Fructele sunt medicamentele cele mai eficiente.

1. Fructele deFructele de pădurepădure
- minunate- minunate
binecuvântări cereştibinecuvântări cereşti

2. CoacCoacăzăzul negruul negru

4. • Marele atu al coacăzelor îl constituie cantitatea mare de
vitamina C (de trei până la patru ori mai mare decât la
portocale), de antioxidanţi (de două ori mai mare
decât la afine), plus dublul cantităţii de potasiu din
banane.
• La toate acestea se mai adaugă microelemente precum
calciu, magneziu, fier, sodiu, fosfor, zinc şi alte
vitamine. Deci, coacăzele au toate premisele unui bun
remineralizant şi ajută la prevenirea şi combaterea
infecţiilor, la întărirea sistemului imunitar şi la
refacerea organismului după boală. Efectul tonic pe
care il au la nivelul sistemului nervos recomandă
consumul acestor fructe în caz de oboseală cronică,
astenie, surmenaj intelectual, stres sau dureri de cap.
• Coacăzul este considerat „un fruct prielnic longevităţii
umane” (Jean Valnet).

5. • Coacăzele negre sunt şi un bun detoxifiant, ajută la
curăţarea organismului de toxine şi colesterol şi sunt
recomandate şi pentru efectul lor laxativ.
• Foarte importantă este diureza pe care coacăzele o
produc, căci favorizează eliminarea unei mari cantităţii
de acid uric, lucru benefic în boli precum gută,
reumatism, artroză, afecţiuni renale, inflamaţii
urinare chiar şi boli cardiace.
• Coacăzele sunt recomandate şi în anemie pentru că
stimulează formarea hematiilor şi aduc aportul
necesar de fier.
• Prin bogatul conţinut în antociani, coacăzele ajută la
creşterea acuităţii vizuale şi la corectarea anumitor
probleme de vedere, la prevenirea proceselor de
îmbătrânire, neutralizând radicalii liberi (pot avea
efecte pozitive şi în tratarea bolii Alzheimer).

6. • Combinaţia de antioxidanţi, vitamina C, flavonoide
(în special rutozidul) este benefică pentru
creşterea elasticităţii capilarelor, prevenirea
accidentelor vasculare, îmbunătăţirea
circulaţiei periferice, reducerea tensiunii
arteriale şi prevenirea altor boli
cardiovasculare.
• Studii recente întreprinse de cercetători din Noua
Zeelandă, arată că aceste fructe ajută la
prevenirea durerilor musculare şi a întinderilor
în timpul exerciţiilor fizice, efecte pe care le pun
pe seama antioxidanţilor conţinuţi de fructe. De
asemenea, s-a descoperit că o componentă
conţinută de aceste fructe ajută respiraţia în
anumite tipuri de astm, deoarece ea reduce
inflamarea plămânilor.

7. • Coacăzele negre conţin un număr impresionant
de minerale si vitamine, între care vitamina C
într-o formă care se dovede te a fi cea maiș
stabilă dintre toate fructele, rezistând la
căldură şi oxidare. În plus, este singurul fruct
de pădure care contine ulei volatil într-o
proporţie destul de mare, un ulei cu miros
mai puţin plăcut, dar cu efecte cu totul
deosebite. Coacăzele negre, folosite mai ales
ca pulbere, revitalizează rapid organismul,
ajută la reechilibrarea metabolismului,
normalizează activitatea nervoasă, măresc
acuitatea vizuală, elimină anemia, favorizează
procesele de creştere şi refacere, măresc
imunitatea naturală a organismului.

8. • Anemie - sucul, la fel ca i pulberea de coacăze negre uscate,ș
stimulează formarea hematiilor i compensează deficitul de fier. Seș
bea zilnic o cană de suc pe stomacul gol sau se ia o linguri ă deț
pulbere de trei ori pe zi. O cură durează 2-3 săptămâni.
• Oboseală vizuală, miopie progresivă - coacăzele negre, fructele
si frunzele, cresc acuitatea vizuală (inclusiv cea nocturnă),
favorizează corectarea anumitor deficien e ale vederii. Se fac cureț
îndelungate (3-6 luni) cu pulbere sau cu macerat de coacăze negre.
• Cre terea la copiiș - coacăzele negre crude, la fel ca i suculș ,
stimulează formarea esuturilor, a oaselor mai alesț . Se
consumă zilnic 100-200 g de coacăze negre sau se bea un pahar
de suc. In afara sezonului, se ia înainte de fiecare masă jumătate de
linguri ă de pulbere de coacăze negre.ț

9. • Sensibilitate la infecţii (respiratorii, intestinale,
renale) - se consumă zilnic 100 g de fragi şi 100 g de
coacăze negre. În afara sezonului se ia o jumătate de
linguriţă de pulbere de coacăze negre şi o jumătate de
linguriţă de pulbere de măceşe pe zi.
Articulaţii umflate, dureroase - sucul şi ceaiul de
coacăze negre (obţinut cu apă călduţă din fructe şi
frunze) are efecte antiinflamatoare si depurative ideale,
fiind în mod deosebit indicat în cure de 21 de zile pentru
reumatici.
Reumatism cronic degenerativ - se recomandă cura
cu suc (500-750 ml pe zi) sau, în afara sezonului, un
pahar de macerat dimineaţa şi două căni de ceai
fierbinte (obţinut din fructe şi frunze) spre seară.
Ateroscleroza, arterita, trombagenita obliterantă,
hipertensiune - în toate aceste cazuri se recomandă o
cură de fructe - 500 g pe zi, vreme de două saptamani.

10. • Litiaza renală (cu ura i)ț - în fiecare zi se
bea de diminea ă o cană de suc proaspăt,ț
iar seara o cană de ceai fierbinte de fructe
i frunze. In a zecea zi de cură se bea unș
litru din ceaiul ob inut dintr-o lingură deț
frunze de mesteacăn, o lingură de boabe
de ienupăr i o lingură de frunze deș
coacăz negru, la un litru de apă clocotită.

