O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.

ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG SEPTEMBRIE 2017

288 visualizações

Publicada em

ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG SEPTEMBRIE 2017 .

Publicada em: Dados e análise
  • Seja o primeiro a comentar

  • Seja a primeira pessoa a gostar disto

ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG SEPTEMBRIE 2017

  1. 1. CMYK Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 77Anul 2017 SEPTEMBRIE Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier VOCEA BOCSIGULUI Bocsig Cartier a petrecut la „Balul Șomerilor”! „Balul Șomerilor” constituie în prezent un adevărat brand al co- munei, numele evenimentului fiind deja cunoscut în tot județul Arad și nu numai, toată lumea fiind familia- rizată cu acest bal al comunei, un bal care a atras atenția tuturor mai ales prin numele său! Să ne amintim cum a început totul: acum mulți ani, fabrica de cherestea de la gară a intrat în faliment, oprind activitatea și închizându-și porțile. A fost un moment de mare tristețe pen- tru cei care aveau un loc de muncă la fabrică, toți intrând în șomaj. Cu toate acestea, pentru a face haz de necaz, cei ieșiți în șomaj au hotărât, să facă un bal. Un „Bal al Șomerilor”! Așa s-a născut acest bal, care iată, peste ani se continuă și astăzi, devenind un nume cu- noscut, ajungând să facă parte din- tre evenimentele importante ale județului, în seara balului venind la Bocsig Cartier lume de peste tot, nu doar din comuna noastră, prin- tre invitați numărându-se și depu- tatul Florin Tripa. Toți cei veniți au avut parte de o seară petrecută la Bocsig Cartier, într-o atmosferă a prieteniei și bu- nei înțelegeri, într-o atmosferă pe care în fiecare an am perceput-o ca pe o atmosferă caldă, ca într-o familie. Comunitatea locală din Bocsig Cartier știe să petreacă frumos! Am văzut acest lucru și anul acesta, când parcul s-a umplut de oameni inimoși, deschiși, care au venit cu mic cu mare să se bucure de o seară specială. Frumos! Avem deosebita plăcere de a vă aduce în fața ochilor imagini de la „Balul Șomerilor” de la Bocsig Cartier, care anul acesta, păstrând obiceiul, a fost organizat pe înain- tea sărbătorii Sfintei Marii. Balul a început seara, în data de 14 august,pe la ora 21:00, așa că toată lumea a putut petrece în voie, știut fiind că vinerea, după vecernie, s-a încheiat și postul acestei mari sărbători a creștinătății. Ediția din acest an a balului a fost la fel ca cele de dinainte, o ediție a bucuriei, veseliei și voioșiei, fiind o seară în care petrecerea s-a mutat la Bocsig Cartier, o petrecere nu doar a acestei localități frumoase, ci a întregii comune. >>> pag. 2 Să nu uităm de surpriza serii, care a fost apariția ansamblu- lui nostru „Țărinuța”, care a prezentat publicului un spec- tacol folcloric aparte. A fost o surpriză pentru toată lumea, ansamblul fiind apla- udat îndelung pentru reper- toriul folcloric, un repertoriu autentic bocsigan.
  2. 2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2 VOCEA BOCSIGULUI Bocsig Cartier a petrecut la „Balul Șomerilor”! Balul a fost organizat ca de obicei în parcul de la Bocsig Cartier, unde începând cu ora 21:00 muzicanții anume tocmiți pentru acest prilej au început a cânta, chemând astfel lumea la joc și distracție. Nu a durat mult până ce parcul s-a umplut de cei veniți a petrece o seară frumoasă, co- piii, părinții, bunicii, după obiceiul din fiec- are an, cu toții au căutat cărarea către parc pentru a fi împreună, ca o comunitate unită a Bosigului. Parcul s-a umplut efectiv de viață, în am- bientul melodiilor populare. Lumea s-a simțit bine: cei mici se jucau, cei tineri își căutau iubirea, unii sporovăiau amical cu prietenii, totul sub privirile vigilente ale celor de vârsta a treia cărora nu le scăpa nimic. O atmosferă plăcută, curată, de familie. Nelipsita tombolă a fost și ea la mare căutare, fi- ind aduse special și anul acesta o serie de premii, care mai de care mai diversificate, de la biscuiți cu alune, până la umbrele. Apropo de umbrele, mare noroc că a fost vreme bună la bal, față de acum trei ani când a plouat cu găleata iar balul a trebuit să se țină în Căminul Cultural. Asta a făcut ca tradiția balului din parc să poată fi respectată, muzica, pre- miile, distracția, fiind în aer liber, sub lumina lunii, umbra pomilor și în acordurile muzicii populare. Cu adevărat frumos! Terasele au fost și ele pline, micii sfîrîind molcom pe grătare,în timp ce berea curgea galeș, iar sticla cu țuiculiță trecea din mână în mână. Ce să o mai lungim, a fost seara petrecerii la Bocsig Cartier! >>> pag.1 >>> pag.3
