1. C~G.JUNG
.in lun1ea
......
arhetipurilor
fll
-'--' "Jurnalulliterar"
I
.
i
I
." .
,<'
.•
-,•

2. caiete de psihanaliza
J
I
C. G. Jung §i Mircea- Eliade. Ascona 1'J51
T
;---~r
Lei
190r

3. C. G. JUNG
•
IN ·LUMEA ARHETIPURILOR

4. Caiete de psihanaliza
Nr .. 4
•
Supliment al saptaminalului
JURNALUL
LITERAR
Serie coordonata
de
Vasile Dem. ZAMFIRESCU
© 'l'oate drepturile asupra versiuftii de fata
rezervate Editurii "Jurnalul literar"
Reda,::tor de carte: Dimitrie STAM-ATIADI
Prezentare grafidi ~i coperta ; Ion PODOCEA
ISBN
973-95530-5-2

5. C.,G. Jung
IN
L U MEA
A R HEll
PUR I LOR
J
7'raducere din limb a germana,
prefata, comentarii ~i note
de
Vasile Dem. Zamflrescu
Editura "Jurnalul Literar"
Bucure~ti. 1994

6. INTRODUCERE
IN· LUMEA ARHETIPURILOR
1. Incon9tientul personal 9i incon9tientul colectiv
Dadi incursiunea inincon~tientulpersonal
descris de Freud
0 cobOrire in infern, ctlnoal?terca
~i Adler poate fiechivalatacu
incon~tientului colectiv. descoperit de Jung corespunde unei caliitorii pe 0 aWi planeta.
Incon~tientul personal este repugnant~i .straniu. Dar. mai
ales repugnant. Pentrucaaici
se acumuleaza, ca intr~unportret al lui Dorian Gray interior,tot ceea ~eestenegativ in om:
tendintele incestuoase. ~i paricide (matricide). pe care fiecarc individ Ie traie~te intre 3-6 ani, in cadrul complexului Oedip, ten:dintele partiale sau perverse pe care sexualitate.3 infantila Ie eta=.
leaza inca inaintea virstei de 3 ani (voaiorism,. exhibitionism,
masochism, sadism), inclinatiilespre inversiune sextlali(homosexualitate), vointa deputere in forme asociale, complexelede in··
ferioritate, intr-un cuvint egoismul ..funciar . al lieearuia. Tonte
aceste continuturi se constitui~pe parcursulvietii individuall;. in
special in ontogeneza timpurie, din intilnirea dintre anumite instinde - sexuale, agresive, de. autoafirmare - ,. infhwntelcsociale~i socializatoare pe care le.excrcita inprimuLrind familia.
Infinita varietate 3 conditiilor biQIogice ~i culturale in care se
produce socializarea individului .explica singularitatea· Con~inu.turilor. incon~tientului personal. Fiecare. traie~te complexul Oedip,
deexemplu, intr-o formaproprie doar sie~i.
Ineon~tientul colectiv este, spre deosebire de ineonl?tientul individual, 0 achizitie filogenetiea. A,ici se eoncentreaza nu experienta individuala,. ci experienta speciei. De aeeca ineon~tientul
colectiv este un incon~tient supraindividual; dimerisiunea. ine')ll-
-5-

7. ~tienta universala. Fiind un precipitat al experientelor speciei, ;,nconlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost niciodata conljltiente,in timp ce incon~tientul personal cuprinde in
special continuturi care au fost cindva con~tiente. De aici stranietatea ce definellte inconljltientul colectiv. Obiectivitatea incon~tientului colectiv I-a determinat pe .lung sa-l echivaleze eu spiritu!. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat, datorita con~inuturiIor sale singulare, eu mfletul.
2. Ce sunt:a~hetipudle ?
I
Ca elemente .alcatuitoare ale ineonljltientului colectiv, arheti. pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. "Am numit arhetip baza instinctual!, congenitala, preexistentii, respectiv
pattern of behaviour. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 dinamidi pe care nu 0 putem atribui individului" (DieBedeutung des
Vaters fUr das Schicksaal des Einzelen, in Werke, vol.'IV, WaIter
Verlag, p. 364). Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, .lung Ii
adauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinctual. Ca experienta a speciei, ca mOljltenirefilogenetica, arheti~. purile sUnt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic,
ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit
~i in aCl:.la~itimp instincte, aiunci natura' contine spirit Ili nil
este opusain intregime culturii . .lung subliniaza continuitatea dintre natura $i'cultura.
o alta definitie, continuta in studiul Conceptul de incon~tlent
colectiv din' prezentul .volum, accentueazii' o· idee asupra carda
.lung revine adesea : "Conceptul de arhetip, care constituie Un corelat necesar al ideii de incon~tient colectiv, indica prezen~a anumitor forme in psihic, forme care sunt raspindite peste tot". A~adar, arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute, ci forme innascute, cadre care in-formeaza experienta umana.
3. Reprezintaarhetipurile
0 descoperire a lui Jung?
Precursorii teoriei arhetipurilor, indicati chiar, de .lung, pot
fi impartlti 'in doua categorii: precursor!pe linie filosofico-religioasa $i' precursori pe linie ~tiintifica. In prima categorie trebuie inclus' Philo Judens, care prin arhetip intelegea imaginea lui
Dumnezeu in om, Dionysus Areopagitul, Sf. Augustin, dar mai
ales Platon, 'cu' a sa teorie a ideilor. Kant, cu teoria formelor
a priori ide<sensibiIitatii ~i intelectului, este marele precursormo~
dern allui·,Jung. Ginditorul elvetian insu~i sepune sub semnul
kantismului, cind declara ca arhetipurile sunt categorii ale imaginarului ..
Pe linie.·$tiintifica, Jung Ii indica drept precursori pe LevyBruhl, care vorbea de reprezentari cOledive, pe Hubert ~i MauSs,
care, in istoria comparativa a religiilor, insista asupra cateooriilor imaginatiei, in sfir~it, pe Adolf Bastian cu ale sale ider elementare sau originare.
-6-

8. 4. Dadi ideea arhetipurilor nu este noua, care este specificu1 contributiei 1ui Jung ?
Ca ~i Freud in raport cu precursorii filosofici ai· ideii de incon!ltient, Jung se particularizeaza printre autorii care teoretizeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de clinica. Dintre fondatorii psihanalizei, Jung este primul psihiatru,
lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich.
Spre deosebire de Freud, care a elaborat teoria incon!jtientuilli
personal pe baza tratarii nevrozelor, Jung descrie incon~ticntul
colectiv ~i arhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psihozelor, care pUn in evidenta structurile mai vechi !li mai profunde ale psihicului.
Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru, el nU
ar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Psil]iatrul Jung·
a fost dublat de un om de vasta ~i diversa cu!tura. Excelent cunoscator al istoriei religiilor ~i, ca atare, apreciat in mod deosebit de Mircea Eliade; Jung; a detinut ca nimeni altul domeniile,
marginale, devalorizate de cultura oficiala, cum ar fi alchimia,
astrologia, ~tiintele oculte in genere. Teza sa dedoctorat sus1inuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii
1a psiho1ogia a9a-numite1or fenomene oculte..
Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact a
materialului psihiatric cu istoria culturii, Jung fiind una din marile personalitati interdisciplinare ale Europei.Exemplul predilect
pentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Pc holul spitalului unde lucra, Jung intilne!lte un psihotic care, agezat la geam, privea spre soare ~i-~i mi9ca spre stinga ~i spre
dreapta capul. Intrebat de Jung ce vede, pacientul raspunde : .,Nu
se poate sa nu vedeti penisul soarelui; dnd imi· mi~c capul ineoaee !li-neolo, se .mi!lea 9i el, !li astfel se na~te vintul". De abia
peste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme.
In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull text
religios - a~a-numita' liturghie a lui Mitra - foarte asemanator
eu fantasma pacientului sau. Unul din pasajele aeelui text :o;unii
in felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Ceva
coinciea un tub". Pentru a demonstra -ea nu este yorba de
denta intimplatoare, ei de un motiv coleetiv, arhetipal, Jung
aduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatia
Dumnezeu, soare, penis, vint. Astlel, in· pieturile medieval", Buna-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'.) lcaga
tronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. Prin intermediul aecstui
tub coboara fie porumbeIul, fie Pruncul. Cum cuItura pacientu"
lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cuno~tinte prealabile, Jung 0 considera un produs spontan Cll continut arhetipal. Trasarea de paralele cuIturale la un vis, fantasma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii.
Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despre
omul sanatos, ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplificarii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile funC)
7TE EVlZ!UHEA
ROMANI·
DOCUMENT A.RE

9. 'damentale enuntate de Freud. Studiind nevrozele, intemeidorul
psihanalizei cons'tatase di intresanatatea ~i boala psihica nu exista decit 0 deosebire de _grad, ~i nu una de natura. Jung mentine
principiul, inlocllind nevroza cu psihoza. Specificul acesteia ar fi
ca incon~tientul colectiv, arhetipurile, existente in fiecare, illvadeaza ~i cople~esceul, substituilldu-se realWitii.
5. Cum se fo1'meaza arhetipu1'ile?
Fiind vorba ,despre 0 mo~tenire filogelletica, problema fo1'marii arhetipurilor ne trimite la biologie. In faza in care se p1'cocupa de mo!lul de fo1'ma1'eal a1'hetipurilor, Jung este lamarckist,
in sensul acceptarii ideii transmiterii ereditare a caracterelor dobindite. In acest spirit Jung scrie in studiul Ube1' die Psihologie
des UnbewuBten (Despre pSihologia incon~tientului), 1912: "De
aceea s-ar putea admite ca a1'hetipurile sUnt mai cu1'indintipiirirea repetata a reactiilor subiective" (p. 73, in vol. VII, Werke,
Walter Verlag). Tenta lamarckista devine ~i mai evidenta cind
Jung vorbe>te de existenta unor arhetipuri regionale, chiar famifiale: experienta unor indivizi ai familiei se intipareite >1
trans mite la generatiile urmiitoare.
Prima sursa a arhetipurilor 0 constituie intiparirea fenomenelor fizice intr-un mod particular, prin intermediul reactiei subiective. Fenomenelegeofizice de exemplu, nu se intiparesc ca
atare. Surprins de un cutremur, Jung are impresiadi se afla pe
spinarea unuianimal urias, care se scutura. In acelasi mod se
formeaza arhetipurilecare' se refera la fenomenele cosmice. Fenomenul universal lji permanent al alternantei zi':noapte se intipare>tela nivel arhetipal sub forma unui zeu-erou carese naste
in fiecare dimineata ~i se urca in carul solar in care stdib~te
bolta cereasca.La capatul drumului il asteapta un monstru care-I inghite. Eroul parcurge drumul inve'rs in burta monstrului
ii,.dupa 0 lupta, apriga cu iarpele noPtii, se na~te din nou.in dimmeata urmatoare.
Dupa Jung, intiparirea fantastica a fenomenelo'r fizice ar fi
posibilii datorita relatiei speciale,de "participare mistica", pc care
omul arhaic 0 are Cll IUmea. Este 0 relatie in care obiectul si
subiectul nU'sint clar distinse:' "Ceea ce se petrece in afadi sc
petrece ii in interiorul sau, iar ceea cese petrece in interior se
petrece ljiinexterior". (Die Struktur del' Seele, p. 177 in vol. 8
Werke, WaIter Verlag).
o •il douasursa' a arhetipurilor 0 constituie conditiile biologiceale organismuluiuman, resursele side instinctuale.-S.i acestea se intiparesctot prin intermediul reactiei afective fata de ele.
Astfel, sexualitatea apare la nivel arhetipal ca zeu al' fecunditiitii,ca •un ~emon feminin, nesatios de placere, ca diavolul insu~i cu Ilic~~arede tap ii gesturi nectlviincioase.
Situatiile umane fundamenta:Ie lasa si ele urme arhetipale salt
mitice. "Situatiile particulare, fie ca. e vorba de pericole trupe~ti -
-8

10. fie ell e vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorate ufectiv !?i,deoarece astfel de situatii se repeta, ell' se intiparesc ca
arhetipuri", serie Jung in acela~i studiu Stri.1ctura sufletului (Die
Struktur ner Seele), p. 179. Balaurii pot fi intilniti in J)reajma
cur5urilor de apa, in special in zona vadurilor. Spiritele reie sala!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie ;
spiritele moriilor se ascund in desi!?ul periculosal padudlor de
bambus; nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sau
in bulhoanele riurilor.
In sfir~it, 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie evenimentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului, care se repeta constant. Barbatul, femeia, mama, tatal, copilul, triunghiul
familial produc cell' mai puternice arhetipuri. Astfel, in dogmafica cre!?tina. trinitatea consta din tata, fiu !?i sfintul duh, ultiroul Iii numit in timpul mitic original' "sofia", care era de natura feminina.
6. Citeva dificultati
Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca intipiirii"<;,prin mijlocirea reactiei subiective, a fenomenelor fizicc,
a fiziologiei umane, a siiuatiilor fudamentale, in. sfar~it, a persoanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par a
fi' menite 'sanu primeasca un raspims.
Mai intii, s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza problema, in loc de a 0 rezolva. Ea nu ne spune de ce f~nomenele
cosmice se intiparesc intr-un mod !?i nu in altul, de ce alternania zi-noapte, de exemplu se fixeaza in plan mitic sub forma
cronlui solar. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpune
la rindu-i 0 grila apriorica, grila care singurapoate explica formele mitice determinante pe care Ie imbraca la .nivel arhetipal
fenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a. atunci arhetipurile fiU sunt, un fenoment original', cum sustine Jung
o aWl dificultate rezulta din contradictia ce· se conturcaza
cIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:irea arhetipurilor ca
forme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare la
formarea arhetipurilor. In aceste analize. arhetipurile apar mai
curind ca reprezentari, imagini innascute.
7. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata
In perioada maturitatii, Jung adopta 0 atitudine noua -rata de
problema fOrmarii arhetipurilor, renuntind la tentativele anteri{)are de explicare. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva, ci
de 0 imposibilitate principiala. De!?istudiul comparativ alistoriei
culturii, pe de 0 parte, ~i al materialului psihiatric, pe de alta
parte, atesta existenta arhetipurilor, formarea lor nu poate fi explicata din lipsa de mijloace cognitive. Intr-o nota. de subsol din
studiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului. de
anima (1936), inclusiv !?iin volumul defata, Jung scrie: "flU se
-9-