11. • Alcoolism - doua linguri de fructe uscate si o lingurita de
seminte de patrunjel se fierb la foc domol in trei sferturi
de litru de apa, vreme de 15 minute, dupa care se lasa
sa se raceasca. Se bea tot acest preparat o data, pe
stomacul gol; cura dureaza 6 luni. Pot aparea reactii
puternice de voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii
organismului. Daca cura nu este intrerupta cateva
saptamani si nu este consumat alcool, dependenta
dispare relativ repede si apare chiar o anumita
intoleranta la alcool.
• Tulburari specifice debutului menopauzei - pulberea
de fructe uscate, la fel ca si ceaiul cald, are efecte uşor
sedative, opreste hemoragiile, normalizează activitatea
endocrina. Se beau una-două cani de ceai pe zi sau se
iau trei lingurite de pulbere pe stomacul gol.

12. • Datorită unei substanţe numite rutozid cât şi a
antocianozidelor, ambele protectoare ale
vaselor de sânge, coacăzele au un bun efect
protectiv faţă de accidentul vascular cerebral şi
alte boli degenerative ale vaselor de sânge.
• Coacăzele sunt foarte bogate în magneziu,
calciu şi fier. Racz şi Colab au preparat din
fructe medicamentul RUBIFER, recomandat în
toate cazurile de deficit în fier.
• Extractul de fructe este indicat ca antihipertensiv
şi în insuficienţe circulatorii şi previne puseurile
hipertensive. (Constantin Pârvu – Universul
plantelor).

13. • Prof. Von Euler-Chelpin, laureat al premiului
Nobel, a descoperit în coacăzul negru o vitamină
ce protejează împotriva agentului patogen ce
provoacă pneumonia. Sucul de coacăze negre
se recomandă în afecţiuni pulmonare grave.
• Acidul gama-linolenic (AGL) face parte din
cadrul acizilor gaşi esenţiali şi are o imensă
valoare nutritivă şi terapeutică. Sursa cea mai
bogată în aceşti acizi o constituie seminţele de
coacăz negru (19% din greutatea seminţelor).
AGL-ul este un antiinflamator eficient folosit
pentru tratarea tulburărilor autoimune,
inclusiv ale sclerozei multiple.

14. • În urma mai multor experienţe pe animale, o
echipă de cercetători de la Universitatea Tufts
condusă de dr. James A.Joseph, a descoperit
mai multe fructe şi legume care pot încetini
degenerarea funcţiilor creierului. Au fost
găsite mai multe alimente benefice, printre care
spanacul şi căpşunile. Dr. James a fost uimit
până la incredibil să descopere că coacăzele
negre au capacitatea extraordinară de a ajuta la
repararea şi restabilirea funcţiunilor creierului,
implicit a facultăţilor cognitive. El afirma cu
bucurie: „Nu cunosc un alt agent care ar putea
inversa comportamentul motor sau defectele
cognitive cauzate de îmbătrânire. Coacăzele
negre sunt singurele pe care le-am găsit
capabile de acest lucru – şi caut de 22 de ani”.

15. • Compozitia unica a coacazului negru
include o combinatie rara dar esentiala de
acizi grasi Omega-3 si Omega ALA-6
GLA care imbunatatesc functiile
sistemului imunitar si cardiovascular si
previne simptomele premenstruale si
ale menopauzei, bolile pielii si asigura
sanatatea creierului.

16. • Omul de ştiinţă Dr. Abdul-Lateef Molan si
echipa sa a efectuat un studiu cu 45 de
voluntari sănăto i care au luat coacăzș
negru timp de patru saptămâni. El a
descoperit că consumul de coacăz negru
îmbunătăţeşte sănătatea intestinelor prin
creşterea numărului de bacterii bune,
reduce numărul bacteriilor patogene,
cum ar fi Clostridium spp… iș
Bacteroides spp... Dr. Molan spune că
acest fruct acţionează ca un prebiotic
puternic.

17. • Consumul de coacăze negre are efecte
benefice semnificative i asupraș func iilorț
vizuale, inclusiv a vederii de noapte.
Antocianidele din coacăzele negre fac
minuni in tratarea si reducerea stresului,
a cataractei si a durerilor de ochi,
agravate de utilizarea calculatorului pe
termen lung.

21. CătinaCătina

24. • Cătină este una dintre cele mai adaptabile si mai
vivace plante de pe Terra, crescând până la
altitudini de 4-5000 de metri. Orice organ:
scoarţă, frunze, fructe, seminţe au proprietăţi
uimitoare şi pot fi folosite în tratarea unei
multitudini de boli. Aproape nu există vitamină,
oligoelement sau mineral esenţial care să
lipsească din fructul acru-astringent al
cătinei.
• Uleiul de cătină are proprietăţi tonifiante
generale, antianemice, vitaminizante,
regeneratoare ale pigmenţilor retinieni,
coleretice, colagoge, hepatoprotectoare şi
hepatoregeneratoare, hipotensoare,
antitumorale, imunostimulente, protectoare şi
regeneratoare ale mucoaselor şi pielii, trofic
nervos, protector coronarian.

25. • Fructele de Cătină reprezintă un tonic general. Nu
există persoană care să nu beneficieze în urma
consumului acestora. Mai ales cei cu sufere de
hipovitaminoze de diverse cauze, anemii, astenie psihică
şi fizică, surmenaj, stări de convalescenţă.
• Cătina conţine o mulţime de pigmenţi antioxidanţi:
tocoferoli, alfa şi beta-caroten, criptoxantina, licopenul,
taraxantina, fitofluină, zeaxantina (folosită în cancerul
mamar). Uleiul de cătină conţine de 10 ori mai mult
caroten decât morcovul (C.Pârvu – Universul plantelor).
Aceşti pigmenţi au efecte benefice în combaterea unei
palete diverse de stări maladive şi boli, inclusiv cancerul.
Spre exemplu, licopenul are efecte antioxidante şi
antitumorale, fiind util în cancerul mamar, de prostată,
uretral, cervical. Acelaşi element are şi proprietăţi
hipocolesterolemiante.

26. • Datorită extraordinarei sale bogaţii în
provitamina A, uleiul de cătină este un elixir
pentru ochi. Măreşte acuitatea vizuală, combate
oboseala oculară, încetineşte evoluţia bolilor de
ochi.
• Kaemferolul este un alt compus valoros ce se
găseşte în fructele de cătină şi acţionează ca
antialergic, antiinflamator, antihistaminic,
antimutagenic, antispasmodic, inhibator al
factorilor de creştere tumorală, trofic al mucoasei
uterine, etc. Este util în tratamentul leucemiei şi
limfoamelor.

