Prezentare invatare distanta modul 1

1. ”TEHNOLOGIE DIGITALĂ: APLICAȚII
MOBILE ȘI PLATFORME DE ÎNVĂȚARE ÎN
VIRTUALIZAREA EDUCAȚIEI MODERNE”
Prof. metodist Simona Luca si
intreaga echipa a acestui curs
Mai 2020
Director- prof. dr. Florin Petrescu

2. Structura programului
• Analiza de nevoi pentru predarea – învățarea la
distanță - experiențe și practici în județul Ilfov și
in România
1.
• Platforme de învățare și comunicare –
facilități si limite2.
• Realizare de conținut digital atractiv si eficient
pentru învățarea la distanță - aplicații, strategii
de concepere, structura pedagogică a proiectarii
si realizării curiculumului in invatarea la distanta
3.
4. • Aspecte psihologice, pedagogice și sistemice în
învățarea la distanță, învățarea digitală

3. Învățarea virtuală –
accepțiuni și caracteristici
• E-learning
Învățarea electronică în sensul cel mai larg, prin utilizarea tehnologiilor electronice
pentru învățare și predare.
Activitățile de învățare se desfășoară fie integral, fie parțial online.
Acestea pot fi realizate cu ajutorul mijloacelor electronice fără a utiliza internetul.
• Învățare bazată pe web si platforme de învățare
Învățarea bazată pe web se referă la utilizarea unui browser web pentru învățare.
• Învățare online
Învățarea online este asociată cu furnizarea de conținut electronic disponibil pe un
computer / dispozitiv mobil. Poate implica utilizarea internetului, dar utilizarea unui
browser web este opțională.
Învățarea online se poate face prin programe sau aplicații instalate pe dispozitivul
personal, care pot fi de asemenea utilizate offline.
•Învățare la distanță
Învățarea la distanță poate să utilizeze tehnologii electronice și web, sincron sau
asincron. Utilizarea sălilor de clasă virtuale pentru predarea online live aduce
învățarea la distanță mai aproape de forma tradițională de învățare prin
reproducerea principalelor sale caracteristici în mediul online.
•Învățarea blended-learning (combinată)
Acest tip de învățare combină forme virtuale și tradiționale de predare. Conținutul
învățării trebuie digitalizat și pus la dispoziție online. Astfel, elevii sunt capabili să
controleze procesul de învățare în termeni, loc, tempo și metodă de învățare.
Învățarea virtuală-termeni și accepțiuni

4. Educatia/Învățarea virtuală= SISTEM

5. Caracteristicile situației educaționale actuale
• Profesorii au început să se adapteze la comunicarea la distanță, pentru a trece
ulterior la educația la distanță, cu tot ce presupune ea: planificare, organizare a
conținuturilor, motivare a participării elevilor la activităților propuse.
De la procesul de contractare a educației – angajamentul în relație până la
dobândirea de competențe (formare, consolidare, aplicare - toate nivelurile ) de
către elev.
• Profesorii au crescut nivelul de comunicare cu toți cei interesați de educația
copiilor (familia a început să fie mult mai implicată în activitățile copiilor lor)
• Profesorii și-au dezvoltat competențele proprii de învățare la distanță, au dobândit
mult mai multă flexibilitate în propriul proces de învățare - autoînvățare, de a căuta
materiale, de a le adapta, de a învăța urmărind tutoriale, de a învăța în mod
intuitiv să utilizeze platforme noi și utilități ele acestora.
• Profesorii și-au dezvoltat competențele de lucru în echipă, de sprijin reciproc cu
informații, materiale, tehnici de lucru. Dacă în educația clasică, doar în anumite
școli în care cultura organizațională era bazată pe cooperare se realiza un schimb
autentic de materiale și mesaje, atitudinea profesorală fiind în general un de lucru
individual cu clasa, acum în cele mai multe cazuri, a crescut nivelul comunicării
între profesori în sensul îmbunătățirii procesului de lucru cu elevii.