11. poate explica de unde vin arhetipurile, pentru ca nu exista nid
un alt punct arhimedic in afara acestor conditii apriorice".
Ca fundament ultim al cunoa:;;teriiumane, arhetipurile nU se
pot autoexplica. In alt loc, Jung afirma ca daca arhetipurile s-au
format cindva, atunci suntem confruntati cu Q problema metafizica insolubila. Aceasta e atitudinea ultima a lui Jung fata de
originea arhetipurilor.
8. Principalele arhetipuri
a) Persona: In latina persona inseamna masca. La Jung, persona este un fragment din psihicul colectiv, suprapus psihicului
individual. Persona se poate referi de exemplu la identitate3 scxuala (caracterele generale care indica apartenenta la Un sex),
la un anumit stadiu al dezvoltarii umane (adolescenta, maturitatea cu preferintele caracteristice pentru 0 anumita vestimentatie, muzica etc.), la un anumit statut social sau la trasaturile psihice induse de .0 anumita profesie. Caracterul supraadaugat al
. persoanei I-a determinat pe Jung savorbeasca despre lipsa ei
de realitate substantiala: persona este 0 simpla fatada.
Sensul in care persona este arhetip difera de eel pe care-l
dau majoritatea definitiilor jungiene. In citeva rinduri, Jung vorbe>tede persona ca de un "arhetip social". Este un fenomen pe
care-l intilnim in orice societate umana >icare asigura comunicarea, convietuirea, colaborarea dintre indivizi. Continutul concret al perso~ei poate varia de la 0 cultura la alta' >ichiar in
timp, in cadrul aCeleia>iculturi, insa functia sa ramine nemodificata. Toateacestea par a nu ne autoriza sa atribuim personei
rangul de arhetip in sensul strict al termenului, acela de forma
preexistenta la nivelul mo>teniriifilogenetice. In mod evident, 0
mare parte din ceea ce da continut personei este invatatpe parcursul existentei individuale. Atitudinile, conceptiile, habitudinile
care tin de statutul social sau profesiune se dobindesc >inu se
transmit genetic..
Putem gasi in persona un nucleu arhetipal in sens strict daca
punem in joc cuno:;;intelede etologie. Ca :;;tiintacare studiaza comportamentul animal ~iuman determinat genetiC, etologia eonfinna
existenta unor instincte sodale care fac posibila coerenta agregarilor. animale >iumane. Astfel de instincte constituie nivelul biologic al generalului.
b) Umbra este inesenta partea n~gativa a personalitiitii umane: continuturile incon>tientului personal, functiile psihice inferioare, ~edezvoltate, trasaturile ascunse, dezavantajoase. Ca >i
persona, umbra pare a fi arhetip mai curind intr-un sens larg, nespecific - fiecare individ uman are 0 dimensiune negativa a psihicului. Incon>tientul personal, pe care Jung il include aiel, se
formeaza, dupa cum se ~tie, pe parcursul ontogenezei timpurii.
De' asemenea, functia. psihica nedezvoltata, 'care ramine in incoll>tielltdifera de la 'individ la illdivid :;;inu e determinatii filogenetic.
-!.

12. Are totu~i umbra ~i un nUcleu arhetipal in sens st!ict, de
mo~tenire filogenetica? Toate arhetipurile au ~i 0 latura negativa, alaturi de cea pozitiva. AsUel arhetipul spiritului, care se
manifesta simbolic in basme prin' figura "batrinului inldept" un personaj benefic -, i~i arata dimensiunea negativa in lntruparile deficitare. Batrinul poate fi, In anumite basme, lipsit de
un och!, adicii de 0 parte din clarviziunea sa, sau de-a dreptul
malefic. Latura negativa a arhetipurilor apare mai cIar in produsele cuIturale mai primitive. Astfel,arhetipul sinelui i~i releva
mai 'cIar latura sa negativii in Vechiul Testament, unde Dumnezen, unul din simbolurile sale cele mai importante, este dur ~i
cap,rieios.
c) Anima ~i animus. Anima, unul din arhetipuriIe des invocate de Jung, trimite la dimensiunea feminina incon~tienta din
fiecare biirbat. 0 analiza a textelor lui Jung probeaza eterogenitatea, din punct de vedere al provenientei, a straturilor animei.
Doarunul dintre ele corespunde definiliei arhetipului ca mo~teDire filogenetica "Imaginea colectivii a femeii" din incon~tientul
fiecarui barbat, cu ajutorul careia percepe esenla femeii, provine
in primul rind din intiparirea relatiei cu femeia. AU strat are
o sursii diferita. Este chiar feminitatea barbatului. Trasaturile fe- '
minine sunt refulate ~i se acumuleaza in incon~tient. Barbalii
i~i vor alege ca partenera femeia care corespunde cel mai biue
feminWitii lor incon~tiente, cu aIte cuvinte, femeia "care poate
sa preia fiid dificultati pl'oiectia sufletului sau". Aceasta dimensiune a animei, care ti~e tot d~ biologic, pare a fi 0 transfigurare
a teoriei freudiene asupra bisexualitalii ~i aminte~te totodata dc_
conceptul adlerian de protest viril - eombaterea trasaturilorfeminine nu numai la femei, ci ~i la barbali.
A treia sursa a animei este' mai snf)erficiala, nu are legaturii
eu biologicul ~i constii din experienlele individuale curente ale
barbatului cu femeia.· .Este greu de precizat - ~i niei Jung nu
o face - -care este relatia acestei dimensiuni cu ineon~tientul
eolectiv. Mai curind s-ar putea vorbi desPre un nivel preconstient
al animei..
Manifestarile animei, rezuItate din proiectare, la nivelul ('ulturii majore sunt identifieate de Jung in citeva personaje bine
eunoscute : Afrodita, Elena din Troia, Maria, Beatrice.
Anim~s, c.aruia Jung i-a acordat mai pulina atcnlie, este pandantul ammel la nivelul psihicului feminin. EI desemneaza di~ensi~nea masc~lina .d!n oriee femeie: tendintele autoritare.-convmgerde de ordm spIrItual etc. A~a cum anima poate fi numita
arhetipul vietH,-animus poate fi inleles ~i ea arhetip al sensului.
d) Arhetipul infans (Kindarchetypus)
In spatele unor manifestari in aparentii fara legatura, cum
ar fi reprezentarea mitologica a zeului-copil, personajele de basm
ale piticulUi sau elf-ului, motivul lui Mercurius renascut intr-o
forma perfecta din alehimie,. transformarea lui Faust in copil ~i
admiterea sa incorul copiilor fericit~ din Faust II, hommuncuHi
11-

13. din delirul pre~edintelui Schreber, Jung vede actiunea unui arhetip - arhetipul infans. Respingind explicatiile de bun simt ale
motivului copilului de tipul "este yorba de 0 ramasita a amintirilor legate. de copilaria .individualii", psihanalistul' eivetian considera ca exista suficiente argumente pentru a afirma' dl "motivul copilului reprezinta aspectul preconstient al sufletului colectiv". (Zur Psychologie des KindarchetyiJUs, p. 175 in vol. IX,
Werke,Walter Verlag).
e) Arhetipul spiritului este excelentpezentat ~i analizat in
studiul C~mtributia la fenomenologia spritului in basm, pc care
cititorul roman il gase$te in. prezentul voium.
f) Sinele (das Selbst) este arhetipul integrator, care a retinut
atentia lui Jung in ultima parte a operei. Sinele se refera la totalitatea integrata armonic a.potentiaHtatilorpsihice ale individului, in care sciziunea dintre con~tient ~i incon~tient este suprimata. Fiind mai cuprinziitor dedt con~tiinta, aceasta il percepe ca transcendent. Sinele cste personalitatea totala ~i in aeela~i timp centrul personaHtatii, a~a cumeul estl:1centrul con~tiintei. Intr-un sens mai larg,sinele poate fi inteles ca un impuls
arhetipal spre coordonare, relativizare $i reunire a contrariior. Ca
orice arhetip, sinele poate fi simbolizat in diferite feluri. Alaturi
de divinitate, printre simbolurile sinelui 0 mentiune aparte 5e euvine mandalelor - figuri circularc, de la cerc la sfera ~i e!ipsa,
patratul inscris in Cerc sau cercul inscris in patrat - iutiInita
atit in cuHurile orientale, cit ~i in produscle individuale ale omului european contemporan.
9, Simboluri arhetipale
Fieca este vorba de incon~tientul personal, fieca este yorba
de inconstientul colectiv, accedcrea la inconstient. este indirecta.
prin inte~mediulsimbolurilor . .(.~adar,.oate manifestarile arhet!t
purilor sunt simbolice sau, altfel spus, simbolurile reprezintii .5ingura cale de acces la arhetipuri. Prin .aceasta idee, Jung'se plaseaza ferm in perimetrul gindirii psihanillitice. Dincolo de ea.
incep deosebirile dintre reprezentantii orientarilor abisale, in
speta cele dintreFreud $i Jung.
'
De~i Freud este primttl care a abordat problema simboluriior
ahetipale - acele simboluri ouirice care uu produc nici Iln fel
deasociatii pacientului aflat in analiza $i pc care Ie regiisim in
diferite produse culturale (basme, mituri, chiar in limbajul curent) -,abia
Jung este cel care elaboreaza 0 teorie a simboluriIor universale.
Principal a deosebirc intre Freud $i Jung in privinta Conceptieiasupra simbolului prive$te functia acestuia. Preocupat aproa-·
pe exclusiv de incon$tientul personal, Freud vede in simbal un
mijloc de a deghiza, ascunde, un continut psihic interzis, jJ(~ntru
a-I permite. intr-o forma. de nerecunoscut, accesul in cimpul con$tiintei. Fara. sa conteste. existenta incon$tientului personal $i nid
a viselor care deghizeaza continuturile sale, Jung i$i concentrcaza
-12-

14. atenlia asupra ineon~tientului colectiv ~i simbolurilor arheHpale.
Intruciit incon~tientul colectiv nu provine din refulare, nu a fost
niciodata con~tient, simbolurile arhetipale trimit Ja ceva ne<Unoscut~i incognoscibil aItfel decitsub forma mijlocita, indirecta.
Din naturashnbolului, in viziunea lui JUng, deriva deosebit-ca
Sa fala de alegorie ~i semn. In studiul Despre psihologia dementei
precoce (tiber die Psychologie der Dementia Praecox, 1907), Jung
stabile~te 0 distinclie pe care '0 va menline ~i in restul op~rei :
"Alegoria este pentru noi 0 explicitare intenlionataa unei idei
prin imagini, in timp ce simbolurile sUnt doar asodatii secun·
dare, neclare ale unei idei, reprezentari ..." (p. 72 in vol. III, Werke, WaIter Verlag). La rindul sau,semnul este 0 forma de exprimare prescurtata, stabilita conventional, pentru 0 idee, reprezentare sau lucru bine cunoscute. Semnele de circulatie, de exemplu, reprezinta in forme distincte ~i univoce regulile de circu!atie.
Simbolul, ca singura modalitate cu putinla de a exprima eeva
neeunoseut ~i ineognoscibil pe aIta eale este insuficient determiaeela~i simnat, plurivoe, intotdeauna analiza deeelind in unul ~i.
bolmai muIte sensuri. Pe de "aIta parte, unul ~i aeela~i arhctip
se exprima prin mai multe simboluri: libido-ul inteles de Jung
ea ene!gie generala, nespecifica este simbolizat prin soare, lumina,
foe, !jlarpe,falus ; sinele se exprima nu numai prin simbo!uri geometriee (mandale) sau Dumnezeu, Iisus, Buddha, dar !jli prin
simbolulandroginului sau simbolurile alchimiee (piatra, opus).
Din perspectiva propriei eoneeplii asupra simbolului, Jung ii
reprO!jleaZ3 Freud ea nu utilizeaza eoreet termenul "simbol".
lui
De fapt, Freud nicinu ar vorbi despre simbol, ci despre semn,
pentru ea, eeea ee nU11J.e~te
simbol trimite la eonlinuturi psihice
bine cunoseute, !jlianume la eomplexele primei eopilarii, odinioara continuturi eonstiente. eu aIte cuvinte, Freud ar practiea 0
interpretare semioticA,!jlinu una simbiolicii. Dar obieclia lui Jung
are validitate doar din perspeetiva psihanalistului, nU ~i din eea
a pacientului, pentru ca aeesta nU-!jlieunoa!jlteeomplexele !jlise
supune analizei tocmai pentru a ~i Ie CUnoa!jlte,
con!jltientizarea
prin r~traire fUnd singura cale. de a dizolv.a simptomele. Si apoi,
mutatiS'Lmutandisnu i se poate apliea ~i lui Jung obieelia pe care
i-o aduee lui Freud? Devenind eunoseute datorita travaliului
psihanalitie in varianta jungiana, nu intra !jliarhetipurile in sfera
cunoseutului? Atunci simbolurile arhetipale ar deveni' simple
semne.
Una din eele mai importante deosebiri intre Freud 17iJung
se refera la functia simbolului. Pentru Freud simbolul, fie ea
este simptom nevrotic sau simbol oniric, fie cii esteviziunercligioasa sau opera literara, trebuie deconstruit pentu :i descoperice nevoi instinctuale se ascund in spatele sau.. Analiza are
funclie eliberatoare, sanogenetica. AsUel, religia este 0 iluziepe
care dezvoItarea cunoa~terii umane 0, va destrama' sprefoloslll
libertatii de spirit a omului. Atitudinea radical diferita a llli Jung
deriva din eonceplia sa asupra arhetipurilor !jlisimbolurilor arhe-
-13-

