ZIAR

1. CMYK
Bocsigului
VOCEA
Publicația locală a comunei Bocsig
Numărul
67Anul 2016
OCTOMBRIE
Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier
VOCEA BOCSIGULUI
Pelerinaj la mormântul
Rafilei Găluț
Pelerinajul anual organizat
de Biserica Greco Catolică din
Bocsig la mormântul fecioa-
rei stigmatizate Rafila Găluț a
avut loc anul acesta pe data de
22 octombrie, când la Bocsig
la procesiune fiind prezent in-
clusiv episcopul de Lugoj, ală-
turi de preoți din județul Arad
și județul Timiș.
Cu toții au venit special pen-
tru acest moment al pelerina-
jului, oficiind slujba Liturghi-
ei împreună cu preotul paroh
al Bisericii Greco Catolice din
Bocsig, părintele Gheorghe To-
moioagă >>> pag. 2
Parohia Greco Catolică Bocsig este cu-
noscută în ţară şi străinătate datorită figu-
rii Rafilei Găluț (1910-1939), fecioară stig-
matizată care a purtat Rănile Domnului
între anii 1931-1939. Reamintim faptul că
la 2 decembrie 2015, Sfântul Scaun Apos-
tolic al Romei, prin Congregaţia Pentru
Cauza Sfinţilor, la cererea episcopului de
Lugoj, Alexandru Mesian, a acordat Nulla
Osta pentru începerea procesului de beati-
ficare a servei lui Dumnezeu, Rafila Găluţ.
În prezent procesul de beatificare se află în
faza eparhială, urmând ca în curând să fie
înaintat la Roma, pentru faza romană.

2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2
VOCEA BOCSIGULUI
Programul a început în bi-
serica parohială „Sfântul Gheorghe” cu ru-
găciunea Sfântului Rozar, urmată de Sfânta
Liturghie, după care s-a pornit în procesiu-
ne la mormântul Rafilei Găluţ unde s-a ofi-
ciat un parastas de pomenire.
Primarul Ciul Ioan Florin și viceprimarul
Bătrâna Nicolae, împreună cu consilieri lo-
cali au reprezentat oficialitățile comunei.
Trebuie menționat că la finalul procesiunii,
toți invitații și participanții la pelerinaj au
fost chemați la o agapă frățească organizată,
ca de fiecare dată, la căminul cultural, avân-
du-se grijă ca și de această dată toți cei veniți
la Bocsig la pelerinaj să nu plece neomeniți.
Ca o concluzie, pelerinajul din acest an
a constituit și acum prilej de bucurie pen-
tru toți creștinii greco catolici și nu numai
din comună, Bocsigul devenind un adevă-
rat centru al creștinilor de pretutindeni.
Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț
>>> pag. 1
Rafila Găluţ s-a născut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad,
fiind fiica lui Constantin Găluţ şi a Anei Zgerden. A fost botezată
la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolică „Sf. Gheorghe” din
localitatea natală, de către Pr. Demetriu Nysztor. Credincioasă
greco-catolică, de mică a fost foarte apropiată de Biserică. În
1931 doreşte să devină călugăriţă în Congregaţia Maicii Dom-
nului de la Blaj dar, datorită sănătăţii sale fragile, este sfătuită să
renunţe.
Tânăra fecioară din Bocsig a trăit o viaţă spirituală exemplară,
spovedindu-se cel puţin o dată pe lună şi primind foarte des Sf.
Euharistie; a participat la Sf. Liturghie şi la diferitele devoţiuni
ale Bisericii Greco-Catolice: Sf. Rozar, Calea Crucii, Adoraţie
euharistică, novenele către Sf. Anton de Padova şi Sf. Tereza de
Lisieux.
În perioada 1931-1939 a purtat stigmatele (rănile Domnului),
lucru confirmat nu numai de parohul locului, Pr. Petru Vancu,
ci şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei
Lugojului să investigheze acest caz deosebit. Este interesant că
în aceeaşi perioadă cu stigmatele Rafilei Găluţ, Icoana Maicii
Domnului aflată în biserica greco-catolică din Scăiuş, a lăcrimat
în zilele 30 septembrie şi 15 octombrie 1934.
Primul raport despre stigmatele Rafilei este trimis de Pr. Petru
Vancu Episcopiei de Lugoj pe data de 11 noiembrie 1933. Epis-
copul Alexandru Nicolescu de Lugoj îl însărcinează pe Pr. Dr.
Iuliu Raţiu să întocmească un chestionar cu 48 de întrebări care
îi vor fi puse Rafilei despre stigmate şi despre viziunile pe care
ea spunea că le are, răspunsurile la chestionar fiind prezentate
Episcopului împreună cu un raport pe data de 20 ianuarie 1934.
Episcopia de Lugoj informează Congregaţia Bisericii Orientale
(Dicaster al Sfântului Scaun) despre cazul Rafilei Găluţ printr-
o scrisoare adresată Cardinalului Luigi Sincero pe data de 15
aprilie 1934; documentele referitoare la acest caz sunt traduse şi
trimise Sf. Scaun pe data de 27 iulie 1934.
