ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG SEPTEMBRIE 2017 .

1. CMYK
Bocsigului
VOCEA
Publicația locală a comunei Bocsig
Numărul
77Anul 2017
SEPTEMBRIE
Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier
VOCEA BOCSIGULUI
Bocsig Cartier a petrecut la „Balul Șomerilor”!
„Balul Șomerilor” constituie în
prezent un adevărat brand al co-
munei, numele evenimentului fiind
deja cunoscut în tot județul Arad și
nu numai, toată lumea fiind familia-
rizată cu acest bal al comunei, un bal
care a atras atenția tuturor mai ales
prin numele său!
Să ne amintim cum a început totul:
acum mulți ani, fabrica de cherestea
de la gară a intrat în faliment, oprind
activitatea și închizându-și porțile. A
fost un moment de mare tristețe pen-
tru cei care aveau un loc de muncă la
fabrică, toți intrând în șomaj.
Cu toate acestea, pentru a face
haz de necaz, cei ieșiți în șomaj au
hotărât, să facă un bal. Un „Bal al
Șomerilor”! Așa s-a născut acest
bal, care iată, peste ani se continuă
și astăzi, devenind un nume cu-
noscut, ajungând să facă parte din-
tre evenimentele importante ale
județului, în seara balului venind
la Bocsig Cartier lume de peste tot,
nu doar din comuna noastră, prin-
tre invitați numărându-se și depu-
tatul Florin Tripa.
Toți cei veniți au avut parte de o
seară petrecută la Bocsig Cartier,
într-o atmosferă a prieteniei și bu-
nei înțelegeri, într-o atmosferă pe
care în fiecare an am perceput-o
ca pe o atmosferă caldă, ca într-o
familie.
Comunitatea locală din Bocsig
Cartier știe să petreacă frumos!
Am văzut acest lucru și anul acesta,
când parcul s-a umplut de oameni
inimoși, deschiși, care au venit cu
mic cu mare să se bucure de o seară
specială. Frumos!
Avem deosebita plăcere de a vă aduce în fața ochilor
imagini de la „Balul Șomerilor” de la Bocsig Cartier, care
anul acesta, păstrând obiceiul, a fost organizat pe înain-
tea sărbătorii Sfintei Marii. Balul a început seara, în data
de 14 august,pe la ora 21:00, așa că toată lumea a putut
petrece în voie, știut fiind că vinerea, după vecernie, s-a
încheiat și postul acestei mari sărbători a creștinătății.
Ediția din acest an a balului a fost la fel ca cele de
dinainte, o ediție a bucuriei, veseliei și voioșiei, fiind
o seară în care petrecerea s-a mutat la Bocsig Cartier,
o petrecere nu doar a acestei localități frumoase, ci a
întregii comune.
>>> pag. 2
Să nu uităm de surpriza serii,
care a fost apariția ansamblu-
lui nostru „Țărinuța”, care a
prezentat publicului un spec-
tacol folcloric aparte.
A fost o surpriză pentru toată
lumea, ansamblul fiind apla-
udat îndelung pentru reper-
toriul folcloric, un repertoriu
autentic bocsigan.

2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2
VOCEA BOCSIGULUI
Bocsig Cartier a petrecut la „Balul Șomerilor”!
Balul a fost organizat ca de
obicei în parcul de la Bocsig Cartier, unde
începând cu ora 21:00 muzicanții anume
tocmiți pentru acest prilej au început a cânta,
chemând astfel lumea la joc și distracție.
Nu a durat mult până ce parcul s-a umplut
de cei veniți a petrece o seară frumoasă, co-
piii, părinții, bunicii, după obiceiul din fiec-
are an, cu toții au căutat cărarea către parc
pentru a fi împreună, ca o comunitate unită
a Bosigului.
Parcul s-a umplut efectiv de viață, în am-
bientul melodiilor populare. Lumea s-a simțit
bine: cei mici se jucau, cei tineri își căutau
iubirea, unii sporovăiau amical cu prietenii,
totul sub privirile vigilente ale celor de vârsta
a treia cărora nu le scăpa nimic. O atmosferă
plăcută, curată, de familie.
Nelipsita tombolă a fost și ea la mare căutare, fi-
ind aduse special și anul acesta o serie de premii,
care mai de care mai diversificate, de la biscuiți cu
alune, până la umbrele. Apropo de umbrele, mare
noroc că a fost vreme bună la bal, față de acum trei
ani când a plouat cu găleata iar balul a trebuit să se
țină în Căminul Cultural. Asta a făcut ca tradiția
balului din parc să poată fi respectată, muzica, pre-
miile, distracția, fiind în aer liber, sub lumina lunii,
umbra pomilor și în acordurile muzicii populare.
Cu adevărat frumos!
Terasele au fost și ele pline, micii sfîrîind molcom
pe grătare,în timp ce berea curgea galeș, iar sticla cu
țuiculiță trecea din mână în mână. Ce să o mai lungim,
a fost seara petrecerii la Bocsig Cartier!
>>> pag.1
>>> pag.3

3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3
VOCEA BOCSIGULUI
Bocsig Cartier a petrecut
la „Balul Șomerilor”!
Vă lăsăm în compania câtorva imagini reprezentative de la sărbătoare , deoarece
spațiul publicației locale este destul de restrâns, preferând astfel, prin aceste imagini,
să vă aducem în fața ochilor amintiri de la acest important eveniment, abia anul
următor urmând a ne reîntâlni cu o altă zi de sărbătoare la Bocsig Cartier.