15. tipale. Ca elemente ale mOl1teniriifilogenetice a omului, arhetipurile sunt indestructibile. Nici 0 analiza nu Ie poate dizolva. Ele
pot £i doar integrate in conl1tiinta prin intermediul simbolurilor
arhetipale. De. aCeea, religia, ca simbol arhetipal, este un fenomen peren, a carui functie benefica provine tocmai din calitatea de mesager al inconl1tientului colectiv. Recunoscind utilitatea
gindirii coceptuale, orientata spre exterior, Care-vizeaza adaptarea· la realitatea obiectiva, folosel1teconceptul l1icuvintul, presupuneefort l1i se realizeaza prin I1tiinta l1itehnica, Jung reabiIiteaza gindirea simbolica, del1ie specifica visului, copilului,omului arhaic, mituriIor, religiei, operei de arta. Lucrind fara cfort
vizind adaptarea la lumea interioara a omului, gindrea simbolica il1iextri(ge valoarea din faptul ca· este vehicolul illcon;;tientului colectiv•.
,i .
10.
Functie transcendenta, imaginatie activa, individuatie.
Functia transCendenta, numita ~stfel deoar~.ce_lu<;reaza, pc
de 0 parte, cu marimi reale (care tlD de conl1tnnta), Iar pe de
aWl parte, cumarimi imaginare (care tin de inconl1tient),desem':'
neaza procesul confruntariicu
inconl1tientul. Este 0 act~vitate
spontana decIanl1atade tensiunea eriergetica pe cae 0 creeaza contrariile l1i consta··dintr-o succesiune de produse ale imaginatiei.
_ vise ;;i viziuni. Principalul ei instrument il constituie simholul
care aduCe in conl1tiinta mesajul inconl1tientului colectiv. ProcesuI descris' de Jung sub numele de functie transcendenta se de:clanl1eaza spontan atit in· starile psihice llormale, cit l1i in celt'
patologice (stadiile de inceput ale unor forme de schizofrenie), Hind provocat deliberat de terapia psihanalitica. Literatura ihregistreaza· l1i ea confruntarea cuinconl1tientul; dupa Jung, cele
mai semnificative tr:mspuneri literare ale functiei transcendente
sunt Faust· II de Goethe;;i nuvela autobiografica Aurelia deGerard de Nerval. De asemenea,alchimia reprezinta 0 refIectare
specifica amodificarilor ce se produc in cadrul confruntariicu
incon;;tientul. "Secretul filosofiei alchimice consta in trallsfortn;irea personalitatii prin amestecul ;;i legarea partilor comp.mente
nobile ;;i nenobile, a functiilor diferentiate l1i nedifirentiate, inferioare, a cOll;;tientului l1iinconl1tientului", scrie Jung in amplul
studiu Relatiile dintre eu ~i incon~tient (Die Beziehungen zWischen
dem Ich dem UnbewufHen), 1920, p. 242, in Werke, vol. VII.
Walter Verlag).
Cind sursele obil1nuitecare alimenteaza functia transcelldcntii
....•. isele, actele ratate, fantasmele spontane - furnizeaza m-'ltev
rial sarac se poate apela la imaginatia activa. Denumh'ea procedeului tehnic introdus in terapia analitica de Jung indica faptul
ca individul participa activ la producerea materialului inconstient, in timp ce in cazul viselor, actelor ratate, reveriei subiectul
doar inregistreaza produsele inconstientului. Momcntul activ
consta in concentrarea deliberata ~supra unei stari !lfective
eveniment, imagine care· constituie punctul de plecare. Insis~
-14 ~.

16. tenta zabovire asupra unei stari psihice conduce la l'edal'ca
completa a materialului care ii este asociat, inclusiv a celui incon~tient. Producerea deliberata de material incon~tient realizeaza un inceput de colaborare intre constient si inconstient.
Faza ultima este apropierea contrariilor, sintetiz~rea lor,' iiltegrarea inconstientului in constiinta.
Scopul l~ a carui realiz~re ~ontribuie, in cadrul psihanalizei
de tip jungian, functia transcendenta este individuatia. Preillat
de la' Schopenhauer, termenulprime~te la Jung 0 acceptie specifica. Fiind corelativa conceptului de sine (Selbst), individuatia
se .refera la realizarea totalitatii psihice integrate, caracterizata
de' faptul ca 0 parte a incon~tientului a fost integrat in con~tiinta. 0 a doua trasatura a omului individuat consta in capacitatea sa de ase deosebi de psihismul colectiv. rnsfir~it, prin individuatie Jung intelege unicitatea fiecaruia in raport cu semenii
sai. Individuatia nu-~i propune sa elibereze indivizii de obliga1iile lor sociale ci sa evite pierderea lor in social.
De obicei, individuatia este un proces spontan ~i inaparent,
dar poate fi, de asemenea, provocata, ceea' ce se intimplii in cadrul analitic. Ca ~i alte procese psihice, individuatia i~i gase~te
reflectarea in plan cultural. Dupa Jung, una din cele mai semnificative expresii culturale ale individuatiei este alchimia. In
lucrarea Psihologie i';ialchimie (Psychologie und Alchemie, 19«.1),
unde realizeaza 0 spectaculara reabilitare filosofica i';i psihilogica a alchimiei, Jung stabile~te corespondente intre limbajul
psihanalitic ~i limbajul alchimic. lata cateva exemple: in limbajul alchimiei, conjunctio inseamna combinarea diferitelor elemente in 'vis, ceeace poatefi echivalent in psihanaliza cu : a) co-'
laborarea con~tienta intre analist ~i analizat; b) integrarea incon~tientului analizatului in con~tiinta sa; unui alt termen alchimic
- fermentatio - Ii corespu~de in psihanaliza dezvoltarea transferului ~i contratransferului; nigredo desemneaza in alchimie
stadiul innegririi elementelor care poate fiechivalat in psihanaliza cu confruntareacu umbra; in sfir~t, piatra, care con'Stituie in alchimie scopul intregului travaliu poate fi tradusa in
limbaj psihanalitic prin realizarea-individuatiei,
.
,
11. Domeniile de manifestare a arhetipurilor
Nu numai incon~tientul personal este un domeniu dinamic.
care i$i face simtita prezenta in orice activitate conljtienta, ci· ~i
incon~tientul colectiv. Ca !IliFreud, Jung a constatat actiunea incon~tientului (colectiv) mai intii in. domeniul psihopatologiei (psi-.
hozele), pentru ca apoi s-o regaseasca pretutindeni, uneori in !ferele cele mai inalte ale culturii.
In studiul din 1958, intitulatSchizofrenia
(Schizophrenie),
Jung marturiseljte ca ,,manifestarea frecventa in schizofrenie a
unoI' asociatii !Ilif6rmatiuni arhaice mi-a dat pentru prima data
ideea sarna gandesc la un incon~tient care nu consUl doar din
continuturi uitate ale conljtiinlei>-ci. dhitr-un strat mai adimc
-15-

17. avand caracter universal, asemeni motivelor mitice, care caracterizeaza imaginatia umana in genere" (p. 300, in vol. III, Vcl'ke,
Walter Verlag)
Una din modalitatile prin care incon~tientul se exprima este
proiectia Pe aceasta c.ale un continut psihic este atribuit lumii
exterioare ~i considerat ca ceva strain, obiectiv. Pentru a ramine mai aproape depsihologie, domeniul in care proiectia i!lcon~tientului colectiv devine .evidenta este psihoterapia analitica,
transferul nefiind altceva dedt proiectia continuturilor. incon~tiente asupra analistului. Dupa 0 perjoada in care, in transfer,
apar doar continuturi ale inconljitientului personal, incep .sa se
manifeste ~i continuturi arhetipale. Acum terapeutul e perceput
de pacient ca vrajitor, raufacator demonic sau ca mintuitor. Nu
este exclusa niei posibilitatea ca analistul sa fie fantasmat ca un
amestec al celor doua ipostaze. Pentru asUel de proiectii nu exi:sta reminiscente personale, afirma Jung. "Vrajitor" sau "demon"
sunt ,figuri mitologice ~i exprima sentimente necunoscute, "nonumane", simbolizari ale incon~tientului colectiv.
Visul, dupa Freud, cale regalii de acces la inconlltient, exteriorizeazii nu numai incon~tientul personal, cilli incon~tielltuI
colectiv. Visele in care acesta din urma i~i face simtita prezenta
sunt numitede Jung "vise mari". In visele produse in timpuI
terapiei, pacientul ii atribuie analistului calitati supraumalle:
uria~, stravechi, mai mare dedt tatal, asemanator vintului sau
lui Dumnezeu. Intr-un caz concret de acest tip, in care analistul
e transformat intr-un tata uriall, stravechi, care este totodata
vintul care leagana in bratelesale uria~e pacienta, Jung al'gu-menteaza in felul urmator afirmatia cii e yorba de un vis arhetipal: a) in plan con~tient, pacie~ta considera ideea divinWitii
ca,inconceptibila ~i nereprezentabila; b) imaginea divinitatii
prezente in vis corespunde unei reprezentari arhaice despre un
demon al naturii. Formula lui "Dumnezeu este spirit" apare
tradusii in forma ei arhaica, in care pneuma inseamna vint.
Dumnezeu este vintul, mai puternfc si mai mare dedt Omll!. un
1>uflu
invizibil. '
Si in visele din .afara terapiei se manifesta incon~tiental
colectiv. InstudiuJ Contributii la fenomenologia spiritului 1n
basm din prezentul volum, Jung prezinta ~i analizeaza visul
unui student la teologie care nu se ana in terapie ~i care nu
avea cuno~tinta de teoria arhetipurilor. Situatia de criza profesionala pe care 0 traversa a activat, a~a cum se intimpla adesea,
arhetipul spiritului care-i apare in vis sub forma a doi batrini
impunatori - magicianul alb ~imagician-ul negru. Fara a-I da
direct solutii,visul ilustreaza nesiguranta judecatii morale, dcru'tanta intrepatrundere a bin~Jui ~i raului, implacabila inl.iintuire
a vinei, suferintei ~i mintuirii, ceea ce ar reprezenta to'cmai calea experientei religioase autentice.
Unul din domeniile cele mai frecveritate de Jung in cautare £Ie
motive arhetipale este eel al produselor culturale arhake - mitu-
-16 -

18. rile, basmele, religiile. Bazindu~se pe ideea, comuna tuturor oricutarilor abisale, ca, astfel de creatii culturale sint rezultatul proiectiei continuturilor inconstientului (arhetipuri), psih:malistul
elvetian studiaza de-a lungul intregii vieti atitreligiile occidentale, cit ~i pe cell' orientale. Dintre analizele dedicate primelor
retin atentia, in fata articolului programatic Psihologie ~;ireligie
(Psychologie und Religion, 1940), studiile despre dogma trinitaIii sau simbolul transformarii in liturghie, precum ~i Raspuns
Iui lov, toate continute in sectiunea intH a volumului XI diu cditia Walter. Sectiunea a doua include studiile consacrate religiilor orientale, Jung fiind, alaturi de Mircea Eliade, unul din marii
europeni care a refuzat europocentrismul.
Jung nu ezita sa abordeze cu acelea~i intentii ~i instrumente
ceea ce nume~te "miturimoderne". Un astfel de mit viu cste cel
al farfuriilor zburatoare, care, dupa Jung, sint simboluri ale sinelui (Selbst). Interpretarea lui Jung pleaca de la forma obiectelor zburatoare, rotunda sau apropiata de aceasta, similarii in
'esenta cu mandalele culturilor orientale. Mandalele ~int simboluri geometrice ale sinelui care apar in vis, in culturile asiatice
unde functiol}eaza ca instrumente de cult, in dansuri, chiar, mituri (cazul farfuriilor zburatoare). Functia lor este protectoare,
apotropaica, vizind 0 amenintare externii, dar ~i una internii, cu
dezagregarea psihica, a~a cum se intimpla cu desenele lui Eminescn.
Cum secolul XX a fost ~i' ramine un secol de criza, f;Jstefiresc ca, la nivel colectiv, sa fie activat arhetipul totalitatii psihice integrate - sinele, Principalele amenintari pentru omenire
erau, in 1958 cind Jung scrie lucrarea Un mit modern,impartirea lumii in doua tabere antagoniste (sistemul capitalist ~i sistemul socialist), bomba atomica ~i suprapopularea planetci. Toate
aceste dezbinari ~i .amenintari constituie cauza extel'lla care
"consteleaza" arhetipul sinelui( Selbst), ce se manifesta prin simboluri de tipul mandalelor. Faptul ca arhetipul totalitaW psihice
integrate este simbolizat prin farfuriile zburatoare - 0 exprcsie
a tehnicii contemporane - indica adaptarea simbolurilor arhetipale la spiritul vrernii. Omul contemporan accepta fara dificultate tot ceea ce imbraca haina tehnicii: "Ideea nepopulara a
unei interventii metafizice devine acceptabili datoriti posibilitatii unei calatorii spatiale" (p; 357, in' vol. X, Werke, Walter
Verlag).
Filosofia, unde Jung gase~te doi importanti preCUl'wri de
calibrul lui Platon sau Kant, ofera teoriei arhetipurilor o;;i:;lte
importante puncte de sprijin. Juhg invoca exemplu unui schizofren tinaI' care afirma ca lumea este cartea Iui de imagini in
care poate rasfoi in voie, dupa cum vrea ~i unde vrea. Accea~l
idee ar sta, dupa Jung, la baza eartii lul Schopenhauer Lumea
ca vointa 'Ii reprezentare. Atit schizofrenul, elt ~i filosoful au
ideea din fondul arhetipal comun intregii umanitatii la care
participa Hecare. Diferentele dintre eei doi provin din diferenta
de prelucrare culturala a ideei c?mune.
17 -