27. • Quercitina este un alt fitoelement de excepţie ce
acţionează ca analgezic, antialergic, antibacterian,
anticancerigen (cancerul mamar, ovarian, al uretrei, de
colon, sarcoame, leucemii), inhibă factorii de creştere
tumorală, hepatoprotector, antihepatotoxic,
hipoglicemiant, insulinogenic (diabet), protector capilar,
vasodialtator, antihistaminic, antitrombotic (împiedică
formarea cheagurilor de sânge), antiviral, anti HIV.
• Preparatele realizate pe bază de ulei de cătină au fost
utilizate cu succes deosebit în arsuri termice şi
chimice, şi afecţiuni ale pielii determinate de
expunerea prelungită la iradieri, ulcere varicoase, răni,
escare. Este cel mai bogat produs în betacaroten şi
vitamina E din lume. Aceasta spune enorm de mult.

28. • Conţine şi lecitine, principalele componente ale
acestora fiind colina şi inozitolul (sunt
considerate vitamine), ambele contribuie la
degradarea grăsimilor, reducerea nivelului
colesterolului sanguin şi a altor lipide, care
ulterior sunt eliminate din organism, împiedică
formarea plăcilor de aterom ce favorizează şi
determină bolile cardiovasculare, fortifică
musculatura cardiacă. În plus, reduc durerile
articulare şi combat apariţia eczemelor.
• Fitosterolii reprezintă un alt grup de compuşi
găsiţi în cătină, mai ales în uleiul de cătină.
Aceştia au efecte antitumorale şi sunt studiaţi
pentru efectele benefice în tratamentul bolilor de
piele, răni, lepră, arsuri.

29. • Uleiul de Cătină se utilizează în toate
maladiile pielii şi mucoaselor, în iritaţii şi
prurit, pistrui, eczeme şi ulceraţii de tot
felul. Se obţin rezultate bune prin folosirea
uleiului de cătină în tratarea ulcerelor
gastro-duodenale şi gastritelor.
• Uleiul de cătină are acţiune sinergică cu
interferonul, stimulând imunitea
organismului.

30. • Mai multe studii au dovedit că administrarea regulată a
fructelor de Cătină măreşte, în timp, nivelul de
serotonină din creier. Creşterea nivelului serotoninei
prin tratamentele cu cătină micşorează numărul
recidivelor bolilor psihice, dar şi al sinuciderilor, al actelor
antisociale etc.
• Fructele de cătină sunt bogate în flavonoide. Flavonele
măresc forţa de contracţie a miocardului, probabil
datorită unei mai bune circulaţii coronariene şi
îmbunătăţirii generale a metabolismului. Îndeosebi
quercitina antrenează o vasocontricţie şi o diminuare a
permeabilităţii capilare, ceea ce explică efectele ei în
tratarea maladiilor hemoragice, ca de ex. purpurele.
Vasocontricţia este urmată de o vasodilatare la nivel
renal, mărind diureza, fructele fiind utile în insuficienţa
renală şi edeme. Adăugându-se şi efectul hipotensor, se
ajunge la o acţiune complexă, tonifiantă a aparatului
circulator.

31. • Uleiul de cătină reprezintă produsul cel mai bogat în
vitamina E din lume. Ori, vitamina E este implicată activ
în procesele trofice şi de regenerare ale pielii. Ea mai
este numită si „vitamina tinereţii”, pentru că ajută la
menţinerea elasticităţii ţesuturilor şi favorizează un ritm
accelerat de înlocuire a celulelor îmbătrânite cu altele
noi. Tot vitamina E reprezintă un excelent tonic al
glandelor sexuale, prelungind tinereţea, prevenind
menopauza prematură şi infertilitatea. Aceeaşi vitamină
reprezintă un element care stimulează acţiunea
sistemului imunitar.
• În administraţia externă, uleiul de cătină este un bun
cicatrizant, având un remarcabil efect dermoregenerator,
antiinflamator, uşor bactericid, nutritiv. Se foloseşte mai
ales în tratarea arsurilor, a rănilor şi eczemelor.

32. • Rezultate foarte bune în tratarea epistaxisului
(sângerării nazale), a fragilităţii capilare şi altor boli ce au
acest substrat, s-au obţinut prin folosirea uleiului de
cătină, intern şi extern. Badijonaţi mucoasa nazală cu
ulei de cătină folosind un beţişor cu vată, de două ori pe
zi, dimineaţa şi seara. Tratamentul ajută şi în cazul
persoanelor care au mucoasa nazală uscată, nasul
înfundat continuu şi simţul olfactiv (mirosul) diminuat.
• În caz de distrofie musculară se poate folosi seleniu şi
vitamina E care sunt necesare pentru a produce în
organism unbiquinonă (coenzima Q). Uleiul de cătină
este cea mai bună sursă de vitamina E din lume iar
nucile braziliene sunt cea mai bună sursă de seleniu.

33. AfineleAfinele

36. • Datorita continutului ridicat in substante bactericide (acid citric, acid benzoic)
si in taninuri, afinele proaspete sau uscate sunt un puternic antiseptic
intestinal, au efect astringent, antidiareic si antiputrid.
• Proprietatile vasoprotectoare ale antoeianilor din afine fac ca acestea sa
aiba efecte benefice asupra sistemului circulator; se recomanda in
ateroscleroza, afectiuni coronariene, sechele de infarct, arterita, sechele de
flebita, varice, hemoragii prin fragilitate capilara ete.
• In afectiunile hepatice, afinele au rol de regenerare a celulelor hepatice
(tonifica ficatul). Ele au, de asemenea, rol hipoglicemiant (antidiabetic),
datorita mirtilinei, care face sa scada zaharul din sange.
• Ele sunt recomandate persoanelor care au examene dificile si celor care
sunt supusi activitatilor ce le solicita gandirea pentru ca afinele stimuleaza
circulatia sangelui si a oxigenului in creier ceea ce revigoreaza activitatea
cerebrala.
• Antocianina prezentă în afine s-a dovedit a avea multe efecte benefice. Ea
protejează matricea de colagen, componenta de bază a ţesuturilor din
organism, inhibând acţiunea distructivă a radicalilor liberi şi ajută la
regenerarea ţesuturilor, inclusiv accelerează vindecarea rănilor.
• Nutrienţii din afine împiedică depunerea colesterolului pe vasele de sânge,
formarea cheagurilor de sânge în artere, prevenind şi creşterea tensiunii
arteriale. De asemenea, sucul de afine previne si depunerea calciului pe
pereţii vaselor sanguine. Deci, cei care suferă de arteroscleroză ar putea
beneficia mult de pe urma consumului de afine.