Rafila Găluţ,Fecioara stigmatizată de la Bocsig
(1910 – 1939)
>>> pag. 3

3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3
VOCEA BOCSIGULUI
Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț
La 30 august 1934 Sfân-
ta Congregaţie pentru Biserica Orientală
comunică Episcopului Alexandru Nicolescu că
documentaţia referitoare la Rafila Găluţ a fost
transmisă Sfântului Oficiu. Pe 10 septembrie
1934 Episcopul Alexandru Nicolescu transmite
Congregaţiei pentru Biserica Orientală conclu-
ziile preoţilor care au investigat cazul Găluţ: Pr.
dr. Dominic Niculăeş, Pr. Petru Herlo şi Pr. dr.
Iuliu Raţiu. Aceştia descriu stigmatele precum şi
viziunile Rafilei: viziuni cu Maica Domnului care
îi vorbea şi viziunile cu Isus Cristos.
Pe data de 16 septembrie Rafila Găluţ este
consultată la sediul parohiei greco-catolice Arad
II-Şega de o comisie de medici formată din Dr.
Nicolae Butean, Dr. Iuliu Vicas, Dr. Teodor Pop
şi Dr. Vasile Cucu. Medicii nu reuşesc să dea o
explicaţie ştiinţifică stigmatelor Rafilei. Ei au
observat rănile de pe frunte, de pe cele două
pălmi, de pe coastă şi de pe picioare. S-a con-
statat că stigmatele nu apar la intervale fixe, ci
la date anunţate de Maica Domnului. Pe data
de 1 octombrie 1934 apariţia stigmatelor se face
în prezenţa medicului Teodor Vicas, a Pr. Petru
Herlo şi a Pr. Petru Vancu, redactându-se un
proces verbal, document tradus şi transmis ime-
diat Sf. Scaun.
În zilele de 6-7 octombrie 1934 Rafila Găluţ se
află la Lugoj cu ocazia Congresului AGRU şi a
vizitei Regelui Carol II în oraş şi este primită
de Episcopul Alexandru Nicolescu la reşedinţa
episcopală, ocazie cu care Episcopul constată
personal stigmatele. Rafila Găluţ se va ruga cu
oceastă ocazie în faţa Icoanei Maicii Domnu-
lui de la Scăiuş adusă în pelerinaj la Catedrala
greco-catolică din Lugoj. Raportul cu privire
la vizita Rafilei la Lugoj este redactat de ca-
nonicul Marianescu. Pe data de 20 februarie
1935 Episcopia de Lugoj trimite un nou raport
Congregaţiei pentru Biserica Orientală referitor
la cazul Rafilei Găluţ.
Rafila Găluţ,
Fecioara stigmatizată de la
Bocsig (1910 – 1939)
>>> pag. 2
>>> pag. 7

4. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 4
Dacă în numărul trecut al ziarului local
ne-am îndreptat atenția către elevii de la
clasele pregătitoare din comună, în aces-
te pagini vă aducem în prim plan copi-
ii de la grădinița din Bocsig, urându-le
acestora să se bucure din plin de aceste
frumoase clpe ale copilăriei pe care le pe-
trec la grădiniță, sub atenta supraveghere
a doamnelor învățătoare.
Sunt momente unice în viață, momente
de care, cu siguranță că peste ani îți vor
aduce aminte cu drag.
Copiii grădiniței din Bocsig se prezintă
Benea
Andra - Ioana
Berbecea
Miriam
Budurean
Antonia
Corbei
Alesia Maria Corbei Casian
Crișan Maya Feier Răzvan Lingurar
Ica Beatrice Pop David Pop Stefan Toma Daria Țucudean
Răzvan
Grupamică,
profArdeleanCristiana
Grupa mijlocie
prof Nicodin Lucia
Cilan Celia Covaciu
Cristian Matica Maria Ponta Marco Popa Ioana Stoleru Lorena Zgărdău Giulia
Ardelean
Celia
Belean
David
Bota
Timotei
SBrădean
Silviu

5. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUIpag. 5
Grupa mare
prof Vodă Voichița
Copiii grădiniței din Bocsig se prezintă
Aliman
Patricia
Crișan
Sebastian
Crista Daria David Iulia
Moldovan
Elisa
Moldovan
Sergiu Palcu Ariana Palcu Leea Pop
Alexandru
Rîmboiu
David
Vărcuțiu
Andrada
Căsătoria
( continuare
din numărul trecut al ziarului)
La casa mirelui mireasa era păzită
de diavăr, apărătorul miresei. El era
îmbrăcat cu două ștergări lucrate în
război anume pentru diavări. Erau
prinse pe umeri în formă de cruce.
Pe șoldul stâng de un capăt al felegii
era legat un colac găurit la mijloc. Pe
piept purta o primă. La pălărie avea
o pană cumpărată. Rostul diavărului
era să apere mireasa să nu-i fure ci-
neva papucii din picioare, căci atunci
ei trebuiau să-i răscumpere cu cât
cerea cumătrul. Urma apoi cina cu
nelipsiții tăiței cu carne de găină, car-
ne cu sos de roșii, sarmale, friptură,
plăcintă, torturi cu mac, nucă sau cu
griș, rachiu și vin.