  3. 3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3 VOCEA BOCSIGULUI Bocsig Cartier a petrecut la „Balul Șomerilor”! Vă lăsăm în compania câtorva imagini reprezentative de la sărbătoare , deoarece spațiul publicației locale este destul de restrâns, preferând astfel, prin aceste imagini, să vă aducem în fața ochilor amintiri de la acest important eveniment, abia anul următor urmând a ne reîntâlni cu o altă zi de sărbătoare la Bocsig Cartier. A fost zi de sărbătoare la Bocsig Cartier, iar lumea a simțit acest lucru din plin, peste tot fiind oamenei veseli, dornici de a pe- trece. Ne rămân acum doar amintirile, care ar putea suna așa: o seară de bal ca-n povești! Cu oa- meni veseli, cu sufletul deschis, cu bucuria de a ne bucura ca o comunitate unită și plină de dra- gostea pentru frumos. Avem o comună „vie” iar aeest lucru s-a simțit din plin! La Bocsig Cartier s-a văzut că oamenii de pe la noi știu să prețuiască momentele frumoase, trecând elegant, cu bucuria prezentului, peste orice obstacol. A fost sărbătoare la Bocsig Car- tier- „Balul șomerilor”! Imaginile vorbesc de la sine! >>> pag.2
  4. 4. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 4 „Țărinuța” a câștigat trofeul con- cursului de folclor organizat în orașul Costești! Un trofeu care spune mult despre ceea ce reprezintă astăzi formația de dansuri a comunei noas- tre: un ansambl complet, cu un rep- ertoriu autentic, care promovează valorileși tradițiile bocigane. Așadar, „Țărinuța” ne-a reprezentat ci cinste din nou, la Costești, unde, componenții ansamblului au reușit din nou să atragă simpatia public- ului prezent, dansurile și reperto- riul adus în scenă de reprezentanții nosștri strângând aplauze după aplauze, ceea ce a făcut ca ai noștri să câștige și marele premiu. Dansautenticromânesc,tradițional bocsigan, asta a arătat la Costești „Țărinuța”, un nume care capătă de la an la an o tot mai mare rezonanță artistică, invitațiile de a participa la diverse spectacole necontenind să vină. Chiar dacă formația de dansuri a co- munei s-a format abia de patru ani, putem spune că ansamnblul nostru, prin ambiția și preocuparea tiner- ilor componenți, a instructorilor și a părinților implicați, a reușit într-o perioadă relativ scurtă să surprindă pe toată lumea prin evoluție, în mo- mentul de față „Țărinuța” fiind un an- samblu închegat, cu un prestigiu pozi- tiv în spate. Suntem convinși că și pe viitor formația comunei noastre va avea un progres constant, mai ales că ve- dem o preocupare a tinerilor de a participa la ansamblu, ceea ce este un lucru bun, fiindcă promovarea tradițiilor și culturii bocsigane, a portului nostru popular, trebuie să se regăsească în dorința întregii comunități locale. Așa trebuie să gândească oricine care se regăsește aproape cu inima de comuna Bocsig, deoarece doar prin păstrarea indentității folclorice putem spune că avem unicitate ca și comunitate față de ceilalți, doar astfel, Bocsigul, ca și comună, se va putea promova pe mai departe. În concluzie, „Țărinuța” a venit acasă dela Costești cu marele pre- miu, motiv pentru care felicităm componenții ansamblului și instruc- torii, merită acest lucru! „Țărinuța”, locul I la Costești!
  5. 5. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUIpag. 5 11 septembrie, începe noul an școlar 2017/2018 Anulșcolar2017-2018vaavea35desăptămânidecursuri,însumând167dezilelucrătoare,potri- vitordinuluiministruluiEducaţiei.Cursurilevorîncepeîn11septembrie2017șisevorîncheiape15 iunie2018.Programul„ȘcoalaAltfel”vafiîntocmitdecătrefiecareunitatedeînvăţământînparte. Copiiivorintraînvacanțadevarăpe16iunie2018. Anulșcolar2017-2018sestructureazăpedouăsemestre: –semestrulI(cuoduratăde18săptămâni,dispuseînperioada11septembrie2017–2februarie2018) –semestrulalII-lea(cuoduratăde17săptămâni,dispuseînperioada12februarie2018–15iunie2018). Prin excepție de la prevederile anterior menționate, pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlarare32desăptămânidecursurișiseîncheieîndatade25mai2018. Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 34 de săptămâni de cursuri și se încheie în data de 8 iunie 2018, în timp ce pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. Pentru clasele din învăţământul profesional,duratacursuriloresteceastabilităprinplanurile-cadrudeînvăţământînvigoare. Pentruînvăţământulspecial–claseleaIX-a–aXI-a,ciclulinferioralliceului,filieratehnologică,durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 177 de zile lucrătoare. Stagiile de pregătire practică pentru careauoptatabsolvențiicicluluiinferioralliceului,filieratehnologică,cuprind720deorecaresedesfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structuriianuluișcolar,curespectareavacanțelor.Pentruînvăţământulpostliceal(școalăpostlicealășișcoală demaiștri),duratacursuriloresteceastabilităprinplanurile-cadrudeînvăţământ,învigoare. Vacanţeleelevilordintoatecicluriledeînvățământsuntprogramateastfel:vacanţadeiarnă(23decembrie 2017–14ianuarie2018),vacanţăintersemestrială(3–11februarie2018),vacanţadeprimăvară(31martie –10aprilie2018)șivacanţadevară(16iunie–9septembrie2018). Suplimentar,claseledinînvăţământulprimarșigrupeledinînvăţământulpreșcolarbeneficiazădevacanţă însăptămâna28octombrie–5noiembrie2017. Programul naţional „Școala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar și poatefiderulatînperioada2octombrie2017–31mai2018pebazauneiplanificăricerămâneladeciziașcolilor. Desfășurareaprogramului„Școalaaltfel”nucoincidecuperioadaalocatăsusţineriitezelorsemestriale,care voravealoc,deregulă,lafinalulsemestrelor,dupăparcurgereaprogrameișcolarecucelpuţintreisăptămâni înaintedefinalulsemestrului. STRUCTURAAnuluișcolar2017-2018(începepedatade1septembrie2017, seîncheiepedatade31august2018): SemestrulI(18săptămâni):11septembrie2017-2februarie2018 Cursuri:luni,11septembrie2017–vineri,22decembrie2017 Vacanţă(învăţământprimarșipreșcolar):28octombrie–5noiembrie2017 Vacanţadeiarnă:sâmbătă,23decembrie2017–duminică,14ianuarie2018 Cursuri:luni,15ianuarie2018–vineri,2februarie2018 Vacanţaintersemestrială:sâmbătă,3februarie2018–duminică,11februarie2018 SemestrulalII-lea(17săptămâni):12februarie2018–15iunie2018 Cursuri:luni,12februarie2018–vineri,30martie2018 Vacanţadeprimăvară:sâmbătă,31martie2018–marţi,10aprilie2018 Cursuri:miercuri,11aprilie2018–vineri15iunie2018 Vacanţadevară:sâmbătă,16iunie2018–duminică,9septembrie2018 Lucrărilesemestriale/tezelesesusținlafinalulsemestrelor,dupăparcurgereaprogrameișcolarecucelpuțin 3săptămâniînaintedefinalulsemestrului. Etapele naționale ale olimpiadelor școlare se organizează, de regulă, în perioada vacanţei de primăvară, conformcalendaruluiolimpiadelornaționaleșcolare. În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale și de specificul școlii, inspectoratele școlare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale struc- turiianuluișcolarstabilite. Ordinul mai stabilește că, în zilele libere legale nu se organizează cursuri. Astfel, elevii și cadrele didactice voravealiber: -joi,30noiembrie2017(SfântulAndrei); -vineri,1decembrie2017(ZiuaNaţionalăaRomâniei); -miercuri,24ianuarie2018(ZiuaUniriiPrincipatelorRomâne); -marţi,1mai2018(ZiuaInternaţionalăaMuncii); -vineri,1iunie2018(ZiuaCopilului); -marţi,5iunie2018(Rusaliile). -Înplus,unităţiledeînvăţământșiinspectorateleșcolarevormarcaprinmanifestărispecifice,organizate întimpulprogramuluidelucru,zilelede: -5octombrie–Ziuainternaţionalăaeducaţiei; -5iunie–Ziuaînvăţătorului. În atenția cetățenilor Părinții care pleacă la muncă in străinătate sunt obligați să anunțe autoritățile publice locale (SPAS) În atenția, părinților care pleacă la muncă în străinătate, fie că au contract de muncă sau nu, dar își lasă copiii acasă : Părinții/persoanele care au copii minori în îngrijire și vor să plece în străi- nătate, au obligaţia de a notifica această intenţie reprezentanților serviciului public de asistență socială de la Primăria de domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi ţara și să desemneze o persoană care se va ocupa de copii, potrivit Legii 272/2004, privind protecţia drepturilor copilului (mo- dificătă și completată prin Legea 257/2013), republicată, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, pot exista mai multe situații: 1.În situația în care doar unul dintre părinți pleacă în străinătate(la muncă sau în alte situații), are obligația să se prezinte la primăria de domiciliu, cu cel puțin 40 de zile înainte de a pleca în afara țării, pentru a declara cu cine va rămâne copilul/copiii pe perioada plecării sale la muncă în străinătate. În aceste sens, sunt necesare următoarele documente: - copie xerox de pe carte de identitate a părintelui care pleacă; - copie xerox de pe carte de identitate a persoanei desemnate să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea copilului/copiilor rămași acasă; -copie xerox de pe certificatele de naștere/cărților de identitate/ ale copi- lului/copiilor; -adeverință de la școală pentru elev/i; -adeverință de la medicul de familie pentru copil/copii; - adeverință de la medicul de familie pentru persoana responsabilă,etc. 2.