37. • Taninurile, acizii organici şi substanţele antibacterine din afine ajută
în tratarea enterocolitelor, dizenteriei şi combat viermii intestinali.
• Afinele acţionează şi ca un antibiotic în infecţiile urinare, fiind
capabile să distrugă cobacilii, principalele bacterii răspunzătoare de
aceste infecţii.
• Despre calitatea afinelor de a acţiona ca un antibiotic,
experimentele efectuate au relevat faptul că sucul de afine e capabil
să neutralizeze culturi de stafilococi, de bacili şi Escherichia coli în
aproximativ 24 de ore.
• Pigmentii care dau nuanta albastruie fructului protejeaza corpul
impotriva radioactivitatii si regleaza anumite procese imunitare.

38. • * Alzheimer - un studiu facut in 1999, de un colectiv de cercetatori americani
de la Universitatea din Boston, Statele Unite, sub conducerea dr. J. A.
Joseph, a aratat ca administrarea afinelor ajuta la prevenirea imbatranirii
sistemului nervos si, de asemenea, ajuta la pastrarea unor functii cognitive
si motorii. Un regim alimentar de mai multe saptamani in care 3-4% din
portia alimentara zilnica era alcatuita din afine a dus chiar la cresterea
capacitatii de invatare, la imbunatatirea memoriei si a coordonarii motorii.
Aceste efecte se datoreaza actiunii antioxidante a principiilor active din
afine, care impiedica procesele degenerative la nivelul sistemului nervos
central.
• * Tulburari de memorie - daca ati observat de la o vreme ca uitati tot felul de
informatii, daca memoria de scurta durata nu va mai ajuta sau, pur si
simplu, vreti sa va imbunatatiti aceasta capacitate cognitiva, atunci
consumati afine cat de des puteti. Cand le gasim proaspete, vom consuma
minimum 200 de grame pe zi, iar din pulberea uscata vom lua cate 15
grame zilnic, in cure de 40-60 de zile. Pigmentii care dau culoare albastru-
inchis afinelor sunt un excelent stimulent al memoriei.
• Dementa vasculara - mai multe studii facute in China, in anii 2005-2006, au
aratat ca administrarea sistematica de afine ajuta la mentinerea sanatatii
vaselor de sange din creier, prevenind tulburarile cognitive. Pentru a obtine
aceste efecte, se tin cure de 1-3 luni pe an, timp in care se consuma cate
200 de grame de afine proaspete sau 25 de grame de afine uscate (sub
forma de macerat la rece, care se consuma nefiltrat) pe zi.
•

39. • Oricine suferă de ochi încordaţi, iritaţi, înceţoşaţi sau obosiţi poate
beneficia de efectele vindecătoare ale afinelor. Antocianozidele
sunt substanţe din afin care conferă acestora proprietăţile benefice
în afecţiunile oculare. Descoperirile doctorului Ala El din Barradah
de la Secţia de Oftalmologie a Universităţii din Cairo comunică
faptul că extractul de afină poate opri apariţia miopiei şi chiar să
reducă miopia mai gravă. Conform unui buletin publicat, în doar
zece zile antocianozida îmbunătăţeşte acuitatea vizuală şi vederea
nocturnă slabă la toţi pacienţii miopi studiaţi. Extractul de afină
îmbunătăţeşte funcţionarea retinei şi reduce sensibilitatea la lumină.
Afinele sunt bogate în provitamina A, vitamina C, vitamina PP şi
vitamina E – toate îndeplinind roluri importante în buna funcţionare a
aparatului ocular. Puteţi folosi afinele sub formă de suc (obţinut la
blender, când sunt proaspete), extract sau sirop. Substanţe chimice
asemănătoare afinulului se găsesc şi în coacăzele negre, prune,
mure, zmeură, cireşe sălbatice, struguri.

40. • Unul dintre cei mai puternici flavonoid şi antioxidant este
proantocianidina care se găseşte în seminţele de struguri şi afine.
Proantocianidinele (se găsesc în afine, coacăze, cireşe) sunt
folosite pentru tratarea bolilor de piele şi ale vaselor de sânge.
Antocianozidele, substanţe ce se află în fructele de afin, au rol în
protejarea pereţilor vaselor sanguine.
• Datorită antocianozidelor, afinul şi rudele sale, coacăzele, ajută la
prevenirea formării cheagurilor şi contribuie la dizolvarea depozitelor
plachetare de pe pereţii arterelor. Există unele dovezi că
antocianozidele tonifică vasele capilare. Datorită acestor proprietăţi,
afinele şi rudele lor sunt benefice în prevenirea riscului producerii
unui accident vascular cerebral (AVC).
• Antocianozidele au efect de scădere a colesterolului. În plus afinul
are, de asemenea acţiune vasodilatatoare, eliberând vasele de
sânge şi scăzând tensiunea arterială. În plus, capacitatea
antocianozidelor de a preveni formarea cheagurilor de sânge ne
poate proteja de producerea unui infarct miocardic.
• Antocianozidele din afine au capacitatea de a relaxa muşchii; în
plus afinele, conţin şi un compus numit pycnogenol, care au
demonstrat într-un studiu beneficiile sale, ameliorând sau chiar
eliminând crampele menstruale şi/sau sindromul premenstrual.