După cină urma jocul miresii pe
bani. Pe o melodie de dans săltăreț
numit „ardeleana” sau „mînînțaua”,
vornicul bătând în grinda casei cu
un băț, striga: „Toată lovitura costî
5 lei” Dansul miresei îl începea mi-
rele, apoi urmau celelalte neamuri și
nuntașii. Fiecare nuntaș juca mirea-
sa până la suma ce credea el de bine.
Când se termina, vornicul striga:
„Altul”. Banii se puneau pe un talger.
După ce se termina jocul miresei,
începea strigarea cinstelor. Ele erau
vestite de către doi oameni buni de
gură, care primeau cinstele și ei la
rândul lor le predau vornicului care
primind cinstea spunea:
Ho, ho Doamne
Mai iacă o verișană,
S-o gândit și ea,
Toată noaptea n-o dormit
Ce-a făcut o cinste.
De-ar fi mireasa cu-ndemână
S-o prindă în mână.
Să-i fie de voie bună.
El dădea cinstea miresei care o pune
pe masă. Mai da și la mire după cum
era cazul și chiar la cumetri.
Mireasa apoi trebuia să cinstească
pe socru cu o feleaga lucrată artis-
tic, pe soacră cu un cot de dălin. Pe
surorile mirelui cu coturi și pe frații
lui cu felege lucrate artistic în război.
Aceștia la rândul lor o cinsteau cu
bani.
În vechime, când se venea cu mirea-
sa de la biserică, în mijlocul curții era
un ciubăr nou cu apă și o masă.
Pe umărul miresei era pus un
ștergar frumos. Toți nuntașii trebu-
iau să treacă pe acolo, aruncând asu-
pra miresei cu iederă, busuioc sau
crenguțe de brad înmuiate în apă.
Se udau pe mână în apa din ciubăr
și se ștegeau cu ștergarul de pe umă-
rul miresei. După ce s-a îndeplinit și
această ceremonie, apa din ciubăr era
dusă și vărsată la rădăcina unui măr
din ogradă. Din acest măr se rupea o
crenguță care era păstrată de cumă-
tră.
Luni dimineață după ora unu, urma
„îmbăltitul” miresei, adică punerea
conciului. După miezul nopții, mi-
rii și cumetrii se retrăgeau într-o ca-
meră separată. Mirele se așeza pe un
scaun iar mireasa pe genunchii lui.
I se lua de pe cap voalul care se che-
ma „slaier” și era băgat pe sub salba
cu bani de la gât. Nașa lua pletele mi-
resei iară mirele cu dinții sau mâna
despletea panglicile de la pletele mi-
resei. Urma apoi pieptănatul făcut de
către nașă. Acesta apoi cu o crenguță
din mărul sub care s-a turnat apa din
ciubăr îi făcea o cărare prin mijlocul
capului. În alte părți cărarea se făcea
cu un bănuț de argint care apoi era
dat la mireasă. Aceasta îl lua cu mâna
apoi îl pune a sub șezut și ședea pe el
ca să nu nască pruncii degrabă. I se
împleteau apoi pletele cu panglici și
se aducea conciul confecționat dintr-
o sârmă după care erau învelite sau
înfășurate fâșii de giulgiualb și care
avea forma de cerc.
Conciul era fixat pe cap cu ajutorul
chicilor. Capul cu conciul fixat era aco-
perit cu o ceapță roșie după care se în-
velea cu o cârpă de conciul peste care
se mai învelea și o cârpă obișnuită. Al
treile cot era legat pe sub bărbie. După
ce era îndeplinită și această ceremonie,
prin care mireasa trecea din rândul
celor fetelor în rândul nevestelor, mi-
rii și însoțitorii lor reveneau în mijlo-
cul nuntașilor care cântau: „Hainam
și dainam nevastă”. Urma apoi masa
de dimineață. Tot în vechime, zestrea
miresei era dusă la casa mirelui pe bâte
așezate pe umerii nuntașilor. De aici
numirea „lipideu de bâtă”, „perină de
bâtă”
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile
Tradiții, obiceiuri și superstiții.
>>> pag. 6
In Meroriam- Bulzan Cornel
Colegii de la Primăria Bocsig deplâng trecerea în neființă a
celui care a fost Bulzan Cornel, fost secretar al Primăriei Boc-
sig, dar înainte de toate un prieten de nădejde.
Dumnezeul să-l odihnească în pace!. Transmitem sincere
condoleanțe familiei îndoliate, care trece în aceste momente
prin clipe grele.
Colectivul primăriei Bocsig

6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6
VOCEA BOCSIGULUI
Tot în vechime era
obiceiul ca înainte de a se pune
miresei conciul, pe gălandele de la
chică se făceau mai multe noduri.
La fel și pe brăcinarul din gacile
mirelui se făceau atâtea noduri pe
câți ani voiau să fie legată mireasa-
ca să nu facă copii. Dacă se făceau 3
noduri se lega pe 3 ani. Gălandele de
chica miresei și brăcinarul cu nodu-
rile făcute pe ele se puneau în pat cu
ei când se culcau.