A fost zi de sărbătoare la Bocsig
Cartier, iar lumea a simțit acest lucru din plin,
peste tot fiind oamenei veseli, dornici de a pe-
trece.
Ne rămân acum doar amintirile, care ar putea
suna așa: o seară de bal ca-n povești! Cu oa-
meni veseli, cu sufletul deschis, cu bucuria de a
ne bucura ca o comunitate unită și plină de dra-
gostea pentru frumos. Avem o comună „vie” iar
aeest lucru s-a simțit din plin!
La Bocsig Cartier s-a văzut că oamenii de pe
la noi știu să prețuiască momentele frumoase,
trecând elegant, cu bucuria prezentului, peste
orice obstacol. A fost sărbătoare la Bocsig Car-
tier- „Balul șomerilor”! Imaginile vorbesc de la
sine!
>>> pag.2

4. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 4
„Țărinuța” a câștigat trofeul con-
cursului de folclor organizat în
orașul Costești! Un trofeu care spune
mult despre ceea ce reprezintă astăzi
formația de dansuri a comunei noas-
tre: un ansambl complet, cu un rep-
ertoriu autentic, care promovează
valorileși tradițiile bocigane.
Așadar, „Țărinuța” ne-a reprezentat
ci cinste din nou, la Costești, unde,
componenții ansamblului au reușit
din nou să atragă simpatia public-
ului prezent, dansurile și reperto-
riul adus în scenă de reprezentanții
nosștri strângând aplauze după
aplauze, ceea ce a făcut ca ai noștri
să câștige și marele premiu.
Dansautenticromânesc,tradițional
bocsigan, asta a arătat la Costești
„Țărinuța”, un nume care capătă de
la an la an o tot mai mare rezonanță
artistică, invitațiile de a participa la
diverse spectacole necontenind să
vină.
Chiar dacă formația de dansuri a co-
munei s-a format abia de patru ani,
putem spune că ansamnblul nostru,
prin ambiția și preocuparea tiner-
ilor componenți, a instructorilor și
a părinților implicați, a reușit într-o
perioadă relativ scurtă să surprindă
pe toată lumea prin evoluție, în mo-
mentul de față „Țărinuța” fiind un an-
samblu închegat, cu un prestigiu pozi-
tiv în spate.
Suntem convinși că și pe viitor
formația comunei noastre va avea
un progres constant, mai ales că ve-
dem o preocupare a tinerilor de a
participa la ansamblu, ceea ce este
un lucru bun, fiindcă promovarea
tradițiilor și culturii bocsigane, a
portului nostru popular, trebuie
să se regăsească în dorința întregii
comunități locale.
Așa trebuie să gândească oricine
care se regăsește aproape cu inima
de comuna Bocsig, deoarece doar
prin păstrarea indentității folclorice
putem spune că avem unicitate ca
și comunitate față de ceilalți, doar
astfel, Bocsigul, ca și comună, se va
putea promova pe mai departe.
În concluzie, „Țărinuța” a venit
acasă dela Costești cu marele pre-
miu, motiv pentru care felicităm
componenții ansamblului și instruc-
torii, merită acest lucru!
„Țărinuța”, locul I la Costești!

5. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUIpag. 5
11 septembrie,
începe noul an școlar 2017/2018
Anulșcolar2017-2018vaavea35desăptămânidecursuri,însumând167dezilelucrătoare,potri-
vitordinuluiministruluiEducaţiei.Cursurilevorîncepeîn11septembrie2017șisevorîncheiape15
iunie2018.Programul„ȘcoalaAltfel”vafiîntocmitdecătrefiecareunitatedeînvăţământînparte.
Copiiivorintraînvacanțadevarăpe16iunie2018.
Anulșcolar2017-2018sestructureazăpedouăsemestre:
–semestrulI(cuoduratăde18săptămâni,dispuseînperioada11septembrie2017–2februarie2018)
–semestrulalII-lea(cuoduratăde17săptămâni,dispuseînperioada12februarie2018–15iunie2018).
Prin excepție de la prevederile anterior menționate, pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul
școlarare32desăptămânidecursurișiseîncheieîndatade25mai2018.
Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 34 de săptămâni de cursuri și se încheie în data de 8 iunie 2018, în
timp ce pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. Pentru clasele din învăţământul
profesional,duratacursuriloresteceastabilităprinplanurile-cadrudeînvăţământînvigoare.
Pentruînvăţământulspecial–claseleaIX-a–aXI-a,ciclulinferioralliceului,filieratehnologică,durata
cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 177 de zile lucrătoare. Stagiile de pregătire practică pentru
careauoptatabsolvențiicicluluiinferioralliceului,filieratehnologică,cuprind720deorecaresedesfășoară
în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform
structuriianuluișcolar,curespectareavacanțelor.Pentruînvăţământulpostliceal(școalăpostlicealășișcoală
demaiștri),duratacursuriloresteceastabilităprinplanurile-cadrudeînvăţământ,învigoare.
Vacanţeleelevilordintoatecicluriledeînvățământsuntprogramateastfel:vacanţadeiarnă(23decembrie
2017–14ianuarie2018),vacanţăintersemestrială(3–11februarie2018),vacanţadeprimăvară(31martie
–10aprilie2018)șivacanţadevară(16iunie–9septembrie2018).