În cazul familiei cu un singur părinte( divort, deces, etc.), părintele/tuto- rele are obligația de a notifica în scris intenția lui de a pleca în străinătate în fața reprezentanților serviciului public de asistență socială de la primăria de domiciliu, respectând termenul mai sus menționat. Notificarea trebuie sa conțină, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se va ocupa de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui, după caz. Persoana desemnată trebuie sa faca parte din familia extinsă, adică sa fie rudă până la gradul patru inclusiv, să aibă minimum 18 ani si să îndepli- nească condițiile materiale și garanțiile morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil. Confirmarea persoanei în întreținerea careia va rămâne copilul, se efectu- ează de către instanța de tutelă. La Serviciul Public de Asistență Socială al primăriei, cei în cauză, vor pri- mi îndrumare și sprijin în vederea întocmirii dosarului privind delegarea autorității părintești temporare, pentru a fi depus cu celeritate la judecătoria de circumscripție. În aceste sens, sunt necesare următoarele documente: - copie xerox de pe carte de identitate a părintelui/părinților care pleacă; - sentință de divorț; - certificat de deces; - copie xerox de pe cartea de identitate a persoanei desemnată, responsa- bilă să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea copilului/copiilor rămași acasă; -cazier judiciar; - adeverință de venit, cupon pensie, etc, privind veniturile persoanei res- ponsabile să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea copilului/copiilor rămași acasă; - adeverință de la medicul de familie pentru persoana responsabilă; -copie xerox de pe certificatele de naștere/cărților de identitate/ ale copi- lului/copiilor; -adeverință de la școală pentru elev/i; -adeverință de la medicul de familie pentru copil/copii,etc. 3. În cazul în care ambii părinții părăsesc țara, este valabilă și obligatorie aceeași procedura de la punctul 2. Atenţie! Părinţii care nu notifică autorităţile locale cu privire la intenţia de a pleca la muncă în afara ţării, constituie contraventie (daca nu a fost săvârșităînastfeldecondițiiîncâtpotrivitlegiisăfieconsideratăinfracțiune) și se sanctionează cu amenda de la 500 lei la 1000 lei. Primăria Comunei Bocsig - persoanele care au dobândit recent domiciliu pe raza comunei Bocsig, cât și cele care locuiesc fară forme legale și au în întreținere copii minori, persoane vârstnice sau persoane cu handicap, sunt invitate să se prezinte cât mai urgent posibil la Primarie, pentru luarea acestora din urmă în evidența biroului de autoritate tutelară și asistență socială. Va mulțumim pentru ințelegere și cola- borare. Serviciul Public de Asistență Socială al comunei Bocsig, informează:
  6. 6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6 VOCEA BOCSIGULUI Vechi aşezări Pe locul unde este aşezat astăzi Bocsig s- au găsit urme arheologice despre o veche aşezare românească. Aşa la săparea fundaţiei locuitorului Belean Simion de la nr. 390 s- a găsit o urnă cu o monedă romană, proprietatea diaconului Belean N. Caransebiş, care a fost identificată de către muzeul Bruckenthal din Sibiu ca datând din anii 130- 140 ai erei noastre. La cimitirul dinspre Mînerău s- au găsit la fel trei monede romane neidentificate. Faptul acesta arată că pe acest teritoriu a existat o aşezare romană. De altfel toate comunele şi satele din jur posedă vestigii ale trecu- tului milenar. În satul Cuied este o veche aşezare dacică. În satul Şilindia s- a aflat o comoară de 800 de monede de la Filip al II- lea al Macedoniei. La Iercoşeni se află delimitat un castru roman la locul de hotar Găguriţa, Ungheţ, Filipeşti. Tot pe acolo trece vestitul Troian- vechea graniţă a Daciei în prima ocupaţie romană. Faptul că este foarte bine conservat denotă că a fost folosit de către organizaţiile autonome române şi în Evul Mediu. La Camna trece un drum roman dinspre Cuied pe la partea de hotar, Ţarină trece pe la Bremia, Cam- na spre Târnova, Colonia Traian Ineu până la Cermei prin pădure. Tot la Camna pe la Bremia şi Bremiuţa s- au găsit topoare din piatră din epoca neoliticului, la fel la Iercoşeni. Cum s- a chemat aşezarea de pe vremea romanilor nu se poate şti. Faptul că în co- muna Bocsig se păstrează cuvinte vechi, colinde din epoca încreştinării şi obicei- uri străvechi, ne determină să credem că populaţia de astăzi a moştenit cuvinte şi obiceiuri rămase de la acea populaţie. De exemplu: - leurdă, cuvânt dac care înseamnă usturoiul dacilor, motrone, om mai redus mintal, provine de la matronă romană care era socotită inferioară bărbatului, goaţe- străin, de la goţi, brebucă sau dâcă- a te împotrivi, a bui- a coborî, tauli- mauli- cuvinte de la romani, Zău- Dumnezeu, ai- usturoi, sărbătoare, câşlegi, comândare, cuminecare, comând, sărindar, păgân, creştin, priveghiu, priveg- here, toate