Luni după masa de seară era spar-
tul nunții și nuntașii cântând plecau
acasă iar mirii se retrăgeau la sălașuri
adică acolo unde iernay vitele și
aveau grajduri și camera de locuit,
pe pământul arabil (culese de la Baltă
Teodor, decedat)
În trecut era obiceiul ca tinerii care
nu se puteau căsători legal din cauza
armatei, pentru a fi scutiți de armată
se căsătoreau clandestin în pădure la
Popa Gorun. Preotul se ducea în tai-
nă cu mirii și cumetrii și sub poala
unui gorun secular le celebra cunu-
nia întorcându-i roată după stejar.
În legătură cu legatul și dezlegatul
bărbatului, am găsit în Bocsig un
obicei foarte vechi și chiar o carte
care cuprinde ritualul după care se
face dezlegarea bărbatului devenit
impotent.
Se lua grâu de vară, adică din cel se-
mănat primăvara, marmoră de sare
adică drob de sare. Se pun 3 bucățele
de marmoră de sare în șir, 3 boabe de
grâu, 3 bucăți de tămâie și din bră-
cinarul celui legat se taie un căpățel,
se mai ia o lumină aprinsă și 2 deci-
litri de apă într-o sticlă, din care bea
zicând credeul de 3 ori înconjurând
casa pe dinafară de 3 ori. Nu se stă
pe loc până nu se termină credeul de
rostit de 3 ori.
După aceea se așează pe un scaun
și cel ce dezleagă citește din carte:
„Cunună-se crai nou cu cunună de
piatră de mult preț. Lună luminată
ce ești în ceriu și pe pământ și vezi
toate ce sunt pe pământ, eu nu pociu
odihni în casa meași în sălașul meu
de răul vrășmașului și a pizmașilor
mei, care s-au sculat cu multă rău-
tate asupra mea și a cășii mele. Iată
tu lună luminată să nu ai odihnă
nici somn ci să iai farmecile și urâ-
tul de la casa noastră și din masa
noastră, și din viața mea și din fața
soției mele, și din darul nostru, și
din sporiul nostru. Lună luminată
de bărbat fapt, de muieri fapt, de bă-
iat fapt. Lună luminată ia faptul de
la casa noastră și din sporiul nostru
și din sălașul nostru și din toate do-
bitoacele mele și din grădina mea și
din pomii mei și din toate lucrurile
noastre și dinprejurul cășii noastre.
Lună luminată, fapt de 99 de chipuri
și de 99:
Fapt cu lut de topilă
Fapt cu creieri de broască,
Fapt cu păr de muieri,
Fapt de ou de pui înăbușit,
Fapt cu cârtiță,
Fapt cu aruncat în vânt,
Fapt cu udul înapoi,
Fapt cu rac,
Fapt cu talpă de guzgan orb,
Fapt cu piele de șarpe,
Fapt cu sânge și cu mațe de arici,
Fapt cu așchii de sfredel,
Fapt cu ștreang de om spânzurat,
Fapt cu pui de rândunică,
Fapt cu liliac,
Fapt cu tărână de cai,
Fapt cu său de vacă crepată,
Fapt cu sarea vitelor,
Fapt cu culcuș de iepure,
Fapt cu mână de om mort,
Fapt cu tărână de la mormânt,
Fapt cu vâni de gîtlej de lup,
Fapt cu zgură de la cuptor părăsit,
Fapt cu praf de la țâțâna ușii,
Fapt cu scârnă de lup,
Fapt cu cupag de car,
Fapt cu piedecă de la mort,
Fapt cu păr de la mort,
Fapt cu creier de la coțofană,
Fapt cu resteu,
Fapt cu clocitură de la rațe,
Fapt cu lac,
Fapt din fântână părăsită,
Fapt din răspântii de drumuri,
Fapt cu cărbuni,
Fapt cu luatul manii vacilor,
Și a oilor împrejurul
sfântului Gheorghe,
Fapt cu luatul manii grâului și a
păpușoiului și a toate
semănăturile din grădină
Fapt cu usturoi descântat
la Sfântul Andrei,
Fapt cu streche,
Fapt cu prăzneală de mâtă,
Fapt cu hîrîială de câini,
Fapt cu hărburi din 9 târguri
Fapt cu apă de la roata morii
care împroașcă,
Fapt cu scurtătură de găină,
Fapt cu plisc de cioară,
Fapt cu cenușa lepădată de la came
Fapt cu mătură lepădată,
Fapt cu potlogi lepădați,
Fapt cu aramă,
Fapt cu marmură,
Fapt cu cremene,
Fapt cu hârtie,
Fapt cu broască țesută la gură,
Fapt cu făină măcinată
Fapt cu turtă de grâu
și cu țâțî de muiere,
Fapt cu legatul cununiei
flăcăilor și a fetelor,
Fapt de făcut pe ursita,
Fapt de adus cu farmeci pe care
este drag,
Fapt de mătrăguna de a trăi rău și
de pagubă
și de urât și de despărțire de soț,
Fapt de aruncat în fața cășii
Fapt de aruncat în dosul cășii,
Fapt de aruncat în horn,
Fapt de aruncat în așternut.