19. //
In sprijinul. afirmatiei ca arhetipurile se manifestalji la nivelulljtiintelor, Jung aduce ca argument descoperirea legii conservaiii energiei. Cel care a formulat-o, Robert Mayer, nu
a fostfizician, ci medic, ceea ce ar fi un indiciu in sprijinul
ideei canumita lege se alimenteaza din lumea interioara, Iji nu
din cea exterioara - cultura de specialitate a secolului XIX:.
Apoi, Jung regase~te ideea conservarii energiei in intreaga istorie a spiritului arhaic, in cele mai primitive religii din dif'olrite
regiuni ale lumii. Conform· acestor religii, ar exista 0 forta magica prezenta pretutindeni, in jurul careia se invirte.;;te totuL
Taylor Iji Frazer au interpretat gre~it aceste religii ca 0 forma
e animism; de fapt ele nu se refera la sufIet sau .la ·spirit, ci
schiteaza 0 energetica primitiva, oferind 0 imagine a energiei vitale, a libidoului. Aceasta este baza ideii conservarH energiei din
care se alimenteaza in egala mAsura religiile arhaice ~i legea
conservarH energiei din fizica.
12. Ginduri finale
La sfirljitul acestei' grabite incursiuni in strifundurile microco<;mosuluifHntei umane au ramas, desigu],",ca in orice calatorie pe un tarim necunoscut, suficiente puncte neclare, delji competenta ghidului Carl Gustav Jung nu poate fi pusi la indoiali.
Intr-o singura privinta s-a conturat 0 certitudine: arhetipurile
exista. lj1isint omniprezente in ce facem Iji in ce gandim, chiar
daca "nu lj1timexact cum s-au nascut lj1inu puteam spune daca
se.mai afIa ceva in spatele lor Iji in Ce consta acel ceva.
v AsrLE DEM. ZAMFlRESCU

20. iN
LUMEA
ARHEIIPURILHR

21. "",
CONCEPTUL
DE INCON~TIENT
COLECTIV
Intruclt conceptul de incon~tient colectiv este acela
dintre conceptele mele care a dat na~tere la cele mai
multe nelntelegeri In cele lee urmeaza voi Ineerca a) sa-l
definese, b) sa ofer 0 imagine a importantei sale pentru
psihologie,c) sa expun metoda de demonstrare, ~i d) sa
dau cUeva exemple .
. a) Definitie
Incon~tientul colectiv este 0 parte a psihieulut care
poate fi deosebita negativ de ineon~tientul personal prin
faptul ca el m.i-~i diltoreaza existenta experientei personale ~i nU este de aeeea un d~tig personal. In timp ce ineon~tientul personal eonsta esentialmente din cotinuturi
care au fost dndva con~tiente dar care- au disparut din
eon~tiinta, fiind fie uitate fie refulate, continuturile ineon~tientului colectiv nu au fost niciodata con1?tiente,
nefiind deci doblndite individual, ~i-~i datoreaza existenta exclusiv eredWitii.
Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideiide
incon~tient colectiv, indica prezenta In psihic a anumi-
.~ 21-

22. tor forme universala raspindire. Cercetarea mitologica
Ie nume~te "motive"; in psihologia primitivilor ele corespuu.d coriceptului de "representations colectives" creat
de Levy-Bruhl iar in domeniul studiului comparativ al
religiilor Huber~ ~i Mauss Ie-au· definit drept "categorii
ale imaginatiei". Mai de mult fldolf Bastian Ie desemnase
prin termenul de "idei origin are" sau "elementare". De
aici rezulta suficient de clar ca reprezentarea pe care
o am despre arhetip - literal 0 forma preexistenta -nu este singulara, ci poate fi intalnita~i in alte discipline, unde imbraca 0 haina terminologica specifica.
Prin urmare, teza mea sun a in felul urmator : altaturi de con~tlinta, care are 0 natura pe deplin personali'i
~i pe care 0 consideram - chiar atunci cand Ii anexam
Ca pe un apendice incon~tientul personal - ca flind
singurul sistem psihic, exista Un a1 doilea sistem psihic,
a carui natura este co1ectiva, nonpersonala. Incon~tientul colectiv nu se formeaza pe parcursul vietii individului, ci-este mo~tenit. EI consUi din forme preexiste:lte
- arhetipurile - care pot deveni con~tiente doar in mod
mijlocit ~i confer a continuturilor con~tiintei ofarma bine
determinata.

23. pia moderna se vede silita sa-1';liasume sarcina de a-i
ajuta pe pacienti sa 1';li con1';ltientizeze.In plus, instincIe
tele nu sint, conform) esentei lor; vagi 1';li edeterminate,
n
ci forte instinctuale specific orientate care, inaintea uricarei con1';ltientizari 1';lindiferent de gradul aeesteia, i~i
i
urmaresc scopurile intrinseci. De aeeea ele C'onstituie
analogii exacte ale arhetipurilor, atit de exaete incit se
poate admite eu temei ea arhetipurile sint copiile ineon1';ltienteale instinetelor inse1';li cu alte cuvinte, ele repre;
zinta modelele ifundamentale ale comportamentului .instinctiv.
,Ipoteza incon1';ltientului colectiv estede aceea tot aUt
de riscata ca admiterea existentei instinctelor. Se poate
admite fara dificultate ca, facind abstractie de motiva-'
tia rationala a intelectului con1';ltient,activitatea umana
este influentata intr-o masura considerabilade catre instincte. Dac~ afirmam ca fantezia, pereeptia 1';li indil'ca
g
noastra sint influentate in acela1';li od de principii form
male inn ascute 1';li e universala raspindire,o :intelegere
d
care functioneaza normal va descoperi in aeeasta coneeptie tot atlt de II'.JUlt au tot atH de putin misticism ca
s
in teoria instinctelor. Desi am fost adesea invinuit de
misticism 1, trebuie sa subliniez 0 data in plus ca inconstientul colectiv nu eonstituie 0 problema speculativa
~au filosofica, ci una empirica. Intrebarea suna simplu :
exista sau nu exista astfel de forme universale ': Dadi
exista, atunci exista 1';li n dorrieniu al psihicului care
u
poate fi numit incon1';ltientcolectiv. Diagnoza incon1';ltientului colectiv nu este intotdeauna 0 sarcina u1';loara.Nu
este suficient identificam natura arhetipala, alesea evidenta, a produselor incon1';ltiente,caci acestea pot fi tot
atlt de bine dobindite prin intermed~ul limbii !Ii al educatiei. Criptomnezia 2 trebuie de asemenea exclusa, ceea
in muIte cazuri. este aproape imposibil. In pofida tuturor
acestor difj.cultati sint suficiente cazurile individuale :in
care rena1';ltereaspontana a motivelor mitologice se afla
dincolo de orice dubiu rational. Daca Un asemenea incon1';ltientexista cumva, atunci explicatia psihologica trebuie sa ia cuo1';ltintade el 1';li supuna unei critici severe
sa
anumite etiologii pretins personale.
- 23-

24. Pundul meu de vedere poate fi ilustrat printr-un
exemplu eoneret. Ati eitit probabil interpretarea pe C'1re
o da Freud unui anumit tablou al lui Leonardo da Vinci
eare reprezinta peSf. Ana :;;i pe Maria cu Pruncul ':-.
Freud explica remarcabilul tablou prin faptul ca Leonardo insusi a avut doua marne. Aceasta cauzalitateeste
personala. NU intentionam sa ne oprim asupra~{flptului
ca astfel de imagini :nu sint deloc unice :;;i nid Bsupra
minorei inexactitati ea Sf. Ana este de fapt buni'ca lui
Cristos, cidorim sa subliniem Ca psihologia aparent personala este irtlpregnata de un motiv nonpersonal, bine
eunoscut noua din alta parte. Motivul celor doua marne
este un arhetip ce poate fi intilnit in diferite var;;mte
in domeniul mitologiei :;;ial religiei, constituind baza a
numerOase representations collectives. A:;; putea aminjj
'ca exemplu. motivul dublei origini, al orlginii umane ::;;i
al cele divine, ca incazul lui Herakles care, adoptat de
Hera din ne:;;tiinta, adobindit nemurirea.Ceea
ce era
mit in Grecia, reprezenta in Egipt un ritual. Faraonul
era in acela:;;itimp de natura umana :;;idivina. Pe peretii
camerelor de na:;;tere ale templelor egiptene sint infiW~ate cea de a doua eoneepere :;;ina:;;tere divina a faraonulul - el· s-a naseut· "a doua oara". Aeeasta reprezen tare
constitoie'baza tuturor tnlisterelor rena:;;terii, iriclusiv a
eelor erestine. Cristos insusi s-a naseut de daua ori:
prin bote~area in Iordan a realizat rena:;;terea din Gpa :;;i
din spirit. In liturghia romana cristelnita este numita
in mod consecvent "uterus eeclesiae" :;;idin Misal1cL roman afEim, cind se vorbe:;;te despre sfintirea apei de
botez in sabbatum sanctum, simbata de dinaintea Pa:;;teIUi, ca :;;iastazi ea se nume:;;te astfel3. Oricum ar fi, in
gnoza timpurie spiritul, careqparea sub chipul unuiporumbel, era considerat ca sophia,· sapientia, intelepciunea
~i ca mama lui Cristos. Pe temeiul aeestui motiv al parintilor dubli, copHi de· astazi, in locul zinelor bUne sau
relecare realizau 0 "adbptiune magica" cu blestem sau
binecuvantare, au na:;;i, adica (in gern1(ana elvetlana)
* Eine Kindheitserinnerung
des Leonardo da Vinci, IV
24
t
I
f
I
i
r
,

25. "Gotti" ~i "Gotte", (in engleza) "godfather" ~i "godmat-
her"
4.
Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 largii l'aspindire spatiala ~i temporali'i. La inceputurile medicinei ea
aparea ca un mijloc magic de vindecare ; in multe re1igii
ea constituie experienta mistica iar in filosofia natul'ii
din evul mediu, ideea centrala; last not least multi
copii, dal' ~i unii adulti, cred di parintii lor nu Ie sint decit parinti adoptivi cal'ora Ie-au fost incredintati. Benvenuto Cellini, de pilda, avea aceastacredinta despre care
aflam din autobiografia sa '~.
Insa este cu totul exclus ca toti camenii care cred
intr-o dubla origine sa fi avut intotdeauna in realitate
doua mame sau invers, ca cei citiva care au imparta~it
soarta lui Leonardo sa fi molipsit Clll complexele lor restul umanitatii. Fapt este ca trebuie sa adinitem existen.ta
unei nevoi umane universale careia ii corespunde pre-'
zenta univel'sala a fantasmei despre dubla na~tere ~i simultan a fantasmei celol' doua mame, nevoie ce se oglindeste in aceasta tema. Chial' daca Leonardo da Vinci
~i-~r fi portretizat intr-adevar cele doua marne in Sf.
Ana ~i Maria - ceea ce eu pun sub semnul indoielii --,
totu~i el n-al' fi exprimat 'astfel decit 0 credinta pe care
milioane de cameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o.
~imbolul vulturului, analizat de Freud in eseul amintit,
face ~i mai plauzibila opinia mea. Pe buna dreptate el
indica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui Horacitita in vremea aceea. Din ea
polIo **, 0 cartefoarte
aflam ca vulturiisint doar de sex feminin si ca simholic
desemneaza marna; fecund area lor 0 reaiizeaza vintul
(in grece~te, pneuma). Sub influent a Cre~tinismului,
acest cuvint a cEipatat sensul de "spirit". In relatarea
despre misterul rusaliilor, "pneuma" i~i mai pastreaza
inca dubla semnificatie de vint ~i spirit. Consider ca
acest fapt se refera Ta Maria care, conform esentei Sale
feciara, este fecundata de pneuma,asemeni unui vultur.
Totodata vulturul este, dupa Horapollo, simbolul Athe*
Leben des Benvenuto Cellini, ubersetzt und hg. von Goethe
Freud, 1. C., II, p .. 24ff.
** I, 11, p. 32 -
- 251

26. neic;are nascuta din craniul zeului suprem, era 0 fecioara ce euno:;;tea doar maternitatea spirituaIa.· Toate
acestea trimit la Maria :;;i la motivul rena:;;terii. Nu
exista nici 0 dovada ca Leonardo ar fi putut exprima
altceva in tabloul sau. Daca este indreptatit sa admitem
ca s-a identificat eu Pruncul, atunci el a infatii;at dupa
cit se pare, dubla maternitate mitica :;;i nu propria sa
istorie. $i ce am putea spune despre toti ceilalti arti:;;ti
care au pictat acela:;;i motiv? Sa fi avut :;;i ei doua
marne? Cu neputinta sa transpunem
acum cazul Iui
Leonardo in domeniul nevrozelor si sa admitem ca este
vorba de un padent eu un comJPl~xmatern care i:;;iInchipuie ea nevroza Sa provine din faptul de a fi avut
doua mame. DE;:;;i ezultatul iriterpretarii personale i-ar
r
fi dat dreptate, acesta at fi in intregime fals. Cad in
realitate cauzanerozei
sale ar consta in 1'eactivarea
arhetipului dublei marne, indiferent daca el a avut una
sau doua marne; cum am vazut, acest arhetip functLJneaza individual :;;iistoric fara a avea vreo legatura cu
situatia relativ 1'ara a dub lei maternitati.
De:;;iseducatoare, ipoteza unei cauze personale atit de
simple este nu numai inexacta ci in intregime falsa. Psihiatrului cu formatie strict medicala Ii va fi, fara Indoiala, dificH sa inteleaga cum poate motivul mamei dubIe,
desprecare el nu are cuno:;;tinta, saaiba 0 fortii atit de
mare incit sa actioneze ca 0 situatie traumatica. rnsa daca
luam in considerare energiile uria:;;e ascunse in sfera mit;icaa omului, atunci semnificatia etiologica a arhetipurilor pare mai putin fantastica. De fapt exist a numeroaSe
nevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate din
absenta din viata psihica a pacientului a influentei acestor forte determdnate. Consider de-a dreptul periculoasa
incercarea psihologiei pur persoale de a contesta, prin reducerea la cauzele personale, existenta motivelor arhetipale~ psihologice care cauta chiar sadistruga aeeste motive prin analiza personala. Astazi putem aprecia mai
bine decitacum douazeci de ani natura forte lor profunde.
Doar sintem ma1'torii retrairii de catre 0 mare natiune
a unui simbol a1'haic, ba chiar a unoI' forme religioase
arhaice :;;ia modului in care aceasta noua emotie actio-
26 -'-