41. • * Oboseala oculara, scaderea acuitatii vizuale - se consuma
pulberea de afine, cate 15-20 de grame pe zi, in cure de macar
sase saptamani. Aceiasi pigmenti din afine care imbunatatesc
memoria ajuta si la mentinerea acuitatii vizuale, protejand ochii si de
o sumedenie de alte neplaceri, cum ar fi cataracta sau glaucomul.
Nu in ultimul rand, administrarea afinelor mareste acuitatea vederii
pe timp de noapte, actiune terapeutica verificata prin studiile facute
pe pilotii militari din Marea Britanie.
• * Degenerescenta maculara - continutul mare de pigmenti si de
vitamine, in special vitamina C, din afine le recomanda ca pe un
excelent mijloc de prevenire al acestei afectiuni degenerative. Un
studiu publicat in revista americana "Archives of Ophthalmology"
arata ca persoanele care consuma fructe de padure de culoare
neagra-albastruie (ceea ce arata prezenta anumitor pigmenti), de
macar 5 ori pe saptamana, au un risc de a face degenerescenta
maculara cu 36% mai scazut decat persoanele care consuma foarte
rar sau deloc aceste fructe.
• Continand nivele ridicate de vitamina A, C si K, afinele pot preveni
sau, in caz ca este prea tarziu, pot ajuta la solutionarea bolilor
oculare precum retinita pigmentoasa, glaucomul sau miopia.

42. • Boala canceroasa - o substanta continuta in afine, numita acid elagic, are un
puternic efect antioxidant, impiedicand aparitia mutatiilor si malignizarea
celulelor din organismul uman. Se tin cure cu afine pe timpul verii, pe parcursul
carora se consuma cate 300 de grame de fructe proaspete pe zi, vreme de
macar trei saptamani. Alte fructe de padure care previn boala canceroasa si cu
care se poate face cura in timpul sezonului estival sunt murele, fragii si
coacazele negre, toate fiind bogate in acelasi principiu activ anti-tumoral - acidul
elagic.
* Cancer gastric si intestinal - acelasi acid impreuna cu pigmentii antocianici si
pectina din afine sunt un excelent protector al tubului digestiv in fata afectiunilor
tumorale maligne, toate aceste substante avand efecte antimutagene si
antitumorale. Pe timpul sezonului, se recomanda cura cu afine proaspete, cate
200-300 grame zilnic. In rest, se consuma maceratul la rece, cate 2-3 pahare
zilnic.
• Adjuvant in cancerul intestinal - un studiu american a aratat ca administrarea
interna de afine inhiba proliferarea cancerului de colon si induce apoptoza
(moartea programata a celulelor canceroase). Ca adjuvant in tratarea acestei
forme de cancer, se administreaza zilnic 300 de grame de afine proaspete (pot fi
folosite si fructele decongelate).
* Adjuvant in cancerul ovarian - chempferolul, o flavonoida continuta in
abundenta de catre afine, este foarte activa in prevenirea si in combaterea bolii
canceroase cu aceasta localizare. Un studiu facut intre 1984 si 2002 pe un
numar de 66.940 de femei a aratat ca cele care consuma cantitati mai mari de
chempferol au un risc de a dezvolta aceasta boala cu 40% mai redus. De
asemenea, aceasta substanta, administrata bolnavelor cu cancer ovarian,
incetineste evolutia bolii si imbunatateste starea generala. Se recomanda curele
cu afine proaspete, din care se consuma cate 300 de grame, pe o perioada cat
mai lunga de timp. Alte alimente bogate in chempferol sunt ceapa, spanacul,
broccoli, varza creata, prazul.

43. • * Boala coronariana si infarctul miocardic - de ceva timp, o
substanta continuta de vinul rosu, numita resveratrol, face senzatie
prin efectele sale extraordinare de prevenire a ischemiei cardiace si
a infarctului. Ce se stie mai putin insa este ca o portie de 300 de
grame de afine contine resveratrol mai mult decat un litru de vin
rosu de cea mai buna calitate. Asadar, consumati afine cu incredere
- nu va vor ameti deloc, in schimb vor preveni depunerea
colesterolului si trigliceridelor pe artere, vor preveni formarea
trombilor si blocarea irigarii cu sange a muschiului cardiac.
• Adjuvant contra varicelor si fragilitatii capilare - substantele
antioxidante din afine stopeaza formarea varicelor si a hemoroizilor,
imbunatatesc circulatia venoasa si ajuta la vindecarea rapida a
echimozelor produse de catre fragilitatea capilara. Se tin cure de
minimum patru saptamani, timp in care se consuma maceratul la
rece de afine, cate 3-4 pahare pe zi, consumate cu minimum 15
minute inainte de masa. Acest tratament este un bun adjuvant si in
cazul ulcerelor varicoase.

44. • Reumatism - cercetatorii americani de la Universitatea de Medicina Harvard
au facut un studiu gigant pe nu mai putin de 27.000 de femei, pentru a
vedea impactul alimentatiei asupra afectiunilor articulare. Conform acestui
studiu, afinele si murele (cele doua contin pigmenti similari) sunt printre cele
mai bune antireumatice. Pentru tratarea artritei reumatoide, a artrozei, a
bolilor reumatice, in general, se recomanda cura de afine sau mure, in care
se consuma minimum 300 de grame de fructe pe zi, pe o perioada de
minimum 4 saptamani.
* Guta - se consuma cate 300 de grame de afine proaspete zilnic, pe o
perioada de timp de minimum 30 de zile. Daca nu mai gasim afine
proaspete, putem consuma maceratul la rece obtinut din aceste fructe
uscate, cate un litru pe zi. Este o cura simpla, dar care mobilizeaza puternic
sarurile acidului uric din tesuturi si ajuta la eliminarea lor prin urina, ajuta la
rarirea pana la eliminare a crizelor de guta, la redobandirea aspectului
normal si a mobilitatii articulatiilor afectate.
• * Artrita reumatoida - afinele sunt extraordinar de bogate in vitamina C,
vitamina considerata printre cei mai puternici agenti de prevenire a bolii
reumatice. Un studiu facut pe un numar impresionant de persoane (peste
20.000 de subiecti) arata ca o suplimentare a vitaminei C din alimentatie
atrage dupa sine o reducere la peste 40% a frecventei puseurilor reumatice.
O portie mare de afine, adica de 400 grame consumate zilnic, asigura mai
mult decat necesarul zilnic de vitamina C.