Suplimentar,claseledinînvăţământulprimarșigrupeledinînvăţământulpreșcolarbeneficiazădevacanţă
însăptămâna28octombrie–5noiembrie2017.
Programul naţional „Școala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar și
poatefiderulatînperioada2octombrie2017–31mai2018pebazauneiplanificăricerămâneladeciziașcolilor.
Desfășurareaprogramului„Școalaaltfel”nucoincidecuperioadaalocatăsusţineriitezelorsemestriale,care
voravealoc,deregulă,lafinalulsemestrelor,dupăparcurgereaprogrameișcolarecucelpuţintreisăptămâni
înaintedefinalulsemestrului.
STRUCTURAAnuluișcolar2017-2018(începepedatade1septembrie2017,
seîncheiepedatade31august2018):
SemestrulI(18săptămâni):11septembrie2017-2februarie2018
Cursuri:luni,11septembrie2017–vineri,22decembrie2017
Vacanţă(învăţământprimarșipreșcolar):28octombrie–5noiembrie2017
Vacanţadeiarnă:sâmbătă,23decembrie2017–duminică,14ianuarie2018
Cursuri:luni,15ianuarie2018–vineri,2februarie2018
Vacanţaintersemestrială:sâmbătă,3februarie2018–duminică,11februarie2018
SemestrulalII-lea(17săptămâni):12februarie2018–15iunie2018
Cursuri:luni,12februarie2018–vineri,30martie2018
Vacanţadeprimăvară:sâmbătă,31martie2018–marţi,10aprilie2018
Cursuri:miercuri,11aprilie2018–vineri15iunie2018
Vacanţadevară:sâmbătă,16iunie2018–duminică,9septembrie2018
Lucrărilesemestriale/tezelesesusținlafinalulsemestrelor,dupăparcurgereaprogrameișcolarecucelpuțin
3săptămâniînaintedefinalulsemestrului.
Etapele naționale ale olimpiadelor școlare se organizează, de regulă, în perioada vacanţei de primăvară,
conformcalendaruluiolimpiadelornaționaleșcolare.
În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale și de specificul
școlii, inspectoratele școlare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale struc-
turiianuluișcolarstabilite.
Ordinul mai stabilește că, în zilele libere legale nu se organizează cursuri. Astfel, elevii și cadrele didactice
voravealiber:
-joi,30noiembrie2017(SfântulAndrei);
-vineri,1decembrie2017(ZiuaNaţionalăaRomâniei);
-miercuri,24ianuarie2018(ZiuaUniriiPrincipatelorRomâne);
-marţi,1mai2018(ZiuaInternaţionalăaMuncii);
-vineri,1iunie2018(ZiuaCopilului);
-marţi,5iunie2018(Rusaliile).
-Înplus,unităţiledeînvăţământșiinspectorateleșcolarevormarcaprinmanifestărispecifice,organizate
întimpulprogramuluidelucru,zilelede:
-5octombrie–Ziuainternaţionalăaeducaţiei;
-5iunie–Ziuaînvăţătorului.
În atenția cetățenilor
Părinții care pleacă la muncă in
străinătate sunt obligați să anunțe
autoritățile publice locale (SPAS)
În atenția, părinților care pleacă la muncă în străinătate,
fie că au contract de muncă sau nu, dar își lasă copiii acasă :
Părinții/persoanele care au copii minori în îngrijire și vor să plece în străi-
nătate, au obligaţia de a notifica această intenţie reprezentanților serviciului
public de asistență socială de la Primăria de domiciliu, cu minimum 40 de
zile înainte de a părăsi ţara și să desemneze o persoană care se va ocupa de
copii, potrivit Legii 272/2004, privind protecţia drepturilor copilului (mo-
dificătă și completată prin Legea 257/2013), republicată, cu modificările și
completările ulterioare. În acest sens, pot exista mai multe situații:
1.În situația în care doar unul dintre părinți pleacă în străinătate(la muncă
sau în alte situații), are obligația să se prezinte la primăria de domiciliu, cu
cel puțin 40 de zile înainte de a pleca în afara țării, pentru a declara cu cine
va rămâne copilul/copiii pe perioada plecării sale la muncă în străinătate.
În aceste sens, sunt necesare următoarele documente:
- copie xerox de pe carte de identitate a părintelui care pleacă;
- copie xerox de pe carte de identitate a persoanei desemnate să se ocupe
de creșterea, îngrijirea și educarea copilului/copiilor rămași acasă;
-copie xerox de pe certificatele de naștere/cărților de identitate/ ale copi-
lului/copiilor;
-adeverință de la școală pentru elev/i;
-adeverință de la medicul de familie pentru copil/copii;
- adeverință de la medicul de familie pentru persoana responsabilă,etc.
2.În cazul familiei cu un singur părinte( divort, deces, etc.), părintele/tuto-
rele are obligația de a notifica în scris intenția lui de a pleca în străinătate în
fața reprezentanților serviciului public de asistență socială de la primăria de
domiciliu, respectând termenul mai sus menționat.
Notificarea trebuie sa conțină, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei
care se va ocupa de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților
sau tutorelui, după caz.
Persoana desemnată trebuie sa faca parte din familia extinsă, adică sa fie
rudă până la gradul patru inclusiv, să aibă minimum 18 ani si să îndepli-
nească condițiile materiale și garanțiile morale necesare creșterii și îngrijirii
unui copil.