27. >"t-.
I
I
I
l
f
neaza revolutionar asupra individului" transformindu-15.
Omul trecutului este prezent in noi intr-o masura pe
care nici nu ne-o putem macar imagina inainte de nizboi. $i ce altceva este soarta marilor popoare dedt sumarea modificarilor psfhice ale indivizilor?
Intr-o nevroza care este doar 0 chestiune privata,
avindu-~i radacinile exclusiv in cauze personale, arhetipurile nu intervin in nici un .fel. Insa dnd nevroza provine -dintr-o incompatibilitate generala sau este yorba
de 0 situatie daunatoare intr-altfel , care provoaca nevroza
la un numar mare de indivizi,trebuie sa admitem prezenta arhetipurilor. Intruc'it nevrozele sint de celemai
mtuIte ori fenomene sociale, ~i nu doar probleme priva~e,
trebuie sa admitem interventia arhetipurilor in cele mai
muIte cazuri : este retrait acel arhetip care corespuncle
situatiei ~i ca urmare intra in actiune fortele instinctuale
ascunse in arhetip, pe cit de explozive pe ailt de periculoase, ceea ce duce adesea la rezultate imprevizibile. Mai
mult, nu exista rau caruia omul aflat sub dominatia
unui arhetip sa nu-i cada victirha. Daea in urma eu treizeci de ani cineva ar fi indraznit sa preziea faptul ca
evolutia psihologica va merge in directia reactivarii medievalei persecutii a evreilor, ea Europa va tremura din
nou in fata grupurilor de Hctori rom ani sau a maqurilor
legiunilor, ca va putea £i reintrodus salutul roman de
acum doua mii de ani ~i ca arhaica swastiea va inloeui
crucea, fiind capabila sa insufle milioanelor de soldati
disponibilitatea pentru sacrificiu, aeel om ar fi fost batjocorit ca un nebun mistie. $i astazi? Oricit de uimitor ar putea parea, aceasta intreaga nebunie a devenit
oribila realitate. Viata privata, motivele ~i eauzeleprivate au devenit in lumea de a:stazi aproape fictiuni.
Omul trecutului, care traia intr-a lume de arhaice representationes collectives a fost chernat din noU la 0
viata foarte vizibila ~i chinuitor de reala, ~i aceastanu
doar in cazul citorva indivizi dezechilibra:ti, ci a milioane
de oarnenL
Existatot atltea arhetipuri cite situatii de viata tipice.
Nenumarate repetitii au intiparit aceste experiente in
constitutia psihica, nu sub chipul unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fiira~continut, care reprezinta
~ 271

28. doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune 6. Cind tri'iim ceva care corespunde unui arhetip; acesta este activat ~i ia na~tere 0 compulsivitat~ ce se iropune iill/Potriva ratiunii ~i vointei sau produce un ('onflict care se· prelunge~te in patologic, adica prin nevroza.
c) Metoda
de demonstrare
Trebuie sa ne ocupam acum de problema cum poate
fi demonstrata existenta arhetipurilor.Intrudt
arhetiparile produc anumite forme spirituale, trebuie sa explidim unde ~i cum poate fi gasH materialul care face intuitive aceste forme. Principala sursa 0 reprezinta Visele
care au avantajul de a fi produse spontane ale psil1icului
incon~tient, independente de vointa ~i de aceea prodnse
. pure ale naturii, neinfluentate de vreo. intentie cor:.~tienta. Prin intrebari putem afla care din motivele ce
apar in vis sint cunosc1.lte visatorului. Dintre cele care-i
sint necunoscute trebuie sa excludem motivele care aT
putea sa-i fie cunoscute, cum este in cazul lui Leonardo
simbolul vulturului. Nu sintem siguri ca Leonardo a
preluat acest simbol de la Horapollo, ceea ce ar fi t')tw;;i pe deplin plauzibil pentru. tin om cultivat al acelei
vremi, arW;;tii plastid distingindu-se in special prin bogatecuno~tinte umaniste. lata de ce aparitia motivului
pasarii in fantasma lui Leonardo, motiv prin excelenta
arhetipal, nu demonstreaza nimic. Motivele cautate de
noi sint cele care nu-i puteau fi cunoscute visatorului ~i
care totu~i functioneaza in visele sale a~a cum funct~oneaza arhetipurile la nivelul surselor istorice.
A~a numita imaginatie activo. constituie 0 aWi sursa
pentru materialul necesar. Prin acest termen desemnez
seriilede fantasme produse prin conceJ;ltrare intentionata. Experienta mi-a aratat ca intensitatea ~i frecventa
viselor sint augrnentate prin prezenta fantasmelor incon~tiente ~i inaccesibile. ~i ca aducerea in con~tiinta a
acestor fantasme schimba caracterul viselor, care devin
mai rare :;;imai :;;terse. De aid am dedus ca viselecontin
adesea fantasme care tind spre con~tientizare, cad la
baza viselor se afla adesea instincte refulate a caror ten-
28

29. I
I
i
l
I
dinta naturala este de a influenta gindirea con~tienta. In
astfel de cazuri cerem pacientului sa examineze orice
fragment de fantasma care i se pare important din perspeCtiva contextului sau, adica din prespectiva materialului asociativ in care se aila intricat, pina dnd il intelege. Nu este vorha de un aspect al asociatiei libere 7, recomandata de Freud in scopul interpretarii, ci de prelucrarea fantasmei prin observarea materialului fantasm atic.care Ii esteasociat in mod natural.
Nu este locul aid sa dam explieatii tehnice privitoare
la metoda .. Vom spune doar ca seria de fantasme adusa
la suprafata u~ureaza ineon~tientul ~i reprezinta un material bogat in forme arhetipale. Desigur, aeeasta metoda
poate fi utilizata doar in anumite eazuri alese eu grija.
Ea nu este eu totul inofensiva deoareee il poate indeparta pe pacient pre a mult de realitate. In oriee eaz, un
avertisment impottiva unei aplicari nediseriminatorii nu
poate fi dedt bine venit.
IIi sfir~it, aar nu in ultimul rind, 0 sursa interesanta
pentru material arhetipal. ne-o pun la dispozitie ideile
delirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de thnsa
~i visele din prima copilarie (intre trei ~i dnci ani). Materialul de acest gen este accesibil in eantitaWe dorite,
dar el ramine lipsit de valoare daea nu pot fi .stabilite
paralele istorice convingatoare 8. Fire~te, nu este suficientsa punem in lega-tura ~arpele dintr-un vis cu aparitia mitica a ~arpelui; caci cine ar putea garanta ca
semnificatia functionala pe care 0 are ~arpele in vis coincide cu cea pe care 0 are incadrul mitic ? De aceea, pentru a stabHi 0 paralela viabila este necesar sa eunoa!?tem
semnificatia functionala a unui simbol individual ~i apoi
sa aflam daca simbolul miticpresupus paralel rezulta d.in
acela!?itip de circumstante ~i are deci aceea~i semnificatie functionala. Satisfacerea acestei cerinte reprezinta un
demers de cercetare indelungat ~i anevoiQs da~ ~iunobiect ingrat pentru expunere. Intrucit simbolurilenu
pot fi rupte din contextul lor, ar trebui realizate prezentari exhaustive de simboluripersonale
~i mitice,
ceea ce este cu neputinta in cadrul unei singure conferinte. Totu~i am facut in mod repetat tentativa eu riscul
de a-mi adormi jumatate din auditoriu.
- 291

30. d) Un exempLu
Ca exemplu aleg un caz practic pe care, de~i deja publicate, Hfolosesc din nou datorita conciziei sale ce 11 recomanda ca foarte potrivit pentru ilustrare. In plus doresc
sa adaug citeva consideratii lasate de 0 parte cu ocazia
trecutei publicari ::-.
In 1906 am luat cun~tinta de fantasma straniea
unui paranoic intern at de mai multi ani. PacientuL suferea din tinerete de 0 schizofrenie incurabila. Dupa ce a
absolvit ~coala elementara, a activat ca functionar· intr-un birou. El nu se distingea prin vreo inzestrare deosebitii f?ila vremea aceea eu insumi nu aveam habar .de
mitologie sau arheologie, a1?aincit situatia nu era in nlci
Un fel suspect.3 Intr-o zi I-am intilni in timp ce se afla
..
la fereastra f?i,mif?cind capul cin stinga.. 9i-n dreapta, clipea privind in soare. M-a rugat sa fac 1?ieu la fel, promitindti-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. Clp.d
I-am intrebat ce vede, s-a aratat surprins ca eu nu vad
nimic: "Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui : dnd
imi mi1?ccapul incoace 1?i-ncolo, se rni1?ca1?iel 1?i'lstfel
se na1?te vintul".Fireqte,
nu am putut intelege ciudata
idee, pe Care totu1?i am notat-o. Aproximativ patru ani
mai tirziu, in timp ce studiam mitologia, am descoperit
o carte a lui Albrecht Dieterich, cunoscutul filolog, care
m-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu, Ace~sta opera, publicata in 1910, se ocupa de un papirus grecesc aflat la Biblioteca Nationala di~ Paris. Dieterich
credea a fi descoperit intr-o/ parte a textului 0 liturghie
deqicata lui Mithra. Textul este fara indoiala un ghid
religios pentru realizarea anumitor invocatii in care cste
pomenit Mithra. Proveninddin 1?coalamisticilor alexandrini, el are 0 semnificatie identica cu Corpus· He7'meticum. In textul lui Dieterich citiIDIurmatoarele indemnuri: "Cu fata la soare inspira de trei ori, cat de adanc
poti 9i vei vedea ca te ridici 9i page9ti spre inalt, a9a incit
p()ti crede ca te afli in mijlocul oceanului aerian ... drumul zeilor vizibili va fi aratat dezeul soare, tatal meu:
" C. G. Jung,
Strukturder
SymboZe
SeeZe, § 317.
der
WandZu.ng,
- 30-
§ 149, 223 ~i
Die

31. tot astfel va deveni vizibil~i a~a numitul tub, originea
vintului de serviciu. Caci vei vedea atirnind din discul
solar ceva Ca un tub :~i anume, dnd este indreptat'mspre regiUnile de vest apare intotdeauna vintul de €st;
dnd este produs celi'ilalt vint datorita orientarii spre regiunile din est, vei vedea in mod asemanatordupa regiunea aceluia intoarcerea (mi~carea in continuare) chipu-
lut" "
Textul arata intentia autorului de a-I pune pe cititor
in situatia de· a trai el insu~i viziunea pe care aavut-o
autorul sau in care eel putin crede. Cititorul trebuie introdus in experienta interioara a autorului sau - eeea
ce este mai probabil - intr-una din comunitatile mistice
existente in aeea vreme, despre care ne vorbe9te Phj}o
Iudeus in calitate de contemporan. Cad zeul focului sau
al soarelui invoeat aid reprezinta 0 figura pentru care
pot fi indiCate paralele istorice, unele in strinsalegatur{i
eu Cristos al revelatiei. De aceea avem de a face eu .0
reprezentare cOlectiva, a~a cum sint ~i actiunile rituEiJe
descrise, de pida imitarea vocilor de animaleetc ... Viziunea discutata face parte dintr-un context religiQs a
carui natura extatica este indiscutabila ~i descrie Un tip
de initiere in trairea mistica a divinitatit
Padentul nostru era cu aproximativ zece ani mai' in
virsta dedt mine ~i suferea de un delir de grandoare,
considerind ca este in acela~i timp Dumnezeu ~i Cristos.
Atitudinea sa fata de mine era binevoitoare - el';lm
agreat ca singura persoana care aratam interes pentru reprezenarile sale abstruse. ldeile sale delirante erau precumpanitor de natura religioasa ~i, atund dnd m-a· indemnat saprivesc in soare clipind asemeni lui ~i sa nJi~c
capul intr-o parte ~i-ntr-alta, e1 avea intentia evidenta
de a ma determina sa particip 1a viziunea sa. Lui Ii xevenea ro1ul de inle1ept mistic iar mie eel de invatacel.
.Mai mult, e1 se- credea insu~i zeul soare1ui intrucit producea vintul prin mJi~carea capului. Transformarea ri* Eine Mithrasliturgie,
pp6/7 (lung a aflat mai tirziu ca
.-egitia din 1910 este de fapt 0 reeditare, prima editie fiind publiClta in 1903. Oricum pacientul fusese internat in spit:ll cu
dtiv~ am inainte de 1903)
- 31-

32. tuala 'In zeit ate este atestata de Apuleius In misterele
lui Isis, ,~i anume In forma unei apoteze solare. Semnificatia vlntului de serviciu este, foarte probabil, aceea a
spiritului procreator (pneuma inseamna vint) care, emanat de soare, patrunde in suflet ~i-l feeundeaza. Asoelerea soarelui eu vintul apare foarte des in simbolistica
antica.
Trebuie acum sa dovedim eElnu este vorba de 0 s:mpIa coincidenta lntimplatoare a celor doua cazuri. Pentru aeeasta este neeesar sa aratm ea asocierea reprezcntarii _unui tub al vintului eu Dumnezeu sau cu soarele
are 0 existenta colectiva independent de cazurile "mintite sau, pentru a ne exprima altiel, ca ea apare 9i in alte
timpuri 9i Iocuri. Anumite pieturi medievale reprezinta
Buna- Vestire prin intermediul unui fel de tub care une9te tronul lui Dumnezeu cu trupul MarieL Fie porumbelul, fie Pruncul coboara prin launtrul squ. Porurnbelul
semnifica fecundatorul, Sfintul Duh-vint.
Desigur, este cu totul exc1usa posibilitatea ca pacientul Sa fi avut cuno9tinta de un papirus care a fast publicat patru ani mai tirziu 9i cu totul improbabil ca viziunea sa sa aiba vreo legatura cu ciudata reprezentare
medievala a Bunei- Vestiri, chiar, dad printr-o inirriaginabila intimplare 0 astfel de pictura i-ar fi cazut sub oeh1.
Pacientul, care a fost declarat bolnav dupa implinirea
vlrstei de douazeci de ani, nu a ciHatorit niciodata, In
galeriile publice din Zurich, ora9ul sau natal, neexistind
un astfel de tablou.
Am amintit acest caz nu pentru a va prezenta viziunea unui arhetip, ci forma esentializata a mersului ceraetari1. Daca am lntllni doar astfel de cazuri, sarcina
noastra ar fi mult u9urata; de obicei,adunarea rnaterlalului probator este mult mai dificila. Mai lntli trebuie
sa izolam suficient de clar anumite simboluri pentru a Ie
putea considera fenomene tipice 9inu simple accidente,
ceea ce se realizeaza prin cercetarea unei serii de vise, sa
z;icem de dteva sute, urmarind figurile tipice 9i dezvoltarea lor in cadrul serie1. Aceasta metoda permite evidentierea anumitor continuitati 9i discontinuitati la una
9i aGeea9i figura. Poate _fi aleasa oricare dintre figurile
32 -