din epoca încreştinării; la fel sărbătorile: Florii, Ajunare, crăciun, Ru- salii, Apă Bobotează, Sf. Toader, Sântion, etc. Alte expresii şi cuvinte: hăbiţă- haină, săgeac- porostrie, hârtoane- acareturi, a gomoni- a se împăca, juiera- a se tân- gui, huşdulă- casă dărăpănată, a lepeti- a trăncăni, mâgă- om neajutorat, turlica- pasăre, a face poance- a face ciufală din cineva, a ciocobi- a ciocni ouă de Paşti, a tolări- a face gălăgie degeaba, huledit- refăcut după boală, păcurar- păstor, a urămi- a blestema pe Dumnezeu, a buzări- a batjocori, a motrăşi- a dosi, a ascunde, a se cârji- a discuta împotrivă, a hului- a dărâma, a şui- a se văicări, ciubanc ( ciu- cort)- ol de pământ care are gura lipsă sau spartă, a ciufuli- a batjocori pe cineva, hăbădicuri- resturi de crengi pe care nu le ia nimeni în seamă, a boscorodi- a vorbi mult fără înţeles. Tot pentru vechimea românilor pe aceste meleaguri mai pledează colindele. Sunt, până astăzi, bătrâni care ştiu colinde din epoca încreştinării, cum este colinda Trei fraţi se pildeau- colindă din epoca în care românii erau păstori. Alături de acestea se mai păstrează până la noi obiceiuri păgâne de la daci şi ro- mani, în legătură cu diferite sărbători cum este alungatul bosorcilor la Sf. Gheorghe, aruncarea de cununi la sânziene pe casă în iunie, la naşterea Sf. Ioan Botezătorul. Toate acestea ne arată că a existat o populaţie care a moştenit şi perpetuat da- tini şi diferite obiceiuri, precum şi cuvinte rămase de la populaţia daco- romană şi că această populaţie a transmis până la noi aceste obiceiuri. S- au găsit monedele romane şi fapt cert este că această populaţie din jurul anu- lui 1000 şi după această dată, s- a folosit de valul de apărare în faţa migraţiunii popoarelor din Asia. Abia la 1199 găsim din nou urme istorice despre aşezări şi întâmplări petrecute pe aceste meleaguri . Aşa, în partea de apus a comunei se află o moară numită Bălucana la depărtare de 500 de metri de comună. Numele morii mai păstrează până astăzi numele banului Luca, fostul stăpân al acestui teritoriu. La distanţa de un kilometru se află locul unei foste mănăstiri care, parte de hotar, se numeşte şi astăzi „Ratul Călugărilor” ( conf. V.M: Sava Brancovici, pag. 36- 37, cine a fost ban Luca? În 1199 regele Ungariei Emer- ic deposedă de dreptul de patronat asupra mănăstirii pe ban Luca şi fratele său Ioan, donând- o cu drept de moştenire fiilor lui, Ioan şi Iacob, ( cf. Doc. Acad. Română- sec. XI- XIII, lit. „C”, vol I- pag 17- 18). Motivul deposedării este următorul: în urma cercetării crimelor care stricau, tul- burau şi risipeau averile luptătorilor lui Dumnezeu şi preţul sângelui lui Hristos, cheltuindu- se ca pe nişte bunuri ale lor... le- am luat/ patronatul/ şi le- am dăruit altora pentru a da urmare dreptăţii potri- vit sfatului tuturor fruntaşilor noştri drept aceia am luat numita mănăstire de la fii Luca şi Ioan şi de la alte rude de sânge ale numitului comite şi aceasta am făcut- o după cele ce am aflat din gura şi din mărturia adevărată a prepozitului Beluş precum şi din aceea a tuturor confraţilor săi. Pe aceşti făcători de rele i- am lipsit de bunurile lor aşa după cum sunt vred- nici potrivit faptelor. Dintr- o analiză sumară a acestui docu- ment rezultă următoarele: mănăstirea Sf. Duh sau Dienus este anterioară anului 1199 şi a aparţinut familiei nobile Beche şi urmaşilor ei. Faptul că Banul Luca şi fratele său Ioan, cu alte rude de- ale lor, au tulburat şi risipit averile luptătorilor lui Dumnezeu ne arată că anterior mănăstirea a fost ortodoxă şi, după proce- deul vremurilor, a fost luată de la aceştia şi dată călugărilor catolici al căror prpozit Belus cu confraţii săi au înaintat plângere împotriva Banului Luca şi a fratelui său care nu se împăcau cu noua destinaţie a mănăstirii, fapt care a făcut să cadă în disgraţia regelui Emeric al Ungariei. Urmaşii Banului Luca şi alţi urmaşi ai familiei Beche, n- au încetat nici după această dată lupta pentru ocuparea mănăstirii. La 9 martie 1758 regele Bela luând cunoştinţă de neînţelegerile dintre Apa, fiul comitelui Ioan, Dionisie, mag- istrul Laurenţiu şi alte rude ale sale din neamul Beche, iar de altă parte dintre com- itele Dionisie fiul lui Beche şi Laurenţiu din acelaşi neam, cu privire la patronatul mănăstirii Dienus şi cu privire la moşia Taman şi cele ce ţin de ea, care fuseseră a comitelui Both, decide că Dionisie, fiul lui Beche, să se dueleze cu Laurenţiu, tot din neamul lui Beche. Intervenind, însă, Stefan, fiul regelui, părţile impricinate se împacă în sensul că Dionisie