricat. Acest dezavantaj este compensat de randamentul mai mare si de faptul ca motorina este mai ieftina decat benzina. Avantaje si dezavantaje ale motorului diesel in 4 timpi  Motoarele diesel in 4 timpi au un randament mult mai bun decat cele pe benzina.Cu toate acestea motorina are dezavantajele sale.Unele motoare diesel au bujii incandescente,deoarece la temperaturi scazute,aerul din cilindrii nu se poate incalzi indeajuns de tare pentru ca motorina injectata sa se aprinda. 
  • 12. • Puncte slabe : Ca dezavantaj se remarca necesitatea montarii unei bujii incandescente in camera separat utilizata pentru pornirea la rece. • Puncte tari : Punct bun pt diesel este ca are randamentul mai mare decat al lui Otto.
  • 13. • Prima masina cu aburi a fost inventata in secolul I e. n de catre inginerul grec Heron din Alexandria.O sfera goala pe dinauntru era pivotata pe doua tuburi prin care treceau aburii dintr-un mic fierbator.Aburii umpleau sfera si ieseau prin tevi dispuse in parti opuse ale acesteia.Jeturile de aburi care tasneau determinau sfera sa se roteasca. Totusi,in ciuda faptului ca era o inventie interesanta,masina nu servea unui scop util. • Prima masina cu aburi cu utilitate practica a fost inventata in 1698 de un inginer englez pe nume Tomas Savery.Aburul dintr-o camera era racit pana se condensa si forma o cantitate mica de apa.Reducerea mare a volumului producea un vid partial,care era folosit pentru a absorbi apa din minele de capbuni.In 1707 Demis Papiu reactualizeaza problema si construieste o masina cu vapori pe care o instaleaza pe o corabie. Principiul de functionare era urmatorul: apa fierbea intr-un cazan inchis si vaporii treceau intr-un cilindru care impingea un piston,miscarea alternativa a pistonului era comandata manual prin deschiderea si inchiderea unor robinete. • Mai tarziu, in anul 1765, scotianul James Watt perfectioneaza masina cu vapori, dandu-i forma definitiva sub care functioneaza si astazi.De-alungul timpului turbinele cu vapori s-au dezvoltat foarte mult, extinzandu-se pe o scara tot mai larga. Turbinele cu aburi produc miscarea rotativa nemijlocit prin forta aburilor.Vaporii de abur au o masa specifica mult mai mica decat a apei si de aceea trebuie sa intre in paletele turbinei cu o viteza mult mai mare. Aceasta viteza ajunge uneori la 1 km/s iar presiunea la 200 at.Mai multi inventatori au experimentat cu turbine cu aburi in anii 1800,insa abia in anul 1884 a aparut un model eficient si manevrabil,inventat de inginerul englez Charles Parsons.La cativa ani de la inventie turbinele Parsons erau folosite la propulsarea vaselor si actionarea generatoarelor. • Motoarele cu ardere interna sunt motoarele termice de cea mai larga raspndire.Ele au inceput sa evolueze mult mai tarziu datorita temperaturilor dezvoltate (cca 2000 °C) in corpul motorului. Din acest motiv dezvoltarea lor a avut loc odata cu dezvoltarea metalurgiei care a ajuns sa produca oteluri si aliaje suficient de rezistente. Avantajul acestora fata de turbinele cu abur este ca au gabarite mult mai reduse si pot fi puse in functine imediat. Astazi se construiestc asemenea masini cu puteri de 2500 CP la o greutate de numai 500g/CP.
  • 14. • Forta pistonului • La masina inventata de inginerul englez Tomas Newcomen, in jurul anului 1710,aburii impingeau un piston in sus printr-un cilindru.Apoi cilindrul era racit pentru a condensa aburii,si pistonul era tras in jos.Condensarea aburilor reducea presiunea din cilindru, astfel incat presiunea atmosferica era suficienta pentru a impinge pistonul in jos.Masina cu aburi era folosita pentru a pune in functiune pompe de mina.Desi s-a dovedit mult mai eficienta decat sistemul lui Savery,masina lui Newcomen era extrem de inceata si ineficace.Acesta pentru ca dupa racire cilindrul trebuia incalzit pentru a produce din nou aburi necesari care sa impinga pistonul in sus.Astfel aburii s-ar fi condebsat instantaneu.
  • 15. • Masina lui Watt • Cel care a rezolvat aceasta problema a fost inginerul scotian James Watt. La masina sa inventata in 1769,aburii treceau intr-o camera separata pentru condensare.Deoarece cilindrul nu era incalzit si racit alternativ,pierderile de caldura ale masinii erau relativ scazute.De asemenea,masina lui Watt era mai rapida,pentru ca putea admite mai multi aburi in cilindru odata ce pistonul se intorcea in pozitia initiala.Aceasta si alte imbunatatiri concepute de Watt au facut ca masina cu aburi sa fie folosita intr-o gama mare de aplicatii. • Ciclul Otto si Ciclul Diesel • Motorul Diesel este un motor cu ardere interna in 4 timpi cu aprindere prin injectie. • Locul bujiei este luat de o pompa de injectie care pulverizeaza in cilindru motorului la presiunea ridicata.foloseste drept combustibil motorina. • Motorul Otto este un motor ce foloseste drept combustibil un amestec de aer si vapori de aer si vapori de benina ce se realizeaza in carburator . • Pistonul este legat de un sistem biela-manivela care are rolul de a transforma miscarea rectilinie de dus-intors in miscare continua de rotatie.
  • 16. • COCOS ANA-MARIA • TIMCU IRINA • NEDELESCU CRISTIAN FLORIAN • MOACA ANDREEA ELENA • BOBIRCA MARIUS FLORINEL • CHIOSEAUA ANA-MARIA
  • 17. • COCOS ANA-MARIA • TIMCU IRINA • NEDELESCU CRISTIAN FLORIAN • MOACA ANDREEA ELENA • BOBIRCA MARIUS FLORINEL • CHIOSEAUA ANA-MARIA