Confirmarea persoanei în întreținerea careia va rămâne copilul, se efectu-
ează de către instanța de tutelă.
La Serviciul Public de Asistență Socială al primăriei, cei în cauză, vor pri-
mi îndrumare și sprijin în vederea întocmirii dosarului privind delegarea
autorității părintești temporare, pentru a fi depus cu celeritate la judecătoria
de circumscripție.
În aceste sens, sunt necesare următoarele documente:
- copie xerox de pe carte de identitate a părintelui/părinților care pleacă;
- sentință de divorț;
- certificat de deces;
- copie xerox de pe cartea de identitate a persoanei desemnată, responsa-
bilă să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea copilului/copiilor rămași
acasă;
-cazier judiciar;
- adeverință de venit, cupon pensie, etc, privind veniturile persoanei res-
ponsabile să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea copilului/copiilor
rămași acasă;
- adeverință de la medicul de familie pentru persoana responsabilă;
-copie xerox de pe certificatele de naștere/cărților de identitate/ ale copi-
lului/copiilor;
-adeverință de la școală pentru elev/i;
-adeverință de la medicul de familie pentru copil/copii,etc.
3. În cazul în care ambii părinții părăsesc țara, este valabilă și obligatorie
aceeași procedura de la punctul 2.
Atenţie! Părinţii care nu notifică autorităţile locale cu privire la intenţia
de a pleca la muncă în afara ţării, constituie contraventie (daca nu a fost
săvârșităînastfeldecondițiiîncâtpotrivitlegiisăfieconsideratăinfracțiune)
și se sanctionează cu amenda de la 500 lei la 1000 lei.
Primăria Comunei Bocsig
- persoanele care au dobândit recent domiciliu pe raza comunei Bocsig, cât și
cele care locuiesc fară forme legale și au în întreținere copii minori, persoane
vârstnice sau persoane cu handicap, sunt invitate să se prezinte cât mai urgent
posibil la Primarie, pentru luarea acestora din urmă în evidența biroului de
autoritate tutelară și asistență socială. Va mulțumim pentru ințelegere și cola-
borare.
Serviciul Public de Asistență Socială
al comunei Bocsig, informează:

6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6
VOCEA BOCSIGULUI
Vechi aşezări
Pe locul unde este aşezat astăzi Bocsig
s- au găsit urme arheologice despre o
veche aşezare românească. Aşa la săparea
fundaţiei locuitorului Belean Simion de
la nr. 390 s- a găsit o urnă cu o monedă
romană, proprietatea diaconului Belean
N. Caransebiş, care a fost identificată de
către muzeul Bruckenthal din Sibiu ca
datând din anii 130- 140 ai erei noastre. La
cimitirul dinspre Mînerău s- au găsit la fel
trei monede romane neidentificate. Faptul
acesta arată că pe acest teritoriu a existat o
aşezare romană. De altfel toate comunele
şi satele din jur posedă vestigii ale trecu-
tului milenar. În satul Cuied este o veche
aşezare dacică. În satul Şilindia s- a aflat
o comoară de 800 de monede de la Filip
al II- lea al Macedoniei. La Iercoşeni se
află delimitat un castru roman la locul de
hotar Găguriţa, Ungheţ, Filipeşti. Tot pe
acolo trece vestitul Troian- vechea graniţă
a Daciei în prima ocupaţie romană. Faptul
că este foarte bine conservat denotă că a
fost folosit de către organizaţiile autonome
române şi în Evul Mediu. La Camna trece
un drum roman dinspre Cuied pe la partea
de hotar, Ţarină trece pe la Bremia, Cam-
na spre Târnova, Colonia Traian Ineu până
la Cermei prin pădure. Tot la Camna pe la
Bremia şi Bremiuţa s- au găsit topoare
din piatră din epoca neoliticului, la fel la
Iercoşeni.
Cum s- a chemat aşezarea de pe vremea
romanilor nu se poate şti. Faptul că în co-
muna Bocsig se păstrează cuvinte vechi,
colinde din epoca încreştinării şi obicei-
uri străvechi, ne determină să credem că
populaţia de astăzi a moştenit cuvinte şi
obiceiuri rămase de la acea populaţie.
De exemplu: - leurdă, cuvânt dac care
înseamnă usturoiul dacilor, motrone, om
mai redus mintal, provine de la matronă
romană care era socotită inferioară
bărbatului, goaţe- străin, de la goţi,
brebucă sau dâcă- a te împotrivi, a bui- a
coborî, tauli- mauli- cuvinte de la romani,
Zău- Dumnezeu, ai- usturoi, sărbătoare,
câşlegi, comândare, cuminecare, comând,
sărindar, păgân, creştin, priveghiu, priveg-
here, toate din epoca încreştinării; la fel
sărbătorile: Florii, Ajunare, crăciun, Ru-
salii, Apă Bobotează, Sf. Toader, Sântion,
etc. Alte expresii şi cuvinte: hăbiţă- haină,
săgeac- porostrie, hârtoane- acareturi,
a gomoni- a se împăca, juiera- a se tân-
gui, huşdulă- casă dărăpănată, a lepeti- a
trăncăni, mâgă- om neajutorat, turlica-
pasăre, a face poance- a face ciufală din
cineva, a ciocobi- a ciocni ouă de Paşti,
a tolări- a face gălăgie degeaba, huledit-
refăcut după boală, păcurar- păstor, a
urămi- a blestema pe Dumnezeu, a buzări-
a batjocori, a motrăşi- a dosi, a ascunde,
a se cârji- a discuta împotrivă, a hului- a
dărâma, a şui- a se văicări, ciubanc ( ciu-
cort)- ol de pământ care are gura lipsă sau
spartă, a ciufuli- a batjocori pe cineva,
hăbădicuri- resturi de crengi pe care nu le
ia nimeni în seamă, a boscorodi- a vorbi
mult fără înţeles.