Lună luminată! Lună luminată, să
vii, să vii, să iai faptul și legarea și
cercarea și pârăciunea și urâtul de
pe lume și din casa noastră și din
sălașul meu și din țarina mea și din
grădina mea și din livada mea și din
via mea și din meșteșugul meu și din
negustoria și din sporiul meu și din
lenevirea mea și din trândăvia mea
și din punga mea cu bani și din lada
mea cu hainele și din cuptoarele
cășii și să le treci din vad în vad și să
le duci prin munți și codrii nelocuiți
de nici o ființă omenească, iară pe
noi și pe copii noștri și pe cei ce se
vor naște din noi, de acum înainte,
să ne lași curați și luminați ca argin-
tul strecurați și ca aurul de curați ca
soarele în senin ce luminează din
ceriu, și să ne lași cum ne-a lăsat
Domnul nostru Isus Hristos Nazari-
neanul pe pământ amin, etc.”
După aceea se pune într-o cănuță
de pământ din tămâie, din brăci-
narul lui, mrmoră și apă cu care
se merge la morminte. Cel ce face
dezlegarea merge alături de el, nici
zicând nimic, nici uitându-se în jur.
Ajunși în cimitir, se sfredelește o
cruce de lemn a unui feciornecăsă-
torit și prin gaura făcută se toarnă
din apa și bea.
Dacă aveau pușcă, se lua din bră-
cinar, marmoră și tămâie și se punea
într-un patron de pulbere de pușcă.
Îl ăntorcea cu fața spre răsărit, cră-
cănat și i se punea țeava puștii prin-
tre picioare slobozind-o și zicând:
„Doamne ajută Maică Sfântă și sfân-
tă mrțea de astăzi. Odată a născut,
odată să-l dezleg”
În legătură cu moartea
Îndată după ce murea, omul era
dezbrăcat de toate hainele sale și
era întins pe vatra casei. Se aducea
într-o căldare apă și se spăla cu o
zdreanță înmuiată în apă și săpun.
Meieș Floare de 64 de ani povestește
cum procedează când spală morții:
„Când spăl mortul, mai întâi fac
cruce peste mort și mă rog lui Dum-
nezeu ca să-mi ajute să-l pot câștiga
(îngriji).
Dacă este femeie o despletesc la păr
și o spăl pe cap și o piaptăn. În apa
ăn care spăl mortul pun apă sfințită.
Mortul îl spăl din vârful creștetului
până în vârful călcâielor ca și când îl
naște maică-sa. Apoi îl șterg cu un
ștergar alb și îl îmbrac cu hainele
de îngropăciune. În tot timpul cât
îl spăl și îl imbrac mă rog lui Dum-
nezeu și la Maica Precista, fîcând
semnul crucii, ca să-l ierte Dumne-
zeu și pe el și pe mine, astfel: Maică
Precistă și Doamne Hristoase ajută-
mă și-mi dă putere să-l câștig și-i dă
iertare de păcate lui și mie. Hainele
de îngropăciune cu care se îmbracă
mortul nici nu se încing nici nu se
îmbumbă ca soțul sau soția rămasă
în viață să se poată căsători. Dacă
hainele sunt încinse sau îmbumbate
pe mort, soțul rămas în viață nu se
mai poate căsătorii, fiindu-i legată
căsătoria. După îmbrăcare se pune
pe un pat sau pe o scândură groasă
și se așează sub grinda casei, de aici
zicala: stare-ar sau vedea-l-aș sub
grinda casei. Când se pune în sicriu
acesta este întâi uns cu usturoi ca
mortul să-și piardă mirosul.
În sicriu se pun flori de fân ca să-i
fie mirosul fânului plăcut, puțină
tămîie ca să fugă cel rău, și să nu se
apropie de mort. Aiul pus în sicriu
face ca lucrul nebun al celui rău să
n-aibă putere asupra mortului. Dacă
mortul se întâmplă să fie strigoi, fapt
care se cunoaște că are o codiță mică,
atunci se ia leuștean și odolean.
Acestea se pisează bine amestecân-
du-se cu 9 bucăți de găinaț negru.
Cu acest amestec se unge ușa de la
tinda și de către drum. Acest obicei
datează de când o femeie și-a înju-
rat copilul zicând: Ducă-te dracului.
Dracul l-a dus. Într-o zi dracul a zis
către el: fratele tău face ospăț (nun-
tă). El s-a băgat în sobă (cameră)
unde era mamă-sa și i-a zis: Mamă,
dacă tu-mi capeți lapte de vacă nea-
gră eu pot veni cu tine acasă. Dracul
în timpul jocului la ospăț jucând a
zis: Să știe românii de ce nu este bun
odoleanul și leușteanul! Mama copi-
lului a fiert laptele de vacă neagră și
a băgat în el odolean și leuștean.
Cu acest lapte a fost scăldat copi-
lul. În lapte s-a mai pus și tămâie. O
unghie n-a ajuns în lapte și dracul
când a venit să ducă copilul nu l-a
mai putut lua, dar i-a smuls unghia
de la picior care nu fusese scălda-
tă în laptele cu odolean și leuștean.
Copilul dus de dracul a mai poves-
tit că dracul în țara lui are de toate
numai pâine nu are, iar când naște
femeia vrea să-i fure copilul.