6. Caracteristicile situatiei educationale
• Profesorii și-au redescoperit o dimensiune umană, firească în
învățare: a accepta că nu știi și a întreba fără să devină stânjenitor,
de a nu fi în control permanent. A întreba pentru a învăța lucruri noi
atunci când nu știi este ok. Mulți dintre profesori considerau că este
jenant, umilitor să accepte că nu dețin toate informațiile într-un
domeniu, și că sunt la început, chiar să solicite sprijinul elevilor lor
pentru a învăța.
• Competențele digitale s-au generalizat, devenind asemenea
competențelor lingvistice absolut indispensabile în educație. Dacă
trebuia să argumentăm necesitatea educației digitale raportată la
societatea viitorului, iată că prezentul cu situațiile și contextele sale,
face evident acest proces de digitalizare.
• Școlile au devenit adevărate comunități de practică în mediul on-
line, comunități în care toți pornim de la același nivel destul de
redus și creștem împreună, evoluăm și învățăm împreună.

7. Reflecție personală
• Desi in perioada starii de urgenta suntem fortati sa ne mutam rapid
catre invatarea elevilor online, despre care avem idea că știm sa o
livram, si ne straduim foarte mult sa o facem eficient.
Mai ales in aceasta perioada profesorii continua sa se dezvolte
profesional si personal.
• Care sunt strategiile pe care le folosesc pentru acest proces nu doar
pentru ca exista aceasta urgenta imediata, ci pentru ca in continuare
sunt profesori care isi doresc sa fie mai buni in profesia lor, in stare
de normalitate si cu atat mai mult in stare de urgenta. Cele mai
multe dintre aceste noi competențe este util să le păstrăm și să le
continuam și după această starespecială.

8. Elemente de reflectie
• Cum s-au schimbat realitățile nostre educaționale?
• Care sunt momentele de învățare și dezvolatre
profesională –personală prin care ați trecut în aceste
ultime săptămâni?
• Cum ați perceput această perioadă pentru
dumneavoastră, elevii la care predate, părinții și
întreaga școală?
• Care considerați că a fost cea mai importantă, inedită,
nouă, relevantă experiență pe care ați trait-o în acest
process de digitalizare a învățării?
CE anume vom pastra si cum vom utiliza DUPA ce se
va finaliza aceasta situatie? Ce ne este util pe termen
lung pentru imbunatatirea procesului de invatare?

9. Noutatea
• Nevoia de a construi lectii on-line, cu o constructie
curriculara similara educatiei in mediul scolar. Aceasta este
filosofia propusa de MEC. Si anume:
- Disciplinele existente sa fie transpuse intr-o planificare de
invatare la distanta. Este nevoie ca setul de competente de
la fiecare disciplina sa fie dobandit de elevi, On-line sau of
line, dar la distanta.
- Si apoi, caramizile- lectiile la distanta. Trebuie construite.
- Intreg planul de invatamant, cu fiecare pondere temporala
(orarul) trebuie sa fie parcurs de fiecare elev in parte.
- Si apoi, scoala intreaga, cu etosul ei organizational este
nevoita sa traca in on-line. (cancelaria on-line, platforma
dedicata, biblioteca de materiale didactice on-line,s.a)

10. Care este noutatea?
• Lipsa totala a interactiunii fizice. Sistemul ,
chiar in tarile in care exista o digitalizare
avansata nu are prevazuta asa o situatie.
• O abordare totala, curriculara si institutionala
doar la distanta.
• Exista aplicatii, multiple portaluri, dar aceasta
situatie COVID -19 este absolut noua!
• https://dundeeandangus.ac.uk/about-us/our-
campuses/

11. Lectia on-line sau structura
secventelor de invatare la distanta
• Cum putem tranfera proiectarea
lectiei din planul realitatii fizice in
sfera invatarii la distanta?
• Care este structura proiectarii, cu ce
incepeti demersul de proiectare?
• Proiectati pe secvente de invatare?