Tot pentru vechimea românilor pe aceste
meleaguri mai pledează colindele. Sunt,
până astăzi, bătrâni care ştiu colinde din
epoca încreştinării, cum este colinda Trei
fraţi se pildeau- colindă din epoca în care
românii erau păstori.
Alături de acestea se mai păstrează până
la noi obiceiuri păgâne de la daci şi ro-
mani, în legătură cu diferite sărbători cum
este alungatul bosorcilor la Sf. Gheorghe,
aruncarea de cununi la sânziene pe casă
în iunie, la naşterea Sf. Ioan Botezătorul.
Toate acestea ne arată că a existat o
populaţie care a moştenit şi perpetuat da-
tini şi diferite obiceiuri, precum şi cuvinte
rămase de la populaţia daco- romană şi că
această populaţie a transmis până la noi
aceste obiceiuri.
S- au găsit monedele romane şi fapt cert
este că această populaţie din jurul anu-
lui 1000 şi după această dată, s- a folosit
de valul de apărare în faţa migraţiunii
popoarelor din Asia.
Abia la 1199 găsim din nou urme istorice
despre aşezări şi întâmplări petrecute
pe aceste meleaguri . Aşa, în partea de
apus a comunei se află o moară numită
Bălucana la depărtare de 500 de metri
de comună. Numele morii mai păstrează
până astăzi numele banului Luca, fostul
stăpân al acestui teritoriu. La distanţa
de un kilometru se află locul unei foste
mănăstiri care, parte de hotar, se numeşte
şi astăzi „Ratul Călugărilor” ( conf. V.M:
Sava Brancovici, pag. 36- 37, cine a fost
ban Luca? În 1199 regele Ungariei Emer-
ic deposedă de dreptul de patronat asupra
mănăstirii pe ban Luca şi fratele său Ioan,
donând- o cu drept de moştenire fiilor lui,
Ioan şi Iacob, ( cf. Doc. Acad. Română-
sec. XI- XIII, lit. „C”, vol I- pag 17- 18).
Motivul deposedării este următorul: în
urma cercetării crimelor care stricau, tul-
burau şi risipeau averile luptătorilor lui
Dumnezeu şi preţul sângelui lui Hristos,
cheltuindu- se ca pe nişte bunuri ale lor...
le- am luat/ patronatul/ şi le- am dăruit
altora pentru a da urmare dreptăţii potri-
vit sfatului tuturor fruntaşilor noştri drept
aceia am luat numita mănăstire de la fii
Luca şi Ioan şi de la alte rude de sânge
ale numitului comite şi aceasta am făcut-
o după cele ce am aflat din gura şi din
mărturia adevărată a prepozitului Beluş
precum şi din aceea a tuturor confraţilor
săi. Pe aceşti făcători de rele i- am lipsit
de bunurile lor aşa după cum sunt vred-
nici potrivit faptelor.
Dintr- o analiză sumară a acestui docu-
ment rezultă următoarele: mănăstirea Sf.
Duh sau Dienus este anterioară anului
1199 şi a aparţinut familiei nobile Beche
şi urmaşilor ei. Faptul că Banul Luca şi
fratele său Ioan, cu alte rude de- ale lor,
au tulburat şi risipit averile luptătorilor
lui Dumnezeu ne arată că anterior
mănăstirea a fost ortodoxă şi, după proce-
deul vremurilor, a fost luată de la aceştia
şi dată călugărilor catolici al căror prpozit
Belus cu confraţii săi au înaintat plângere
împotriva Banului Luca şi a fratelui său
care nu se împăcau cu noua destinaţie a
mănăstirii, fapt care a făcut să cadă în
disgraţia regelui Emeric al Ungariei.
Urmaşii Banului Luca şi alţi urmaşi
ai familiei Beche, n- au încetat nici
după această dată lupta pentru ocuparea
mănăstirii. La 9 martie 1758 regele Bela
luând cunoştinţă de neînţelegerile dintre
Apa, fiul comitelui Ioan, Dionisie, mag-
istrul Laurenţiu şi alte rude ale sale din
neamul Beche, iar de altă parte dintre com-
itele Dionisie fiul lui Beche şi Laurenţiu
din acelaşi neam, cu privire la patronatul
mănăstirii Dienus şi cu privire la moşia
Taman şi cele ce ţin de ea, care fuseseră
a comitelui Both, decide că Dionisie, fiul
lui Beche, să se dueleze cu Laurenţiu, tot
din neamul lui Beche. Intervenind, însă,
Stefan, fiul regelui, părţile impricinate se
împacă în sensul că Dionisie pierde drep-
tul de patronat asupra mănăstirii. Moşia
Tamand se va împărţi în şase părţi şi Dion-
isie va primi a şasea parte care- i va cădea
la sorţi. Din respect pentru bătrâneţea sa
, şi de dragul păcii, îi vor mai da un loc
de un sat care să fie vecin cu partea sa de
moşie./ Acad. R.P.R., doc. Vol.XIII, pag.