După ce mortul se pune în sicriu,
acesta se leagă ca să nu vină stri-
goi în felul următor: se ia tămâie și
un ban în mână și se spune așa: Îți
plătesc cu acest ban mai întâi capul
meu, apoi capul gazdei cășii și pe al
găzdăriței.
( continuare
în numărul următor al ziarului)
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile
Tradiții, obiceiuri și superstiții.
>>> pag. 5

7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7
VOCEA BOCSIGULUI
Printr-un program național de în-
registrare cadastrală, Primăria Co-
munei Bocsig, în colaborare cu
Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobiliară, a demarat o
acțiune de cadastrare și întabulare
gratuită pentru cetățeni
Ce câștigi ca cetățean
al comunei?
1. Vei fi înregistrat GRATUIT în ca-
dastru şi cartea funciară
2. Toată lumea va şti că TU eşti pro-
prietar.
3. Laşi moştenire copiilor tăi o propri-
etate SIGURĂ.
4. Poţi obţine credite bancare în
timp SCURT.
5. Poţi vinde proprietatea ta RAPID
şi sigur.
6. Eşti PROTEJAT de orice conflict
legat de proprietatea ta.
7. Accesezi mai uşor FONDURI
EUROPENE
Ce trebuie să faci
pentru a beneficia de acest pro-
gram?
1. Mergi la punctul de informare de
la Primărie
2. Mergi la Primărie cu actele de
proprietate pentru a obţine copii le-
galizate.
3. Pregăteşte actele necesare in-
tabulării şi înmânează-le echipei
noastre.
4. Colaborează cu echipa noastră
atunci cînd va veni la tine, permite-
i accesul pe proprietatea ta, verifică
datele din fişa de date care îţi va fi
prezentată.
5. Mergi la Primărie după afişarea
rezultatelor lucrărilor de cadastru şi
verifică dacă informaţiile despre pro-
prietatea ta sunt corecte.
6. Depune cerere de rectificare dacă
datele publicate nu sunt corecte. Ce-
rerea de rectificare poate fi făcută în
termen de 60 de zile de la data publi-
cării documentelor tehnice ale cadas-
trului, la sediul Primăriei (Comisia
de soluţionare a cererilor de rectifi-
care).
Ce activități se derulează prin
acest program?
1. Înființarea de puncte de informare
2. Colectarea copiilor legalizate ale
actelor necesare intabulării.
3. împreună cu fiecare cetățean se
identifică limitele proprietăţilor
4. Se publică statutul de proprietar.
5. Se întabulează gratuit proprieta-
tea fiecărui cetățen
Menționăm că acest program cu-
prinde în aceastăprimă fază întabu-
larea a unor parcele prestabilite de
către Oficiul de Cadastru, urmând
ca, gradual, raportat la tranșele de
finanțare alocate de guvern, să fie
prevăzute pentru întabulare și alte
parcele ale comunei. În această pri-
mă etapă au fost stabilite pentru a in-
tra în acest proiect aproximativ 300
ha.
Program gratuit de realizare cadastru
și înregistrare în Cartea Funciară!
Pe data de 27 mai 1935 Pr. Au-
gustin Pop OSBM care ţinea Misiuni populare la
Bocsig în acea perioadă, înaintează Episcopiei
de Lugoj un raport despre Rafila Găluţ, în care
aceasta este definită de călugărul bazilian drept
“o fiinţă favorizată de Dumnezeu”, negăsind
nicio explicaţie naturală pentru stigmate.
Din 31 ianuarie 1936 stigmatele au sângerat
tot la două săptămâni, câte 3 zile, până în 15
aprilie 1939, când Rafila Găluţ a murit. În 1948
Episcopia de Lugoj a iniţiat o nouă anchetă,
încredinţată Pr. Vasile Borda. Acesta a încercat
să adune informaţii de la toţi cei care au cunos-
cut-o pe Rafila.
Calităţile Rafilei Găluţ recunoscute de con-
temporani erau: evlavie, ascultare, răbdare,
mortificări, curăţie, modestie, credinţă simpli-
tate, apostolat laic, iubirea aproapelui, stig-
mate şi viziuni, chiar daruri profetice. În 1979
se reface mormântul Rafilei Găluţ, la cheltuieli
contribuind şi Prea Sfinţitul Episcop Ioan Plos-
caru de la Lugoj, care s-a ocupat în perioada
comunistă de strângerea tuturor documentelor
referitoare la fecioara stigmatizată de la Bocsig.
După 1939 numeroşi credincioşi greco-catoli-
ci, romano-catolici dar şi de alte confesiuni, vin
şi se roagă la mormântul Rafilei Găluţ cerându-i
mijlocirea în nevoile lor sufleteşti şi trupeşti.
Rafila Găluţ,
Fecioara stigmatizată de la
Bocsig (1910 – 1939)
>>> pag. 3
Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț

8. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 8
Mopedele , scuterele , atv-urile
si alte autovehicule dotate cu
motoare de capacitate mica a
caror viteza de deplasare nu de-
paseste 45km/h, iar capacitatea
cilindrica nu este mai mare de 50
centimetri cubi , pot fi conduse
pe drumurile publice numai cu
permis de conducere
Începând cu data de 19 ianuarie
2013 a intrat în vigoare Legea 203
din 2012, prin care a fost modificată
şi completată Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului numărul 195
din 2002 privind circulaţia pe dru-
murile publice.