pierde drep- tul de patronat asupra mănăstirii. Moşia Tamand se va împărţi în şase părţi şi Dion- isie va primi a şasea parte care- i va cădea la sorţi. Din respect pentru bătrâneţea sa , şi de dragul păcii, îi vor mai da un loc de un sat care să fie vecin cu partea sa de moşie./ Acad. R.P.R., doc. Vol.XIII, pag. 25/ Dat fiind faptul că hotarul măşiei Ta- man se întindea atunci până la actuala şosea Bocsig- Beliu, în perimetrul căruia cădea şi Bocsigul străvechi, anul 1758 devine anul înfiinţării localităţii Bocsig. Numele provine de la o căpetenie cu nu- mele Both sau Bock la care s- a adăugat sufixul szeg, care înseamnă reşedinţa lui Bock sau Both. De la acest Both îşi are originea familia voievodului Botha de Capolna / Camna/. La 24 iunie 1290- 1301, regele Ungariei, Andrei, dă ordin capitlului din Oradea să cerceteze plângerea lui Grigorie fiul lui Apa care s- a plâns că Ladislau, fiul lui Luca, a ocupat cu silnicie mănăstirea Di- enus, spre marea sa pagubă şi daună. /cf. Doc. Vol. XIII, lit. C, pag 330/. La 15 mai 1318 regele Carol Robert dispune din nou ca mănăstirea Sf. Duh, Dienus, cu toate satele româneşti care au aparţinut lui Leel fiul lui Laurenţiu, pe care le- a dobândit pe calea judecăţii în faţa curţii noastre, de la Ladislau fiul lui Luca, dispune ca să fie înapoiate, cu satele şi cu cele ce ţin de ele...pe care le- a dobândit potrivit dreptului de la susnumitul Ladislau /idem pag. 308 la 27 mai 1347 capitlul din Ora- dea stabileşte hotarele vechi ale moşiei mănăstirii şi a altor moşieri din familia lui Beche/ idem pag. 362- 364/. În cursul anilor, urmaşii familiei Beche, între care şi cei ai Banului Luca, părăsindu- şi religia, prin trecerea la catolicism, s- au maghiarizat, devenind vestita familie Losonczy, dintre care Stefan, fiul lui Dionisie, a ajuns ban de Severin la 1348/ idem pag. 458/. Mem- brii acestei familii, magiarizându- se, s- au răspândit prin Transilvania şi Un- garia jucând un rol însemnat în istoria statului maghiar. În 1387 Stefan Loson- czy primeşte stăpânire peste tot teritoriul Ineului, Pâncotei şi Deznei. Între satele aşezate pe acest teritoriu erau şi Bocsig şi Contractău. După istoricul Marki/ Ist. Jud. Arad, pag. 235/, Contractău cu pădurile din jur aparţinea, în anul 1429, de domeniul familiei Samolytreszi. În 1553, atât Boc- sig cât şi Contractău figurau ca proprietăţi ale familiei Losonczy până în 1561/cf. Marki:op.cit.pag.223 şi 235/. Mănăstirea Sf. Duh aparţinea între anii 1553- 1561 tot familiei Losonczy/ cf. Marki:op.cît. pag.223/. Avram, fiul lui Dionisie, cel care a înte- meiat satul Bocsig a stăpânit la 27 mai 1553 satul Contractău care făcea parte din moşia sa Gerla/ nume de hotar care se mai păstrează şi astăzi la Mocrea/. Ca o amintire despre Banul Luca care a posedat mănăstirea Sf. Duh, se mai păstrează până astăzi denumirea de Mo- ara Bălucana sau Banlucana, la 500 de metri de comună, în partea dinspre Ineu. În 1566, o dată cu Ineu, turcii ocupă şi satele din jur, Bocsig şi Contractău. La 1595 turcii sunt alungaţi de către ardele- ni/ cf. Mangra.op.cît.pag.37/ În anul 1599 Mihai Viteazul, cucerindAr- dealul, a ocupat şi cetăţile Dezna şi Ineu, numind în ele noi căpitani./Mangra:op. cât.pag.37/. În trecerea lui de la Dezna spre Ineu, desigur că Mihai Viteazul a trecut şi prin marginea satului Bocsig. La fel, în 1658, Mihnea Vodă în fruntea unei oşti române, dând turcilor ajutor la ocuparea localităţii Ineu, venind dinspre Brad a trecut şi prin Bocsig. La 1568 Ineu cu ţinutul din jur este reocupat de către turci, ocupaţie care a durat până în anul 1693, când austriecii, sub comanda gen- eralului Heisler, îi alungă pe turci pentru totdeauna. În anul 1609 moşierul Toldy Stefan reo- cupând Ineu de la turci devine stăpânul acestui ţinut deci şi a localităţilor Bocsig, Contractău şi Ercoşeu. Despre luptele cu turcii, diacul Ioan Popovici de Mun- caci consemnează în 1760 că nemţii au luat Timişoara la 1717 iar tătarii robit- au Ţara Hălmagiului şi i- au tăiat curuţii la Hardajul Serbiei la 1733, scris- am eu Popovici Ioan Muncăcianul la 1760, mai 30. Prin alungarea turcilor a urmat peste Ţara Zărandului o perioadă de peste 100 de ani de pace. La 11 decembrie 1732 împăratul austriac Carol al VI- lea donează lui Raynold de Modena tot teritoriul din jurul cetăţilor Şiria, BorosIneu, Dezna şi Hălmagiu cu toate satele aparţinătoare locuitorilor lor, inclusiv Bocsig, Contractău şi Iercoşeni. Bocsig, file de istorie Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile
  7. 7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7 VOCEA BOCSIGULUI Bocsig Cartier a petrecut la „Balul Șomerilor”!