25/ Dat fiind faptul că hotarul măşiei Ta-
man se întindea atunci până la actuala
şosea Bocsig- Beliu, în perimetrul căruia
cădea şi Bocsigul străvechi, anul 1758
devine anul înfiinţării localităţii Bocsig.
Numele provine de la o căpetenie cu nu-
mele Both sau Bock la care s- a adăugat
sufixul szeg, care înseamnă reşedinţa lui
Bock sau Both. De la acest Both îşi are
originea familia voievodului Botha de
Capolna / Camna/.
La 24 iunie 1290- 1301, regele Ungariei,
Andrei, dă ordin capitlului din Oradea să
cerceteze plângerea lui Grigorie fiul lui
Apa care s- a plâns că Ladislau, fiul lui
Luca, a ocupat cu silnicie mănăstirea Di-
enus, spre marea sa pagubă şi daună. /cf.
Doc. Vol. XIII, lit. C, pag 330/. La 15 mai
1318 regele Carol Robert dispune din nou
ca mănăstirea Sf. Duh, Dienus, cu toate
satele româneşti care au aparţinut lui Leel
fiul lui Laurenţiu, pe care le- a dobândit
pe calea judecăţii în faţa curţii noastre,
de la Ladislau fiul lui Luca, dispune ca
să fie înapoiate, cu satele şi cu cele ce
ţin de ele...pe care le- a dobândit potrivit
dreptului de la susnumitul Ladislau /idem
pag. 308 la 27 mai 1347 capitlul din Ora-
dea stabileşte hotarele vechi ale moşiei
mănăstirii şi a altor moşieri din familia
lui Beche/ idem pag. 362- 364/.
În cursul anilor, urmaşii familiei Beche,
între care şi cei ai Banului Luca,
părăsindu- şi religia, prin trecerea la
catolicism, s- au maghiarizat, devenind
vestita familie Losonczy, dintre care
Stefan, fiul lui Dionisie, a ajuns ban de
Severin la 1348/ idem pag. 458/. Mem-
brii acestei familii, magiarizându- se,
s- au răspândit prin Transilvania şi Un-
garia jucând un rol însemnat în istoria
statului maghiar. În 1387 Stefan Loson-
czy primeşte stăpânire peste tot teritoriul
Ineului, Pâncotei şi Deznei. Între satele
aşezate pe acest teritoriu erau şi Bocsig
şi Contractău.
După istoricul Marki/ Ist. Jud. Arad,
pag. 235/, Contractău cu pădurile din
jur aparţinea, în anul 1429, de domeniul
familiei Samolytreszi. În 1553, atât Boc-
sig cât şi Contractău figurau ca proprietăţi
ale familiei Losonczy până în 1561/cf.
Marki:op.cit.pag.223 şi 235/. Mănăstirea
Sf. Duh aparţinea între anii 1553- 1561
tot familiei Losonczy/ cf. Marki:op.cît.
pag.223/.
Avram, fiul lui Dionisie, cel care a înte-
meiat satul Bocsig a stăpânit la 27 mai
1553 satul Contractău care făcea parte
din moşia sa Gerla/ nume de hotar care se
mai păstrează şi astăzi la Mocrea/.
Ca o amintire despre Banul Luca care
a posedat mănăstirea Sf. Duh, se mai
păstrează până astăzi denumirea de Mo-
ara Bălucana sau Banlucana, la 500 de
metri de comună, în partea dinspre Ineu.
În 1566, o dată cu Ineu, turcii ocupă şi
satele din jur, Bocsig şi Contractău. La
1595 turcii sunt alungaţi de către ardele-
ni/ cf. Mangra.op.cît.pag.37/
În anul 1599 Mihai Viteazul, cucerindAr-
dealul, a ocupat şi cetăţile Dezna şi Ineu,
numind în ele noi căpitani./Mangra:op.
cât.pag.37/. În trecerea lui de la Dezna
spre Ineu, desigur că Mihai Viteazul a
trecut şi prin marginea satului Bocsig.
La fel, în 1658, Mihnea Vodă în fruntea
unei oşti române, dând turcilor ajutor la
ocuparea localităţii Ineu, venind dinspre
Brad a trecut şi prin Bocsig. La 1568 Ineu
cu ţinutul din jur este reocupat de către
turci, ocupaţie care a durat până în anul
1693, când austriecii, sub comanda gen-
eralului Heisler, îi alungă pe turci pentru
totdeauna.
În anul 1609 moşierul Toldy Stefan reo-
cupând Ineu de la turci devine stăpânul
acestui ţinut deci şi a localităţilor Bocsig,
Contractău şi Ercoşeu. Despre luptele
cu turcii, diacul Ioan Popovici de Mun-
caci consemnează în 1760 că nemţii au
luat Timişoara la 1717 iar tătarii robit- au
Ţara Hălmagiului şi i- au tăiat curuţii la
Hardajul Serbiei la 1733, scris- am eu
Popovici Ioan Muncăcianul la 1760, mai
30. Prin alungarea turcilor a urmat peste
Ţara Zărandului o perioadă de peste 100
de ani de pace.