33. prin care comportamentul in vis sau vise creeaza Impre-,
sia ca exprima un arhetip. Atunci c:i'ndmateriaIul disponibil este suficient de bogat ~i a fost bine observat,pot n
facute constatari interesante asupra modificarilor pe care
Ie sufera un tip. Nu numai tipul, ci ~i variantele sale pot
fi Is.murite cu ajutorul paralelelor din domeniul mito~ogiei comparate. Intr-o lucrare din 1935 am prezentat
aceasts. metoda ~i cazuistica neCeSaF8..
':.
COMENTARIILE
$1 NOTELE
TRADUCATORULUI
Jung :;;iFreud
Ecoul cultural durabil ~i in continua amplificare al operei
lui Jung - sa ne gin dim doar la influenta pe care teoria arhetipurilor a avut-o asupra lui Bachelard - ea insa:')i aUt de impregnata de cultura incH cu greu ar mai putea fi consiclerata 0
opera pur psihologica, dar mai ales existenta unei cri tiCI n~hetip ale, inspirata de aceea:')i teorie a arhetipurilor, a pla,at cultura romana, uncle Jung, in pofida unor laudabile eforturi de
curind incununate de succesul publicarii,
este putin cunoscut
(mai putin chiar decit Freud),intr-o
stare de a:;;teptar-:. Sint a:')teptate in primul rind textele jungiene cele mai senmificative,
dar :')i exegeze ample care sa ofere nu numai 0 viziune de an~amblu asupra unei opere vaste dar ~i informatii la zi despre
comentariile pe care Ie genereaza necontenit.
Discriminarea culturala apriorica a teoriei tipurilor psihologice (introvertit/extravertit)
in favoarea teoriei arhetipurilor -ambele axe structurante ale creatiei jungiene - poate surprinde
pe cel care :')tie ca lucrarea
TipuriZe psihologice publicata in
1921 contine aplicatii incitante pentru filosof :')i criticul literal'.
Filosoful va gasi in capitolul I, intitulat "Problema tipurilor in
istoria spiritului antic ~i medieval" 9i in capitolul VIII ("Pro* Grundsiitzliches
zur praktischen
Psychotherapie,
psycho Logie v.nd Alchemic, partea a doua.
- 33-
vezi :')i

34. blema tipurilorih
filosofia mciderna") 0 vIZlUne inedita asupra
istotiei filosofiei, 0 adevarata Psychologie der Weltan3chcwngcn,
iar esteticianul !!i criticul literar vor fi retinuti de interpretarea
psihologica data de Jung ScrisoriZoT despre educatia estetidi a
omenirii de Schiller (cap. III) sau de analiza dedicata manifestarii tipurilor in literatura (cap. V), unde in centrul at'~ntiei se
afla Prometeu $i Epimeteu, carte a lui Spitteler - un laureat al
premiului Nobel astazi aproape uitat. A!!adar, de ce teoria arhetipurilor este mai rodnica in c1.iltura decit teoria tipurilor psihologice?
Raspunsul cautat ar putea fi acela ca in timp ce teoria tipurilor se epuizeaza in psihologic, teoria arhetipurilor - adevanite categorii ale imaginarului - transcende lume(i sufletului,
lipsita adesea de semnificatie culturala (supraindividualtc), spre
a avansa spre matricile spirituale ale culturii. Cand Jung afirma
ea, spre deosebire de con!!tiinta care .,desparte" prin particularul sau singularul
continuturilor
sale, incon$tientul
colectiv
"une$te" gratie universalitatii
arhetipurilor
ce-l structurcaza, el
nu face decit sa indice natura sa spirituala.
PU$i in fat a alegerii celor mai semnificative texte consacrate de Jung arhetipurilor,
am constatat ca ne-am aoiUm3.t 0
sarcina dificila. Masiva opera a cercetatorului elvetian cste alcatuita precumpanitor
din studii $i articole provenite din conferinte sau expuneri tinute in fata unui public divers. Existenta
catorva carti inchegate in acest ocean nesistematic ~i in buna
masura ocazional nu-i poate schimba caracterul. Din lipsa d'2
sistematicitate deriva in mod necesar 0 alta trasatura a operei
jungiene: prezenta repetitiilor. Insa reluarea unei idei nu este
simpla varatiune pe aceea$i tema, ci presupune dezvoltari in
adincime $i suprafata (explicitari, c1arificari), precum $i l'cale
elemente de noutate. 0 opera necontenit rescrisa, cum cste ~i
cea a lui Jung, nu poate fi considerata incheiata decit odata eu
moartea autorului. De aiei deriva, pentru cititorul care urmare$te
o adevarata eomprehensiune, ineomoda obligatie a lecturii integrale. Doar parcurgerea textelor fundamentale - acele <tudii,
articole sau fragmente unde un concept sau idee s1nt tratate
exaustiv, la un nivel de elaborare care ulterior necesitA doar
neinsemnate reveniri $i eompletari - seute$te intr-o anumita masura de aeeasta obligatie. Un astfel de text fundamen.tal este fji
eel intitulat "Conceptul deinconstient
colectiv". Initial 0 expunere tin uta la spitalul Sf. Bartolomeu din Londra, in "nul
1936, artieolul a fost publicat in Anglia in acelasi an. Traducerea romaneasca a fost realizata dupa varianta germani.
Despre un text graitor prin el insu$i s1nt putine lueruri de
adaugat. Merita totu!!i mentionat accentul surprinzator de epasat, daea avem in vedere restul operei lui Jung, pus asupra
aspectului metodologie. De cele mai multe ori psihologul elvEtian prezinta rezultatul demersurilor sale fara sa lumineze decit
in mica masura ealea urmata. Cine dore!!te sa afle care ~int
conditiile (restrictive) de aplicare a metodei amplifidirii trebuie
-
34

35. sa se adreseze studiului despre incon~tientul colectiv unde e~te
utilizaUi demonstrativ de chiar eel care a fundamentat· o.
Sint necesare de asemenea citeva precizari referitoare 1a
relatia dintre Jung ~i Freud pentru a risipi impresia de ,)pozitie ireductibih'i pe care 0 poate lasa ~i studiul de fata. Din perspectiva aansamblului operei psihiatrului
elvetian s-ar putes
ahrma ca relatia -Jung-Freud sta sub semnul a ceea ce Constantin Noica numea "contradictia unilaterala". Este un tip de CODtradictie in care cioar unul din termeni n contesta pe celalalt.
In pofida aparentelor, doar Freud fl contesta pe Jung. In ceca
ce prive~te problema incon~tientului, Jung nu a negat niciodata importanta descoperirii incon~tientului personal realizat3
de Freud; el a negat doar ideea freudiana ca incon~tientul personal ar epuiza intreaga sfera a incon~tientului. Dincolo de fruntariile incon~tientului personal, arata Jung, incepe tarimul incon$tientulUi colectiv - adevarata regiune a "mumelor" vietH spirituale. Cind Jung pune in discutie interpretarea
pe care 0 da
Freud tabloului "Sf. Ana cu fecioara $i pruncul" de Leonardo
da Vinci, el contest.':i doar consider area acestei picturi drept 0
expresie a inconstientului Dersonal si nu existent a ultimului.
In sfirsit, articolul despre incon~tientul colectiv ne Iasa sa
intrevedem' una din 'trasaturilEi criticii arhetipaIe: ca orice critica inspirata de psihologie, ea este strict continutistica, neavind
posibilitatea sa emita judecati de valoare estetice,
1. j'i'.:;;acum eticheta de pansexualism a insotit $i mai insoteste uneori si astazi gindirea Iui. Freud, eticheta de mistiGism
it 'fost ~i mai' este inca asociata operei lui Jung. $i tntr-un caz
si in aitul etichetarea se alimenteaza in egala masura din comodi tate ~entala, lecturi incomplete ~i superficiale san rea credinta pura ~i simpla. Este adevaratca
Jung, ca ~i Freud de altfel, a aratat, lucru firesc pentru un psiholog al incon:;;tientului,
mare interes fenomenelor irationale, printre care ocultismul, alchimia ~i religia. Dar, dupa cum s-a spus de atitea ori, nu abordarea unei anume probleme este decisiva pentru calificarea nnn1
cercetator, ci atitudinea acestuia fata de ea. Astfel, studiul razboiului nu-I transforma automat pe cel care-l practica intr-un
abordarea de catre
apologet a1 razboiu1ui. Mutatis mutandis,
Jung a spiritismului sau preocuparea statornica pentrn religie
nu justifica invinuirea de misticism care i s-a adus in wod repetal. Atitudinea psihiatrului eivetian fat a de cele JOWl fenomene. este de fiecare data una de om de stiinta care -cauta ::;8.
explice ceea ce pare de neexplicat. In Iucra~ea de doctorat, sus-,
tinuta la cunoscutul profesor Eugen Bleuler in 1902, intitulatil.
la psihologia $i patologia a$a-numite-,
semnificativ Contributii
lor fenomene oculte, Jung ofera 0 explicatie psihologidi (bazata
pe teoria incon$tientului) fiecareia dintre fatetele cazului anal izat (un mediu spiritist). Manifestarile paranormale- ale acestuia
(personalitatea
multi pIa) reprezentau
expresii ale complexelor
- 35-

36. sale inconstiente, pe care conditfi favorizante Ie-au facut cu putinta. Pest'e ani, in studiul Relatiile dintre eu $i in"on~ti8nt
(care cunoa~te intre 1916 "i 1934 mai multe variante), reia problema spiritelor ~i a credintei in spirite pe care 0 trate~zu la
fel de stiintific ca in 1902: spiritele in a carOl' existenta cred
primitivii si~t de fapt, a;;a cum arata analiza experientelor :piritiste, complexe incon~tiente autonome aflate in stare de prOlecla empiria procesului individuatzei,
catare. Studiul Contributii
re prime~te forma definitiva in 1950, este animat de aceea~i atitudine stiintifica. Pentru a ne rezuma la un singur exemplu cxt,em de concludent, din perspectiva psihologiei jungiene diavoIul simbolizeaza sau personifica "umbra" (Schatten), adica incbn~tientul personal. In ceea ce prive~te atitudinea fat a de_ religie, vom spune aici doar ca Jung vede in religie 0 suma de
simboluri ale continuturilor
arhetipale
din incon~tient, Dozitie
clar exprimata pentru prima data in studiul Despre energp.tica
sufletului
(1928, 1948, 1965, 1971). 'Acuzatia de misticism, respinsa
de Jung in prezentul studiu, este dintre cele mai benigne, mai
ales din perspectiva cititorului contemporan, pentru care iocea
de incon~tient colectiv ;;i cea de arhetip constituie bunuri cu1turale de mult asimilate. Existenta inconstientului
colectiv TIU
,este 0 "problema speculativa sau' filosoficil", cum 5e exprimu
Jung intr-un limbaj inexact pentru ca asta nu inseamn:l inca
mistica, ci Una ce tine de domeniul cercetarii empirice. $i intr-adevar, Jung a probat prin studiul comparativ al ps:11;cului
sanatos ~i bolnav, mitologiei, religiilor ~i istoriei religii]or prezenta in psihicu] uman a unoI' forme incon~tiente universale pe
care le-a numit arhetipuri.
H
2. In studiul pe care
dedica in anul 1905, Jung pune in
paralel criptomnezia cu alte doua tipuri de rememorare, Cl'ea ce
ne permite sa-I intelegem mai bine specificul. Atit rememorarea
nemijlocita,
cit ~i rememorarea mijlocita au in comun faptul ca
subiectul este pe deplin con;;tient de caracterul de amintire al
respectivului continut mental, care nu este confundat cu 0 creatie proprie. Rememorarea nemijlocita se produce atunci cind,
reintilnind un obiect sau 0 persoana a vietii trecute, Ie recunoa;;tem direct ca elemente ale acelei vieti: "iata casa in care
a locuit prietenul meu!" vom exclama revazind-o intimpliltor.
Daca voi trece pe linga casa prietenului meu, fara s-o pprcep
con~tient ~i pes~e citva timp printre gindurile mele l$i va face
aparitia 0 imagine care ma prezinta angajat intr-o cliscutie ell
aeel prieten despre problemele care ma framinta acum, i1tunci
traiesc 0 remorare mijlocita, diei far a dificultate
pot reface
traiectul asociativ pana la cauza imaginii. Caractistica deosebitoare a criptomneziei consta in aceea ca amintirea
este Iuata
cu un fragment din
drept 0 noua creatie. Jungexemplifica
Also spraeh Zarathustra
unde Nietzsche reproduce fara sa-;;i
,dea seama pasaje din Blatter ·aus Prevorst de Justin Kerner.
3. Dupa 0 perioada initiala, cind in intreg apusul cre~tin se
oficia aceea~i liturghie, Roma s-a singularizat din punct de ve-
36