45. • * Viroza respiratorie, viroze in general - curele cu afine proaspete sau uscate intaresc
membrana celulara, prevenind infectarea celulei, imbunatatesc imunitatea in fata
agresiunilor virale, cresc rezistenta organismului la accesele de febra. Pentru
prevenirea si pentru combaterea afectiunilor virale se recomanda curele de vara, in
care se consuma cate 250-300 de grame de afine pe zi, vreme de macar 3
saptamani. Pe timpul iernii, se consuma maceratul la rece, cate 500-1000 ml pe zi, in
cure de 20-30 de zile.
* Infectie urinara - atat fructele, cat si frunzele afinului au o puternica actiune
antibacteriana, mai ales contra E. Coli, care este principala vinovata pentru
majoritatea cistitelor. Mai mult, afinele au efecte cicatrizante si protective asupra
epiteliilor reno-urinare, afectate de catre infectie. Se recomanda afinele proaspete,
cate 250 de grame pe zi, in cure de minimum doua saptamani. Pe timpul sezonului
rece, se consuma maceratul la rece, din care se bea cate un litru zilnic.
• Diaree, enterocolita de fermentatie - pulberea de afine uscate este un leac care
actioneaza fara gres in aceste afectiuni. In cazurile acute se ia o lingurita rasa din
doua in doua ore. Suplimentar, se poate bea un ceai cald din fructe si frunze pentru
rehidratare.
• Efectul antidiareic al preparatelor din afin are un mecanism de acţiune cu totul diferit
de cel al dietei cu mere rase sau cu morcov. O parte dintre substanţele active pătrund
în celulele peretelui intestinal formând o peliculă protectoare. Taninurile conţinute de
afin au proprietăţii antidiareice şi antiseptice; ele aglutizează flora microbiană oprind
fermentaţia sau putrefacţia; coagulează plăgile sangvinolente şi diminuează secreţia.
Sunt foarte utile în tratarea enterocolitelor.
• Candidoza bucala si digestiva - jumatate de kilogram de afine proaspete
consumate zilnic, vreme de o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de altfel
este destul de refractara la tratamentele clasice.
Micoze, eczeme, rani sangerande - se fierbe o lingurita de fructe uscate intr-un
pahar de apa, vreme de 5 minute, la foc domol; se filtreaza, dupa care cu solutia
obtinuta se fac lotionari cu un tampon de vata; fructele ramase dupa filtrare se aplica
pe locul afectat sub forma de cataplasme, folosindu-se un pansament steril.Important

46. • Adjuvant in diabet - se consuma cate 300 de grame de afine zilnic, pe o
perioada cat mai lunga de timp. Inca nu se stie exact de ce, dar acest
tratament simplu ajuta la stabilizarea valorilor glicemiei - un element de
maxima importanta la diabetici, mai ales la cei insulino-dependenti. Mai
mult, cura cu afine previne bolile cardiovasculare, care sunt principala si cea
mai periculoasa complicatie a diabeticului.
• Glucochinina din afine este considerată o substanţă capabilă de a reduce
glicemia şi astfel şi dependenţa de insulină. Extractul din frunze de afin are
însă un efect mult mai puternic.
* Imbatranirea prematura - mai multe studii facute in Statele Unite ale
Americii indica aceste fructe ca fiind printre cele mai puternice alimente
pentru stoparea si chiar pentru "inversarea" proceselor de imbatranire. In
principal, afinele ajuta la mentinerea sanatatii sistemului nervos, protejand in
special memoria. Apoi, ele ajuta la mentinerea sanatatii articulatiilor si a
vaselor de sange, precum si a tonusului muscular. Pe timpul sezonului de
vara, se tin tratamente de pana la patru saptamani, timp in care se consuma
jumatate de kilogram de afine pe zi.

47. • Fructele şi legumele de culoare neagră conţin un colorant polifenolic
numit resveratrol, unul dintre cei mai puternici factori naturali anti-
oxidanţi cunoscuţi. Resveratrolul se găseşte în general în fructele
de culoare indigo-vişiniu spre negru: dude negre, cireşe negre,
struguri negri (pieliţa de strugure conţine cea mai mare cantitate),
sâmburii de struguri negri (dar si albi), mure negre, corcoduşe
negre, coacăze negre, prunele închise la culoare, afine, varza roşie,
ceapa roşie, merele violet, salata lollo, lintea neagră, fasolea
neagră. Resveratrolul are un potenţial anti-oxidant de 50 de ori
superior vitaminelor C şi E la un loc, are efecte anti-SIDA, antivirale,
antialergice (inhibând eliberarea histaminei), antibacteriene,
antiinflamatoare, efect antitrombotice, vasodilatatoare arteriale,
antimutagene (protejează materialul genetic - ADN), antitumorale,
antiangiogeneză (blochează formarea de vase de sânge în jurul
tumorii), stimulează gena metusalemică (sau ”gena longevitătii”).

52. • Fiind bogate in vitamine din complexul B (B1, B2, B6) si in mangan,
care au rol important in functionarea normala a sistemului nervos,
capsunele sunt indicate in astenii si pentru prenirea insomniilor.
• intrucat contin mult fier (component al hemoglobinei din sange) si
cupru (care participa, de asemenea, la formarea hemoglobinei,
inlesnind totodata si absorbtia fierului), capsunele se folosesc in
tratamentul anemiilor.
• Avand efect tonic, remineralizant, se recomanda. in tuberculoza.
• Ele au si rol de reglementator hepatic (contin vitamina K, care este
esentiala pentru functionarea normala a ficatului, fiind un factor de
longevitate). De aceea, capsunele se folosesc in cazuri de
insuficienta hepatica, litiaza biliara si diskinezii biliare.
• Datorita continutului in vitamina PP, care este vasodilatatoare,
capsunele au rol hipotensor; ca atare, ele se folosesc in tratamentul
hipertensiunii arteriale.

53. • are un puternic efect diuretic, de'purativ
(detoxifiant), favorizand eliminarea
acidului uric, a toxinelor si a excesului de
colesterol.
• Cura de capsune mai este indicata in
afectiunile renale (inclusiv litiazele), in
reumatism, artritism, guta, ateroscleroza
etc.

54. • Datorita taninului, frunzele au proprietati
astringente (antidiareice); ele constituie un
adjuvant in tratamentul diabetului,
contribuie la eliminarea acidului uric, au
efect diuretic in diferite boli ale rinichilor si
cizii urinare. Fragarolul imprima frunzelor
proprietati dezinfectante (baetericide).