La 11 decembrie 1732 împăratul austriac
Carol al VI- lea donează lui Raynold de
Modena tot teritoriul din jurul cetăţilor
Şiria, BorosIneu, Dezna şi Hălmagiu cu
toate satele aparţinătoare locuitorilor lor,
inclusiv Bocsig, Contractău şi Iercoşeni.
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig,
lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7
VOCEA BOCSIGULUI
Bocsig Cartier a petrecut la
„Balul Șomerilor”!

8. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 8
Poliția vă atenționează!
Sărbătorileluniiseptembrie
Nasterea Maicii Domnului este prima
mare sarbatoare din cursul anului bise-
ricesc care a inceput la 1 septembrie. Ea
este praznuita pe data de 8 septembrie.
Sfanta Scriptura nu ne relateaza acest
eveniment. Insa, scrierile apocrife ofera
foarte multe amanunte despre originea
si copilaria Fecioarei Maria. Cea mai im-
portanta sursa in acest sens, o reprezinta
Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iu-
deo-crestina din sec. al II-lea. Fragmen-
tul referitor la Fecioara Maria a fost scris
in jurul anului 140. Desi nu este conside-
rata o scriere canonica, informatiile oferi-
te pot fi considerate veridice, cu rezervele
de rigoare.
Parintii Fecioarei Maria
Ioachim si Ana
Tatal Fecioarei Maria se numea Ioachim
si era din semintia lui Iuda. Sotia lui
Ioachim se numea Ana si era fiica preotu-
lui Matthan. Astfel, tatal Fecioarei Maria
era un urmas al regelui David, iar mama,
o descendenta din familia preoteasca a lui
Aaron, implinindu-se prin aceasta proo-
rocia ca Mesia va avea o dubla descen-
denta: imparateasca si preoteasca.
Arhanghelul Gavriil
aduce vestea cea buna
Pentru ca nu aveau copii, Ioachim si
Ana au inceput sa fie ironizati si batjoco-
riti de oameni. Lipsa copiilor era conside-
rata un blestem din partea lui Dumnezeu.
Si totusi, Ioachim si Ana nu s-au razvratit
impotriva lui Dumnezeu, nici nu au re-
nuntat la viata lor virtuoasa, rugandu-se
in continuare cu lacrimi si nadajduind in
bunatatea lui Dumnezeu. Traditia spune
ca in al cincizecilea an al casatoriei lor
Marele Preot de la Templu a refuzat in
public jertfa lor, numindu-i blestemati.
Intristati, cei doi parinti s-au indreptat
spre casa lor din Seforis si au hotarat sa
se retraga fiecare pentru post si rugaciu-
ne. Ioachim a zis catre sotia sa Ana: „Pe
mine nu ma indeamna inima sa mai in-
tru in casa mea, caci noi suntem urgisiti
de Dumnezeu. Iata eu ma duc la munte si
acolo voi posti si ma voi ruga lui Dumne-
zeu, doar se va milostivi si ne va da noua
un copil”. Iar Ana a inceput sa se roage lui
Dumnezeu cu durere si cu multe lacrimi,
zicand: „Doamne, Atottiitorule, Cela ce
numai cu cuvantul ai facut cerul si pa-
mantul si toate cate se vad; Cela ce ai zis
fapturilor Tale sa traiasca si sa se inmul-
teasca; Cela ce ai binecuvantat pe Sarra,
femeia lui Avraam si a nascut pe Isaac la
batranete si ai daruit Anei fiu, de a nascut
pe Samuel proorocul, da-mi si mie roada
pantecelui meu si nu lasa sa fiu de ocara
intre oameni, ca de voi naste fiu, sau fiica,
il voi inchina Tie cu toata inima si-l voi
da sa slujeasca in biserica slavei Tale” (I
Regi 1, 11).
Ingerul Gavriil se va arata fiecaruia, spu-
nandu-le ca rugaciunea lor nu a fost tre-
cuta cu vederea si ca Dumnezeu le va tri-
mite binecuvantarea Sa. Tot el le-a vestit
ca acest prunc se va umple de Duh Sfant
din pantecele mamei sale si ca va fi un vas
ales lui Dumnezeu. (Luca 1, 4-23).
Praznicul liturgic
al Nasterii Maicii Domnului
Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului
exista si la coptii egipteni si la iacobitii si-
rieni separati de Biserica Ortodoxa dupa
Sinodul al patrulea ecumenic. Avand in
vedere ca acestia n-au imprumutat mai
nimic de la ortodocsi dupa despartirea
lor de Biserica Ecumenica, in¬seamna
ca sarbatoarea respectiva era deja in uz si
la ei inainte de aceasta despartire. Deci,
inceputul ei trebuie pus intre Sinodul III
ecumenic (431) si Sinodul IV ecumenic
(451).
In Apus, sarbatoarea este adoptata in
timpul papei Serghie I (687-701). In sec.
al VI-lea, Sf. Roman Melodul a compus
Condacul si Icosul acestui praznic, iar in
sec al VIII-lea, Sf. Ioan Damaschin a al-
catuit Canonul ce se canta la slujba Utre-
niei. Data de 8 septembrie aleasa pentru
praznuire reprezinta ziua sfintirii unei
biserici dedicate Fecioarei Maria, con-
struita la Ierusalim de catre imparateasa
Eudoxia la inceputul sec. al V-lea.