  8. 8. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 8 Poliția vă atenționează! Sărbătorileluniiseptembrie Nasterea Maicii Domnului este prima mare sarbatoare din cursul anului bise- ricesc care a inceput la 1 septembrie. Ea este praznuita pe data de 8 septembrie. Sfanta Scriptura nu ne relateaza acest eveniment. Insa, scrierile apocrife ofera foarte multe amanunte despre originea si copilaria Fecioarei Maria. Cea mai im- portanta sursa in acest sens, o reprezinta Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iu- deo-crestina din sec. al II-lea. Fragmen- tul referitor la Fecioara Maria a fost scris in jurul anului 140. Desi nu este conside- rata o scriere canonica, informatiile oferi- te pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare. Parintii Fecioarei Maria Ioachim si Ana Tatal Fecioarei Maria se numea Ioachim si era din semintia lui Iuda. Sotia lui Ioachim se numea Ana si era fiica preotu- lui Matthan. Astfel, tatal Fecioarei Maria era un urmas al regelui David, iar mama, o descendenta din familia preoteasca a lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proo- rocia ca Mesia va avea o dubla descen- denta: imparateasca si preoteasca. Arhanghelul Gavriil aduce vestea cea buna Pentru ca nu aveau copii, Ioachim si Ana au inceput sa fie ironizati si batjoco- riti de oameni. Lipsa copiilor era conside- rata un blestem din partea lui Dumnezeu. Si totusi, Ioachim si Ana nu s-au razvratit impotriva lui Dumnezeu, nici nu au re- nuntat la viata lor virtuoasa, rugandu-se in continuare cu lacrimi si nadajduind in bunatatea lui Dumnezeu. Traditia spune ca in al cincizecilea an al casatoriei lor Marele Preot de la Templu a refuzat in public jertfa lor, numindu-i blestemati. Intristati, cei doi parinti s-au indreptat spre casa lor din Seforis si au hotarat sa se retraga fiecare pentru post si rugaciu- ne. Ioachim a zis catre sotia sa Ana: „Pe mine nu ma indeamna inima sa mai in- tru in casa mea, caci noi suntem urgisiti de Dumnezeu. Iata eu ma duc la munte si acolo voi posti si ma voi ruga lui Dumne- zeu, doar se va milostivi si ne va da noua un copil”. Iar Ana a inceput sa se roage lui Dumnezeu cu durere si cu multe lacrimi, zicand: „Doamne, Atottiitorule, Cela ce numai cu cuvantul ai facut cerul si pa- mantul si toate cate se vad; Cela ce ai zis fapturilor Tale sa traiasca si sa se inmul- teasca; Cela ce ai binecuvantat pe Sarra, femeia lui Avraam si a nascut pe Isaac la batranete si ai daruit Anei fiu, de a nascut pe Samuel proorocul, da-mi si mie roada pantecelui meu si nu lasa sa fiu de ocara intre oameni, ca de voi naste fiu, sau fiica, il voi inchina Tie cu toata inima si-l voi da sa slujeasca in biserica slavei Tale” (I Regi 1, 11). Ingerul Gavriil se va arata fiecaruia, spu- nandu-le ca rugaciunea lor nu a fost tre- cuta cu vederea si ca Dumnezeu le va tri- mite binecuvantarea Sa. Tot el le-a vestit ca acest prunc se va umple de Duh Sfant din pantecele mamei sale si ca va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1, 4-23). Praznicul liturgic al Nasterii Maicii Domnului Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului exista si la coptii egipteni si la iacobitii si- rieni separati de Biserica Ortodoxa dupa Sinodul al patrulea ecumenic. Avand in vedere ca acestia n-au imprumutat mai nimic de la ortodocsi dupa despartirea lor de Biserica Ecumenica, in¬seamna ca sarbatoarea respectiva era deja in uz si la ei inainte de aceasta despartire. Deci, inceputul ei trebuie pus intre Sinodul III ecumenic (431) si Sinodul IV ecumenic (451). In Apus, sarbatoarea este adoptata in timpul papei Serghie I (687-701). In sec. al VI-lea, Sf. Roman Melodul a compus Condacul si Icosul acestui praznic, iar in sec al VIII-lea, Sf. Ioan Damaschin a al- catuit Canonul ce se canta la slujba Utre- niei. Data de 8 septembrie aleasa pentru praznuire reprezinta ziua sfintirii unei biserici dedicate Fecioarei Maria, con- struita la Ierusalim de catre imparateasa Eudoxia la inceputul sec. al V-lea. Maica Domnului in Calendarul popular Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului marcheaza hotarul astronomic dintre vara si toamna. Batranii spun ca in aceas- ta zi randunelele pleaca spre zonele calde, insectele incep