60. • Însăşi culoarea acestor fructe este un indiciu asupra beneficiilor pe
care consumul lor îl aduce organismului. Astfel, fructele de culoare
roşie ne protejeaza inima, vasele de sânge, tendoanele şi
ligamentele, ne ajută să ne menţinem o memorie bună şi scad
riscul apariţiei bolilor canceroase, toate acestea graţie
antioxidanţilor, precum antocianinelor şi licopenului, fitonutrient
răspunzator de pigmentarea de culoare roşie.
• Unul dintre primele lucruri pe care ar trebui să le ştim despre
zmeură se referă la conţinutul mare de vitamina C. Fără îndoială
aţi făcut imediat legătura cu faptul că zmeura e bine a fi consumată
atunci când suntem răciţi, dar şi preventiv pentru a ne întări sistemul
imunitar. Mai mult decât atât, vitamina C este şi un puternic
antioxidant şi dăcă mai adaugăm faptul că ea este necesară şi
în fomarea colagenului, atunci e lesne de înţeles că zmeura este
un ajutor de nădejde în prevenirea sau diminuarea formei ridurilor şi
în încetinirea procesului de îmbătrânire.

61. • Insistând pe efectul puternic antioxidant,
zmeura, graţie acidului elagic conţinut,
este unul dintre aşa-numitele alimente
anticancerigene. Se pare că acest acid
previne apariţia cancerului la omul
sănătos – are rol detoxifiant,
determinând o eliminare rapidă a
substanţelor cancerigene (din fumul de
ţigară, aditivi alimentari, etc.) – şi inhibă
dezvoltarea anumitor tumori existente.

62. • Zmeura activează întreaga circulaţie a
sângelui, deci, asigură o mai bună irigare a
ţesuturilor, cu efecte benefice asupra inimii,
creierului şi muşchilor. Tot inimii, zmeura îi
asigură o activitate normală şi o protejează de
eventuale efecte inerente înaintării în vârstă.
Făcându-ne mai rezistenţi la efort sau la
adaptarea la temperaturi extreme (frig sau
caniculă), reglând tensiunea arterială, cel
puţin vara, când se poate consuma în stare
prospată, ar trebui să profităm cât mai mult de
acest fruct minune.

63. • Dacă astenia vă dă bătăi de cap sau dacă suferiţi de
anemie, din nou, zmeura vă poate veni în ajutor. În
primul caz, pe lângă vitaminele şi mineralele care au şi
ele un rol important, cupru este elementul cheie,
deoarece asociat cu alte substanţe conţinute de zmeură
determină o bună funcţionare a celulelor nervoase şi
hepatice. În plus, absorbţia cuprului este mai mare
datorită prezenţei eterilor, a căror existenţă este
semnalată de parfumul specific zmeurei. În cazul
anemiei şi în funcţie de tipul ei, zmeura furnizează
organismului substanţele de care are nevoie, precum
fierul, vitamina C (care măreşte absorbţia de fier) şi
acidul folic.

64. • Curele îndelungate cu zmeură sunt recomandate
diabeticilor, iar beneficiile sunt însemnate:
normalizarea nivelului glucozei din sânge şi a valorii
colesterolului, stimularea pancreasului şi diurezei.
• Tot pe termen lung zmeura dă rezultate foarte bune în
cazul obezităţii. Cu un numar mic de calorii, dar
important de fibre, zmeura poate fi consumată în cantităţi
mai mari (200 g), de exemplu, înlocuind masa de seară.
Ea dă repede senzaţia de saţietate, „păcăleşte” foamea
şi pofta de dulce.

65. • Sub asaltul permanent al radicalilor liberi la nivelul ochilor şi odată
cu înaintarea în vârstă, când sistemul antioxidant de la acest nivel
slăbeşte, creşte pericolul apariţiei unei boli oftalmologice,
degenerescenţa maculară senilă, care se manifestă prin
pierderea ireversibilă a vederii, putând evolua până la orbirea totală.
Zmeura conţine exact acei carotenoizi necesari prevenirii sau
stagnării acestei afecţiuni, este vorba de luteină şi zeaxantină,
care împreună cu vitaminele A, C şi E (cu rol antioxidant), fac din
zmeură un fruct recomandat în menţinerea sănătăţii ochilor.
• Zmeura acţionează şi antimicrobian şi inhibă dezvoltarea unor
bacterii şi ciuperci răspunzătoare de infecţiile vaginale – fiind
indicată în tratarea cistitei – sau care determină sindromul de
colon iritabil. În plus, ea îmbunătăţeşte digestia, tranzitul
intestinal şi combate constipaţia.
Zmeura mai are şi efect antiinflamator şi diminuează durerea.

75. Sucul de mure
• * Stopeaza dezvoltarea bacteriilor negative din stomac si intestin.
* Intareste tesutul conjunctiv si sistemul imunitar, ajuta la formarea
sangelui si are un efect detoxifiant si diuretic.
* Este un factor general de regenerare, fortificare si dezvoltare.
* Stimuleaza procesele functionale fiziologice din celule, creier si
ficat.
Utilizare: Se bea dimineata pe stomacul gol, cu zece minute inainte
de micul dejun, un pahar (circa 0,2 l) de apa plata, calduta,
amestecata cu circa 100 ml de suc natural si cu zeama unei lamai
proaspat stoarse. Datorita componentelor lamaii (mai ales
bioflavonoidelor si vitaminei C), substantele existente in sucul
natural se resorb imediat, ajungand, astfel, mult mai rapid in
organism, pentru a-l regenera.

76. • Consumul de mure, de exemplu, se recomanda pentru
prevenirea cancerului cervical, la san, de colon si de
stomac, diareei, inflamatiilor intestinale, intaririi
tesuturilor, iritatiilor gingiilor, durerilor in gat,
hemoroizilor, hipertensiunii, bolilor psihice, bolilor
cardiace, intineririi organismului, problemelor
sistemului digestiv, obezitatii, tonifierii organismului,
diabetului, hipertensiunii, anginei, constipatiei,
hiperglicemiei si pentru reglarea hormonala. Murele
sunt extrem de bogate in antioxidanti si contin acid
elagic, care previne aparitia cancerului.