37. ~
dere liturgic, adoptind un rit aparte, de ongme obscura, Clrata,
Ene Brani~te in cartea sa Liturgica. specialii, i?ucure~ti 1985, p.
215-218. Din aceea~i sursa aflam ca incepind cu secolul V '~e
contureaza in Apus doua liturghii: cea de la Roma, care adat
na~tere ritului roman ~i cea din sudul Italiei, care a stat la naza
ritului galican, oficiat in Italia sudica· ~i nordica, Galia, Spaniil
~i chiar Africa. Treptat ritul galican a fost. inlocuitde
cel ro;'
man, a~a incH astazi se utilizeaza 0 singura liturghie in intreaga
cre~tinatate catolica, cea de rit roman, cunoscutasub
numele
de Missa ..
4. In limba romana nu exista echivalenti deacela~i tip pentru termenii din germana elvetiana sau engleza, cuvintul na~
derivind din "nun":
nun-nuna~-nana~-na~, ceea ce s··ar explica prin preponderenta asociere a na~iei cu casatorla ~i nu cu
botezul (Gh. Geana, Forms and Functions of the Romanian Spiritual Kinship, Revue Roumaine des Siences Sociales, 1/1(82).
5. Studiul de fat a nu este singurul in care Jung se refera
la fenomenele sociale generate cle national-socialism
in Germania anilor '30, conclamnindu-Ie, a~a cum 0 face citeva rinduri
mal jos uncle Ie ccalifica drept "nebunie" care s-a tram,form'lt
in "oribila realitate". In 1936 aparea studiul Wotan, dedicat de
psihologul elvetian arhetipului etnic al germanilor, care da exde
presie credintei ca trezirea batrinului
Wotan, anticipata
Nietzsche, Schuler, $tefan George, Klages, ,,0 insu~ire fund amentala a sufletului german, un factor sufletesc de naturti irationala, un cidon care deconstruie~te presiunea cuHurala", reprezinta elementul p.xplicativ preeminent in raport cu fao:t;orii
politici sau economici. Peste zece ani, Jung vaaborda,
sub un
titlu concludent - Dupii catastrofii - problema culpabilitatii
germanilor, desigur tot din perspectiva psihologica. Venirea la
putere a lui Hitler, personalitate isterica prin excelenta, a fost
cu putinta datorita nevrozei colective a germanilor. Predispozitia isterica a germanilor, derivind dintr-o "mai mare distanta
intre contrariile psihice dedt in cazul normalitatii", adica dintr-o pronuntata dizarmonie interioara, 9i-ar fi gasit, dupa Jung,
intruchiparea
artistica suprema in figura lui Faust, care nu ar
fi putut fi creata dedt de un german. Cad Faust exprima desavir·
~it sufletul german prin "aspiratia catre nemarginit ce provine
din contradictiile 9i sfi~ierea interioara, prin acel eros al departarilor ~i acea a'jteptare eschatologica a marii impliniri ; datorWi
lui cunoa~tem acelzbor
spiritual inaIt ~i acea didere in vina
~i intuneric, ba, mai rau chiar, caderea in virtejul tri~eriei ~i
al violentei crimina Ie, efecte ale pactului Cll raul". (C. G. Jung,
Nach der Kathastrophe,
in Gesammelte Werke, Band X, Walter
Verlag, p 230)
6. Problema originii arhetipurilor, hotaritoare pentru teoria
jungiana, ramine deschisii. Intr-o prima etapa a creatiei ~ale,
Jung afirma constant, a~a cum se intimpla ~i in acest text, ca
arhetipurile sint precipitate ale experientelor tipice ale speciei
homo sapiens. A9adar, ele ~i-ar dator"a prezenta in zestrea gene-
- 37-

38. tica a omului lamarckianei "transmiteri ereditare a CCfact,;relor dobindite". Biologia contemporanii, dominata de teoriile neodarviniste care in esenta explica evolutia prin mutatii intiroplatoare fii seleetie, invalideaza ideile lamarekiene
:;;i neolamarckiene, transmiterea ereditara a earaeterelor dobindite neputind
fi de altfel demon strata experimental. Dupa 1940, Jung, cvnvins
de €xistenta arhetipurilor
gratie unul material eazuistic coplefiitor de bogat, va renunta la ineerdirile de elueidare a originii
arhetlpurilor, 19.sate in seama viitorimii. Situatia nu este singulara in :;;tiintele oroului, unde adesea explicarea unui fenomen
.,uccede dupa mult timp intregistrarii fii descrierii sale.
7. In psihoterapia freudiana, asociatia libel'a nu este utilizata
doar in interpretarea
viseIor; c1nd este lipsita de un punct de
pleeare determinat, asociatia libera treee drept regula fundamcntala a tehnicii psihanalitice:
pacientul este invitat sa spuna tot
ceea ce ii vine in minte ~i tot ceea ce simte, fara sa opereze
vreo selectie, chiar daca sentimentele de neplacere, ridicol san
ins1gnifianta se opun comunicarii. Cind exista un punct de pIecare (un element al visului, de pilda), asociel'ea poate f1 considerata libera in masura in care nu este ghidata de 0 int2ntle
selectiva. Prin eliminarea controlului const1intei, metoda Rsociapei lib ere urmare;;te sa puna in evidenta continuturlle ineonstiente .
.
8. In acest pasaj Jung descne, fara a 0 numi, metoda amph'f[carii, iar in rindurile imediat urmatoare
indica precautiile
necesare aplicarii ei coreete. Doua sint, dUfl8. Jung, cazurile in
(;ar~ amplificarea este indispensabila
a, cind dorim sa ~tabiUrn natura arhetipala a unui conti nut psihic individual, b) cind
incercam sa descifram fragmentele de vis rezistente la interpretare" Amplif.i.carea este 0 metoda analogica a carei legitimitate
"e bazeaza pe constatarea repetata a unoI' asemanari esenti2Ie
intre produsele psihice individuale Oil pr'odusele culturaL" ale traditiei atestate istorie.

39. DESPRE
ARHETIPURILE INCONSTIENTUI.UI
COLECTIV
'
Ipoteza ca exista un incon~tient colectiv este una dm
acele idei care la inceput ~ocheaza publicul, pentrll ca
apoi sa fie repede acceptata ~i sa patrunda in limbajul
curent, a~a cum s-a intlmplat ~i cu notiunea de incon:;;tient in genere. Dupa ce ideea filosofica de incon:;;tient,
dezvoltata mai ales de C.G. Carus ~i Evon Hartmann
a fost inlaturata aproape fara urme de moda debordanta
a materialismului ~i empirismului, ea a reaparut treptat
in cadrul psihologiei medicaleorientate
~tiintific.
La inceput conceptul de incon~ti.ent s-a marginit la
desemnarea continuturilorrefulatesau uitate. Pentru
Freud incon~tien:tul, de~i apare deja - cel putin metafork - ca subiect activ, nu este in esenta. nimic altceva
dedt sediul acestor continuturi uitate si refulate 8i <ire
practic~ .. Ca
doar datorita acestui f~pt 0 importanta
atare, conform acestei viziuni incon:;;tientul are 0 natul'a
exclusiv personala,'c de~i pe ,de alta parte chiar Freud
* In lucrarile ulterioare Freud si-a· nuantat VIZlUnea fundamental a prezentata aici :psihismul 'instinctual I-a numit ,;sine"
39

40. a sesizat ca modul de gindire a1 incon;;tientu1ui este ar~
haico-mito1ogic. '
Fara indoiaEi, un strat oarecum superficial a1 incon~tientu1ui este personaL II numim incon$tientul personaL
Acesta se sprijina pe un strat mai adine, care nu mal
provine din experienta personala, ci este innascuL 8tratul acesta mai adinc constituie a;;a-numitul incon$tient
colectiv. M-am oprit la expresia "co1eetiv" intrueit aeest
inconc;;tient nu este individual ci universal, adiea, in ('POzitie cu psihismul individual, cuprinde continuturi ~i
moduri de comportament identiee cum grana salis la to~i
indivizii, indiferentde loeu1 na~terii. Aeela~i 1a t )ti oamenU, e1 formeaza baza psihica de natura supraperso,nala, prezenta in fiecare.
Existenta psihiea este reeunoscuta doar pe baza Continuturilor
constientizabile.
De aceea nu putem vorbi
despre incon;;tie~t decit ilL masura in care sintem capabili sa-I identifieam continuturile. Continuturi1e inCO;l$tientului personal sid in principal a;;a-numitele C01nplexe afective, care constituie intimitatea personala a
vietH psihice, In schimb, continuturile incon~tientului colectiv sint a;;a-numitele arheti]Juri.
Termenul jjarhetip" il intllnim inca 1a Philo Iudeus ':.
eu referire 1a imago Dei in om. De asemenea, 1a 1reneus
unde citim: "Mundi fabricator non a serr.etipso
fecit haec, sed de alienis 3.rchetypis transtulit". In Corpus Hermeticum***Dunmezeu este numit ,Oa,Jxf;WiCOU lpcoS
[La Dionysius Areopagita termenul apare de mai muJte
hierarchia *~'**UtUl>/.ut upxs":"urdw
ori : aUt in De caelesti
cit 91in De divinis no minibus . "''"'"* '" La Augustin de;;i flU
apare cuvintul arhetip, ideea este prezenta. Extragem
din De diversis questionibus: "idee ... quae ipsae formate
(das Es) iar prin "supraeu" (Uber-ich) a desemnat cOl1'itiinta colectiva interiorizata individului 'Ii in parte refulata.
* De opijicio mundi, Index
** Adversus omnes haereses, 2, 6 (p. 126).
**1' (Scott, Hermetica I, p; 140; lumina arh€tipaliil
ima**** II, 4 (Migne, P. G,-L.nr cot 144; arhetipurile
teriale)
,'1'**,"" (Migne, l. c., col. 59S,
-
40

41. non sunt... que in divina intelligentia eontinentur""
Arhetipul este 0 parafaza explicativa pentru platonicul
et8oc; Aeecus!ta idenumire
€ste potrivita
:;;i !foloSiitoare sCQPurilGrnoastre~c8.ci ea spune ca in cazul continuturilor eolective ale incon:;;tientului avem de a face
ell tipuri arhaiee sau - mai bine zis - eu tipuri originare, eu alte euvinte eu imagini (Bilder) universale existente din vremurile straveehi. Expresia "representations
collectives", utilizata de Levy-Bruhl pentru desemnarea
figurilor simboliee din eoneeptia despre lume a primitivilor, poate fi aplicata fara difieultate :;;icotinuturilor in..:
con:;;tiente, care inseamna aproape acela:;;ilucru. Caci 1nvataturile primitive vorbesc despre arhetipuri meta morfozate. Totu:;;i ele nu mai sint aici eontinuturi ale incon~tientului, ci is-au inve:;;mintat in formule eOW'itiente,
care sint transmise prin traditie, mai ales sub forma
invataturii ezoterice - expresie tipica a transmiterii
continuturilor colective de provenienta incon:;;tienta.
o aWi expresie binecunoscuta a arhetipurilor 0 c')nstitDie miturile :;;i basmele. Dar :;;iin acest eaz 2ste yorba
de forme specific fixate, care sint l'ransmise de-a lungul
unor mari intervale de timp. De aceea, notiunea de arhetip se potrive:;;te doar mijlocit celei de "representaUons
collectives", intrucit prirna se refera dGar la aeele. cantiHuturi psihice care nu au fbst inca supuse unei prelucrari con:;;tiente Oiicare reprezinta deci realitati p~ihice
nemijlocite. Intre arhetipul ca atare ~i forma istorica san
prelucrata careia i-a dat na:;;tere nu exista 0 diferenta
" De diversis questionibus, LXXXIII,
xlvi col. '19 (IdeL.
insele neformate ... cantin ute in inteligenta
divina).
Alchimi~tii utilizeaza "arhetipul" fntr-un mod asemanato~;
din
Tractatus atireus a1 Iui Hermes Trismegistus
(Thetrum chemicum, 1613. Iv. p. 718) aflam: "...ut Deus omnem divinitatis 8uae
thesaurum ... in se tanquam archetypo absconditum ... eadem modo
Saturnus occulte corporum metallicorum simulachra in se circmnferens ....' (a~a cum Dumnezeu ascunde in sine ca Inh--un ,Thetip toate comorile divinitatii sale ... tot asHe1 Saturn poarta in
';me intr-un mod secret imaginea corpurilor metaIice) .. La Vige··
nerus (Tractatus de igne et sale in Thetrum chemicum, 1661, VI,
p. 3) lumea este "ad archetypi sui similitudinem factus" (creata
dupe. chipul unui arhetip) $i de 8ceea este numita "magnus homo"
("homo maximus" 1a Swedenborg).
21.',
-
41