Una dintre cele mai importante
modificări constă în accea că mo-
pedul a fost inclus în categoria au-
tovehiculelor, astfel că pentru a fi
condus pe drumurile publice este
nevoie de permis de conducere cat-
egoria ,,AM”.
Conducerea mopedelor pe dru-
murile publice fără a deţine permis
de conducere constituie infracţiune
si se pedepseşte cu închisoarea de
la 1 (unu) la 5 (cinci) ani inchisoare.
De asemenea, mopedul trebuie să
fie înregistrat la Consiliul local al
comunei pe raza căruia domiciliază
proprietarul. Este interzisă circulaţia
pe drumurile publice a mopedelor
care nu corespund din punct de ve-
dere tehnic, al căror termen de va-
labilitate a inspecţiei tehnice peri-
odice a expirat.
Este interzisă circulaţia pe drumu-
rile publice a mopedelor care nu co-
respund din punct de vedere tehnic,
al căror termen de valabilitate a
inspecţiei tehnice periodice a expirat.
Împreună pentru o comună curată!
Vă rugăm să nu mai transportați
sau să nu mai aruncați deșeuri, de
orice fel, pe marginea drumurilor,
canalelor și pe pășunile comunei,
deoarece doar astfel putem asigura
întreținerea curățeniei .
De asemenea, atenționăm
cetățenii că în containerele de care
dispun pentru adunarea gunoiului
nu au voie să depoziteze rumeguș,
cenușă, crengi, coceni, iarbă etc,
deoarece societatea de salubrizare
care colectează gunoiul din aceste
containere nu le va mai ridica gu-
noiul fiindcă astfel de deșeuri nu
sunt primite la goapa de gunoi au-
torizată din județul Arad.
Suntem în perioada curăț eniei de
toamnă, în acest sens administrația
locală inițiind deja acticvitățile spe-
cifice acestui sezon, printr-o serie
de acțiuni de strângere vegetație
uscată și decolmatare șanțuri de pe
domeniul pblic.
Revine însă în sarcina cetățenilor,
ca buni gospodari, să se preocu-
pe de curățarea periemetrelor din
fața caselor, precum și curățarea
șanțurilor aferente, pentru a asigu-
ra prin aceasta o pregătire pentru
sezonul rece și a preveni astfel în-
fundarea șanțurilor cu resturi vege-
tale, evitând posibile inundații.
Totodată, atenționăm despre
necesitatea curățării coșurilor
locuințelor, de asemenea o activita-
te specifică acestui anotimp.
Primăria Bocsig
Mare Atenție!
Dorim să mulțumim tuturor cetă-
țenilor care au înțeles că plata ta-
xelor și impozitelor locale repre-
zintă o obligativitate stabilită prin
legislație națională.
Știm că este dificil pentru multă
lume să reușească să-și plătească la
zi obligațiile fiscale locale, dar dacă
nu fac acest lucru, asupra sumelor
datorate se cumulează dobânzi și
penalități de întârziere, toate aces-
tea nefiind stabilite de noi, ci prin
cadrul legislativ național. Noi doar
suntem obligați să punem în practi-
că prevederile legislative naționale.
De aceea, atenționăm pe cei care
au întârzieri la plata taxelor și im-
pozitelor locale, că dacă nu vor
veni să stingă aceste debite, suntem
obligați să derulăm procedurile de
executare silită a restanțierilor lu-
cru pe care nu-l dorim.
Facem apel la cei care au restațe,
să vină și să își stingă debitele.
Vă mulțumim.
Primăria Bocsig
Plata taxelor și impozitelor locale,
obligativitate prin legislația națională
Colțul de religie:
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavri-
il sunt sărbătoriţi pe 8 noiembrie. Este
ziua pe care Biserica o dedică îngerilor,
de aceea numele complet al acestei zile
este Soborul mai-marilor Arhistrategi
(căpetenii) Mihail şi Gavriil şi a tuturor
Puterilor cereşti celor fără de trupuri.
Sfantul Arhanghel Mihail
În limba ebraică, numele său înseam-
nă „Cine este ca Dumnezeu?”. El este
cel care „strigă”: „Să luăm aminte, noi,
care suntem făpturi, ce a pătimit Luci-
fer, cel care era cu noi: cel ce era lu-
mina, acum întuneric s-a făcut. Că cine
este ca Dumnezeu?”, şi aşa s-a întocmit
soborul, adică adunarea şi unirea tutu-
ror îngerilor. Pe seama sa se pune şi că-
lăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la
ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia
specială a poporului lui Israel. Îi scoate
din cuptor pe cei trei tineri din Babilon,
îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mus-
tră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează
din închisoare pe SfântulApostol Petru.
Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi
din morminte la glasul trâmbiţei Sfân-
tului Arhanghel Mihail.