77. • Cele mai importante virtuti
tamaduitoare le au frunzele de mur,
care sunt dezinfectante, cicatrizante,
reglatoare hormonale si
antihemoragice redutabile.

80. Scoruş negru
(Aronia
melanocarpa)

81. Merişor de miere –Merişor de miere –
pom de stafidepom de stafide
(Amelanchier
lamarcki)
- Gard viu comestibil

83. Afin siberianAfin siberian
((Lonicera Komtschatica - Honeyberry)Lonicera Komtschatica - Honeyberry)

85. GojiGoji

88. Conţinut de micronutrienţi
• 21 de minerale- fier, magneziu, potasiu, cupru, calciu, selenium,
fosfor, germanium s.a.;
• 18 aminoacizi care formeaza un bloc de proteine si contin 8
substante necesare vietii;
• cantitati mari de vitamine - continut foarte mare de vitamina C, B1,
B2, B6, precum si vitamina E - foarte rar intilnit in alimente;
• 8 polizaharide (31% din greutatea fructului) şi 6 monozaharide;
• 5 acizi graşi nesaturaţi (incluzând acizi esenţiali precum acizii
linoleic şi alfa-linoleic);
• fitosteroli;
• o gama larga carotenoizi, cu efect antioxidant puternic, inclusiv
betacaroten si zeaxatina;
• numeroşi pigmenţi fenolici (fenoli).

89. • Este cunoscut si ca fructul longevitatii pentru ca
protejeaza celulele de la deteriorare, fiind unul
dintre cele mai bogate fructe în antioxidanţi.
• Întareste sistemul imunitar şi este un tonofiant
general al corpului uman.
• Fructul goji este folosit si la pacientii cu boli
mintale care sufera de depresii acute sau
dereglari mintale.
• Fructul este o combinatie foarte buna de
vitamina C, beta-caroteni si fier - fiind extrem de
util în tratarea anemiilor.
• Fructul goji face minuni si pentru copii pentru ca
ajuta la imbunatatirea memoriei si a vazului.
Este un amplificator al nivelului de concentratie.

90. • Au un efect energizant, uşor constatabil;
• Imbunătăţesc acuitatea vizuală prin componentele beta-caroten şi
zeaxantină;
• Au un puternic efect antiinflamator;
• Intăresc sistemul imunitar datorită polizaharidelor conţinute. Polizaharidele
normalizează presiunea sangvină, reduc nivelul de colesterol, acţionând ca
şi antiinflamator. Aceste zaharuri pot inhiba creşterea tumorilor;
• Imbunătăţesc circulaţia sangvină;
• Incetinesc procesul de îmbătrânire prin cantităţile mari de antioxidanţi
conţinute (se spune că fructele Goji ocupă primul loc în ierarhia alimentelor
ca şi concentraţie de antioxidanţi);
• Antocianozidele sunt antioxidanţi puternici care contribuie la îmbunătăţirea
circulaţiei capilare, la îmbunătăţirea structurii colagenului, acţionează
împotriva inflamaţiilor, conferă imunitate bacteriană şi virală şi adaptarea
sistemului imunitar şi reglarea regimului cardiovascular;
• Conţin fitonutrienţi (numite polizaharide şi gliconutrienţi) care inhibă
peroxidarea lipidelor.

91. • Goji este menţionat încă din anul 475 în medicina tradiţională ca remediu pentru
ficat, rinichi, ochi, inimă, ce îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, ajută vederea,
întăreste muşchii şi sistemul osos.
• Este puternic antioxidant, întăreşte inima şi sistemul imunitar, reduce efectele
procesului de îmbătrânire.
• Eficient în cure de slăbire şi combaterea celulitei. Fitosterolii au un rol important în
menţinerea nivelului colesterolului la un nivel cât mai mic, inhibând absorbţia lui
intestinală.
• Conţinutul de germaniu creşte abilitatea corpului să producă g-interferon. Interferonul
este un element important de care corpul are nevoie în lupta contra cancerului.
• Stimulează producerea şi reproducerea celulelor sângelui precum şi regenerarea şi
vindecarea mai rapidă a rănilor.
• Este folosit de femei pentru tonifierea organismului după perioada ciclului
menstrual, pentru combaterea greţurilor asociate cu primele 3 luni de sarcină şi
pentru ameliorarea neplăcerilor legate de menopauză.
• Stimulează nivelul energetic şi buna dispoziţie.
• Este o sursă naturală de energie pentru corpul uman şi pe termen lung ajută la
creşterea longevităţii.

93. SchisandraSchisandra

96. Sucul de măceşe
• Efect vindecator:
• * Elimina reziduurile, produce transpiratia, reduce febra si
stimuleaza imunitatea.
* Amelioreaza irigarea sanguina.
* Ajuta la combaterea afectiunilor bronsice si gripale, dar si a
inflamatiilor din zona capului, mai ales ale sinusurilor frontale si
nazale colaterale si ale urechii medii.
* Are efect remontant si regenerant in perioada de convalescenta
(dupa vindecare).
* Sprijina procesele functionale din zona creierului si din sistemele
celular, glandular si digestiv.
* Fortifica capilarele, imbunatateste respiratia celulelor.
* Poate lega si elimina metalele grele si alte produse toxice din
organism.

97. • Macesele au de 50 de ori mai multa vitamina C decat citricele si de
200 de ori mai multa decat merele.
• Pe langa bogatia uriasa de vitamina C, macesele au in compozitia
lor si vitaminele A, B1, B2, B3, K, care aduc multe beneficii
organismului, dar si zaharuri, acid citric si malic, pectine, tanini,
uleiuri volatile, lecitina si minerale – calciu, magneziu fier, potasiu.
• Vitamina C din fructele de maces sporeste imunitatea organismului,
prevenind afectiunile specifice sezonului rece si grabind vindecarea
bolilor cronice. Compozitia bogata a maceselor tonifica si
vitaminizeaza intregul organism, protejeaza si mentine sanatatea
tesuturilor si a organelor interne. Vitamina B3 previne, usureaza ori
chiar vindeca afectiunile cardiace, hipertensiunea, varicele,
ateroscleroza, echilibreaza colesterolul.