42. r
insuprimabila. Pe treptele mai inalte ale invatatmilor
ezoteriee arhetipurile apar intr-o forma care de obieei
indica inconfundabil influent a valorizatoare a prelucrarii
con~tiente. Manifestarea lor nemijlocita, a~a cum 0 eunoa~tem din vise ~i viziuni, este mult mai individuala,
mai greu inteligibila sau mult mai naiva decit in mit,
de exemplu. Arhetipul este un continut ineon$tient pe
care con~tientizarea ~i pereeperea il modifiea, ~i anume
in sensul respectivei con~tiinte individuale in eare apare "'.
Ceea ce inteleg prin "arhetip" a devenit pe deplin
cIaI' prin expunerea rel1itiei sale eu mitul, invatatura
ezoteriea ~i basmul. MuIt mai dificila este ineerearea de
a lamuri ee este un arhetip din punet de vedere' psihologic. Cereetatorii miturilor s-au multumit pina aeum
eu reprezentari solare, lunare, meteorologice, eu reprezentari ale vegetatiei ~i aIte reprezentari
ajutatoare.
Faptul ea miturile sint in primul rind manifestari psihiee care exprima esenta psihieului a treeut upronpe
neobservat. Pentru primitiv expliearea obiectiva a unoI'
lueruri eunoscute prezinta putin interes; in sehimb el,
sau mai bine zis incon~tientul sau, simte 0 nevoie irezistibila de a asimila toate experientele senzoriale externe unoI' proeese psihice. Pentru primitiv, inregistrarea rasaritului ~i apusuluisoarelui
nu este suficienta;
aeestei observatii exterioare trebuie sa-i corespunda ~i
un proees psihic, eu alte euvinte drumul soarelui trebuie sa intruehipeze destinul unui zeu sau erou, ('are,
in fond, nu sala~luie~te altundeva decit in sufletul omuluL Toate fenomenele naturii mitizate, cum ar fi varai
~i iarnp, fazele lunii, anotimpul ploilor etc., nu sint ale-:
gorii ** ale unoI' experienteobiective,
ci expresii simbolice ale dramei' intime ~i ineon~tiente a sufletului,
* Pentru a fi exaeti'trebuie
sa distingem intre "arhetip" ~i
"reprezentare arhetipala".Arhetipul
in sine este un model ipotetie, neintuitiv, foarte asemanator eu eeea ee in biologie este eu~
noseut drept "pattern of behaviour". Vezi pentru aeeasta ~ilu~
erarea mea Theoretische VberZegungen zumWesen
des Psychisehen (Consicleratii teoretiee asupraesentei
psihieului).
** Alegoria ,este 0 parafrazarea
unui conti nut con~tient, in
'timp .eje sim.bolul,expresia
.cea mai adeevata eu putinta pentru.
un contimit abia banuit, dar incanecuno5cut,
incon~tient.
-!±2-
~
J

43. care devine aeeesibila eon:;;tiintei umane pe ealea pratectarii, adica oglindita in fenomenele naturii. Proiectarea
este aUt de puternica, incH a fost nevoie de citeva milenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica masura de obiectul exterior. In cazul astrologiei s-a ajuns
ehiar la 0 absoluta compromitere a acestei stravechi
jlscientia intuitiva", intrudt
caracterologia psihologica
nu a putut fi desprinsa de a:;;tri. Jar eel care astcizi mai
crede sau crede din noU in astrologie, acela redevine de
regula victima vechii presupozitii superstitioase a influen~ei a:;;trilor, de:;;ioricine este capabil sa foloseasca un horoscop ar trebui sa :;;tieca punetul primaverii a fost fixat
din vremea lui Hipparehos din Alexandria la 0° Aries, 1 ca
deci arice horoscop se bazeaza pe un cere de animale
:irbitrar ales tocmai pentru ca de la Hipparehos incoace,
datorita precizarii echinoetiului, punctul primaveni a
lost impins treptat pina la gradul de inceput al Pe:;;tilar.
Subiectivitatea omului primitiv este aUt de impresionanta incH prima incercare de interpretare a mitului
ar ii trebuit sa-I raparteze la psihic. Cunaa:;;terea naturii orerita de mit constituie in esen~ limba :;;iinve:;;mintarea exterioara a proceselar psihice incon:;;tiente. Tocmai acest caracter incon:;;tient explica de ce intelegerea
mitului a apelat la oriee altceva dedt psihicul. Pur :'Ii
simplu nu se :'Itia di psihicul contine toate acele irnagini din care s-au nascut intotdeauna miturile :;;i ea incon:'ltientul nostru este un subiect activ dar :;;i pasiv, a
c3.rui drama omul primitiv 0 regasea analogic in tvate
procesele naturE *.
"In pieptul tau se aWi stelele destinului tau", ii
spune Seni lui Wallenstein, ** ceea ce ar putea satisrace arice astrologie, daca s-ar :;;ticite ceva despre acest
secret al inimii. Insa pina nu demult ell1.U fusese dezlegat :;;in-a:;; indrazni sa afirm CEl astazi situatia este principial diferitii.
Invatatura tribala este sacru-periculoasa. Orice :lnvaVitura ezoterica incearca sa surprinda fata invizibila a
*
Vezi pentru
aceasta
Jung $i Kerenyi,
1VeseTl der Mythologie,
** Schiller, Die Picolomini,
II, 6, p. 118.
- 43-
EinfilhruTl9
in das

44. sufletului ~i fiecare pretinde pentru sine autoritatea suprema. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplificate la ree..
ligiile mondiale dominante. Initial ele contin 0 cunoa~tere provenita din revelatia secreta ~i exprima secre':'
tele sufletului in imagini minunate. Templele ~i scrierile
lor sfinte transmit prin cuvint ~i imagine stravechea
invatatura sfinta, accesibila oricarei credinte, oflcarei
priviri sensibile, oricarei minti exigente. Cu c1t imaginea transmisa este mai frumoasa, mai mareata, mai CBprinzatoare, cu atit se indeparteaza mai mult de experienta individuala. Experienta originara fiind pierduta,
noi putem incerca doar s-o aproximam prin intermediul imaginii pe care a produs-o.
De ce este psihologia cea mai tinara dintre ~tiintele
experimentale? De ce incon~tientul nu a fost descoperit
cu mult timp inainte iar comorile sale nu aufost transpuse in imagini nemuritoare? Motivul este simplu:
pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele suflete~ti, mult mai frumoasa ~imai cuprinzatoare dedt ex:perienta nemijlocita. Cind pentru multi viziunea cref?tina
?supra lumii 9i-a pierdut din forta de atraetie, locul i-a
fost luatde comorile simbolice ale orientului, inca pline
de farmee, care pot satisface mult timp de aeum inainte
dorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi. Pe deasupra, aceste imagini - fie ca sint cre~tine sau budiste,
fie ca sint de aHa natura - apar ca frumoase, pline de
mister ~i de promisiuni.Totu~i,cu
cit ne devin mai familiare, cu atit mai tocite sint ele de utilizarea frecventa, a~a incH ramine doar exterioritatea lor banala Cll
paradoxiaei aproape lipsita de sens. Misterul imaculatei conceptiisau homoousia fiului :;;ia tatalui sau trinitatea care nu este 0 triada nu mai inaripeaza imaginatia filosofica. Ele au devenit simple obiecte de credinta.
De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa, simtul
credintei ~i speculatia filosofica a europeanului cultivat
se simt atrase de simbolurile orientului, de conceptlile
grandioase despre divinitate din Italia ~i de dbisurile
filosofiei taoiste din China, a~a cum odinioara sufletul
9i sipritul omuluiantic
au fost captate de ideile cre~tine. Sint numerol;>iaceiacaremai
intH g-au lasat in
44 -

45. voia influentei simboluril.or cre~tine pina dnd s-au scufund at in nevroza kierkegaardiana gau pin a cind relatia
lor cu Dum(Ilezeu s-a transformat, ca urmare a unei pronuntate saraciri a simbolisticii, intr-o insuportabil de
tensionata relatie eu-tu, petru· ca apoi sa sucombe in
fata farmecului' proaspetei
exoticitati a simbolurilor
'Orientale. Aceasta cedare nu este neaparat intotdeauna
infringere, ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschiderea
simtirii religioase. Ceva asemanator poate fi constatat
nu de putine ori la oamenii cultivati ai orientului care
se simt atra~i de simbolul cre:;;tin sau de :;;tiinta, atlt de
inadecvata spiritului oriental, ajungind la 0 surprinzatoare intelegere a lor. Faptul ca fascinatia exercitatii de
aceste imagini eterne este irezistibila constituie ill sine
ceva normal. Existenta acestor imagini nici nu are alt
scop. Ele trebuie sa atraga, convinga, fascineze '$i cople~easca. Doar au fost create din materia originara a revelatiei ~i reproduc respectiva experienta originara a divinitatii. De aceea ele 11fac pe om sa simta adierea divinitatii, ~i in acela~i timp i1 apara impotri'ia trairii nemijlocite a acesteia. Am~ntitele imagini au fost, datorita
efortului adesea multisecular al spiritului oman, induse intr-un sistem cuprinzator de idei ordc;matoare, reprezentat de 0 institutie puternica, de larga raspindire,
straveche, numita Biserica.
Cazul misticului ~i pustnicului elvetianNiklaus
von
FlUe, * de curind canonizat, imi poate eel mai bine ilustra spusele. Trairea sa cea mai importanta a fast a~anumita viziune a Sfintei Treimi, care I-a preocupat intr-atit incit a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a determinat pe altcineva s-o picteze. Viziunea a fost pastrata prin intermediul unei picturi contemporane, existente :;;i astazi in biserica parohiala din Sachseln. Este
vorba de 0 mandala 2 impartita in ~ase, in al carei cen~
tru se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. $tim ca fratele Klaus a cebcetat, cu ajutorul unei carticele ilustrate
apartinind unui mistic german, esenta viziunii sale ~i
* Vezi Jung, Bruder
Walter-Verlag, 1971.
Klaus, in Gcsammelte
- 45-
Werke, Band XI,

46. ca s-a straduit sa traduca viziunea sa originara intr--o
forma 'inteligibila. Cu aeestea s-a indeletnicit ani in $ir,
indeletnicire care reprezinta ceea ee am numH" prelucrarea" simbolului. Reflexia sa asupra esentei vizil!nii~
influentata de diagram a mistica a ghidu1ui sau, I-a condus in mod necesar 1a concluzia ca a vazut Sflnta Treime insa$i, cu alte cuvinte, "summum bonum", insa~i
iubirea ve$niea, ceea ee reprezinta $i pictura din Sachseln.
Viziunea originara a fost insa cu totul diferita. In
momentu1 extazu1ui, fratele Klaus a vazut 0 priveliste _
atit de infrico$atoare incit ehipul sau $i~a sehimbat expresia, $i anume intr-un asemenea mod incit oamen]]
se speriau de el. Viziunea pe care a avut-o a fost de maxima
intensitate. Despre aceasta serie Woelflin: "Quotquot
autem ad hune advenissent, primo conspeetu nimio stupore sUnt perculsi. Eius ille terroris hanc esse causarll
dicebat, quod splendorem vidisset intensissimum, humanam faciem astentantem, euius intuitu cor sibi in
minuta dissiliturum frustula pertimesceret : unde et ipse
stupefactus, aver so statim vultu, in terram eorruisset
atque ob eam rem suum aspectum caeteris videri hardbilem" *.
Pe buna dreptate, aeeasta viziune a fost pus a in legatura cu eea din Apocalipsa 1, 13 $i urm. **, adiea eu
aeea imagine apoealiptiea a lui Cristos, care este depa$ita in stranietate doar de mie1u1 monstruos eu :;;apte
oehi $i $apte coarne (ApocaIipsa 5,6), Relatia dintre
aeeasta figura $i Cristos al Evangheliilor este greu 1nteligibila. De aceea, traditia a interpret at inca de timpuriu aeeasta viziune intr-un anumit mod, AsHel, umanistul Karl Bovillus scrie in 1508 unui prieten: "Vreau
* Blanke, Bruder
Klaus von FlUe, p. 92 ~i Urm. ("Toti cei
care veneau la el se speriau de in data ee-l priveau, Des;Jre cauza
aeestei friei obi~nuia el insu~i sa spuna ea a vazut 0 Inminii patrunzatoare care reprezenta un chip uman. Privindu-l S-3 temut
ca inima ar putea sa i s-€ farimiteze. De aceea, plin de spaimiL
~i-a intors de in data fata ~i s-a prabu~it la pamint. ,cesta C;T
fi motivul pentru care chipul sau ii inspaiminta pe eeilalti"j
Vezi 91 Stiiekli, Die Visionen des seligen Bruder Klaus, p. 34.
** Blanke, l.e" p, 94.
- 46-

47. sa-ti vorbesc despre figura ce i s-a aratat pe eel' in
timpul unei nopti instelate, pe cind se afla in pUna rugaciune ~i conterr~plare. Atunci a vazut forma uriui chip
omenesc cu 0" expresie infrico~atoare, plina de furie ~i
amenintari etc." *
Aceasta interpretare concorda cu amplificarea moderna prin Apocalipsa 1,13. ** De asemenea, nu trebuie sa uitam celelalte viziuni, ale carol' trassturi se
'indeparteaza considerabil, eel putin in 'parte, de cele
dogmatice : Cristos in piele de urs, Domnul ~i Doamna
Dumnezeu, fratele Niklaus ca Fiu etc ..
Traditia a pus in legatura importanta viziune cu pictura Sfintei Treimi din biserica din Sachseln, precum
~i cu simbolica roW din a~a-numitul Tratat al pelerinu~
lui *** : fratele Niklaus Ii arata pelerinului care-l vizii~~~za
imaginea rotii, In mod evident, aceasta l-apreocupat
intens. Blanke este de parere ca, contrar traditiei, intre viziune ~i pictura Sfintei. Treimi nu exista nici 0 relatie ****. Mi se pare ca acest scepticism merge prea departe: interesul fratelui Klaus pentru imaginea rotii
trebuie sa fi avut un temei. Asemenea viziuni produc
adesea confuzie ~i disolutie (inima pe punctul de a se
farimita). Experienta ne arata ca "cercul imprejmuitorf',
mandala, constituie antidotul stravechi pentru haosul
spiritual. Astfel devine pe deplin inteligibila fascinatia
~xercitata de simbolul rotii asupra calugarului. De asemenea, interpretarea viziunii intrico~atoare ca traire a
lui Dumnezeu nu este nici ea eronata. De aceea, lega··
tura dintre marea viziune ~i pictura sfintei treimi din
Sacheln, respectiv simbolul rotii mi se pare, in virtu'tea unor temeiuri psihologice, ca fiind foarte plauzibila.
Viziunea aceasta neindoielnic inspaimintatoare, care
.a pMruns vukanic in lumea de reprezentari religio~lse
* Stockli. l.c.
•• Lavau~. (lie profonde de Nicolas de Flue) traseaza () paralela tot atit de adecvata cu un text din Horologium sapientie
al lui Heinrich Seuse in care Cristos apocalipticul apare ca un
razbunator minios, total opus lui Isus din predica de pe munte.
*** Ein nutzlicher und loblicher
einem Bilger, Vezi Stockli, p. 95.
****
Tractat
L.c., p. 95 ~i urm.
- 47-
von Bruder
Claus und