Maica Domnului in Calendarul popular
Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului
marcheaza hotarul astronomic dintre
vara si toamna. Batranii spun ca in aceas-
ta zi randunelele pleaca spre zonele calde,
insectele incep sa se ascunda in pamant,
iar frigul isi face simtita prezenta. De aici
si spusa: „O trecut Santamarie, leapada
si palarie!” Este vremea in care se desfa-
soara diferite targuri si iarmaroace. Din
aceasta zi se incep unele activitati practi-
ce specifice: culegerea unor fructe si plan-
te medicinale, batutul nucilor, recoltarea
ogoarelor, culesul viilor, semanatul cere-
alelor de toamna.
Fecioara Maria este cea mai indragita di-
vinitate feminina a Panteonului romanesc,
invocata si astazi de fete pentru grabirea
casatoriei, de femei pentru usurarea nas-
terii, de pagubiti pentru prinderea hotilor,
de descanta-toare pentru vindecarea bo-
lilor etc. Ea are trasaturile Nas¬catoarei,
a Marii Zeite neolitice, invocata in mo-
mentele de grea cumpana ale omului. In
basme ajuta eroinele sa iasa din impas, dar
le pedepseste cu asprime cand ii incalca
ordinele, vindeca boli grele, reda vederea
fiicei orbite de mama vitrega, inzestreaza
fecioara vrednica si ascultatoare si o casa-
toreste cu fiul de imparat etc. In unele tra-
ditii Maica Domnului, adesea identificata
cu astrul noptii, Luna, sau cu Pamantul, se
roaga de Dumnezeu sa nu prapa¬deasca
lumea, sa nu izgoneasca vanturile cu avan-
tajele pe care le aduc acestea oamenilor.
-8 septembrie-
Sărbătorim „Sântămăria Mică”
(Nașterea Maicii Domnului)
Art. 25,
- (1) Semnalele de
alarmare acustice pa
populaţiei, instituţi-
ilor publice si ope-
ratorilor economici
sunt: alarmă aeria-
na, alarma la dez-
astre, prealarmă ae-
riana și încetarea
alarmei.
(2) Durata fiecărui
semnal de alarmare
este de doini minu-
te pentru toate mij-
loacele de alarmare,
cu excepţia sirenelor
cu aer comprimat la
care durata este de
un minut.
a) Semnalul
ALARMĂ AERIA-
NĂ se compune din
15 sunete a 4 secun-
de fiecare, cu pauză
de 4 secunde între
ele, Pentru sirene-
le cu aer comprimat
semnalul se compu-
ne din 15 sunete a 2
secunde fiecare, cu
pauză de 2 secunde
între ele.
b) Semnalul
ALARMĂ LA DEZ-
ASTRE se compu-
ne din 5 sunete a 16
secunde fiecare, cu
pauză de 10 secun-
de între ele. Pentru
sirenele cu aer com-
primat semnalul se
compune din 5 su-
nete a 8 secunde fle-
care, cu pauză de 5
secunde între ele.
c) Semnalul PREA-
LARMĂ AERIANA”
se compune din 3
sunete a 32 secun-
de fiecare, cu pauză
de 12 secunde între
ele. Pentru sirene-
le cu aer comprimat
semnalul se compu-
ne din 3 sunete a 16
secunde flecare, cu
pauză de 6 secunde
între ele.
d) Semnalul ÎNCE-
TAREA ALARMEI
se compune dintr-
un sunet continuu,
de aceeași intensi-
tate, cu durata de 2
minute. Pentru si-
renele cu aer com-
primat semnalul se
compune dintr-un
sunet continuu, de
aceeași intensitate,
cu durata de 1 mi-
nut.
SVSU Bocsig
Execiții de utilizare alarme publice
în comună
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
ORDIN
Pentru aprobarea Normelor privind organiza-
rea și asigurarea activității de înștiințare,
avertizare, prealarmare și alarmare în
situații de protecție civilă NR.1259/2006
În atenția cetățenilor!
Toți agricultorii care utilizează pentru
diverse stropiri substanțe fitosanitare
au obligația de a ține evidența aces-
tor acțiuni pe o perioadă de trei ani.
Evidența substanțelor folosite, precum și
a acțiunilor de stropire se înscrie într-un
registru special care cuprinde toate tra-
tamentele folosite în activitatea agricolă
desfășurată.
Pentru evitarea unor sancțiuni ulterioa-
re nu neglijați să completați modelele de
acte ce trebuie întocmite în vederea asi-
gurării și arhivării registrelor de evidență
a acestor tratamente fitosanitare!
1 din 4 furturi din locuințe
este favorizat de neglijența proprietarilor!!!!
Pentru PREVENIREA FURTURILOR DIN LOCUINȚE,
Inspectoratul de Poliție Județean Arad
vă recomandă
•Înainte de plecarea de acasă, închideți bine ferestrele camerelor și
băilor și încuiați toate ușile exterioare cu cheia.
•Când plecați de acasă, rugați vecinii sau rudele apropiate să vă
supravegheze locuința, procedați la fel și dvs. când aceștia sunt
plecați.
•În cazul în care la ușa dvs. se prezintă persoane care vând sau
cumpără diferite produse, evitați-le. În niciun caz nu le permiteți
accesul în locuință sau în curtea casei.
•Nu faceți publică plecarea dvs. de acasă pe rețelele de socializa-
re (Facebook).
Dacă sunteți victima sau martorul unei infracțiuni,
sunați la numărul unic de urgenţă 112 – apel gratuit!