sa se ascunda in pamant, iar frigul isi face simtita prezenta. De aici si spusa: „O trecut Santamarie, leapada si palarie!” Este vremea in care se desfa- soara diferite targuri si iarmaroace. Din aceasta zi se incep unele activitati practi- ce specifice: culegerea unor fructe si plan- te medicinale, batutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semanatul cere- alelor de toamna. Fecioara Maria este cea mai indragita di- vinitate feminina a Panteonului romanesc, invocata si astazi de fete pentru grabirea casatoriei, de femei pentru usurarea nas- terii, de pagubiti pentru prinderea hotilor, de descanta-toare pentru vindecarea bo- lilor etc. Ea are trasaturile Nas¬catoarei, a Marii Zeite neolitice, invocata in mo- mentele de grea cumpana ale omului. In basme ajuta eroinele sa iasa din impas, dar le pedepseste cu asprime cand ii incalca ordinele, vindeca boli grele, reda vederea fiicei orbite de mama vitrega, inzestreaza fecioara vrednica si ascultatoare si o casa- toreste cu fiul de imparat etc. In unele tra- ditii Maica Domnului, adesea identificata cu astrul noptii, Luna, sau cu Pamantul, se roaga de Dumnezeu sa nu prapa¬deasca lumea, sa nu izgoneasca vanturile cu avan- tajele pe care le aduc acestea oamenilor. -8 septembrie- Sărbătorim „Sântămăria Mică” (Nașterea Maicii Domnului) Art. 25, - (1) Semnalele de alarmare acustice pa populaţiei, instituţi- ilor publice si ope- ratorilor economici sunt: alarmă aeria- na, alarma la dez- astre, prealarmă ae- riana și încetarea alarmei. (2) Durata fiecărui semnal de alarmare este de doini minu- te pentru toate mij- loacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. a) Semnalul ALARMĂ AERIA- NĂ se compune din 15 sunete a 4 secun- de fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele, Pentru sirene- le cu aer comprimat semnalul se compu- ne din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele. b) Semnalul ALARMĂ LA DEZ- ASTRE se compu- ne din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secun- de între ele. Pentru sirenele cu aer com- primat semnalul se compune din 5 su- nete a 8 secunde fle- care, cu pauză de 5 secunde între ele. c) Semnalul PREA- LARMĂ AERIANA” se compune din 3 sunete a 32 secun- de fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirene- le cu aer comprimat semnalul se compu- ne din 3 sunete a 16 secunde flecare, cu pauză de 6 secunde între ele. d) Semnalul ÎNCE- TAREA ALARMEI se compune dintr- un sunet continuu, de aceeași intensi- tate, cu durata de 2 minute. Pentru si- renele cu aer com- primat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 1 mi- nut. SVSU Bocsig Execiții de utilizare alarme publice în comună MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR ORDIN Pentru aprobarea Normelor privind organiza- rea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă NR.1259/2006 În atenția cetățenilor! Toți agricultorii care utilizează pentru diverse stropiri substanțe fitosanitare au obligația de a ține evidența aces- tor acțiuni pe o perioadă de trei ani. Evidența substanțelor folosite, precum și a acțiunilor de stropire se înscrie într-un registru special care cuprinde toate tra- tamentele folosite în activitatea agricolă desfășurată. Pentru evitarea unor sancțiuni ulterioa- re nu neglijați să completați modelele de acte ce trebuie întocmite în vederea asi- gurării și arhivării registrelor de evidență a acestor tratamente fitosanitare! 1 din 4 furturi din locuințe este favorizat de neglijența proprietarilor!!!! Pentru PREVENIREA FURTURILOR DIN LOCUINȚE, Inspectoratul de Poliție Județean Arad vă recomandă •Înainte de plecarea de acasă, închideți bine ferestrele camerelor și băilor și încuiați toate ușile exterioare cu cheia. •Când plecați de acasă, rugați vecinii sau rudele apropiate să vă supravegheze locuința, procedați la fel și dvs. când aceștia sunt plecați. •În cazul în care la ușa dvs. se prezintă persoane care vând sau cumpără diferite produse, evitați-le. În niciun caz nu le permiteți accesul în locuință sau în curtea casei. •Nu faceți publică plecarea dvs. de acasă pe rețelele de socializa- re (Facebook). Dacă sunteți victima sau martorul unei infracțiuni, sunați la numărul unic de urgenţă 112 – apel gratuit!

×