Sfântul Arhanghel Gavriil
În limba ebraică, Gavriil înseamnă
„bărbat-Dumnezeu”. Numele său con-
ţine concentrat vestea că Dumnezeu Se
va face bărbat, că va asuma firea ome-
nească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor
Ioachim şi Ana naşterea Maicii Dom-
nului, îi descoperă lui Zaharia naşterea
Inaintemergatorului. Păstorilor le ara-
tă că li S-a născut Prunc, pe Iosif, lo-
godnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se
îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta
Familie în Egipt şi aduce femeilor mi-
ronosiţe vestea Învierii Domnului.
În iconografia ortodoxă, SfinţiiArhan-
gheli Mihail şi Gavriil sunt pictaţi pe
cele două uşi laterale ale catapetesmei,
ca păzitori ai uşilor raiului. Mihail este
redat la miazănoapte, iar Gavril la mia-
zăzi.
În iconografia bizantină, Arhanghe-
lii Mihail şi Gavriil sunt cu două aripi,
semn al apartenenţei lor la lumea ce-
rească. Arhanghelul Mihail este repre-
zentat purtând în mâna o sabie de foc,
pentru că el pedepseşte păcatul, pedep-
seşte nedreptatea şi apără pe cei drepţi.
El pedepseşte popoare rele şi apară
popoare bune care împlinesc voia lui
Dumnezeu. Sfântul Arhanghel Mihail
este pomenit în cărţile Vechiului Tes-
tament că fiind prezent mai ales acolo
unde Dumnezeu pedepseşte nedrepta-
tea şi nelegiuirea sau apară pe cei ne-
vinovaţi: el aduce pedepsele asupra lui
Faraon şi asupra egiptenilor, care ţineau
în robie poporul lui Israel; el pedepseş-
te nelegiuirile din Sodoma şi Gomora,
el este cel ce apară oştirea credincioa-
să a lui Dumnezeu şi se arată lui Iosua
Navi, conducătorul poporului ales după
moartea lui Moise, zicând: „eu sunt
conducătorul oştirilor cereşti“ (Iosua
Navi 5, 13-14).
Arhanghelul Gavriil este reprezentat
în iconografia noastră purtând în mâna
o floare de crin alb, ca simbol al purită-
ţii, al bucuriei şi binecuvântării, pentru
că el aduce neamului omenesc vestea
cea bună a întrupării Fiului lui Dumne-
zeu, Care ne aduce mântuirea.
Obiceiuri si traditii
de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
In credinta populara, Arhanghelul Mi-
hail este un personaj mai venerat de-
cat Arhanghelul Gavriil. El poarta che-
ile raiului, vegheaza la capul bolnavilor
- daca acestora le este sortit sa moara,
sau la picioarele lor - daca le este hara-
zit sa mai traiasca.
In trecut, in societatea traditionala,
Arhanghelii erau cinstiti pentru ca „ei
sunt pazitorii oamenilor de la nastere si
pana la moarte, rugandu-se lui Dumne-
zeu pentru sanatatea acestora”. Arhan-
ghelii, in viziunea populara, asista si
la Judecata de Apoi, sunt patroni ai ca-
sei, ard pacatele acumulate de patimi-
le omenesti firesti si purifica, prin post,
constiintele.
In zonele muntoase, Arhanghelii sunt
sarbatoriti si ca patroni ai oilor. Exista
obiceiul ca in dimineata zilei de 8 no-
iembrie, sa se faca o turta mare din fai-
na de porumb, numita „turta arietilor”
(arietii fiind berbecii despartiti de oi).
Aceasta turta era aruncata in tarla oilor,
odata cu introducerea berbecilor intre
oi. Daca turta cadea cu fata in sus era
semn de bucurie in randul ciobanilor,
considerandu-se ca in primavara toate
oile vor avea miei, iar daca turta cadea
cu fata in jos, era mare suparare.
Sarbatoarea Soborul
Sfintilor Mihail si Gavriil
Aceasta sarbatoare a fost la origine
o simpla aniversare anuala a sfintirii
unei biserici a Sfantului Arhanghel Mi-
hail, ridicata la termele lui Arcadius din
Constantinopol. Astfel, ea apare in cele
mai vechi sinaxare ca fiind o sarbatoare
numai a Arhanghelului Mihail. Mai tar-
ziu ea a devenit o sarbatoare comuna a
tuturor Sfintilor Ingeri.
In Mineiele ortodoxe intalnim alte pa-
tru zile liturgice consacrate pomenirii
Sfintilor Arhangheli sau unor minuni
facute prin puterea lor:
- La 6 septembrie, se savarseste po-
menirea unei minuni facute de Sf. Ar-
hanghel Mihail, la Chones, in Colosse
din Frigia;
- La 26 martie, a doua zi dupa praznicul
Buneivestiri, praznuim Soborul (Aduna-
rea) mai-marelui voievod Gavriil;
- La 13 iulie, praznuim al doilea So-
bor al Arhanghelului Gavriil, care este
la origine ziua sfintirii unei biserici ves-
tite a Sfantului Arhanghel Gavriil;
Având în vedere că pe data de 8 noiembrie a
avut loc marea sărbătoare
a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril
urăm tuturor cetățenilor
care au sărbătorit onomastica
Multă Sănătate
și un sincer și călduros
La Mulți Ani!
Primar, Viceprimar,
Consiliul Local