12. EXEMPLU LICEU SCOTIA UK

13. Reflectie
- Cum se pot realiza in mod concret aceste aspecte
fara interactiunea face to face astfel incat elevul, la
finalul anului de studiu sa fi indeplinit standardul
minimal de competen’e pe an de studiu/nivel de
invatamant?
- Este posibla o transferare a scolii fizice in online sau
ar necesita mai degraba o schimbare de abordare,
mai complexa? De exemplu de tip –lucru colaborativ
pe proiecte, asa cum propune programul Intel Teach,
pe care multi dintre profesorii romani l-au parcurs
prin SIVECO?

14. Studiu Scoala On-line
• Un studiu apărut in 4 mai 2020
• Au participat, în perioada 25-31 martie, peste 6.000 de cadre didactice din
toate județele și reprezentând toate nivelurile de învățământ.
• Analizează modalitățile de desfășurare a activităților de învățare la distanță
și confirmă ceea ce discutăm în domeniu de aproape 2 luni - e GREU și e
nevoie de SPRIJIN, pentru că avem de-a face cu „lipsa instrumentelor
pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin
tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa
suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de
eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii: lipsa instrumentelor potrivite
pentru predare-învățare-evaluare la disciplina lor, lipsa conținutului
educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei, lipsa unui computer
suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și
utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.”
• Cercetarea are recomandări pentru MEN, școli și profesori, bune de pus în
practică. #vorbadeeducație – sursa – Prof. univ dr. Anca Nedelcu - Facultatea de
Psiholgie si Stiintele Educatiei Facebook

15. https://unibuc.ro/wp-
content/uploads/2020/05/Scoala_Online_Raport_aprilie_
2020.pdf?fbclid=IwAR3-fPc5ODVXPBRxFTdqXc4fOHC8-
lUS80S1frzIWMEwkPYxBkb97W4y3pc

16. TEME
• Activitatea cadrelor didactice
• Activitate didactică
• Managementul clasei și al situațiilor de
învățare
• Dezvoltare profesională continuă
• Ședințe și întâlniri colegiale
• Măsurile de sprijin pentru cadre didactice
• Activitatea elevilor
• Concluzii
• Recomandări

17. Concluziile studiului
• Succesul învățământului la distanță este o
rezultantă a unui efort colaborativ dintre
cadru didactic, informatician, inginer de
sistem, manager școlar, performativitatea
rețelei de comunicare etc. și nu un atribut
exclusiv al profesorului;

18. Concluziile studiului
• Suspendarea întâlnirilor față-în-față oferă
posibilitatea profesorilor și elevilor să se
concentreze în mai mare măsură pe
rezumativ, pe esențial, pe structuri sau
integrări de cunoștințe, decât pe
conținuturi și elemente periferice,
cazuistici, exemplificări

19. Concluziile studiului
• Competențele strict academice și metodice
nu sunt suficiente pentru un astfel de cadru
de formare: profesorul trebuie să preia și
sarcini de consiliere de învățare, în unele
situații chiar de consiliere psihopedagogică,
personală ajutând elevii să adopte strategii
meta-cognitive, de auto-observare și auto-
conducere atât în raport cu învățarea propriu-
zisă, cât și raportarea/ asumarea/ susținerea
unei realități date;

20. Intrebarea cheie legata de platforme
• se va viza o platformă unică, anume
concepută, gestionată de MEC, sau se va
lăsa la alegerea instituției de
bază/profesorilor de a le identifica și utiliza
aceste căi tehnice?

21. Paleta de platforme educationale

22. Sugestii metodologice ISJ Ilfov
• suport pentru aspectele tehnice privind
predarea online;
• aspectele pedagogice presupuse de predarea
online;
• atentie asupra aspectelor de continut ale
disciplinelor – nevoie de lucru colaborativ in
grupul cursului
• orientare pentru aspectele de management al
clasei – valorificarea experientelor fiecaruia